Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu01272022

Last updateTue, 23 Nov 2021 1pm

Romana English
Back Home

440 items tagged "Gazprom"

Results 1 - 440 of 440

Importurile de gaze din primele 7 luni le-au depășit cu un TWh pe cele din întreg anul trecut

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 31 October 2019 18:06

România a reușit performanța ca în numai 7 luni să importe gaze în valoare de 17,32 TWh, cu mai mult de un TWh peste cantitatea importată în întreg anul trecut, de 16,2 TWh, arată ultimele date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Plafonarea prețului la gazele din producția internă pentru consumatorii casnici și CET-uri a cauzat, pe de o parte, o diminuare a producției interne, iar pe de altă parte, o preferință a furnizorilor și producătorilor interni pentru depozitarea masivă de gaze, care în prezent este de peste 94% din capacitatea totală disponibilă.

Așa se face că pentru acoperirea consumului intern a fost preferat gazul de import, mai ieftin decât gazul produs autohton, inflaționat de diminuarea cantităților disponibile pe piețele centralizate, ca urmare a adoptării OUG 114.

Iar tendința de majorare a importurilor s-a majorat după luna august , ultima lună pentru care sunt disponibile date ANRE.

De la începutul lunii octombrie, importurile de gaze au atins niveluri record: se importă zilnic peste 52 GWh/zi din Ungaria (chiar și 56 GWh/zi în ultimele trei zile), 19 GWh din Bulgaria și 32 GWh din Ucraina. În total 102 GWh pe zi, ceea ce ar conduce la un nivel al importurilor pentru luna octombrie de peste 3 TWh. Comparativ, anul trecut, în luna octombrie au fost importați 756 GWh.

Astfel, potrivit estimărilor Profit.ro, bazate pe fluxurile fizice raportate de operatorii de sistem de transport din România și statele vecine, în septembrie au fost importați alți 2,5 TWh, pentru ca în primele 15 zile ale lunii octombrie, alți 1,5 TWh să intre în România.

În total, în primele 9 luni și jumătate, au fost importați peste 21,3 TWh, din care 63% sau 13,5 TWh, din Ungaria. Restul gazelor rusești au intrat în România prin Ucraina și, de două luni, și prin Bulgaria (însă cantități marginale).

Importurile de gaze din primele 7 luni le-au depășit cu un TWh pe cele din întreg anul trecut

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 31 October 2019 18:06

România a reușit performanța ca în numai 7 luni să importe gaze în valoare de 17,32 TWh, cu mai mult de un TWh peste cantitatea importată în întreg anul trecut, de 16,2 TWh, arată ultimele date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Plafonarea prețului la gazele din producția internă pentru consumatorii casnici și CET-uri a cauzat, pe de o parte, o diminuare a producției interne, iar pe de altă parte, o preferință a furnizorilor și producătorilor interni pentru depozitarea masivă de gaze, care în prezent este de peste 94% din capacitatea totală disponibilă.

Așa se face că pentru acoperirea consumului intern a fost preferat gazul de import, mai ieftin decât gazul produs autohton, inflaționat de diminuarea cantităților disponibile pe piețele centralizate, ca urmare a adoptării OUG 114.

Iar tendința de majorare a importurilor s-a majorat după luna august , ultima lună pentru care sunt disponibile date ANRE.

De la începutul lunii octombrie, importurile de gaze au atins niveluri record: se importă zilnic peste 52 GWh/zi din Ungaria (chiar și 56 GWh/zi în ultimele trei zile), 19 GWh din Bulgaria și 32 GWh din Ucraina. În total 102 GWh pe zi, ceea ce ar conduce la un nivel al importurilor pentru luna octombrie de peste 3 TWh. Comparativ, anul trecut, în luna octombrie au fost importați 756 GWh.

Astfel, potrivit estimărilor Profit.ro, bazate pe fluxurile fizice raportate de operatorii de sistem de transport din România și statele vecine, în septembrie au fost importați alți 2,5 TWh, pentru ca în primele 15 zile ale lunii octombrie, alți 1,5 TWh să intre în România.

În total, în primele 9 luni și jumătate, au fost importați peste 21,3 TWh, din care 63% sau 13,5 TWh, din Ungaria. Restul gazelor rusești au intrat în România prin Ucraina și, de două luni, și prin Bulgaria (însă cantități marginale).

Ungaria și-a majorat cu 17% importurile de gaz rusesc. Toată cantitate suplimentară a fost exportată în România

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 14 October 2019 16:19

Ungaria și-a majorat cu 17% sau 1,3 miliarde metri cubi importurile de gaze de la Gazprom în primele 9 luni și jumătate ale acestui an comparativ cu cele din întreg anul trecut, întregul volum suplimentar fiind exportat în România. Importurile din Ungaria ale României din această perioadă s-au ridicat al 1,28 miliarde metri cubi sau 13,5 TWh, potrivit datelor reglementatorului maghiar din domeniu.

Cifrele referitoare la importurile Ungariei din Rusia au fost dezvăluite în cadrul unei întâlniri de lucru desfășurată miercuri între CEO-ul Gazprom și ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto.

Astfel, dacă în întreg anul 2018 Ungaria a importat de la Gazprom o cantitate de 7,6 miliarde metri cubi, în primele 9 luni și jumătate ale acestui an nivelul importurilor a ajuns la 8,9 miliarde metri cubi.

România, care nu importa de obicei gaze rusești pe ruta maghiară, ci pe cea ucraineană, a devenit, începând cu acest an principalul client al statului vecin, după Ucraina.

Astfel, în primele 9 luni și jumătate, România a importat 13,5 TWh din Ungaria, aproximativ 63% din totalul importurilor de gaze din această perioadă, de peste 21,3 TWh. Restul gazelor rusești au intrat în România prin Ucraina și, de două luni, și prin Bulgaria (însă cantități marginale).

De la începutul lunii octombrie, importurile de gaze au atins niveluri record: se importă zilnic peste 52 GWh/zi din Ungaria (chiar și 56 GWh/zi în ultimele trei zile), 19 GWh din Bulgaria și 32 GWh din Ucraina. În total 102 GWh pe zi, ceea ce ar conduce la un nivel al importurilor pentru luna octombrie de peste 3 TWh. Comparativ, anul trecut, în luna octombrie au fost importați 756 GWh.

Mutarea importurilor de gaze rusești de pe ruta ucraineană pe cea maghiară are o explicație de piață.

Prețul achitat de România pentru gazul rusesc importat prin Ucraina este în continuare indexat cu prețul țițeiului. România nu se numără printre restul statelor est-europene care au solicitat Comisiei Europene intervenția pe lângă Gazprom pentru deconectarea prețului gazelor de cel al petrolului și recalcularea acestuia în funcție de prețurile de pe hub-urile europene.

De asemenea, România importa în mod uzual gaz rusesc doar sezonier și cantități mici în comparație cu celelalte state europene, care se bucură de un discount pentru cantitățile masive importate.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este statul membru UE care a plătit cel mai ridicat preț pe gazele importate, de proveniență rusească, de 23,88 euro/MWh în al doilea trimestru al anului, cu 1 euro/MWh peste prețul achitat de bulgari și cu nu mai puțin de 6 euro peste cel cu care Gazprom îi taxează pe maghiari.

Ungaria și-a majorat cu 17% importurile de gaz rusesc. Toată cantitate suplimentară a fost exportată în România

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 14 October 2019 16:19

Ungaria și-a majorat cu 17% sau 1,3 miliarde metri cubi importurile de gaze de la Gazprom în primele 9 luni și jumătate ale acestui an comparativ cu cele din întreg anul trecut, întregul volum suplimentar fiind exportat în România. Importurile din Ungaria ale României din această perioadă s-au ridicat al 1,28 miliarde metri cubi sau 13,5 TWh, potrivit datelor reglementatorului maghiar din domeniu.

Cifrele referitoare la importurile Ungariei din Rusia au fost dezvăluite în cadrul unei întâlniri de lucru desfășurată miercuri între CEO-ul Gazprom și ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto.

Astfel, dacă în întreg anul 2018 Ungaria a importat de la Gazprom o cantitate de 7,6 miliarde metri cubi, în primele 9 luni și jumătate ale acestui an nivelul importurilor a ajuns la 8,9 miliarde metri cubi.

România, care nu importa de obicei gaze rusești pe ruta maghiară, ci pe cea ucraineană, a devenit, începând cu acest an principalul client al statului vecin, după Ucraina.

Astfel, în primele 9 luni și jumătate, România a importat 13,5 TWh din Ungaria, aproximativ 63% din totalul importurilor de gaze din această perioadă, de peste 21,3 TWh. Restul gazelor rusești au intrat în România prin Ucraina și, de două luni, și prin Bulgaria (însă cantități marginale).

De la începutul lunii octombrie, importurile de gaze au atins niveluri record: se importă zilnic peste 52 GWh/zi din Ungaria (chiar și 56 GWh/zi în ultimele trei zile), 19 GWh din Bulgaria și 32 GWh din Ucraina. În total 102 GWh pe zi, ceea ce ar conduce la un nivel al importurilor pentru luna octombrie de peste 3 TWh. Comparativ, anul trecut, în luna octombrie au fost importați 756 GWh.

Mutarea importurilor de gaze rusești de pe ruta ucraineană pe cea maghiară are o explicație de piață.

Prețul achitat de România pentru gazul rusesc importat prin Ucraina este în continuare indexat cu prețul țițeiului. România nu se numără printre restul statelor est-europene care au solicitat Comisiei Europene intervenția pe lângă Gazprom pentru deconectarea prețului gazelor de cel al petrolului și recalcularea acestuia în funcție de prețurile de pe hub-urile europene.

De asemenea, România importa în mod uzual gaz rusesc doar sezonier și cantități mici în comparație cu celelalte state europene, care se bucură de un discount pentru cantitățile masive importate.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este statul membru UE care a plătit cel mai ridicat preț pe gazele importate, de proveniență rusească, de 23,88 euro/MWh în al doilea trimestru al anului, cu 1 euro/MWh peste prețul achitat de bulgari și cu nu mai puțin de 6 euro peste cel cu care Gazprom îi taxează pe maghiari.

Premieră: România a importat în martie mai mult gaz rusesc din Ungaria decât pe ruta ucraineană. Până să ne fure maghiarii gazul, companiile românești le au cumpărat 65% din gazul importat de la vecinii vestici

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 17 June 2019 20:19

gaze scumpeÎn pofida temerilor politicienilor români că maghiarii vor să consume integral gazul care urmează (dacă urmează) a fi extras din Marea Neagră, România a reușit contraperformanța de a importa în luna martie peste 65% din gazul de import (numai puțin de 1,24 TWh de gaze) din Ungaria. Și asta în pofida faptului că, spre deosebire de Ungaria, România este producător de gaze, “unicul din UE”, potrivit ministrului economiei Niculae Bădălău.

Este prima dată în istoria comercială a României când importul de gaze dintr-o lună pe ruta maghiară îl depășește pe cel de pe ruta ucraineană. Și nu numai că îl depășește, ci a fost aproape dublu. Din Ungaria, România a importat 1,24 TWh, în timp ce pe ruta ucraineană doar 0,66 TWh.

Istoric, România a importat peste 90% din gaze pe ruta ucraineană (prin punctele de intrare Medieșul Aurit și Isaccea). Situația din luna aprilie a fost una și mai surprinzătoare: prin cele două puncte de la granița cu Ucraina tranzitul a fost practic zero începând cu 1 aprilie, în timp ce prin punctul de la Csanadpalota (de la granița cu Ungaria) au intrat zilnic în țară în medie peste 40 MWh de gaz. Cu alte cuvinte, potrivit datelor Rețelei Europene a Operatorior de Sistem ENSOG, în luna martie, aproape 100% din gazul importat de România a provenit din Ungaria.

Și gazul provenit din Ungaria, ca și cel din Ucraina, este gaz rusesc, Ungaria nefiind producător de gaze.

În termeni nominali însă, volumul de gaz importat din Ungaria în luna martie nu este unul record. Recordul a fost înregistrat în luna ianuarie, când, deși ponderea gazului provenit din Ungaria în total importuri a fost de doar 38,39%, România a importat peste 1,6 TWh de la maghiari.

Tendința de majorare a importurior pe ruta maghiară a început la finalul anului trecut și a evoluat progresiv: ponderea gazului din Ungaria în total importuri a urcat de la 17% în luna noiembrie, la 31% în decembrie, pentru ca în ianuarie ea să ajungă la 38,39%, în februarie, la 42,39, iar în martie să sară de 65%.

Mutarea importurilor pe traseul ungar poate avea două explicații. Una comercială: Ungaria, spre deosebire de România, a făcut parte din grupul de state care au inițiat o procedură pe lângă Comisia Europeană prin care organismul comunitar a obligat Gazprom să decupleze prețul gazelor de cel al petrolului și să se raporteze la prețurile de pe bursele europene. Cu alte cuvinte, prețul plătit de Ucraina pentru importurile de gaze rusești s-au redus comparativ cu cele achitate de România, unde prețul gazului rusesc a rămas cuplat de cel al petrolului.

Cea de-a doua explicație poate fi una strategică a Gazprom, de muta exporturile de gaze în România pe ruta ungară, tocmai pentru a-și arăta determinarea de a renunța definitv la ruta ucraineană în favoarea celei bieloruse, a Nord Stream și a viitoarelor rute Nord Stream 2 și TurkStream 2. Rămâne de văzut dacă acestea din urmă vor fi finalizate până la finalul acestui an, la finalul căruia expiră contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina. Dacă nu vor fi finalizată măcar parțial prelungirea prin Bulgaria a Turkstream (Nord Stream 2 este programat să fie finalizat la finalul lui 2020), există pericolul nu numai ca iarna viitoare capacitățile de import ale României să fie insuficiente, ci nici cantitățile de gaze să nu ajungă pentru alimentarea tuturor statelor europene. Iar prioritate vor avea statele care au semnate contracte pe termen lung și cantități ferme și nu state precum România, care susțin că sunt “independente energetic” și importă gaze rusești doar când au nevoie!

Cu toate acestea, în pofida majorării spectaculoase a importurilor din Ungaria și a înjumătățirii gazului rusesc care tranzitează Ucraina și România cu destinația Turcia și Balcani, operatorul de sistem autohton Transgaz a precizat, pentru Profit.ro, că nu a efectuat nicio “o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina. Motivul invocat: “nu există informații oficiale, primite de la Gazprom la Transgaz, cu privire la sistarea livrărilor de gaze prin Isaccea”.

Ministerul Energiei susține însă că are un plan de rezervă în situația stopării tranzitului prin Ucraina, plan utopic însă, care constă în:

  1. activarea eventualelor capacităţi de producţie, nerentabile în condiţii normale
  2. majorarea volumelor înmagazinate în depozitele subterane și, implicit, a volumelor extrase din depozite
  3. creşterea cantităţilor importate pe relația Ungaria şi Bulgaria
  4. aplicarea intreruptibilității şi utilizarea combustibililor altemativi

Premieră: România a importat în martie mai mult gaz rusesc din Ungaria decât pe ruta ucraineană. Până să ne fure maghiarii gazul, companiile românești le au cumpărat 65% din gazul importat de la vecinii vestici

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 17 June 2019 20:19

gaze scumpeÎn pofida temerilor politicienilor români că maghiarii vor să consume integral gazul care urmează (dacă urmează) a fi extras din Marea Neagră, România a reușit contraperformanța de a importa în luna martie peste 65% din gazul de import (numai puțin de 1,24 TWh de gaze) din Ungaria. Și asta în pofida faptului că, spre deosebire de Ungaria, România este producător de gaze, “unicul din UE”, potrivit ministrului economiei Niculae Bădălău.

Este prima dată în istoria comercială a României când importul de gaze dintr-o lună pe ruta maghiară îl depășește pe cel de pe ruta ucraineană. Și nu numai că îl depășește, ci a fost aproape dublu. Din Ungaria, România a importat 1,24 TWh, în timp ce pe ruta ucraineană doar 0,66 TWh.

Istoric, România a importat peste 90% din gaze pe ruta ucraineană (prin punctele de intrare Medieșul Aurit și Isaccea). Situația din luna aprilie a fost una și mai surprinzătoare: prin cele două puncte de la granița cu Ucraina tranzitul a fost practic zero începând cu 1 aprilie, în timp ce prin punctul de la Csanadpalota (de la granița cu Ungaria) au intrat zilnic în țară în medie peste 40 MWh de gaz. Cu alte cuvinte, potrivit datelor Rețelei Europene a Operatorior de Sistem ENSOG, în luna martie, aproape 100% din gazul importat de România a provenit din Ungaria.

Și gazul provenit din Ungaria, ca și cel din Ucraina, este gaz rusesc, Ungaria nefiind producător de gaze.

În termeni nominali însă, volumul de gaz importat din Ungaria în luna martie nu este unul record. Recordul a fost înregistrat în luna ianuarie, când, deși ponderea gazului provenit din Ungaria în total importuri a fost de doar 38,39%, România a importat peste 1,6 TWh de la maghiari.

Tendința de majorare a importurior pe ruta maghiară a început la finalul anului trecut și a evoluat progresiv: ponderea gazului din Ungaria în total importuri a urcat de la 17% în luna noiembrie, la 31% în decembrie, pentru ca în ianuarie ea să ajungă la 38,39%, în februarie, la 42,39, iar în martie să sară de 65%.

Mutarea importurilor pe traseul ungar poate avea două explicații. Una comercială: Ungaria, spre deosebire de România, a făcut parte din grupul de state care au inițiat o procedură pe lângă Comisia Europeană prin care organismul comunitar a obligat Gazprom să decupleze prețul gazelor de cel al petrolului și să se raporteze la prețurile de pe bursele europene. Cu alte cuvinte, prețul plătit de Ucraina pentru importurile de gaze rusești s-au redus comparativ cu cele achitate de România, unde prețul gazului rusesc a rămas cuplat de cel al petrolului.

Cea de-a doua explicație poate fi una strategică a Gazprom, de muta exporturile de gaze în România pe ruta ungară, tocmai pentru a-și arăta determinarea de a renunța definitv la ruta ucraineană în favoarea celei bieloruse, a Nord Stream și a viitoarelor rute Nord Stream 2 și TurkStream 2. Rămâne de văzut dacă acestea din urmă vor fi finalizate până la finalul acestui an, la finalul căruia expiră contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina. Dacă nu vor fi finalizată măcar parțial prelungirea prin Bulgaria a Turkstream (Nord Stream 2 este programat să fie finalizat la finalul lui 2020), există pericolul nu numai ca iarna viitoare capacitățile de import ale României să fie insuficiente, ci nici cantitățile de gaze să nu ajungă pentru alimentarea tuturor statelor europene. Iar prioritate vor avea statele care au semnate contracte pe termen lung și cantități ferme și nu state precum România, care susțin că sunt “independente energetic” și importă gaze rusești doar când au nevoie!

Cu toate acestea, în pofida majorării spectaculoase a importurilor din Ungaria și a înjumătățirii gazului rusesc care tranzitează Ucraina și România cu destinația Turcia și Balcani, operatorul de sistem autohton Transgaz a precizat, pentru Profit.ro, că nu a efectuat nicio “o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina. Motivul invocat: “nu există informații oficiale, primite de la Gazprom la Transgaz, cu privire la sistarea livrărilor de gaze prin Isaccea”.

Ministerul Energiei susține însă că are un plan de rezervă în situația stopării tranzitului prin Ucraina, plan utopic însă, care constă în:

  1. activarea eventualelor capacităţi de producţie, nerentabile în condiţii normale
  2. majorarea volumelor înmagazinate în depozitele subterane și, implicit, a volumelor extrase din depozite
  3. creşterea cantităţilor importate pe relația Ungaria şi Bulgaria
  4. aplicarea intreruptibilității şi utilizarea combustibililor altemativi

Efectele politicii de subvenționare a consumului și descurajare a producției. O criză a importurilor de gaze s-ar putea extinde iarna viitoare și pe piața de electricitate

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 13 June 2019 20:13

gazeRomânia ar putea avea nevoie iarna viitoare de importuri de gaze de peste 15 TWh, în condițiile scăderii naturale a producției și a subvenționării consumului prin adoptarea controversatei OUG 114. Numai că principala rută de import, cea ucraineană, s-ar putea închide în cazul în care Gazprom nu se înțelege cu statul ucrainean privind prelungirea actualului acord, care expiră pe 31 decembrie 2019. Autoritățile romțâne susțin că au un plan de rezervă, plan care însă ar putea extinde o eventuală criză a gazelor și pe pieța de electricitate. Consumatorii industriali ar putea rămâne la iarnă nu numai fără gaze, ci și fără curent electric.

Întrebată dacă are un scenariu privind importul de gaze de iarna viitoare în eventualitatea în care acordul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina nu va fi reînnoit, iar România nu va mai putea importa gaz pe la Isaccea sau Medieșul Aurit, compania care deține monopolul sistemului de transport autohton, Transgaz, a precizat că este doar “operatorul tehnic al sistemului naţional de transport şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. Strategia energetică a României este în sarcina Ministerului Energiei”.

Dar care este strategia Ministerului Energiei? Potrivit unui răspuns oferit parlamentarului USR, Cristina Prună, în iarna 2017-2018, consumul de gaz a fost de 81 TWh, acoperit din producția internă, care a fost de 48,6 TWh, de extracții din depozite de 19,5 TWh și de importuri, în valoare de 12,8 TWh.

Numai că între timp a mai trecut un an, caracterizat de declinul natural al producției, inclusiv o iarnă, caracterizată de o majorare a consumului. Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), consumul intern a scăzut cu 1,57% în noiembrie și cu 3,2% în februarie, însă s-a majorat cu 11,73, respectiv 11,83% în decembrie și ianuarie. Rezultă că în această iarnă consumul a fost undeva în apropierea cifrei de 83 TWh, și nu 81 TWh ca în iarna 2017-2018.

În plus, producția internă a scăzut (cu 6,8% în noiembrie, cu 4,8% în decembrie și cu 3,2% în februarie), situându-se mai degrabă în apropierea nivelului de 45-46 TWh (și nu 48,6 TWh precum în iarna precedentă.

Drept urmare, nivelul importurilor din această iarnă s-a majorat cu peste 12%, ajungând aproape la 14,5 TWh.

În condițiile în care în România se înregistrează un declin natural al producției rezultă că în iarna viitoare, chiar dacă va fi la fel de blândă ca ultima iarnă, necesarul de import ar trebui să depășească nivelul de 15 TWh, și nu 12,8 TWh cât susține Ministerul Energiei că a fost în iarna 2017-2018. Iar dacă iarna va fi una mai grea, volumul de gaz care ar trebui importat ar putea atinge niveluri record.

În plus, prin adoptarea OUG 114, care plafonează prețul gazelor pentru consumatorii casnici și pentru sistemele de încălzire centralizată, guvernul român a adoptat o politică de subvenționare a consumului și de descurajare a producției. De aceea, n-ar fi exclus nu numai ca producția să scadă, dar și ca nivelul consumului să-l depășească pe cel din această iarnă, de 83 TWh, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe importuri.

Momentul în care statul român a decis să adopte o astfel de politică este unul cum nu se poate mai nefericit, pe 31 decembrie expirând contractul de tranzit între Gazprom și Ucraina. Istoric, peste 90% din gazul importat de România, provine de pe ruta ucraineană.

În ultima iarnă, însă, acest procent s-a redus la 60%, fiind majorate importurile din Ungaria. Însă chiar dacă România ar import din Ungaria lună de lună la nivelul record din luna ianuarie din acest an (1,6 TWh), importurile din vecinii vestici n-ar acoperi decât jumătate din necesarul de import al României din iarna viitoare.

Planul Ministerului Energiei în eventualitatea stopării tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina

Ministerul energiei susține însă că are un plan de rezervă în situația stopării tranzitului prin Ucraina, care constă în:

  1. activarea eventualelor capacităţi de producţie, nerentabile în condiţii normale
  2. majorarea volumelor înmagazinate în depozitele subterane și, implicit, a volumelor extrase din depozite
  3. creşterea cantităţilor importate pe reiația Ungaria şi Bulgaria
  4. aplicarea intreruptibilității şi utilizarea combustibililor altemativi

Prima măsură e de-a dreptul hilară. După ce în ultimii ani statul român a prigonit producătorii autohtoni, ar trebui să se roage de aceștia să repornească, pe banii lor, sonde nerentabile, cu costuri de repornire ridicate. Și pentru ce? Pentru a vinde gaz scos la un cost nerentabil la un preț reglementat de 68 lei/MWh!

De altfel, și ministerul recunoaște că măsura nu are un impact major și că situaţia sondelor închise (nerentabile) se află în evidenţa ANRM, instituție recunoscută pentru relația “dificilă” pe care o are cu companiile producătoare, cărora le-a majorat artificial redevențele prin introducerea prețului de referință de pe bursa austriacă CEGH.

A doua măsură este limitată de procesul tehnologic. Romgaz, proprietarul a 7 dintre cele 8 depozite de gaze din România, nu poate face minuni peste noapte. Cel puțin pe hârtie, capacitatea maximă de extracţie la începutul ciclului de extracţie este de 29 milioane mc/zi, iar cea de la sfarsitul ciclului de extracţie, de 11,5 milioane mc/zi.

Cea de-a treia măsură este o necunoscută: accesarea de surse alternative din import. Într-un răspuns la o întrebare adresată de Profit.ro, Transgaz, operatorul de sistem din România a recunoscut că “nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina”. Însă este foarte puțin probabil, în condițiile în care pe rutele către Bulgaria se realizează doar un flux dintre România și nu invers, să poată fi importat vreun metru cub de gaz. În plus, de unde poate proveni gazul din Bulgaria. Doar din prelungirea TurkStream. Numai că bulgarii lucrează la prelungirea TurkStream către Serbia și nu către România!

Identic și în cazul Ungariei. În prezent ungurii se alimentează tot cu gaz rusesc via Ucraina. Probabil că anul viitor vor apela la gazele din hub-ul austrian Baumgarten, alimentat prin Nord Stream. Dacă însă Nord Stream 2 nu va fi funcțional până la începutul anului viitor, gazul de la Baumbarten s-ar putea să nu fie suficient pentru unguri, dar și pentru exportul său în România!

Singura soluție practică este ultima: trecerea producătorilor de energie electrici şi termici pe combustibili alternativi, conform Planului de urgenţă, şi activarea consumatorilor întreruptibili, conform Planului de urgenţă.

O criză a importului de gaze ar putea declanșa și o criză pe piața de electricitate

Numai că întreruperea consumatorilor industriali va crea alte probleme în sistem. Printre consumatorii interuptibili se află și centralele electrice pe gaz de la Iernut și Brazi, potrivit Planului de urgenţă, aprobat prin HG nr. 32/2019 pentru aprobarea Planului de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securitătii aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit acestuia, “Ministerul Energiei a centralizat următoarea listă cu clienți întreruptibili de siguranță: COLTERM CET Centru Timișoar, DACIA MIOVENI, CECC BRAZI, SPEE IERNUT (CET CUCI), S.C. AZOMUREȘ TÂRGU-MUREȘ, S.C.CHEMGAS SLOBOZIA. S.C. VIROMET VICTORIA, ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI, TERMOFICARE ORADEA, ELECTROCENTRALE CONSTANȚA, ELECTROCENTRALE GALAȚI. Ordinea în care va fi limitată/sistată furnizarea/distribuirea/transportul gazelor naturale este următoarea: consumatorii industriali indicați supra și apoi ceilalți consumatori, în limita combustibilului alternativ ce-l dețin în stoc sau care poate fi asigurat imediat”.

Iernut se află oricum într-un program de modernizare, ceea ce înseamnă că nu va produce prea multă electricitate. Centrala de la Brazi, în schimb, a fost unul dintre factorii stabilizatori de pe piața de electricitate din ultima iarnă. Dacă România nu va avea de unde importa gaz iarna viitoare și va ordona oprirea centralei de la Brazi, criza din sistemul de gaze se va propaga în cel de electricitate. România ar putea importa mai multă electricitate însă s-ar putea să nu aibă de unde. Jumătate din capacitățile de producție din Ungaria, țară cu care România este interconectată, sunt pe gaz. Iar Europa Centrală și de Sud Est este recunoscută drept o regiune cu un deficit de capacități de producție și în situații de normalitate.

Efectele politicii de subvenționare a consumului și descurajare a producției. O criză a importurilor de gaze s-ar putea extinde iarna viitoare și pe piața de electricitate

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 13 June 2019 20:13

gazeRomânia ar putea avea nevoie iarna viitoare de importuri de gaze de peste 15 TWh, în condițiile scăderii naturale a producției și a subvenționării consumului prin adoptarea controversatei OUG 114. Numai că principala rută de import, cea ucraineană, s-ar putea închide în cazul în care Gazprom nu se înțelege cu statul ucrainean privind prelungirea actualului acord, care expiră pe 31 decembrie 2019. Autoritățile romțâne susțin că au un plan de rezervă, plan care însă ar putea extinde o eventuală criză a gazelor și pe pieța de electricitate. Consumatorii industriali ar putea rămâne la iarnă nu numai fără gaze, ci și fără curent electric.

Întrebată dacă are un scenariu privind importul de gaze de iarna viitoare în eventualitatea în care acordul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina nu va fi reînnoit, iar România nu va mai putea importa gaz pe la Isaccea sau Medieșul Aurit, compania care deține monopolul sistemului de transport autohton, Transgaz, a precizat că este doar “operatorul tehnic al sistemului naţional de transport şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. Strategia energetică a României este în sarcina Ministerului Energiei”.

Dar care este strategia Ministerului Energiei? Potrivit unui răspuns oferit parlamentarului USR, Cristina Prună, în iarna 2017-2018, consumul de gaz a fost de 81 TWh, acoperit din producția internă, care a fost de 48,6 TWh, de extracții din depozite de 19,5 TWh și de importuri, în valoare de 12,8 TWh.

Numai că între timp a mai trecut un an, caracterizat de declinul natural al producției, inclusiv o iarnă, caracterizată de o majorare a consumului. Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), consumul intern a scăzut cu 1,57% în noiembrie și cu 3,2% în februarie, însă s-a majorat cu 11,73, respectiv 11,83% în decembrie și ianuarie. Rezultă că în această iarnă consumul a fost undeva în apropierea cifrei de 83 TWh, și nu 81 TWh ca în iarna 2017-2018.

În plus, producția internă a scăzut (cu 6,8% în noiembrie, cu 4,8% în decembrie și cu 3,2% în februarie), situându-se mai degrabă în apropierea nivelului de 45-46 TWh (și nu 48,6 TWh precum în iarna precedentă.

Drept urmare, nivelul importurilor din această iarnă s-a majorat cu peste 12%, ajungând aproape la 14,5 TWh.

În condițiile în care în România se înregistrează un declin natural al producției rezultă că în iarna viitoare, chiar dacă va fi la fel de blândă ca ultima iarnă, necesarul de import ar trebui să depășească nivelul de 15 TWh, și nu 12,8 TWh cât susține Ministerul Energiei că a fost în iarna 2017-2018. Iar dacă iarna va fi una mai grea, volumul de gaz care ar trebui importat ar putea atinge niveluri record.

În plus, prin adoptarea OUG 114, care plafonează prețul gazelor pentru consumatorii casnici și pentru sistemele de încălzire centralizată, guvernul român a adoptat o politică de subvenționare a consumului și de descurajare a producției. De aceea, n-ar fi exclus nu numai ca producția să scadă, dar și ca nivelul consumului să-l depășească pe cel din această iarnă, de 83 TWh, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe importuri.

Momentul în care statul român a decis să adopte o astfel de politică este unul cum nu se poate mai nefericit, pe 31 decembrie expirând contractul de tranzit între Gazprom și Ucraina. Istoric, peste 90% din gazul importat de România, provine de pe ruta ucraineană.

În ultima iarnă, însă, acest procent s-a redus la 60%, fiind majorate importurile din Ungaria. Însă chiar dacă România ar import din Ungaria lună de lună la nivelul record din luna ianuarie din acest an (1,6 TWh), importurile din vecinii vestici n-ar acoperi decât jumătate din necesarul de import al României din iarna viitoare.

Planul Ministerului Energiei în eventualitatea stopării tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina

Ministerul energiei susține însă că are un plan de rezervă în situația stopării tranzitului prin Ucraina, care constă în:

  1. activarea eventualelor capacităţi de producţie, nerentabile în condiţii normale
  2. majorarea volumelor înmagazinate în depozitele subterane și, implicit, a volumelor extrase din depozite
  3. creşterea cantităţilor importate pe reiația Ungaria şi Bulgaria
  4. aplicarea intreruptibilității şi utilizarea combustibililor altemativi

Prima măsură e de-a dreptul hilară. După ce în ultimii ani statul român a prigonit producătorii autohtoni, ar trebui să se roage de aceștia să repornească, pe banii lor, sonde nerentabile, cu costuri de repornire ridicate. Și pentru ce? Pentru a vinde gaz scos la un cost nerentabil la un preț reglementat de 68 lei/MWh!

De altfel, și ministerul recunoaște că măsura nu are un impact major și că situaţia sondelor închise (nerentabile) se află în evidenţa ANRM, instituție recunoscută pentru relația “dificilă” pe care o are cu companiile producătoare, cărora le-a majorat artificial redevențele prin introducerea prețului de referință de pe bursa austriacă CEGH.

A doua măsură este limitată de procesul tehnologic. Romgaz, proprietarul a 7 dintre cele 8 depozite de gaze din România, nu poate face minuni peste noapte. Cel puțin pe hârtie, capacitatea maximă de extracţie la începutul ciclului de extracţie este de 29 milioane mc/zi, iar cea de la sfarsitul ciclului de extracţie, de 11,5 milioane mc/zi.

Cea de-a treia măsură este o necunoscută: accesarea de surse alternative din import. Într-un răspuns la o întrebare adresată de Profit.ro, Transgaz, operatorul de sistem din România a recunoscut că “nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina”. Însă este foarte puțin probabil, în condițiile în care pe rutele către Bulgaria se realizează doar un flux dintre România și nu invers, să poată fi importat vreun metru cub de gaz. În plus, de unde poate proveni gazul din Bulgaria. Doar din prelungirea TurkStream. Numai că bulgarii lucrează la prelungirea TurkStream către Serbia și nu către România!

Identic și în cazul Ungariei. În prezent ungurii se alimentează tot cu gaz rusesc via Ucraina. Probabil că anul viitor vor apela la gazele din hub-ul austrian Baumgarten, alimentat prin Nord Stream. Dacă însă Nord Stream 2 nu va fi funcțional până la începutul anului viitor, gazul de la Baumbarten s-ar putea să nu fie suficient pentru unguri, dar și pentru exportul său în România!

Singura soluție practică este ultima: trecerea producătorilor de energie electrici şi termici pe combustibili alternativi, conform Planului de urgenţă, şi activarea consumatorilor întreruptibili, conform Planului de urgenţă.

O criză a importului de gaze ar putea declanșa și o criză pe piața de electricitate

Numai că întreruperea consumatorilor industriali va crea alte probleme în sistem. Printre consumatorii interuptibili se află și centralele electrice pe gaz de la Iernut și Brazi, potrivit Planului de urgenţă, aprobat prin HG nr. 32/2019 pentru aprobarea Planului de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securitătii aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit acestuia, “Ministerul Energiei a centralizat următoarea listă cu clienți întreruptibili de siguranță: COLTERM CET Centru Timișoar, DACIA MIOVENI, CECC BRAZI, SPEE IERNUT (CET CUCI), S.C. AZOMUREȘ TÂRGU-MUREȘ, S.C.CHEMGAS SLOBOZIA. S.C. VIROMET VICTORIA, ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI, TERMOFICARE ORADEA, ELECTROCENTRALE CONSTANȚA, ELECTROCENTRALE GALAȚI. Ordinea în care va fi limitată/sistată furnizarea/distribuirea/transportul gazelor naturale este următoarea: consumatorii industriali indicați supra și apoi ceilalți consumatori, în limita combustibilului alternativ ce-l dețin în stoc sau care poate fi asigurat imediat”.

Iernut se află oricum într-un program de modernizare, ceea ce înseamnă că nu va produce prea multă electricitate. Centrala de la Brazi, în schimb, a fost unul dintre factorii stabilizatori de pe piața de electricitate din ultima iarnă. Dacă România nu va avea de unde importa gaz iarna viitoare și va ordona oprirea centralei de la Brazi, criza din sistemul de gaze se va propaga în cel de electricitate. România ar putea importa mai multă electricitate însă s-ar putea să nu aibă de unde. Jumătate din capacitățile de producție din Ungaria, țară cu care România este interconectată, sunt pe gaz. Iar Europa Centrală și de Sud Est este recunoscută drept o regiune cu un deficit de capacități de producție și în situații de normalitate.

Transgaz nu a efectuat nicio analiză cu privire la suficiența capacităților de import pe rute alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa tranzitul gazelor prin Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 11 June 2019 20:10

transgazÎn timp ce statele din jur fac toate demersurile de a-și asigura alimentarea cu gaze indiferent dacă va fi prelungit acordul de tranzit dintre Gazprom și Naftogaz, autoritățile române, dar și companiile autohtone, ignoră subiectul. Ultimul exemplu: Transgaz recunoaște, într-un răspuns la o solicitare Profit.ro, că “nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina.

De ce este important? Gazprom a anunțat guvernul bulgar că de la 1 ianuarie 2020 va stopa orice tranzit pe coridorul transbalcanic (din care face parte Isaccea-Negru Vodă, firele 2 și 3), ceea ce pune sub semnul întrebării nu numai veniturile din tranzit internațional ale Transgaz, cât mai ales alimentarea cu gaze de import a României.

Și mai important La 31 decembrie 2019 expiră contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, ceea ce a determinat Ungaria să negocieze pentru anul viitor un contract prin care rușii îi garantează alimentarea indiferent dacă se semnează sau nu un nou acord cu Kievul. La rândul lor, bulgarii au declanșat lucrările la construcția prelungirii TurkStream până în Serbia, ceea ce le-ar asigura alimentarea cu gaze rusești via Turcia. Autoritățile române par singurele care nu-și fac probleme în acest sens, bazându-se probabil pe declarațiile ministrului economiei, Niculae Bădălău, protrivit căruia, România este singura țară producătoare de gaz din UE.

Chestionată în urmă cu peste 2 luni în legătură cu posibilitatea ca Gazprom să stopeze tranzitul de gaze prin Ucraina, compania Transgaz, operatorul sistemul național de transport gaze, susține că nu a fost informată de Gazprom cu privire sistarea tranzitului de gaze către Balcani prin Isaccea-Negru Vodă.

Transgaz a precizat și rutele alternative prin care România ar putea importa gaz în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina: Punctul de Interconectare Csanadpalota (pe relația cu Ungaria) și Ruse-Giurgiu și Negru Vodă 1 (pe relația cu Bulgaria).

Numai că pe Ruse-Giurgiu și Negru Vodă 1 nu s-a importat niciun metru cub de gaz până în prezent (ci dimpotrivă s-au exportat), iar Isaccea este de departe cel mai important punct de intrare a gazelor în România, cu o capacitate de 8,6 metri cubi pe an, de peste două ori mai mare decât cea de la Medieșul Aurit și de 6 ori mai ridicată decât cele de la Csanadpalota, Ungheni sau Ruse.

La Isaccea există patru conducte, trei dedicate exclusiv exportului prin celălalt punct de ieșire, Negru Vodă, aflat la granița cu Bulgaria (1, 2 și 3). Până în toamna anului 2016, Gazprom le avea pe toate trei rezervate în exclusivitate, în baza unor acorduri interstatale datând din perioada comunistă. Atunci, exclusivitatea pentru conducta de tranzit 1 a încetat, iar capacitatea acesteia a început să fie scoasă la licitație pentru toți potențialii ofertanți, în conformitate cu legislația UE.

Numai că, deși acum se pot face rezervări pe piața liberă pe Isaccea-Negru Vodă 1, sensul este unidirecțional, din România spre Bulgaria. Deocamdată, înaintea finalizării lucrărilor de reverse flow, estimată pentru anul viitor, se poate doar exporta gaz în Bulgaria, nu și importa. În plus, Isaccea-Negru Vodă 1 (ca și 2 și 3) nu sunt nici măcar conectate la sistemul național!

Cea de-a patra conductă de la Isaccea este dedicată importului de gaze rusești. Prin aceasta din urmă, România a importat, de la începutul acestui an, volume zilnice cuprinse între 15 - 60.000 MWh de gaze rusești.

Dacă sunt adăugate și importurile prin punctul de interconectare Medieșul Aurit din această iarnă, zilnic România a importat prin Ucraina cantități cuprinse între 50.000 MWh/zi și 130.000 MWh/zi. La o medie de 60.000 MWh/zi rezultă o cantitate de 1,8 TWh/lună importați pe ruta ucraineană în această iarnă.

Poate fi importată o astfel de cantitate de gaz pe rutele alternative?

“Întrucât nu există informații oficiale, primite de la Gazprom la Transgaz, cu privire la sistarea livrărilor de gaze prin Isaccea, nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport pe rutele respective”, este răspunsul Transgaz.

Comparativ, în pofida exploziei importurilor de gaze din această iarnă, prin punctul de interconectare de la Csanadpalota au fost importați maxim 50.000 MWh/zi. La aceștia ar trebui să se adauge cei 1,8-2 TWh pe lună importați până în acest an pe ruta ucraineană.

Chiar dacă Transgaz susține că n-a primit nicio informare de la Gazprom privind stoparea tranzitului prin Isaccea-Negru Vodă, fluxurile fizice puteau să-i ridice semne de întrebare. Astfel, în acest an, volumul de gaz care a tranzitat cele trei conducte internaționale s-a înjumătățit comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Și mai îngrijorător este că începând cu jumătatea lunii martie importurile României de gaze pe ruta ucraineană (prin Isaccea sau Medieșul Aurit) au fost practic zero, tot importul mutându-se pe ruta ucraineană (Csanadpalota).

Mutarea importurilor pe traseul ungar poate avea două explicații. Una comercială: Ungaria, spre deosebire de România, a făcut parte din grupul de state care au inițiat o procedură pe lângă Comisia Europeană prin care organismul comunitar a obligat Gazprom să decupleze rețul gazelor de cel al petrolului și să se raporteze la prețurile de pe bursele europene. Cu alte cuvinte, prețul plătit de Ucraina pentru importurile de gaze rusești s-au redus comparativ cu cele achitate de România, unde prețul gazului rusesc a rămas cuplat de cel al petrolului.

Cea de-a doua explicație poate fi una strategică a Gazprom, de muta exporturile de gaze în România pe ruta ungară, tocmai pentru a-și arăta determinarea de a renunța definitv la ruta ucraineană în favoarea celei bieloruse, a Nord Stream și a viitoarelor rute Nord Stream 2 și TurkStream 2. Rămâne de văzut dacă acestea din urmă vor fi finalizate până la finalul acestui an. Dacă nu, există pericolul nu numai ca iarna viitoare capacitățile de import ale României să fie insuficiente, ci nici cantitățile de gaze să nu ajungă pentru alimentarea tuturor statelor europene. Iar prioritate vor avea statele care au semnate contracte pe termen lung și cantități ferme și nu state precum România, care susțin că sunt “independente energetic” și importă gaze rusești doar când au nevoie!

La restul întrebărilor puse de Profit.ro referitoare la relațiile cu Gazprom, Transgaz a precizat că “având în vedere faptul că aceste contracte comerciale sunt confidențiale, clauzele acestora nu pot fi făcute public”.

România a importat în ianuarie și februarie peste 20% din gazele intrate în consum, 4,25 TWh în ianuarie, respectiv 3 TWh în februarie.

Transgaz nu a efectuat nicio analiză cu privire la suficiența capacităților de import pe rute alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa tranzitul gazelor prin Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 11 June 2019 20:10

transgazÎn timp ce statele din jur fac toate demersurile de a-și asigura alimentarea cu gaze indiferent dacă va fi prelungit acordul de tranzit dintre Gazprom și Naftogaz, autoritățile române, dar și companiile autohtone, ignoră subiectul. Ultimul exemplu: Transgaz recunoaște, într-un răspuns la o solicitare Profit.ro, că “nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina.

De ce este important? Gazprom a anunțat guvernul bulgar că de la 1 ianuarie 2020 va stopa orice tranzit pe coridorul transbalcanic (din care face parte Isaccea-Negru Vodă, firele 2 și 3), ceea ce pune sub semnul întrebării nu numai veniturile din tranzit internațional ale Transgaz, cât mai ales alimentarea cu gaze de import a României.

Și mai important La 31 decembrie 2019 expiră contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, ceea ce a determinat Ungaria să negocieze pentru anul viitor un contract prin care rușii îi garantează alimentarea indiferent dacă se semnează sau nu un nou acord cu Kievul. La rândul lor, bulgarii au declanșat lucrările la construcția prelungirii TurkStream până în Serbia, ceea ce le-ar asigura alimentarea cu gaze rusești via Turcia. Autoritățile române par singurele care nu-și fac probleme în acest sens, bazându-se probabil pe declarațiile ministrului economiei, Niculae Bădălău, protrivit căruia, România este singura țară producătoare de gaz din UE.

Chestionată în urmă cu peste 2 luni în legătură cu posibilitatea ca Gazprom să stopeze tranzitul de gaze prin Ucraina, compania Transgaz, operatorul sistemul național de transport gaze, susține că nu a fost informată de Gazprom cu privire sistarea tranzitului de gaze către Balcani prin Isaccea-Negru Vodă.

Transgaz a precizat și rutele alternative prin care România ar putea importa gaz în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina: Punctul de Interconectare Csanadpalota (pe relația cu Ungaria) și Ruse-Giurgiu și Negru Vodă 1 (pe relația cu Bulgaria).

Numai că pe Ruse-Giurgiu și Negru Vodă 1 nu s-a importat niciun metru cub de gaz până în prezent (ci dimpotrivă s-au exportat), iar Isaccea este de departe cel mai important punct de intrare a gazelor în România, cu o capacitate de 8,6 metri cubi pe an, de peste două ori mai mare decât cea de la Medieșul Aurit și de 6 ori mai ridicată decât cele de la Csanadpalota, Ungheni sau Ruse.

La Isaccea există patru conducte, trei dedicate exclusiv exportului prin celălalt punct de ieșire, Negru Vodă, aflat la granița cu Bulgaria (1, 2 și 3). Până în toamna anului 2016, Gazprom le avea pe toate trei rezervate în exclusivitate, în baza unor acorduri interstatale datând din perioada comunistă. Atunci, exclusivitatea pentru conducta de tranzit 1 a încetat, iar capacitatea acesteia a început să fie scoasă la licitație pentru toți potențialii ofertanți, în conformitate cu legislația UE.

Numai că, deși acum se pot face rezervări pe piața liberă pe Isaccea-Negru Vodă 1, sensul este unidirecțional, din România spre Bulgaria. Deocamdată, înaintea finalizării lucrărilor de reverse flow, estimată pentru anul viitor, se poate doar exporta gaz în Bulgaria, nu și importa. În plus, Isaccea-Negru Vodă 1 (ca și 2 și 3) nu sunt nici măcar conectate la sistemul național!

Cea de-a patra conductă de la Isaccea este dedicată importului de gaze rusești. Prin aceasta din urmă, România a importat, de la începutul acestui an, volume zilnice cuprinse între 15 - 60.000 MWh de gaze rusești.

Dacă sunt adăugate și importurile prin punctul de interconectare Medieșul Aurit din această iarnă, zilnic România a importat prin Ucraina cantități cuprinse între 50.000 MWh/zi și 130.000 MWh/zi. La o medie de 60.000 MWh/zi rezultă o cantitate de 1,8 TWh/lună importați pe ruta ucraineană în această iarnă.

Poate fi importată o astfel de cantitate de gaz pe rutele alternative?

“Întrucât nu există informații oficiale, primite de la Gazprom la Transgaz, cu privire la sistarea livrărilor de gaze prin Isaccea, nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport pe rutele respective”, este răspunsul Transgaz.

Comparativ, în pofida exploziei importurilor de gaze din această iarnă, prin punctul de interconectare de la Csanadpalota au fost importați maxim 50.000 MWh/zi. La aceștia ar trebui să se adauge cei 1,8-2 TWh pe lună importați până în acest an pe ruta ucraineană.

Chiar dacă Transgaz susține că n-a primit nicio informare de la Gazprom privind stoparea tranzitului prin Isaccea-Negru Vodă, fluxurile fizice puteau să-i ridice semne de întrebare. Astfel, în acest an, volumul de gaz care a tranzitat cele trei conducte internaționale s-a înjumătățit comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Și mai îngrijorător este că începând cu jumătatea lunii martie importurile României de gaze pe ruta ucraineană (prin Isaccea sau Medieșul Aurit) au fost practic zero, tot importul mutându-se pe ruta ucraineană (Csanadpalota).

Mutarea importurilor pe traseul ungar poate avea două explicații. Una comercială: Ungaria, spre deosebire de România, a făcut parte din grupul de state care au inițiat o procedură pe lângă Comisia Europeană prin care organismul comunitar a obligat Gazprom să decupleze rețul gazelor de cel al petrolului și să se raporteze la prețurile de pe bursele europene. Cu alte cuvinte, prețul plătit de Ucraina pentru importurile de gaze rusești s-au redus comparativ cu cele achitate de România, unde prețul gazului rusesc a rămas cuplat de cel al petrolului.

Cea de-a doua explicație poate fi una strategică a Gazprom, de muta exporturile de gaze în România pe ruta ungară, tocmai pentru a-și arăta determinarea de a renunța definitv la ruta ucraineană în favoarea celei bieloruse, a Nord Stream și a viitoarelor rute Nord Stream 2 și TurkStream 2. Rămâne de văzut dacă acestea din urmă vor fi finalizate până la finalul acestui an. Dacă nu, există pericolul nu numai ca iarna viitoare capacitățile de import ale României să fie insuficiente, ci nici cantitățile de gaze să nu ajungă pentru alimentarea tuturor statelor europene. Iar prioritate vor avea statele care au semnate contracte pe termen lung și cantități ferme și nu state precum România, care susțin că sunt “independente energetic” și importă gaze rusești doar când au nevoie!

La restul întrebărilor puse de Profit.ro referitoare la relațiile cu Gazprom, Transgaz a precizat că “având în vedere faptul că aceste contracte comerciale sunt confidențiale, clauzele acestora nu pot fi făcute public”.

România a importat în ianuarie și februarie peste 20% din gazele intrate în consum, 4,25 TWh în ianuarie, respectiv 3 TWh în februarie.

Explozia importurilor de gaze. Gazprom a vândut în România mai multe gaze decât OMV Petrom. Prețuri cu o treime mai mari

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 27 May 2019 10:20

Petrom gazÎn pofida faptului că guvernanții români se laudă că România este singurul producător de gaze din UE, importurile au explodat în acest an ca urmare a politicilor de subvenționare a consumului de gaze și electricitate și de descurajare a producției. În februarie, importurile de gaze s-au majorat cu peste 26% sau cu 614 GWh față de luna similară a anului trecut, la un preț mai mare cu 33% sau 30 de lei pe MWh.

Per total, în primele două luni ale acestui an, România a importat un volum de gaz mai mare cu 44% decât cel contractat în lunile ianuarie și februarie ale lui 2018, la prețuri cu peste o treime mai ridicate. Dacă în ianuarie și februarie 2018, România a importat un volum de 5 TWh de gaze naturale, în perioada similară a acestui an volumul importurilor s-a majorat la 7,2 TWh.

În luna februarie, România a importat aproximativ 3 TWh de gaze naturale la un preț de 122,2 lei/MWh, după ce în ianuarie importase un nivel extrem de ridicat de 4,26 TWh de gaze naturale la un preț mediu de 124,61 lei/MWh. În medie, România a importat 3,62 TWh pe lună în acest an.

Comparativ, unul dintre cei doi producători autohtoni, OMV Petrom, a vândut în primul trimestru către terți un volum de 9,7 TWh. Rezultă o medie lunară de 3,23 TWh, inferioară celei a importurilor.

Chiar dacă luăm în calcul și gazul utilizat de OMV Petrom pentru producția de electricitate, aproximativ 2 TWh, rezultă medie marginal superioară celei a importurilor, de 3,9 TWh/lună.

Cu alte cuvinte, cota de piață a gazelor rusești de import este superioară celei a OMV Petrom și, probabil, și a celuilalt mare producător autohton, Romgaz.

În această iarnă, începând cu luna noiembrie a anului trecut, România a importat un volum de aproximativ 12,2 TWh, cu 30% peste importurile din iarna precedentă, de 9,4 TWh.

Profit.ro a semnalat faptul că, de la începutul anului, importurile de gaze naturale din Ungaria, țară are nu produce gaze, s-au majorat de 10 ori.

Dacă în lunile ianuarie/februarie 2018, fluxurile fizice de la Csanadpalota, din direcția Ucrainei către România, erau, în marea majoritate a zilelor, de 5.000 MWh/zi, în primele două luni ale acestui an, acestea au fost de 10 ori mai ridicate, de 50.000 de MWh/zi. Volumul gazului adus din Ungaria este unul considerabil, reprezentând aproape 20% din volumul de gaz intrat în sistem din producția internă în aceeași perioadă (din perimetrele de producție, cum se exprimă Transgaz), de 260-270.000 MWh/zi.

Evident că gazele importate sunt tot gaze rusești și nu sunt produse în Ungaria, care de-abia își acoperă 10-15% din consum cu nivelul producției interne.

Acest lucru ar putea arăta faptul că traderii au anticipat că o creștere a cererii de import este inevitabilă în condițiile adoptării OUG 114, care favorizează furnizorii și subvenționează consumul (casnic și industrial) și îi penalizează pe producători. Aceștia, pe lângă plafonarea prețului la 68 lei/MWh, mai “beneficiază” și de plata taxei de 2% pe cifra de afaceri (de care ceilalți actori sunt parțial scutiți, fiind aplicată doar marjei în cazul furnizorilor și traderilor de gaze).

Surse din piață susțin că o altă explicație ar fi faptul că furnizorii mari de gaze (Engie și E.On) au profitat de prețurile reduse de pe piața internă (77 lei/MWh - OMV Petrom și 80 lei/MWh - Romgaz) și au semnat contracte pe întregul an încă din primăvara anului trecut cu producătorii autohtoni. Apoi s-au concurat între ei pentru a atrage consumatori non-casnici. La venirea iernii, însă, au rămas fără gaze din surse interne pentru populație și au fost nevoiți să apeleze la importuri în speranța că ANRE le va recunoaște costurile de achiziție ridicate. Ceea ce evident nu s-a întâmplat, Guvernul salvându-i însă prin adoptarea OUG 114 care plafonează prețurile la gaze produse intern la 68 lei/MWh.

Potrivit Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), prevederile OUG 114 vor afecta durata de viață a câtorva zăcăminte marginale, ceea ce va va determina companiile să renunțe la acestea mai devreme decât era planificat. Mai mult, companiile care desfășoară activități de explorare au amânat deja sau au anulat până la 50% din sondele planificate a fi forate în viitorul apropiat.

“Acest procent va crește cu siguranță pe termen mediu și lung din cauza prevederilor OUG 114/2018. Trebuie punctat faptul că fiecare metru cub de gaz care nu va mai fi produs în România, deoarece unele zăcăminte devin neeconomice în condițiile date, va trebui importat la un preț considerabil mai mare din surse externe”, a avertizat, într-un comunicat, patronatul companiilor din industria de petrol și gaze.

Explozia importurilor de gaze. Gazprom a vândut în România mai multe gaze decât OMV Petrom. Prețuri cu o treime mai mari

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 27 May 2019 10:20

Petrom gazÎn pofida faptului că guvernanții români se laudă că România este singurul producător de gaze din UE, importurile au explodat în acest an ca urmare a politicilor de subvenționare a consumului de gaze și electricitate și de descurajare a producției. În februarie, importurile de gaze s-au majorat cu peste 26% sau cu 614 GWh față de luna similară a anului trecut, la un preț mai mare cu 33% sau 30 de lei pe MWh.

Per total, în primele două luni ale acestui an, România a importat un volum de gaz mai mare cu 44% decât cel contractat în lunile ianuarie și februarie ale lui 2018, la prețuri cu peste o treime mai ridicate. Dacă în ianuarie și februarie 2018, România a importat un volum de 5 TWh de gaze naturale, în perioada similară a acestui an volumul importurilor s-a majorat la 7,2 TWh.

În luna februarie, România a importat aproximativ 3 TWh de gaze naturale la un preț de 122,2 lei/MWh, după ce în ianuarie importase un nivel extrem de ridicat de 4,26 TWh de gaze naturale la un preț mediu de 124,61 lei/MWh. În medie, România a importat 3,62 TWh pe lună în acest an.

Comparativ, unul dintre cei doi producători autohtoni, OMV Petrom, a vândut în primul trimestru către terți un volum de 9,7 TWh. Rezultă o medie lunară de 3,23 TWh, inferioară celei a importurilor.

Chiar dacă luăm în calcul și gazul utilizat de OMV Petrom pentru producția de electricitate, aproximativ 2 TWh, rezultă medie marginal superioară celei a importurilor, de 3,9 TWh/lună.

Cu alte cuvinte, cota de piață a gazelor rusești de import este superioară celei a OMV Petrom și, probabil, și a celuilalt mare producător autohton, Romgaz.

În această iarnă, începând cu luna noiembrie a anului trecut, România a importat un volum de aproximativ 12,2 TWh, cu 30% peste importurile din iarna precedentă, de 9,4 TWh.

Profit.ro a semnalat faptul că, de la începutul anului, importurile de gaze naturale din Ungaria, țară are nu produce gaze, s-au majorat de 10 ori.

Dacă în lunile ianuarie/februarie 2018, fluxurile fizice de la Csanadpalota, din direcția Ucrainei către România, erau, în marea majoritate a zilelor, de 5.000 MWh/zi, în primele două luni ale acestui an, acestea au fost de 10 ori mai ridicate, de 50.000 de MWh/zi. Volumul gazului adus din Ungaria este unul considerabil, reprezentând aproape 20% din volumul de gaz intrat în sistem din producția internă în aceeași perioadă (din perimetrele de producție, cum se exprimă Transgaz), de 260-270.000 MWh/zi.

Evident că gazele importate sunt tot gaze rusești și nu sunt produse în Ungaria, care de-abia își acoperă 10-15% din consum cu nivelul producției interne.

Acest lucru ar putea arăta faptul că traderii au anticipat că o creștere a cererii de import este inevitabilă în condițiile adoptării OUG 114, care favorizează furnizorii și subvenționează consumul (casnic și industrial) și îi penalizează pe producători. Aceștia, pe lângă plafonarea prețului la 68 lei/MWh, mai “beneficiază” și de plata taxei de 2% pe cifra de afaceri (de care ceilalți actori sunt parțial scutiți, fiind aplicată doar marjei în cazul furnizorilor și traderilor de gaze).

Surse din piață susțin că o altă explicație ar fi faptul că furnizorii mari de gaze (Engie și E.On) au profitat de prețurile reduse de pe piața internă (77 lei/MWh - OMV Petrom și 80 lei/MWh - Romgaz) și au semnat contracte pe întregul an încă din primăvara anului trecut cu producătorii autohtoni. Apoi s-au concurat între ei pentru a atrage consumatori non-casnici. La venirea iernii, însă, au rămas fără gaze din surse interne pentru populație și au fost nevoiți să apeleze la importuri în speranța că ANRE le va recunoaște costurile de achiziție ridicate. Ceea ce evident nu s-a întâmplat, Guvernul salvându-i însă prin adoptarea OUG 114 care plafonează prețurile la gaze produse intern la 68 lei/MWh.

Potrivit Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), prevederile OUG 114 vor afecta durata de viață a câtorva zăcăminte marginale, ceea ce va va determina companiile să renunțe la acestea mai devreme decât era planificat. Mai mult, companiile care desfășoară activități de explorare au amânat deja sau au anulat până la 50% din sondele planificate a fi forate în viitorul apropiat.

“Acest procent va crește cu siguranță pe termen mediu și lung din cauza prevederilor OUG 114/2018. Trebuie punctat faptul că fiecare metru cub de gaz care nu va mai fi produs în România, deoarece unele zăcăminte devin neeconomice în condițiile date, va trebui importat la un preț considerabil mai mare din surse externe”, a avertizat, într-un comunicat, patronatul companiilor din industria de petrol și gaze.

Transgaz și-a bugetat aceleași venituri din tranzitul internațional chiar dacă volumul de gaze rusești care traversează Dobrogea s-a înjumătățit

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 15 May 2019 10:18

transgazTransgaz și-a alcătuit bugetul pe scenariul pozitiv al unei prelungiri a acordului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, estimând venituri similare din transportul internațional în pofida scăderii volumului de gaz rusesc care traversează Dobrogea în urma intrării în funcțiune a TurkStream.

În urmă cu două săptămâni, Profit.ro a adresat operatorului de transport român o serie de întrebări referitoare la situația contractuală cu Gazprom și cu planurile companiei în eventualitatea în care contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, care expiră la sfârșitul acestui an, nu va fi prelungit. Compania nu a oferit niciun răspuns până în prezent.

Anul trecut, agenția internațională de evaluare Standard&Poor’s a decis recent să modifice perspectiva ratingului de credit al Transgaz de la "stabilă" la "negativă" ca urmare a "posibilelor presiuni privind lichiditatea și incertitudini pe termen lung legate de poziția afacerii de transport gaze a Transgaz, având în vedere modificările potențiale ale rutelor principale de transport gaze din Europa Centrală și de Est dacă fluxul fizic al gazelor rusești prin Ucraina este înlocuit cu noi rute”.

Între timp, Transgaz a încheiat un contract pentru servicii de rating cu Fitch Ratings, în urma expirării contractului cu S&P Global Ratings.

Potrivit proiectului de buget al Transgaz, fundamentarea valoarea serviciilor de transport internaţional gaze naturale s-a estimat “conform contractelor existente încheiate cu Gazprom Export Ltd pentru firele 2 şi 3 (ale coridorului Isaccea-Negru Vodă - n.r.)”. Ceea ce înseamnă că Transgaz fie are semnat un contract potrivit căruia Gazprom plătește indiferent dacă tranzitează vreun metru cub de gaz România sau nu (componenta de rezervare este mai importantă decât cea volumetrică), fie nu a vrut să recunoască nici o diminuare de venituri din această sursă.

Este interesant că, în ceea ce privește celălalt “fir”, Isaccea-Negru Vodă 1, care nu este subiectul unui contract cu Gazprom, iar capacitățile se alocă pe bază de licitație, Transgaz estimează o diminuare a veniturilor cu 10 milioane lei în urma conectării sale la sistemul național.

Prin coridorul Trans-Balcanic, Gazprom livrează gaze Bulgariei, Turciei, Greciei și altor state balcanice cu ajutorul unor sisteme de conducte care traversează Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.

În prima parte a acestui an, potrivit datelor Tranzgaz, traficul pe cele trei conducte Isaccea-Negru Vodă s-a înjumătățit comparativ cu perioada similară a anului trecut. Dacă într-o zi de martie, în 2018, pe traseul Isaccea-Negru Vodă, curgeau aproximativ 550 mii MWh, pe 19 martie de exemplu volumul de gaze rusști care a traversat Dobrogea a fost de doar 224.000 MWh.

Explicația: începând cu 1 ianuarie 2019, Gazprom a redus considerabil volumul de gaze care tranzitează Dobrogea în urma punerii în funcțiune a TurkStream 1, gazoduct care deservește piața turcă. Deja guvernul bulgar a anunțat că a primit o scrisoare oficială de la Gazprom în care a fost informat că, începând cu luna ianuarie 2020, tranzitul gazului pe coridorul Trans-Balcanic va fi stopat, cel puțin pe relația cu Turcia.

Este de așteptat ca până la finalul anului, să fie operațional și TurkStream 2, care va deservi Europa, ceea ce ar face caduc coridorul Trans-Balcanic, implicit cele trei conducte care traversează România, mai ales că ele au un singur sens, din România în Bulgaria.

Și mai interesant este că Transgaz și-a diminuat veniturile din exploatare până la valoare de 1,42 miliarde lei, cu aproape jumătate de miliard de lei mai reduse decât cele din anul trecut.

Însă nu ca urmare a diminuare a veniturilor din transportul internațional, ci ca urmare a veniturilor din echilibrarea sistemului național cu peste 320 milioane de lei și a veniturilor din transportul intern cu peste 210 milioane lei.

Astfel, componenta volumetrică se va reduce cu cu 60 milioane lei pe seama scăderii componentei ponderii componentei volumetrice în venitul reglementat de la 35% la 30%, iar cea de rezervare de capacitate cu 151.722 mii lei, pe “seama facturării contravalorii depăşirilor de capacitate rezervată în anul 2018 în valoare de 104 milioane lei şi a scăderii cantităţilor de capacitate estimate a fi rezervate cu 5% (19.273.619 MWh)”. Scăderea capacitățolor estimate a fi rezervate corespunde declinului producției interne din ultimii ani.

Anul trecut, Transgaz a obținut venituri de 325 milioane lei din activitatea de transport internațional (prin conductele Isaccea-Negru-Vodă 1, 2, și 3), aproape o treime din cele 1,17 miliarde venituri din activitatea de transport intern sau peste 20% din veniturile operaționale ale Transgaz.

Dacă această sumă de va înjumătăți, rezultatele financiare ale companiei vor fi de-a dreptul dezastruoase. Și așa, în absența acestei diminuări, Transgaz estimează că va realiza în 2019 un profit net de doar 124 milioane de lei, mai redus cu 75% față de profitul net realizat în 2018, de jumătate de miliard de lei.

Transgaz și-a bugetat aceleași venituri din tranzitul internațional chiar dacă volumul de gaze rusești care traversează Dobrogea s-a înjumătățit

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 15 May 2019 10:18

transgazTransgaz și-a alcătuit bugetul pe scenariul pozitiv al unei prelungiri a acordului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, estimând venituri similare din transportul internațional în pofida scăderii volumului de gaz rusesc care traversează Dobrogea în urma intrării în funcțiune a TurkStream.

În urmă cu două săptămâni, Profit.ro a adresat operatorului de transport român o serie de întrebări referitoare la situația contractuală cu Gazprom și cu planurile companiei în eventualitatea în care contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, care expiră la sfârșitul acestui an, nu va fi prelungit. Compania nu a oferit niciun răspuns până în prezent.

Anul trecut, agenția internațională de evaluare Standard&Poor’s a decis recent să modifice perspectiva ratingului de credit al Transgaz de la "stabilă" la "negativă" ca urmare a "posibilelor presiuni privind lichiditatea și incertitudini pe termen lung legate de poziția afacerii de transport gaze a Transgaz, având în vedere modificările potențiale ale rutelor principale de transport gaze din Europa Centrală și de Est dacă fluxul fizic al gazelor rusești prin Ucraina este înlocuit cu noi rute”.

Între timp, Transgaz a încheiat un contract pentru servicii de rating cu Fitch Ratings, în urma expirării contractului cu S&P Global Ratings.

Potrivit proiectului de buget al Transgaz, fundamentarea valoarea serviciilor de transport internaţional gaze naturale s-a estimat “conform contractelor existente încheiate cu Gazprom Export Ltd pentru firele 2 şi 3 (ale coridorului Isaccea-Negru Vodă - n.r.)”. Ceea ce înseamnă că Transgaz fie are semnat un contract potrivit căruia Gazprom plătește indiferent dacă tranzitează vreun metru cub de gaz România sau nu (componenta de rezervare este mai importantă decât cea volumetrică), fie nu a vrut să recunoască nici o diminuare de venituri din această sursă.

Este interesant că, în ceea ce privește celălalt “fir”, Isaccea-Negru Vodă 1, care nu este subiectul unui contract cu Gazprom, iar capacitățile se alocă pe bază de licitație, Transgaz estimează o diminuare a veniturilor cu 10 milioane lei în urma conectării sale la sistemul național.

Prin coridorul Trans-Balcanic, Gazprom livrează gaze Bulgariei, Turciei, Greciei și altor state balcanice cu ajutorul unor sisteme de conducte care traversează Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.

În prima parte a acestui an, potrivit datelor Tranzgaz, traficul pe cele trei conducte Isaccea-Negru Vodă s-a înjumătățit comparativ cu perioada similară a anului trecut. Dacă într-o zi de martie, în 2018, pe traseul Isaccea-Negru Vodă, curgeau aproximativ 550 mii MWh, pe 19 martie de exemplu volumul de gaze rusști care a traversat Dobrogea a fost de doar 224.000 MWh.

Explicația: începând cu 1 ianuarie 2019, Gazprom a redus considerabil volumul de gaze care tranzitează Dobrogea în urma punerii în funcțiune a TurkStream 1, gazoduct care deservește piața turcă. Deja guvernul bulgar a anunțat că a primit o scrisoare oficială de la Gazprom în care a fost informat că, începând cu luna ianuarie 2020, tranzitul gazului pe coridorul Trans-Balcanic va fi stopat, cel puțin pe relația cu Turcia.

Este de așteptat ca până la finalul anului, să fie operațional și TurkStream 2, care va deservi Europa, ceea ce ar face caduc coridorul Trans-Balcanic, implicit cele trei conducte care traversează România, mai ales că ele au un singur sens, din România în Bulgaria.

Și mai interesant este că Transgaz și-a diminuat veniturile din exploatare până la valoare de 1,42 miliarde lei, cu aproape jumătate de miliard de lei mai reduse decât cele din anul trecut.

Însă nu ca urmare a diminuare a veniturilor din transportul internațional, ci ca urmare a veniturilor din echilibrarea sistemului național cu peste 320 milioane de lei și a veniturilor din transportul intern cu peste 210 milioane lei.

Astfel, componenta volumetrică se va reduce cu cu 60 milioane lei pe seama scăderii componentei ponderii componentei volumetrice în venitul reglementat de la 35% la 30%, iar cea de rezervare de capacitate cu 151.722 mii lei, pe “seama facturării contravalorii depăşirilor de capacitate rezervată în anul 2018 în valoare de 104 milioane lei şi a scăderii cantităţilor de capacitate estimate a fi rezervate cu 5% (19.273.619 MWh)”. Scăderea capacitățolor estimate a fi rezervate corespunde declinului producției interne din ultimii ani.

Anul trecut, Transgaz a obținut venituri de 325 milioane lei din activitatea de transport internațional (prin conductele Isaccea-Negru-Vodă 1, 2, și 3), aproape o treime din cele 1,17 miliarde venituri din activitatea de transport intern sau peste 20% din veniturile operaționale ale Transgaz.

Dacă această sumă de va înjumătăți, rezultatele financiare ale companiei vor fi de-a dreptul dezastruoase. Și așa, în absența acestei diminuări, Transgaz estimează că va realiza în 2019 un profit net de doar 124 milioane de lei, mai redus cu 75% față de profitul net realizat în 2018, de jumătate de miliard de lei.

OFICIAL. 2019 - ultimul an în care Gazprom va mai livra gaze prin Dobrogea. Transgaz pierde peste 300 milioane lei, iar România trebuie să identifice o altă sursă de import

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 04 March 2019 10:03

Gazprom UcrainaGazele Gazprom vor mai tranzita România pentru a ajunge în Turcia și Balcani doar anul acesta, Transgaz urmând a pierde peste 324 de milioane de lei anul, bani care-i încasa de la gigantul rus ca tarif de tranzit. Gazprom a trimis guvernului bulgar o scrisoare oficială în care l-a informat că începând cu luna ianuarie 2020 tranzitul gazului pe coridorul Trans-Balcanic va fi stopat, a anunțat, săptămâna trecută la un post de televiziune, ministrul bulgar al energiei, Temenuzhka Petkova.

Prin coridorul Trans-Balcanic, Gazprom livrează gaze Bulgariei, Turciei, Greciei și altor state balcanice cu ajutorul unor sisteme de conducte care traversează Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.

Anul trecut, Transgaz a obținut venituri de 325 milioane lei din activitatea de transport internațional (prin conductele Isaccea-Negru-Vodă 1, 2, și 3), aproape o treime din cele 1,17 miliarde venituri din activitatea de transport intern sau peste 20% din veniturile operaționale ale Transgaz.

Însă aceasta este deja o problemă marginală pentru România. Decizia Gazprom are probabil legătură cu faptul că acordul de tranzit al rușilor cu statul ucrainean, de unde gazele ajung pe teritoriul României pentru a lua calea Bulgariei, expiră la finalul acestui an.

Isaccea este de departe cel mai important punct de intrare a gazelor în România, cu o capacitate de 8,6 metri cubi pe an, de peste două ori mai mare decât cea de la Medieșul Aurit și de 6 ori mai ridicată decât cele de la Csanadpalota, Ungheni sau Ruse.

La Isaccea există patru conducte, trei dedicate exclusiv exportului prin celălalt punct de ieșire, Negru Vodă, aflat la granița cu Bulgaria (1, 2 și 3). Până în toamna anului 2016, Gazprom le avea pe toate trei rezervate în exclusivitate, în baza unor acorduri interstatale datând din perioada comunistă. Atunci, exclusivitatea pentru conducta de tranzit 1 a încetat, iar capacitatea acesteia a început să fie scoasă la licitație pentru toți potențialii ofertanți, în conformitate cu legislația UE.

Cea de-a patra conductă de la Isaccea este dedicată importului de gaze rusești. Prin aceasta din urmă, România a importat de la începutul acestui an, volume zilnice cuprinse între 15 și 60 de mii MWh de gaze rusești.

Dacă Gazprom pune cruce coridorului trans-balcanic pentru a ocoli Ucraina ca țară de tranzit, nici România nu va mai putea importa gaze rusești pe la Isaccea și ar trebui să identifice rute alternative.

Problema este că toate statele vecine de unde România ar putea importa gaze sunt în prezent dependente de ruta ucraineană: Bulgaria, Ungaria și evident Ucraina.

De altfel, acesta este motivul pentru care Bulgaria se grăbește să construiască prelungirea TurkStream pe teritoriul ei până la finalul acestui an. Potrivit oficialilor bulgari, contractul de tranzit pe coridorul Trans-Balcanic pe care-l au semnat cu Gazprom expiră în 2030, ceea ce i-ar putea face să apeleze la un tribunal de arbitraj pentru a solicita compensații. Acest lucru va fi posibil, susține ministerul energiei de la Sofia, doar în cazul în care prelungirea TurkStream nu va traversa Bulgaria.

Contractul dintre Gazprom și Transgaz pentru Isaccea-Negru-Vodă 2 și 3 expiră în 2023, însă este puțin probabil ca Transgaz să apeleze la o curte de arbitraj, atât timp cât, în urma adoptării OUG 114, România va avea nevoie de importuri de gaz rusesc suplimentare. Inclusiv cei doi producători autohtoni, Romgaz și OMV Petrom, sunt obligați de OUG 114 și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să importe gaze pentru centralele lor electrice de la Iernut și Brazi.

Actuala politică energetică de subvenționare a consumului și de descurajare a producției va conduce la o majorare considerabilă a cererii de import de gaze. Deja, chiar și în absența OUG 114, care plafonează prețul gazelor produse intern, producția de gaze din România intrase pe un trend descrescător, de -0,5% în 2018.

Problema este că toate rutele de import depind de tranzitul gazelor rusești prin Ucraina. Dacă acesta este stopat, România ar putea apela la importuri europene, pe ruta Ungaria (în realitate tot gaz rusesc, ajuns la Baumgarten prin Nord Stream 1 și 2). Însă prețurile vor fi mai ridicate, nefiind achitat doar tariful de trafic prin Ucraina, ci cel prin mai multe state europene. De altfel, Ucraina face acest lucru în prezent, cumpărând gaz (evident tot rusesc) din Slovacia, la un preț cu 10-15% mai ridicat decât cel pe care l-ar fi achitat rușilor.

În plus, capacitatea conductei Csanadpalota este doar de 1,75 miliarde metri cubi pe an, insuficientă pentru importurile ridicate de pe perioada iernii.

O altă variantă ar fi ca și România să importe gaz din prelungirea bulgară a TurkStream. Numai că, în prezent, conductele româno-bulgare sunt operaționale doar într-o direcție, dinspre România spre Bulgaria. Transgaz are în planul de investiții Interconectarea Sistemului Național de Transport cu conducta de transport internațional a gazelor naturale T1 și reverse flow Isaccea. Numai că, potrivit ultimului raport al companiei, construcția va începe în 2020 și urmează a fi finalizată în același an. Termenul inițial era însă 2019. Costul estimat al proiectului este de 100 de milioane de euro, din care, potrivit raportului pe 2018 al Romgaz s-au cheltuit până la finalul anului trecut doar 3,5 milioane lei (790 mii de euro)?!

În Strategia de Managementul Riscului, Transgaz nu pomenește nimic despre posibilitatea stopării tranzitului pe traseul Isaccea-Negru Vodă (ci amintește doar “impactul proiectelor concurente asupra activităţii de transport internaţional de gaze naturale”), deși Profit.ro atrăgea atenția încă din 2016 asupra acestei posibilități, când Rusia și Bulgaria aveau în plan să se interconecteze printr-un gazoduct offshore, Poseidon, menit a înlocui defunctul proiect South Stream, la care se renunțase din cauza opoziției Comisiei Europene. De altfel, Profit.ro a analizat această posibilitate și la mijlocul anului trecut, când semnalele că TurkStream-ul Gazprom va fi prelungit în Bulgaria au fot din ce în ce mai clare.

Și guvernul României ar fi trebuit să primească o scrisoare oficială similară celei trimise de Gazprom executivului de la Sofia, numai că nimeni nu a anunțat acest lucru!

OFICIAL. 2019 - ultimul an în care Gazprom va mai livra gaze prin Dobrogea. Transgaz pierde peste 300 milioane lei, iar România trebuie să identifice o altă sursă de import

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 04 March 2019 10:03

Gazprom UcrainaGazele Gazprom vor mai tranzita România pentru a ajunge în Turcia și Balcani doar anul acesta, Transgaz urmând a pierde peste 324 de milioane de lei anul, bani care-i încasa de la gigantul rus ca tarif de tranzit. Gazprom a trimis guvernului bulgar o scrisoare oficială în care l-a informat că începând cu luna ianuarie 2020 tranzitul gazului pe coridorul Trans-Balcanic va fi stopat, a anunțat, săptămâna trecută la un post de televiziune, ministrul bulgar al energiei, Temenuzhka Petkova.

Prin coridorul Trans-Balcanic, Gazprom livrează gaze Bulgariei, Turciei, Greciei și altor state balcanice cu ajutorul unor sisteme de conducte care traversează Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.

Anul trecut, Transgaz a obținut venituri de 325 milioane lei din activitatea de transport internațional (prin conductele Isaccea-Negru-Vodă 1, 2, și 3), aproape o treime din cele 1,17 miliarde venituri din activitatea de transport intern sau peste 20% din veniturile operaționale ale Transgaz.

Însă aceasta este deja o problemă marginală pentru România. Decizia Gazprom are probabil legătură cu faptul că acordul de tranzit al rușilor cu statul ucrainean, de unde gazele ajung pe teritoriul României pentru a lua calea Bulgariei, expiră la finalul acestui an.

Isaccea este de departe cel mai important punct de intrare a gazelor în România, cu o capacitate de 8,6 metri cubi pe an, de peste două ori mai mare decât cea de la Medieșul Aurit și de 6 ori mai ridicată decât cele de la Csanadpalota, Ungheni sau Ruse.

La Isaccea există patru conducte, trei dedicate exclusiv exportului prin celălalt punct de ieșire, Negru Vodă, aflat la granița cu Bulgaria (1, 2 și 3). Până în toamna anului 2016, Gazprom le avea pe toate trei rezervate în exclusivitate, în baza unor acorduri interstatale datând din perioada comunistă. Atunci, exclusivitatea pentru conducta de tranzit 1 a încetat, iar capacitatea acesteia a început să fie scoasă la licitație pentru toți potențialii ofertanți, în conformitate cu legislația UE.

Cea de-a patra conductă de la Isaccea este dedicată importului de gaze rusești. Prin aceasta din urmă, România a importat de la începutul acestui an, volume zilnice cuprinse între 15 și 60 de mii MWh de gaze rusești.

Dacă Gazprom pune cruce coridorului trans-balcanic pentru a ocoli Ucraina ca țară de tranzit, nici România nu va mai putea importa gaze rusești pe la Isaccea și ar trebui să identifice rute alternative.

Problema este că toate statele vecine de unde România ar putea importa gaze sunt în prezent dependente de ruta ucraineană: Bulgaria, Ungaria și evident Ucraina.

De altfel, acesta este motivul pentru care Bulgaria se grăbește să construiască prelungirea TurkStream pe teritoriul ei până la finalul acestui an. Potrivit oficialilor bulgari, contractul de tranzit pe coridorul Trans-Balcanic pe care-l au semnat cu Gazprom expiră în 2030, ceea ce i-ar putea face să apeleze la un tribunal de arbitraj pentru a solicita compensații. Acest lucru va fi posibil, susține ministerul energiei de la Sofia, doar în cazul în care prelungirea TurkStream nu va traversa Bulgaria.

Contractul dintre Gazprom și Transgaz pentru Isaccea-Negru-Vodă 2 și 3 expiră în 2023, însă este puțin probabil ca Transgaz să apeleze la o curte de arbitraj, atât timp cât, în urma adoptării OUG 114, România va avea nevoie de importuri de gaz rusesc suplimentare. Inclusiv cei doi producători autohtoni, Romgaz și OMV Petrom, sunt obligați de OUG 114 și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să importe gaze pentru centralele lor electrice de la Iernut și Brazi.

Actuala politică energetică de subvenționare a consumului și de descurajare a producției va conduce la o majorare considerabilă a cererii de import de gaze. Deja, chiar și în absența OUG 114, care plafonează prețul gazelor produse intern, producția de gaze din România intrase pe un trend descrescător, de -0,5% în 2018.

Problema este că toate rutele de import depind de tranzitul gazelor rusești prin Ucraina. Dacă acesta este stopat, România ar putea apela la importuri europene, pe ruta Ungaria (în realitate tot gaz rusesc, ajuns la Baumgarten prin Nord Stream 1 și 2). Însă prețurile vor fi mai ridicate, nefiind achitat doar tariful de trafic prin Ucraina, ci cel prin mai multe state europene. De altfel, Ucraina face acest lucru în prezent, cumpărând gaz (evident tot rusesc) din Slovacia, la un preț cu 10-15% mai ridicat decât cel pe care l-ar fi achitat rușilor.

În plus, capacitatea conductei Csanadpalota este doar de 1,75 miliarde metri cubi pe an, insuficientă pentru importurile ridicate de pe perioada iernii.

O altă variantă ar fi ca și România să importe gaz din prelungirea bulgară a TurkStream. Numai că, în prezent, conductele româno-bulgare sunt operaționale doar într-o direcție, dinspre România spre Bulgaria. Transgaz are în planul de investiții Interconectarea Sistemului Național de Transport cu conducta de transport internațional a gazelor naturale T1 și reverse flow Isaccea. Numai că, potrivit ultimului raport al companiei, construcția va începe în 2020 și urmează a fi finalizată în același an. Termenul inițial era însă 2019. Costul estimat al proiectului este de 100 de milioane de euro, din care, potrivit raportului pe 2018 al Romgaz s-au cheltuit până la finalul anului trecut doar 3,5 milioane lei (790 mii de euro)?!

În Strategia de Managementul Riscului, Transgaz nu pomenește nimic despre posibilitatea stopării tranzitului pe traseul Isaccea-Negru Vodă (ci amintește doar “impactul proiectelor concurente asupra activităţii de transport internaţional de gaze naturale”), deși Profit.ro atrăgea atenția încă din 2016 asupra acestei posibilități, când Rusia și Bulgaria aveau în plan să se interconecteze printr-un gazoduct offshore, Poseidon, menit a înlocui defunctul proiect South Stream, la care se renunțase din cauza opoziției Comisiei Europene. De altfel, Profit.ro a analizat această posibilitate și la mijlocul anului trecut, când semnalele că TurkStream-ul Gazprom va fi prelungit în Bulgaria au fot din ce în ce mai clare.

Și guvernul României ar fi trebuit să primească o scrisoare oficială similară celei trimise de Gazprom executivului de la Sofia, numai că nimeni nu a anunțat acest lucru!

OMV a semnat un act adițional prin care-și majorează volumul de gaze importat anual de la Gazprom cu echivalentul producției trimestriale a OMV Petrom

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 05 November 2018 11:49

OMV GazpromOMV, principalul acționar al companiei românești, OMV Petrom, va importa un volum anual de gaze rusești mai mare cu un miliard de metri cubi față de volumul prevăzut în actualul contract reînnoit recent cu Gazprom, au stabilit șefii celor două companii, Rainer Seele, respectiv Alexey Miller, care au și semnat un act adițional în acest sens, în cadrul unei întâlniri avute la Sankt Petersburg. Volumul suplimentar este echivalent cu producția pe un trimestru a OMV Petrom, care, de exemplu, în perioada iulie-septembrie, a extras 1,2 miliarde de metri cubi de gaze din România.

De ce este important. OMV este implicată direct, ca acționar, în compania mixtă de implementare a proiectului gazoductului Nord Stream 2. Pe de altă parte, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, grupul austriac deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, proiect de dezvoltare care, coroborat cu cel al conductei internaționale BRUA, este menit să reducă dependența UE de importurile de gaze rusești.

Și mai important În urma adoptării legii offshore de către Parlamentul României, Seele a anunțat amânarea deciziei finale de investiție în Neptun Deep, care ar fi trebuit luată în cursul acestui an, invocând întârzierea adoptării legii, dar și restricțiile impuse de parlamentari la exportul de gaze.

"Din punctul meu de vedere, avem nevoie de aceste gaze pentru România, dar chiar mai mult pentru piețele europene, pentru diversificarea surselor de aprovizionare. În consecință, există un interes uriaș pentru acest proiect din partea Guvernului României, din partea investitorilor și din partea Comisiei Europene", a declarat săptămâna trecută Rainer Seele la CNBC

Decizia celor două companii, OMV și Gazprom, survine în contextul în care, în 2017, exporturile de gaze rusești în Austria au atins un nivel record, de 9,1 miliarde metri cubi, o creștere de 50,3% (sau 3 miliarde metri cubi) față de nivelul din 2016 și de 33,7% (sau 2,3 miliarde metri cubi) față de precedentul record, înregistrat în 2005.

"În ultimii ani, Gazprom a stabilit noi recorduri în ceea ce privește exporturile spre Austria. În primele zece luni ale anului 2018, livrările de gaz către Austria au crescut cu o treime față de aceeași perioadă a anului 2017, ajungând la 8,8 miliarde de metri cubi. Semnarea unui document privind exporturile suplimentare dincolo de sumele contractuale reprezintă încă o dovadă a cererii ridicate de gaze rusești din partea consumatorilor noștri europeni ", a declarat Alexey Miller.

"Cererea Europei de gaze naturale va crește în principal ca urmare a înlocuirii succesive a centralelor electrice cu cărbune, dublată de scăderea simultană a producției europene. Prin creșterea aprovizionării cu gaze a terminalului Baumgarten contribuim în mod suplimentar la securitatea aprovizionării în Austria - precum și în alte țări europene ", a afirmat, la rândul lui, Rainer Seele.

În plus, potrivit unui comunicat OMV, cei doi directori executivi au discutat despre pașii ulteriori în punerea în aplicare a acordurilor semnate în luna octombrie a acestui an, cum ar fi constituirea unui Comitet Comun de Coordonare în scopul colaborării între companii, precum și a iminentului acord prin care OMV va obține o participație la proiectul de dezvoltare a două perimetre ale formațiunii Achimov din zăcământul Urengoyskoye.

La începutul lunii iunie, OMV și Gazprom au semnat un acord de prelungire până în 2040 a livrărilor de gaze naturale rusești către Austria, contractul în vigoare urmând să expire în 2028. La ceremonia de semnare au participat președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cancelarul federal al Austriei, Sebastian Kurz.

OMV a semnat un act adițional prin care-și majorează volumul de gaze importat anual de la Gazprom cu echivalentul producției trimestriale a OMV Petrom

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 05 November 2018 11:49

OMV GazpromOMV, principalul acționar al companiei românești, OMV Petrom, va importa un volum anual de gaze rusești mai mare cu un miliard de metri cubi față de volumul prevăzut în actualul contract reînnoit recent cu Gazprom, au stabilit șefii celor două companii, Rainer Seele, respectiv Alexey Miller, care au și semnat un act adițional în acest sens, în cadrul unei întâlniri avute la Sankt Petersburg. Volumul suplimentar este echivalent cu producția pe un trimestru a OMV Petrom, care, de exemplu, în perioada iulie-septembrie, a extras 1,2 miliarde de metri cubi de gaze din România.

De ce este important. OMV este implicată direct, ca acționar, în compania mixtă de implementare a proiectului gazoductului Nord Stream 2. Pe de altă parte, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, grupul austriac deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, proiect de dezvoltare care, coroborat cu cel al conductei internaționale BRUA, este menit să reducă dependența UE de importurile de gaze rusești.

Și mai important În urma adoptării legii offshore de către Parlamentul României, Seele a anunțat amânarea deciziei finale de investiție în Neptun Deep, care ar fi trebuit luată în cursul acestui an, invocând întârzierea adoptării legii, dar și restricțiile impuse de parlamentari la exportul de gaze.

"Din punctul meu de vedere, avem nevoie de aceste gaze pentru România, dar chiar mai mult pentru piețele europene, pentru diversificarea surselor de aprovizionare. În consecință, există un interes uriaș pentru acest proiect din partea Guvernului României, din partea investitorilor și din partea Comisiei Europene", a declarat săptămâna trecută Rainer Seele la CNBC

Decizia celor două companii, OMV și Gazprom, survine în contextul în care, în 2017, exporturile de gaze rusești în Austria au atins un nivel record, de 9,1 miliarde metri cubi, o creștere de 50,3% (sau 3 miliarde metri cubi) față de nivelul din 2016 și de 33,7% (sau 2,3 miliarde metri cubi) față de precedentul record, înregistrat în 2005.

"În ultimii ani, Gazprom a stabilit noi recorduri în ceea ce privește exporturile spre Austria. În primele zece luni ale anului 2018, livrările de gaz către Austria au crescut cu o treime față de aceeași perioadă a anului 2017, ajungând la 8,8 miliarde de metri cubi. Semnarea unui document privind exporturile suplimentare dincolo de sumele contractuale reprezintă încă o dovadă a cererii ridicate de gaze rusești din partea consumatorilor noștri europeni ", a declarat Alexey Miller.

"Cererea Europei de gaze naturale va crește în principal ca urmare a înlocuirii succesive a centralelor electrice cu cărbune, dublată de scăderea simultană a producției europene. Prin creșterea aprovizionării cu gaze a terminalului Baumgarten contribuim în mod suplimentar la securitatea aprovizionării în Austria - precum și în alte țări europene ", a afirmat, la rândul lui, Rainer Seele.

În plus, potrivit unui comunicat OMV, cei doi directori executivi au discutat despre pașii ulteriori în punerea în aplicare a acordurilor semnate în luna octombrie a acestui an, cum ar fi constituirea unui Comitet Comun de Coordonare în scopul colaborării între companii, precum și a iminentului acord prin care OMV va obține o participație la proiectul de dezvoltare a două perimetre ale formațiunii Achimov din zăcământul Urengoyskoye.

La începutul lunii iunie, OMV și Gazprom au semnat un acord de prelungire până în 2040 a livrărilor de gaze naturale rusești către Austria, contractul în vigoare urmând să expire în 2028. La ceremonia de semnare au participat președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cancelarul federal al Austriei, Sebastian Kurz.

Gazele din Marea Neagră - o cisternă pentru România și OMV, o butelie pentru Exxon și o brichetă pentru Gazprom

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 10 July 2018 10:51

ExxonGazele din Marea Neagră sunt prezentate opiniei publice din România drept un adevărat El Dorado în stare gazoasă, importanța lor depășind cadrul național și căpătând valențe geopolitice globale. Dacă cineva s-ar uita în gura analiștilor și politicienilor autohtoni, și-ar închipui că Rusia și gigantul său Gazprom au insomnii din cauza gazului românesc, iar întreg planul de afaceri al Exxon poate fi compromis de decizia de investiție în ceea ce privește Neptun Deep.

Potrivit declarațiilor oficialilor Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi. Aceștia nu explică la ce tip de rezerve se referă, așa că acestea ar putea fi rezerve dovedite, probabile și, posibil, chiar și improbabile.

În prezent, România produce aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaz anual, ceea ce ar însemna că producția totală a ţării ar urma să se dubleze timp de 20 de ani, cât ar putea dura producția de gaze din Marea Neagră (care ar urma să atingă un nivel de 9-10 miliarde metri cubi anual).

De departe, cel mai important perimetru este Neptun Deep, operat de ExxonMobil și deținut în parteneriat cu OMV Petrom. Potrivit ultimelor declarații ale reprezentantului ExxonMobil România, Richard Tusker, cele două companii ar putea extrage 6,3 miliarde de metri cubi anual din respectivul perimetru, adică aproximativ jumătate din actuala producție de gaze a României.

Neptun Deep - peste 10% din rezervele dovedite și probabile ale OMV

Nivelul este unul important pentru România, dar și pentru OMV, principalul acționar al OMV Petrom. În 2017, OMV a produs 61,3 milioane barili echivalent petrol de gaze (din care 33,6 milioane au fost contribuția OMV Petrom). Cele 6,3 miliarde metri cubi pe care le-ar putea extrage din Neptun Deep reprezintă aproximativ 38 milioane barili echivalent petrol (bep), din care partea OMV Petrom ar fi de 18 bep. Cu alte cuvinte, OMV Petrom și-ar majora producția anuală cu 53%, iar compania mamă, OMV, și-ar majora producția globală cu 29%.

În 2017, OMV a raportat că deține rezerve dovedite în valoare de 1,1 miliarde barili echivalent petrol (din care 566 milioane bep OMV Petrom), și rezerve dovedite și probabile de 1,9 miliarde bep (din care OMV Petrom 839 milioane boe). Rezervele din Neptun Deep sunt estimate între 40 și 80 de miliarde metri cubi. În scenariul pozitiv, pragul superior de 80 de miliarde metri cubi echivalează cu 483 de milioane de bep, din care numai jumătate aparține OMV Petrom (241,5 milioane bep). Ceea ce ar însemna o majorare cu 11-12% a rezervelor dovedite și probabile ale OMV, respectiv cu 28% în cazul OMV Petrom.

Rezervele potențiale maxime din Neptun Deep - 2,6% din rezervele dovedite de gaze deținute de ExxonMobil

Parlamentarii din Comisia de Industrii a Camerei Deputaților par a nu lua în serios amenințarea americanilor de la Exxon că se vor retrage din România în cazul în care va fi modificată legislația fiscală și eliminate scutirile de care beneficiază producția offshore de la impozitul de 60-80% pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețului gazelor și de la cel de 0,5% din valoarea producției.

Deputații consideră probabil că, după ce au investit aproximativ un miliard de dolari în Neptun Deep, americanii sunt prizonieri în acest proiect. Numai că suma a fost investită în 10 ani, iar numai în 2017, cheltuielile de explorare ale Exxon au fost de 17 miliarde de dolari.

Rezervele maxime aferente Neptun Deep, de 241,5 milioane bep partea Exxon, reprezintă aproximativ 1% din rezervele companiei la finalul lui 2017, de 22,12 miliarde bep și aproximativ 2,6% din rezervele dovedite de gaze deținute de ExxonMobil la nivel global.

În 2017, numai în Europa, Exxon a produs gaz echivalent a 185 milioane bep, de zece ori mai mult decât producția anuală potențială a Neptun Deep de 18 milioane bep (echivalentul a jumătate din cei 6,3 miliarde metri cubi anunțați de Richard Tusker).

În plus, Exxon este implicat în dezvoltarea unor proiecte offshore mult mai importante decât Neptun Deep. În 2017, ExxonMobil și-a extins rezervele cu 9,8 miliarde boe, din care un perimetru din Guyana a adăugat 3,2 miliarde boe (de 13 ori mai mult decât ar adăuga Neptun Deep), iar un altul din apele teritoriale ale Braziliei alte 2 miliarde boe (de 8 ori mai mult decât ar adăuga Neptun Deeep).

Gazul din Marea Neagră reprezintă sub 1% din rezervele dovedite ale Gazprom

Dezvoltarea producției de gaze din Marea Neagră mai este prezentată și ca o soluție la dependența accentuată a statelor UE de gazul rusesc. Acesta este și motivul pentru care analiștii și politicienii, inclusiv Liviu Dragnea, invocă implicarea Rusiei și a gigantului energetic Gazprom în dezbaterea internă pe marginea gazului din Marea Neagră.

Cele 6,3 miliarde de metri cubi care ar fi produși anual de ExxonMobil și OMV Petrom sau cei 9-10 miliarde anunțați de ANRM ca producție totală anuală potențială de gaz din Marea Neagră de-abia ar ajunge pentru compensarea scăderii naturale a producției pe Vechiul Continent. Sau, dacă ar fi exportat tot gazul din Marea Neagră în Ungaria, de-abia ar asigura consumul acesteia.

Anul trecut, statele europene au importat un volum record de gaz din Rusia, de 194,4 miliarde de metri cubi, adică tot atât cât crede ANRM să ar fi rezervele din Marea Neagră. Cu alte cuvinte, anual gazul produs în Marea Neagră ar putea substitui maxim 4% din gazul exportat de ruși în UE.

În timp ce oficiali români se laudă cu o potențială producție anuală offshore de 9-10 miliarde metri cubi, în 2017 Rusia a produs 691 miliarde metri cubi, din care Gazprom 472,1 miliarde metri cubi.

În ceea ce privește rezervele dovedite, cele 1,2 miliarde bep (echivalent a 200 de miliarde metri cubi) din Marea Neagră reprezintă o cantitate insignifiantă raportată la rezervele dovedite și probabile ale Gazprom de 155 miliarde bep (rezerve dovedite - 133 miliarde bep).

Gazele din Marea Neagră - o cisternă pentru România și OMV, o butelie pentru Exxon și o brichetă pentru Gazprom

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 10 July 2018 10:51

ExxonGazele din Marea Neagră sunt prezentate opiniei publice din România drept un adevărat El Dorado în stare gazoasă, importanța lor depășind cadrul național și căpătând valențe geopolitice globale. Dacă cineva s-ar uita în gura analiștilor și politicienilor autohtoni, și-ar închipui că Rusia și gigantul său Gazprom au insomnii din cauza gazului românesc, iar întreg planul de afaceri al Exxon poate fi compromis de decizia de investiție în ceea ce privește Neptun Deep.

Potrivit declarațiilor oficialilor Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi. Aceștia nu explică la ce tip de rezerve se referă, așa că acestea ar putea fi rezerve dovedite, probabile și, posibil, chiar și improbabile.

În prezent, România produce aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaz anual, ceea ce ar însemna că producția totală a ţării ar urma să se dubleze timp de 20 de ani, cât ar putea dura producția de gaze din Marea Neagră (care ar urma să atingă un nivel de 9-10 miliarde metri cubi anual).

De departe, cel mai important perimetru este Neptun Deep, operat de ExxonMobil și deținut în parteneriat cu OMV Petrom. Potrivit ultimelor declarații ale reprezentantului ExxonMobil România, Richard Tusker, cele două companii ar putea extrage 6,3 miliarde de metri cubi anual din respectivul perimetru, adică aproximativ jumătate din actuala producție de gaze a României.

Neptun Deep - peste 10% din rezervele dovedite și probabile ale OMV

Nivelul este unul important pentru România, dar și pentru OMV, principalul acționar al OMV Petrom. În 2017, OMV a produs 61,3 milioane barili echivalent petrol de gaze (din care 33,6 milioane au fost contribuția OMV Petrom). Cele 6,3 miliarde metri cubi pe care le-ar putea extrage din Neptun Deep reprezintă aproximativ 38 milioane barili echivalent petrol (bep), din care partea OMV Petrom ar fi de 18 bep. Cu alte cuvinte, OMV Petrom și-ar majora producția anuală cu 53%, iar compania mamă, OMV, și-ar majora producția globală cu 29%.

În 2017, OMV a raportat că deține rezerve dovedite în valoare de 1,1 miliarde barili echivalent petrol (din care 566 milioane bep OMV Petrom), și rezerve dovedite și probabile de 1,9 miliarde bep (din care OMV Petrom 839 milioane boe). Rezervele din Neptun Deep sunt estimate între 40 și 80 de miliarde metri cubi. În scenariul pozitiv, pragul superior de 80 de miliarde metri cubi echivalează cu 483 de milioane de bep, din care numai jumătate aparține OMV Petrom (241,5 milioane bep). Ceea ce ar însemna o majorare cu 11-12% a rezervelor dovedite și probabile ale OMV, respectiv cu 28% în cazul OMV Petrom.

Rezervele potențiale maxime din Neptun Deep - 2,6% din rezervele dovedite de gaze deținute de ExxonMobil

Parlamentarii din Comisia de Industrii a Camerei Deputaților par a nu lua în serios amenințarea americanilor de la Exxon că se vor retrage din România în cazul în care va fi modificată legislația fiscală și eliminate scutirile de care beneficiază producția offshore de la impozitul de 60-80% pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețului gazelor și de la cel de 0,5% din valoarea producției.

Deputații consideră probabil că, după ce au investit aproximativ un miliard de dolari în Neptun Deep, americanii sunt prizonieri în acest proiect. Numai că suma a fost investită în 10 ani, iar numai în 2017, cheltuielile de explorare ale Exxon au fost de 17 miliarde de dolari.

Rezervele maxime aferente Neptun Deep, de 241,5 milioane bep partea Exxon, reprezintă aproximativ 1% din rezervele companiei la finalul lui 2017, de 22,12 miliarde bep și aproximativ 2,6% din rezervele dovedite de gaze deținute de ExxonMobil la nivel global.

În 2017, numai în Europa, Exxon a produs gaz echivalent a 185 milioane bep, de zece ori mai mult decât producția anuală potențială a Neptun Deep de 18 milioane bep (echivalentul a jumătate din cei 6,3 miliarde metri cubi anunțați de Richard Tusker).

În plus, Exxon este implicat în dezvoltarea unor proiecte offshore mult mai importante decât Neptun Deep. În 2017, ExxonMobil și-a extins rezervele cu 9,8 miliarde boe, din care un perimetru din Guyana a adăugat 3,2 miliarde boe (de 13 ori mai mult decât ar adăuga Neptun Deep), iar un altul din apele teritoriale ale Braziliei alte 2 miliarde boe (de 8 ori mai mult decât ar adăuga Neptun Deeep).

Gazul din Marea Neagră reprezintă sub 1% din rezervele dovedite ale Gazprom

Dezvoltarea producției de gaze din Marea Neagră mai este prezentată și ca o soluție la dependența accentuată a statelor UE de gazul rusesc. Acesta este și motivul pentru care analiștii și politicienii, inclusiv Liviu Dragnea, invocă implicarea Rusiei și a gigantului energetic Gazprom în dezbaterea internă pe marginea gazului din Marea Neagră.

Cele 6,3 miliarde de metri cubi care ar fi produși anual de ExxonMobil și OMV Petrom sau cei 9-10 miliarde anunțați de ANRM ca producție totală anuală potențială de gaz din Marea Neagră de-abia ar ajunge pentru compensarea scăderii naturale a producției pe Vechiul Continent. Sau, dacă ar fi exportat tot gazul din Marea Neagră în Ungaria, de-abia ar asigura consumul acesteia.

Anul trecut, statele europene au importat un volum record de gaz din Rusia, de 194,4 miliarde de metri cubi, adică tot atât cât crede ANRM să ar fi rezervele din Marea Neagră. Cu alte cuvinte, anual gazul produs în Marea Neagră ar putea substitui maxim 4% din gazul exportat de ruși în UE.

În timp ce oficiali români se laudă cu o potențială producție anuală offshore de 9-10 miliarde metri cubi, în 2017 Rusia a produs 691 miliarde metri cubi, din care Gazprom 472,1 miliarde metri cubi.

În ceea ce privește rezervele dovedite, cele 1,2 miliarde bep (echivalent a 200 de miliarde metri cubi) din Marea Neagră reprezintă o cantitate insignifiantă raportată la rezervele dovedite și probabile ale Gazprom de 155 miliarde bep (rezerve dovedite - 133 miliarde bep).

Gazul rusesc va concura producția din MArea Neagră. Gazprom își împrumută subsidiara South Stream care se ocupă de construcția TurkStream cu 2,5 miliarde de dolari

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 11 June 2018 09:14

GazpromÎn timp ce proiectul BRUA este în continuare blocat în proceduri birocratice și orgolii naționale, gigantul rus Gazprom a anunțat luni că va credita subsidiara South Stream Transport B.V. cu 2,5 miliarde de dolari (2,14 miliarde de euro), care, în prezent se ocupă de construcția porțiunii submarine a gazoductului TurkStream, care va transporta gaze din Rusia în Turcia și apoi în sud-estul Europei.

Potrivit Reuters, rata dobânzii a împrumutului acodat de Gazprom subsidiarei sale va fi de 3,98%, iar acesta va ajunge la maturitate pe 30 decembrie 2023.

Recent, președintele Turciei Tayyip Erdogan a anunțat că a semnat o înțelegere prin care obține un discount de peste 10% pentru gazele naturale importate din Rusia. În schimb, Turcia va permite Gazprom construcția unei conducte de gaze naturale onshore care să permită exportul de gaze rusești către Europa.

Primul gazoduct al TurkStream este destinat consumatorilor turci, în timp ce cel de-al doilea va furniza gaz în Europa de sud și sud-est. Fiecare Gazoduct va avea o capacitate de transport de 15,75 miliarde metri cubi de gaz pe an.

La începutul lunii februarie, vicepreședintele companiei ruse, Alexander Medvedev, a anunțat la Viena că cele 15,75 miliarde de metri cubi de gaze naturale care vor fi transportate de Gazprom către Europa prin una din cele două conducte TurkStream ar putea avea ca destinație finală Baumgarten, terminalul OMV, principalul acționar al OMV Petrom, din Austria.

Interesant este că și proiectul BRUA, finanțat de Uniunea Europeană, are același obiectiv, intenționând să asigure transportul gazelor din Orientul Mijlociu prin Bulgaria, România, Ungaria și Austria la terminalul operat de OMV. Cu alte cuvinte, gazul extras din Marea Neagră, inclusiv de OMV, va concura cu cel exportat de Gazprom printr-una din conductele TurkStream.

Gazul rusesc va concura producția din MArea Neagră. Gazprom își împrumută subsidiara South Stream care se ocupă de construcția TurkStream cu 2,5 miliarde de dolari

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 11 June 2018 09:14

GazpromÎn timp ce proiectul BRUA este în continuare blocat în proceduri birocratice și orgolii naționale, gigantul rus Gazprom a anunțat luni că va credita subsidiara South Stream Transport B.V. cu 2,5 miliarde de dolari (2,14 miliarde de euro), care, în prezent se ocupă de construcția porțiunii submarine a gazoductului TurkStream, care va transporta gaze din Rusia în Turcia și apoi în sud-estul Europei.

Potrivit Reuters, rata dobânzii a împrumutului acodat de Gazprom subsidiarei sale va fi de 3,98%, iar acesta va ajunge la maturitate pe 30 decembrie 2023.

Recent, președintele Turciei Tayyip Erdogan a anunțat că a semnat o înțelegere prin care obține un discount de peste 10% pentru gazele naturale importate din Rusia. În schimb, Turcia va permite Gazprom construcția unei conducte de gaze naturale onshore care să permită exportul de gaze rusești către Europa.

Primul gazoduct al TurkStream este destinat consumatorilor turci, în timp ce cel de-al doilea va furniza gaz în Europa de sud și sud-est. Fiecare Gazoduct va avea o capacitate de transport de 15,75 miliarde metri cubi de gaz pe an.

La începutul lunii februarie, vicepreședintele companiei ruse, Alexander Medvedev, a anunțat la Viena că cele 15,75 miliarde de metri cubi de gaze naturale care vor fi transportate de Gazprom către Europa prin una din cele două conducte TurkStream ar putea avea ca destinație finală Baumgarten, terminalul OMV, principalul acționar al OMV Petrom, din Austria.

Interesant este că și proiectul BRUA, finanțat de Uniunea Europeană, are același obiectiv, intenționând să asigure transportul gazelor din Orientul Mijlociu prin Bulgaria, România, Ungaria și Austria la terminalul operat de OMV. Cu alte cuvinte, gazul extras din Marea Neagră, inclusiv de OMV, va concura cu cel exportat de Gazprom printr-una din conductele TurkStream.

Prima acțiune oficială a Ucrainei pentru importul de gaze din România: Ukrtransgaz a lansat o procedură de evaluare a cererii de piață pentru gazul transportat pe conducta Isaccea-Orlivka

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 29 March 2018 09:37

Ucraina-retea de transport gazePosibilitatea ca Ucraina să importe gaze naturale prin sistemul de transport din România, operat de Transgaz, este din ce în ce mai ridicată, operatorul de transport ucrainean, Ukrtransgaz lansând recent o procedură de evaluare a cererii de piață pentru capacitățile de intrare în Ucraina din România prin intermediul conductei trans-balcanice. Scopul acesteia: evaluarea posibilității importării de gaze din viitoarea producție din Marea Neagră, ca și a gazelor transportate în Europa prin TANAP și Turkish Stream.

De ce este important: În contextul diferendului pe care-l au cu Gazprom, care a anunțat că nu va mai furniza gaze Ucrainei, au mai existat declarații ale oficialilor ucraineni privind posibilitatea importului de gaze din România, însă aceasta este prima acțiune oficială în acest sens. Cu alte cuvinte, de la vorbe, ucrainenii au trecut și la fapte.

Ce mai este interesant: Anunțul Ukrtransgaz apare la puțin timp după o declarație importantă a reprezentanților OMV, compania-mamă a OMV Petrom, potrivit căreia nu este obligatoriu ca gazele care vor fi extrase din Marea Neagră alături de americanii de la ExxonMobil să fie exportate integral în Vest, în condițiile în care este foarte posibil ca gazoductul internațional BRUA să se oprească în Ungaria, și nu în Austria, cum era preconizat inițial.

Ukrtransgaz a precizat că termenul de depunere al cererilor va fi 30 martie-30 aprilie 2018, compania urmând a publica rezultatele evaluării până la data de 1 iunie 2018.

"Ukrtransgaz lansează procedura de evaluare fără caracter obligatoriu pentru a studia cererea actorilor de pe piața internă și ai celor din țările adiacente pentru capacitatea de transport din punctul de intrare Isaccea-Orlivka (conducta Transit 1) pe direcția România-Ucraina.

Rezultatele evaluării cererii de piață vor sta la baza unei eventuale decizii viitoare a Ukrtransgaz privind declanșarea unei proceduri de rezervare a capacității de transport fermă în punctul Isaccea-Orlivka, precizează compania ucraineană.

Potrivit Ukrtransgaz, ca urmare a dezvoltării preconizate a producției de gaze naturale offshore în România și a finalizării construcției conductelor TANAP și Turkish Stream, posibilitatea de a transporta gaze naturale de-a lungul rutei România-Ucraina va avea o importanță strategică, deoarece va crea o un coridor bi-direcțional sud-nord și va asigura securitatea aprovizionării pentru țările balcanice.

În plus, infrastructura existentă a conductelor trans-balcanice va asigura soluția cea mai rentabilă pentru transportul de gaze din regiune, susține Ukrtransgaz , într-un comunicat de presă.

Transit 1 este una dintre cele 3 conducte principale ale traseului trans-balcanic, care este utilizat în prezent pentru transportul gazelor naturale, prin România către Bulgaria.

Contractul de rezervare al conductei a expirat în 2016, însă operarea conductei în conformitate cu reglementările UE va fi posibilă numai după expirarea contractului de tranzit între Naftogaz și Gazprom la sfârșitul anului 2019.

"Atunci când conducta Transit-1 va deveni bidirecțională, aceasta va deschide posibilitatea de a transporta până la 5 miliarde de metri cub anual pentru acoperirea atât a necesităților uriașei piețe a gazelor naturale ucrainene, cât și a piețelor din statele din Europa Centrală și de Est prin sistemul de transport ucrainean.

Transgaz pare a fi pe aceeași lungime de undă cu operatorul ucrainean, și intenționează să să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro, iar termenul de punere în funcțiune, peste 7 ani, în 2025, dată care se suprapune cu estimările privind intrarea în producție a proiectului de exploatare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

Proiectul va consta în construirea unei conducte de transport gaze naturale și a instalațiilor aferente, pe direcția Gherăești – Siret, construirea unei stații de măsurare gaze transfrontalieră, precum și în amplificarea stațiilor de comprimare existente Onești și Gherăești, dacă va fi cazul.

Chiar dacă Transgaz precizează că nu a luat încă decizia finală de investiție cu privire la acest proiect, este de remarcat faptul că acesta nu este singurul proiect Transgaz legat de interconectarea cu Ucraina. Potrivit documentului citat, “Ucraina a realizat curgerea în sens invers cu Ungaria și a implementat proiectul de asigurare a fluxurilor reversibile cu Slovacia. Este important de subliniat interesul manifestat de Ucraina atât pentru reverse flow fizic în punctele de interconectare cu sistemul românesc, dar mai ales în punctul Isaccea 1, astfel putându-se asigura livrări de gaze naturale provenite din sud-est prin intermediul sistemului de transport bulgar și a firului I de transport internațional gaze naturale.”

În România, prima tentativă de testare a cererii din partea potenţialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore concesionate în Marea Neagră de compania petrolieră Black Sea Oil & Gas s-a soldat cu un eşec, cererile de rezervare de capacitate de transport pe eventuala noua conductă care ar urma să fie construită pentru a prelua respectivele gaze de la ţărm prin viitorul punct de intrare din zona localităţii Vadu şi să le introducă în sistemul naţional nerespectând cerinţele Transgaz.

În martie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat un Regulament care prevede că producătorii şi furnizorii de gaze naturale potenţial beneficiari ai proiectelor de extindere a conductelor magistrale trebuie să garanteze operatorilor de transport că îşi vor recupera investiţiile în extindere din creşterea cantităţilor de gaze transportate şi că nu vor fi obligaţi să majoreze în acest scop tarifele de transport, ca urmare a cererii insuficiente.

Prima acțiune oficială a Ucrainei pentru importul de gaze din România: Ukrtransgaz a lansat o procedură de evaluare a cererii de piață pentru gazul transportat pe conducta Isaccea-Orlivka

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 29 March 2018 09:37

Ucraina-retea de transport gazePosibilitatea ca Ucraina să importe gaze naturale prin sistemul de transport din România, operat de Transgaz, este din ce în ce mai ridicată, operatorul de transport ucrainean, Ukrtransgaz lansând recent o procedură de evaluare a cererii de piață pentru capacitățile de intrare în Ucraina din România prin intermediul conductei trans-balcanice. Scopul acesteia: evaluarea posibilității importării de gaze din viitoarea producție din Marea Neagră, ca și a gazelor transportate în Europa prin TANAP și Turkish Stream.

De ce este important: În contextul diferendului pe care-l au cu Gazprom, care a anunțat că nu va mai furniza gaze Ucrainei, au mai existat declarații ale oficialilor ucraineni privind posibilitatea importului de gaze din România, însă aceasta este prima acțiune oficială în acest sens. Cu alte cuvinte, de la vorbe, ucrainenii au trecut și la fapte.

Ce mai este interesant: Anunțul Ukrtransgaz apare la puțin timp după o declarație importantă a reprezentanților OMV, compania-mamă a OMV Petrom, potrivit căreia nu este obligatoriu ca gazele care vor fi extrase din Marea Neagră alături de americanii de la ExxonMobil să fie exportate integral în Vest, în condițiile în care este foarte posibil ca gazoductul internațional BRUA să se oprească în Ungaria, și nu în Austria, cum era preconizat inițial.

Ukrtransgaz a precizat că termenul de depunere al cererilor va fi 30 martie-30 aprilie 2018, compania urmând a publica rezultatele evaluării până la data de 1 iunie 2018.

"Ukrtransgaz lansează procedura de evaluare fără caracter obligatoriu pentru a studia cererea actorilor de pe piața internă și ai celor din țările adiacente pentru capacitatea de transport din punctul de intrare Isaccea-Orlivka (conducta Transit 1) pe direcția România-Ucraina.

Rezultatele evaluării cererii de piață vor sta la baza unei eventuale decizii viitoare a Ukrtransgaz privind declanșarea unei proceduri de rezervare a capacității de transport fermă în punctul Isaccea-Orlivka, precizează compania ucraineană.

Potrivit Ukrtransgaz, ca urmare a dezvoltării preconizate a producției de gaze naturale offshore în România și a finalizării construcției conductelor TANAP și Turkish Stream, posibilitatea de a transporta gaze naturale de-a lungul rutei România-Ucraina va avea o importanță strategică, deoarece va crea o un coridor bi-direcțional sud-nord și va asigura securitatea aprovizionării pentru țările balcanice.

În plus, infrastructura existentă a conductelor trans-balcanice va asigura soluția cea mai rentabilă pentru transportul de gaze din regiune, susține Ukrtransgaz , într-un comunicat de presă.

Transit 1 este una dintre cele 3 conducte principale ale traseului trans-balcanic, care este utilizat în prezent pentru transportul gazelor naturale, prin România către Bulgaria.

Contractul de rezervare al conductei a expirat în 2016, însă operarea conductei în conformitate cu reglementările UE va fi posibilă numai după expirarea contractului de tranzit între Naftogaz și Gazprom la sfârșitul anului 2019.

"Atunci când conducta Transit-1 va deveni bidirecțională, aceasta va deschide posibilitatea de a transporta până la 5 miliarde de metri cub anual pentru acoperirea atât a necesităților uriașei piețe a gazelor naturale ucrainene, cât și a piețelor din statele din Europa Centrală și de Est prin sistemul de transport ucrainean.

Transgaz pare a fi pe aceeași lungime de undă cu operatorul ucrainean, și intenționează să să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro, iar termenul de punere în funcțiune, peste 7 ani, în 2025, dată care se suprapune cu estimările privind intrarea în producție a proiectului de exploatare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

Proiectul va consta în construirea unei conducte de transport gaze naturale și a instalațiilor aferente, pe direcția Gherăești – Siret, construirea unei stații de măsurare gaze transfrontalieră, precum și în amplificarea stațiilor de comprimare existente Onești și Gherăești, dacă va fi cazul.

Chiar dacă Transgaz precizează că nu a luat încă decizia finală de investiție cu privire la acest proiect, este de remarcat faptul că acesta nu este singurul proiect Transgaz legat de interconectarea cu Ucraina. Potrivit documentului citat, “Ucraina a realizat curgerea în sens invers cu Ungaria și a implementat proiectul de asigurare a fluxurilor reversibile cu Slovacia. Este important de subliniat interesul manifestat de Ucraina atât pentru reverse flow fizic în punctele de interconectare cu sistemul românesc, dar mai ales în punctul Isaccea 1, astfel putându-se asigura livrări de gaze naturale provenite din sud-est prin intermediul sistemului de transport bulgar și a firului I de transport internațional gaze naturale.”

În România, prima tentativă de testare a cererii din partea potenţialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore concesionate în Marea Neagră de compania petrolieră Black Sea Oil & Gas s-a soldat cu un eşec, cererile de rezervare de capacitate de transport pe eventuala noua conductă care ar urma să fie construită pentru a prelua respectivele gaze de la ţărm prin viitorul punct de intrare din zona localităţii Vadu şi să le introducă în sistemul naţional nerespectând cerinţele Transgaz.

În martie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat un Regulament care prevede că producătorii şi furnizorii de gaze naturale potenţial beneficiari ai proiectelor de extindere a conductelor magistrale trebuie să garanteze operatorilor de transport că îşi vor recupera investiţiile în extindere din creşterea cantităţilor de gaze transportate şi că nu vor fi obligaţi să majoreze în acest scop tarifele de transport, ca urmare a cererii insuficiente.

OMV a cedat Gazprom 38,5% din OMV (NORGE) SA în schimbul unei participațiuni de 24,5% la dezvoltarea zăcământului siberian de la Uregoy

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 14 December 2016 13:47

OMV-GAZPROM-SUJET 1434632767366776 v0 lOMV AG și Gazprom au semnat miercuri acordul de bază privind schimbul de active prin care austriecii cedează rușilor, în schimbul unei participații de 24,5% la dezvoltarea zăcământului siberian Uregoy, o participație minoritară de 38,5% la OMV (NORGE) AS, subsidiara austriecilor din Norvegia.

OMV infirmă astfel, oficial, zvonurile apărute “pe surse” în presa românească, potrivit cărora schimbul de active dintre OMV și Gazprom ar fi vizat activități ale austriecilor din România.

CEO-ul OMV Reiner Seele și cel al Gazprom Alexei Miller au semnat acordul de bază în prezența ministrului austriac al finanțelor Hans Jörg Schelling și adjunctului ministrului rus al anergiei, Anatoly Yanovsky.

În urmă cu peste jumătate de an, în mai multe publicații din România au apărut știri “pe surse”, potrivit cărora, OMV ar intenționa să efectueze un schimb de active cu Gazprom, o parte din aceste active urmând a fi situate în România. OMV și Petrom au infirmat categoric zvonurile, noul CEO al companiei austriece, Rainer Seele, efectuând și o vizită în România, unde a ținut o conferință de presă, reiterând că schimbul de active dintre OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, nu vizează active din România, ci active ale OMV din Marea Nordului și Marea Norvegiei.

Miercuri, Comitetul de Supraveghere al OMV a aprobat schimbul de active cu Gazprom care confirmă declarațiile CEO-ului Rainer Seele.

Schimbul aprobat miercuri vizează achiziționarea de către OMV a unei participații de 24,98% din zăcământul de gaz și condensat Uregoy (Siberia - fazele de dezvoltare Achimov IV și V) în schimbul unei participații de 38,5% din OMV (NORGE) AS, care va fi cedată Gazprom.

Tranzacția ar urma să se facă fără a fi implicat vreun transfer de bani, cu excepția unor ajustări de plăți potențiale, dacă va fi cazul. Data efectivă de efectuare a tranzacției este 1 ianuarie 2017.

Acordul de Bază conține principiile esențiale și modul în care se va desfășura schimbului de active. Executarea și implementarea tranzacției sunt condiționate de convenirea unui nou acord pe tema documentației finale, a aprobărilor instituțiilor de reglementare și a conducerilor corporative ale celor două companii. Semnarea documentelor finale este prevăzută pentru mijlocul anului viitor, se precizează într-un comunicat OMV AG.

În urma acestei tranzacții, rezervele de gaze ale OMV se vor majora cu aproximativ 560 milioane de barili echivalent petrol, reprezentând procentul din producția estimată până la finalul contractului, 2039. OMV se așteaptă ca producția zăcământului Uregoy să înceapă în 2019 și să ajungă la un nivel de 80.000 de barili pe zi (partea OMV AG) în 2025. Partea de investiții pe care OMV și-a asumat-o în urma acestui transfer este de 0,9 miliarde de euro în perioada 2017-2039.

Gazprom, în schimb, va achiziționa o participație minoritară (38,5%) din subsidiara norvegiană a OMV, care deține 32 de licențe în diverse parteneriate, dintre care 5 sunt operate de OMV. Producția pe primele 9 luni ale anului a OMV (NORGE) AS a fost de 67.000 barili echivalent petrol pe zi.

Pe lângă acordul privind activele din Marea Nordului și Marea Norvegiei deținute de OMV, în luna mai, cei doi CEO, Seele (OMV) și Miller (Gazprom) au mai parafat și un document potrivit căruia Gazprom va vinde în 2016 către OMV petrol de tip REBCO (Russian Export Blend Crude Oil), suportând totodată costurile de transport și de încărcare, nefiind exclusă nici vânzarea de petrol de tip SILCO către compania austriacă. În plus, șefii Gazprom și OMV au semnat un acord de parteneriat și cooperare știițifico-tehnologică în domeniile producției de gaz, a transportului, procesării, securității industriale și informaționale, eficienței energetice, protecției mediului și a energiei bazate pe hidrogen. A mai fost parafat și un acord cultural, prin care cele două companii vor sponsoriza, în primă fază, evenimente culturale desfășurate la Sankt Petersburg și Viena.

Recent, OMV a ajuns la un acord privind vânzarea subsidiarei sale din Marea Britanie, OMV (U.K.) Limited, către Siccar Point Energy Limited, Aberdeen, contra unei sume estimate la un miliard de dolari.

OMV a cedat Gazprom 38,5% din OMV (NORGE) SA în schimbul unei participațiuni de 24,5% la dezvoltarea zăcământului siberian de la Uregoy

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 14 December 2016 13:47

OMV-GAZPROM-SUJET 1434632767366776 v0 lOMV AG și Gazprom au semnat miercuri acordul de bază privind schimbul de active prin care austriecii cedează rușilor, în schimbul unei participații de 24,5% la dezvoltarea zăcământului siberian Uregoy, o participație minoritară de 38,5% la OMV (NORGE) AS, subsidiara austriecilor din Norvegia.

OMV infirmă astfel, oficial, zvonurile apărute “pe surse” în presa românească, potrivit cărora schimbul de active dintre OMV și Gazprom ar fi vizat activități ale austriecilor din România.

CEO-ul OMV Reiner Seele și cel al Gazprom Alexei Miller au semnat acordul de bază în prezența ministrului austriac al finanțelor Hans Jörg Schelling și adjunctului ministrului rus al anergiei, Anatoly Yanovsky.

În urmă cu peste jumătate de an, în mai multe publicații din România au apărut știri “pe surse”, potrivit cărora, OMV ar intenționa să efectueze un schimb de active cu Gazprom, o parte din aceste active urmând a fi situate în România. OMV și Petrom au infirmat categoric zvonurile, noul CEO al companiei austriece, Rainer Seele, efectuând și o vizită în România, unde a ținut o conferință de presă, reiterând că schimbul de active dintre OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, nu vizează active din România, ci active ale OMV din Marea Nordului și Marea Norvegiei.

Miercuri, Comitetul de Supraveghere al OMV a aprobat schimbul de active cu Gazprom care confirmă declarațiile CEO-ului Rainer Seele.

Schimbul aprobat miercuri vizează achiziționarea de către OMV a unei participații de 24,98% din zăcământul de gaz și condensat Uregoy (Siberia - fazele de dezvoltare Achimov IV și V) în schimbul unei participații de 38,5% din OMV (NORGE) AS, care va fi cedată Gazprom.

Tranzacția ar urma să se facă fără a fi implicat vreun transfer de bani, cu excepția unor ajustări de plăți potențiale, dacă va fi cazul. Data efectivă de efectuare a tranzacției este 1 ianuarie 2017.

Acordul de Bază conține principiile esențiale și modul în care se va desfășura schimbului de active. Executarea și implementarea tranzacției sunt condiționate de convenirea unui nou acord pe tema documentației finale, a aprobărilor instituțiilor de reglementare și a conducerilor corporative ale celor două companii. Semnarea documentelor finale este prevăzută pentru mijlocul anului viitor, se precizează într-un comunicat OMV AG.

În urma acestei tranzacții, rezervele de gaze ale OMV se vor majora cu aproximativ 560 milioane de barili echivalent petrol, reprezentând procentul din producția estimată până la finalul contractului, 2039. OMV se așteaptă ca producția zăcământului Uregoy să înceapă în 2019 și să ajungă la un nivel de 80.000 de barili pe zi (partea OMV AG) în 2025. Partea de investiții pe care OMV și-a asumat-o în urma acestui transfer este de 0,9 miliarde de euro în perioada 2017-2039.

Gazprom, în schimb, va achiziționa o participație minoritară (38,5%) din subsidiara norvegiană a OMV, care deține 32 de licențe în diverse parteneriate, dintre care 5 sunt operate de OMV. Producția pe primele 9 luni ale anului a OMV (NORGE) AS a fost de 67.000 barili echivalent petrol pe zi.

Pe lângă acordul privind activele din Marea Nordului și Marea Norvegiei deținute de OMV, în luna mai, cei doi CEO, Seele (OMV) și Miller (Gazprom) au mai parafat și un document potrivit căruia Gazprom va vinde în 2016 către OMV petrol de tip REBCO (Russian Export Blend Crude Oil), suportând totodată costurile de transport și de încărcare, nefiind exclusă nici vânzarea de petrol de tip SILCO către compania austriacă. În plus, șefii Gazprom și OMV au semnat un acord de parteneriat și cooperare știițifico-tehnologică în domeniile producției de gaz, a transportului, procesării, securității industriale și informaționale, eficienței energetice, protecției mediului și a energiei bazate pe hidrogen. A mai fost parafat și un acord cultural, prin care cele două companii vor sponsoriza, în primă fază, evenimente culturale desfășurate la Sankt Petersburg și Viena.

Recent, OMV a ajuns la un acord privind vânzarea subsidiarei sale din Marea Britanie, OMV (U.K.) Limited, către Siccar Point Energy Limited, Aberdeen, contra unei sume estimate la un miliard de dolari.

UE va avea drept de veto pe tema acordurilor bilaterale semnate de statele membre cu terți în domeniul gazelor naturale

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 07 June 2016 11:13

gazprom steagConsiliul European a decis luni, 6 iunie, ca orice acord interguvernamental legat de furnizarea și transportul de gaze naturale între state membre și terți să fie supus unui proces de aprobare din partea Comisiei Europene înainte de a fi semnat. ÎN ceea ce privește celelalte acorduri, care nu sunt legate de respectiva marfă (gazul natural), vor fi aplicate proceduri mai “prietenoase”.

Decizia a fost luată, potrivit Euractiv, la o reuniune a miniștrilor energiei din statele membre la Luxembourg, care au decis să acorde undă verde unei propuneri mai vechi de un an a Comisiei Europene, redactată în urma concluziilor trase pe tema unui proiect deja abandonat: construcția gazoductului South Stream, care ar fi trebuit finanțat în mare parte de gigantul rus Gazprom.

În decembrie 2013, Comisia Europeană a constatat că toate acordurile bilaterale semnate în vederea construirii South Stream între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croația și Austria încalcă legislația europeană. Poriectul a fost abandonat în decembrie 2014.

Drept de veto a priori al CE

Securitatea alimentării cu gaz a UE rămâne o temă extrem de importantă pe agenda Comisiei Europene, în special din cauza tensiunilor existente între Rusia și Ucraina.

Potrivit noilor prevederi, Comisia va avea un drept de veto a priori asupra acordurilor semnate de statele membre, care vor fi obligate să informeze executivul european în legătură cu proiectele care ar putea fi subiectul unui acord cu state non-membre ale uniunii înainte semnării respectivelor acorduri. În plus, Comisia va fi informată despre evoluția fiecărei etrape de negociere a proiectelor legate de gazul natural.

În ceea ce privește proiectele care nu sunt legate de furnizarea și transportul de gaz natural, rămâne la latitudinea statelor dacă vor sau nu să solicite Comisiei o analiză a priori.

Următoarea etapă în vederea implementării acestei reglementări este demararea de negocieri între membrii Consiliului European și cei ai Parlamentului European.

România ar pute fi obligată să alimenteze cu prioritate cu gaze și energie consumatorii casnici din alte state în detrimetul propriei industrii

Totodată, consiliul a dat undă verde și planurilor regionale preventive de acțiune și de urgență propuse de Comisie în vederea atenuării efectelor unor eventuale întreruperi majore a livrărilor de gaz. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2014, statele din Europa Centrală și de Sud, ca și cele baltice sunt extrem de vulnerabile la acest fenomen.

Potrivit unui principiu de solidaritate, statele vor trebui să acorde prioritate consumatorilor vulnerabili ai statelor vecine în detrimentul necesității de gaze a industriei proprii.

Statele din Uniunea Europeană vor trebui să alimenteze cu curent clienții casnici și serviciile de sănătate din statele vecine în caz de criză majoră.

Deși au convenit că este nevoie de o cooperare regională î domeniu, miniștrii n-au ajuns la niciun consens cu privire la propunerea Comisiei, state precum Franța, Germania, Belgia, Italia și Austria avansând propuneri alternative.

UE va avea drept de veto pe tema acordurilor bilaterale semnate de statele membre cu terți în domeniul gazelor naturale

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 07 June 2016 11:13

gazprom steagConsiliul European a decis luni, 6 iunie, ca orice acord interguvernamental legat de furnizarea și transportul de gaze naturale între state membre și terți să fie supus unui proces de aprobare din partea Comisiei Europene înainte de a fi semnat. ÎN ceea ce privește celelalte acorduri, care nu sunt legate de respectiva marfă (gazul natural), vor fi aplicate proceduri mai “prietenoase”.

Decizia a fost luată, potrivit Euractiv, la o reuniune a miniștrilor energiei din statele membre la Luxembourg, care au decis să acorde undă verde unei propuneri mai vechi de un an a Comisiei Europene, redactată în urma concluziilor trase pe tema unui proiect deja abandonat: construcția gazoductului South Stream, care ar fi trebuit finanțat în mare parte de gigantul rus Gazprom.

În decembrie 2013, Comisia Europeană a constatat că toate acordurile bilaterale semnate în vederea construirii South Stream între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croația și Austria încalcă legislația europeană. Poriectul a fost abandonat în decembrie 2014.

Drept de veto a priori al CE

Securitatea alimentării cu gaz a UE rămâne o temă extrem de importantă pe agenda Comisiei Europene, în special din cauza tensiunilor existente între Rusia și Ucraina.

Potrivit noilor prevederi, Comisia va avea un drept de veto a priori asupra acordurilor semnate de statele membre, care vor fi obligate să informeze executivul european în legătură cu proiectele care ar putea fi subiectul unui acord cu state non-membre ale uniunii înainte semnării respectivelor acorduri. În plus, Comisia va fi informată despre evoluția fiecărei etrape de negociere a proiectelor legate de gazul natural.

În ceea ce privește proiectele care nu sunt legate de furnizarea și transportul de gaz natural, rămâne la latitudinea statelor dacă vor sau nu să solicite Comisiei o analiză a priori.

Următoarea etapă în vederea implementării acestei reglementări este demararea de negocieri între membrii Consiliului European și cei ai Parlamentului European.

România ar pute fi obligată să alimenteze cu prioritate cu gaze și energie consumatorii casnici din alte state în detrimetul propriei industrii

Totodată, consiliul a dat undă verde și planurilor regionale preventive de acțiune și de urgență propuse de Comisie în vederea atenuării efectelor unor eventuale întreruperi majore a livrărilor de gaz. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2014, statele din Europa Centrală și de Sud, ca și cele baltice sunt extrem de vulnerabile la acest fenomen.

Potrivit unui principiu de solidaritate, statele vor trebui să acorde prioritate consumatorilor vulnerabili ai statelor vecine în detrimentul necesității de gaze a industriei proprii.

Statele din Uniunea Europeană vor trebui să alimenteze cu curent clienții casnici și serviciile de sănătate din statele vecine în caz de criză majoră.

Deși au convenit că este nevoie de o cooperare regională î domeniu, miniștrii n-au ajuns la niciun consens cu privire la propunerea Comisiei, state precum Franța, Germania, Belgia, Italia și Austria avansând propuneri alternative.

Oficial: OMV cedează Gazprom active din Marea Nordului, și nu din România

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 01 April 2016 15:37

OMV Marea BarentsSchimbul de active dintre OMV, principalul acționar al OMV Petrom, nu vizează active din România, ci active ale OMV din Marea Nordului și Marea Norvegiei, a anunțat CEO-ul OMV, RAiner Seele, în cadrul unei conferințe de presă comune cu CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

Potrivit Reuters, CEO-ul Gazprom a declarat, la rândul său, că schimbul de active va fi finalizat până la finalul acestui an.

 

Cu ocazia întâlnirii de la Sankt Petersburg cei doi oficiali au semnat mai multe documente menite a întări cooperarea strategică dintre cele două companii.

Pe lângă acordul privind schimbul de active din Marea Nordului și Marea Norvegiei deținute de OMV, Seele și MIller au mai parafat și un document potrivit căruia Gazprom va vinde în 2016 către OMV petrol de tip REBCO (Russian Export Blend Crude Oil), suportând totodată costurile de transport și de încărcare, nefiind exclusă nici vânzarea de petrol de tip SILCO către OMV:

În plus, șefii Gazprom și OMV au semnat un acord de parteneriat și cooperare știițifico-tehnologică în domeniile producției de gaz, a transportului, procesării, securității industriale și informaționale, eficienței energetice, protecției mediului și a energiei bazate pe hidrogen.

A fost semnat și un acord cultural, prin care cele două companii vor sponsoriza, în primă fază, evenimente culturale desfășurate la Sankt Petersburg și Viena.

Presa din România, dar și cea din Austria, a speculat îndelung pe această temă, existând temeri că OMV ar putea ceda către gigantul rus operațiunile de rafinare din cele două state.

 

"Vă rog să încetați speculațiile. Vom purta discuțiile în așa fel încât rafinăria de la Schwechat să nu fie afectată. Nu suntem interesați de cooperarea cu Gazprom în sectorul de rafinare. Acest lucru se aplică atât pentru Schwechat, cât și pentru rafinăria de la Burghausen, precum și pentru operațiunile de rafinare din România", a declarat Rainer Seele, la o întâlnire cu personalul rafinăriei Schwechat, precizând însă că declarații concrete cu privire la schimbul de active vor fi susținute abia după ce contractul cu Gazprom va fi semnat.

OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%. Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2,03%, iar 6,21% sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie).

Schimbul de active cu Gazprom este considerat a fi vital pentru OMV de către CEO-ul Seele pentru reducerea costurilor de producție ale companiei austriece, în condițiile prăbușirii prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale.

 

Oficial: OMV cedează Gazprom active din Marea Nordului, și nu din România

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 01 April 2016 15:37

OMV Marea BarentsSchimbul de active dintre OMV, principalul acționar al OMV Petrom, nu vizează active din România, ci active ale OMV din Marea Nordului și Marea Norvegiei, a anunțat CEO-ul OMV, RAiner Seele, în cadrul unei conferințe de presă comune cu CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

Potrivit Reuters, CEO-ul Gazprom a declarat, la rândul său, că schimbul de active va fi finalizat până la finalul acestui an.

 

Cu ocazia întâlnirii de la Sankt Petersburg cei doi oficiali au semnat mai multe documente menite a întări cooperarea strategică dintre cele două companii.

Pe lângă acordul privind schimbul de active din Marea Nordului și Marea Norvegiei deținute de OMV, Seele și MIller au mai parafat și un document potrivit căruia Gazprom va vinde în 2016 către OMV petrol de tip REBCO (Russian Export Blend Crude Oil), suportând totodată costurile de transport și de încărcare, nefiind exclusă nici vânzarea de petrol de tip SILCO către OMV:

În plus, șefii Gazprom și OMV au semnat un acord de parteneriat și cooperare știițifico-tehnologică în domeniile producției de gaz, a transportului, procesării, securității industriale și informaționale, eficienței energetice, protecției mediului și a energiei bazate pe hidrogen.

A fost semnat și un acord cultural, prin care cele două companii vor sponsoriza, în primă fază, evenimente culturale desfășurate la Sankt Petersburg și Viena.

Presa din România, dar și cea din Austria, a speculat îndelung pe această temă, existând temeri că OMV ar putea ceda către gigantul rus operațiunile de rafinare din cele două state.

 

"Vă rog să încetați speculațiile. Vom purta discuțiile în așa fel încât rafinăria de la Schwechat să nu fie afectată. Nu suntem interesați de cooperarea cu Gazprom în sectorul de rafinare. Acest lucru se aplică atât pentru Schwechat, cât și pentru rafinăria de la Burghausen, precum și pentru operațiunile de rafinare din România", a declarat Rainer Seele, la o întâlnire cu personalul rafinăriei Schwechat, precizând însă că declarații concrete cu privire la schimbul de active vor fi susținute abia după ce contractul cu Gazprom va fi semnat.

OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%. Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2,03%, iar 6,21% sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie).

Schimbul de active cu Gazprom este considerat a fi vital pentru OMV de către CEO-ul Seele pentru reducerea costurilor de producție ale companiei austriece, în condițiile prăbușirii prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale.

 

Ucraina preferă să cumpere gaz din UE, cu 15 $ mai ieftin decât cel oferit de Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 01 April 2016 12:00

Naftogaz Gazprom datoriiUcraina poate cumpăra gaz din Uniunea Europeană la un preț de 170 de dolari pe mia de metri cubi, în condițiile în care Rusia i-a oferit un preț mai mare, de 185 de dolari pe mia de metri cubi, a declarat ministrul ucrainean al Industriei energetice și a Cărbunelui, Volodimir Demchishin, citat de Sputnik.

“Putem cumpăra gaz din Europa cu 170 de dlari. Rusia ne-a oferit un preț de 185 dolari pe gazul pe care l-am achiziționa de la ei începând cu 1 aprilie. Chiar și dacă am plăti același preț, 185 dolari, pentru gazul european, ar fi mai avantajos pentru noi. Din punct de vedere tehnic este evident. Și partea rusă poate efectua aceste calcule”, a afirmat Demchishin, înainte de a participa la Summit-ul Securității Nucleare de la Washington.

Anul trecut Rusia a oferit mai multe reduceri de preț părții ucrainene, care a achitat 329 dolari pe mia de metri cubi în primul trimestru, 247,18 dolari în cel de-al doilea trimestru, 247,17 dolari în cel de-al treilea și 227,36 dolari în ultimul trimestru al anului.

În luna octombrie a anului trecut, compania de stat importatoare de gaz Naftogaz, a anunțat că și-a încheiat importul de gaz din Rusia și că orice reluare a acestuia depinde de prețul solicitat de Gazprom. Luna următoare, Ucraina a anunțat că nu mai intenționează să achiziționeze gaz rusesc ca urmare a prețului mai competitiv obținut de la partenerii săi europeni.

Ucraina preferă să cumpere gaz din UE, cu 15 $ mai ieftin decât cel oferit de Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 01 April 2016 12:00

Naftogaz Gazprom datoriiUcraina poate cumpăra gaz din Uniunea Europeană la un preț de 170 de dolari pe mia de metri cubi, în condițiile în care Rusia i-a oferit un preț mai mare, de 185 de dolari pe mia de metri cubi, a declarat ministrul ucrainean al Industriei energetice și a Cărbunelui, Volodimir Demchishin, citat de Sputnik.

“Putem cumpăra gaz din Europa cu 170 de dlari. Rusia ne-a oferit un preț de 185 dolari pe gazul pe care l-am achiziționa de la ei începând cu 1 aprilie. Chiar și dacă am plăti același preț, 185 dolari, pentru gazul european, ar fi mai avantajos pentru noi. Din punct de vedere tehnic este evident. Și partea rusă poate efectua aceste calcule”, a afirmat Demchishin, înainte de a participa la Summit-ul Securității Nucleare de la Washington.

Anul trecut Rusia a oferit mai multe reduceri de preț părții ucrainene, care a achitat 329 dolari pe mia de metri cubi în primul trimestru, 247,18 dolari în cel de-al doilea trimestru, 247,17 dolari în cel de-al treilea și 227,36 dolari în ultimul trimestru al anului.

În luna octombrie a anului trecut, compania de stat importatoare de gaz Naftogaz, a anunțat că și-a încheiat importul de gaz din Rusia și că orice reluare a acestuia depinde de prețul solicitat de Gazprom. Luna următoare, Ucraina a anunțat că nu mai intenționează să achiziționeze gaz rusesc ca urmare a prețului mai competitiv obținut de la partenerii săi europeni.

CEO OMV: Operațiunile de rafinare, inclusiv cele din România, nu sunt subiectul schimbului de active convenit cu GAZPROM

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 31 March 2016 11:00

pk-omv-ag-ergebnis-halbjahr-seeleZiariștii români pot dormi în sfârșit liniștiți, CEO-ul OMV, Rainer Seele, negând categoric includerea operațiunilor de rafinare, inclusiv cele din România, în schimbul de active convenit cu Gazprom pentru obținerea unei participații la zăcămintele companiei ruse din Siberia.

Grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, și gigantul rus Gazprom ar putea anunța vineri care sunt activele pe care OMV le va ceda companiei rusești în schimbul unei participații la zăcămintele de petrol și gaze din Siberia.

"Vă rog să încetați speculațiile. Vom purta discuțiile în așa fel încât rafinăria de la Schwechat să nu fie afectată. Nu suntem interesați de cooperarea cu Gazprom în sectorul de rafinare. Acest lucru se aplică atât pentru Schwechat, cât și pentru rafinăria de la Burghausen, precum și pentru operațiunile de rafinare din România", a declarat Rainer Seele, la o întâlnire cu personalul rafinăriei Schwechat, precizând însă că declarații concrete cu privire la schimbul de active vor fi susținute abia după ce contractul cu Gazprom va fi semnat.

OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia, conform Agerpres.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%. Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2,03%, iar 6,21% sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie).

Schimbul de active cu Gazprom este considerat a fi vital pentru OMV de către CEO-ul Seele pentru reducerea costurilor de producție ale companiei austriece, în condițiile prăbușirii prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale, acesta declarând că "nu există un plan B" pentru cazul în care nu se va ajunge la un acord.

Ministrul Energiei din Rusia a declarat că schimbul de active ar putea include zăcăminte de petrol și gaze deținute de OMV în "țări terțe" sau proiecte energetice și de infrastructură din Austria. OMV are operațiuni de explorare și producție în derulare în Marea Nordului, România, Austria, Australia, Noua Zeelandă, Emiratele Arabe Unite, Tunisia, Gabon, Kazahstab, Namibia și Madagascar, precum și operațiuni suspendate în Libia și Yemen.

În ianuarie anul acesta, OMV a declarat că nu va renunța la managementul activelor strategice în cadrul negocierilor cu Gazprom privind un schimb de active, iar OMV Petrom nu face obiectul discuțiilor.

În septembrie anul trecut, Gazprom a semnat un acord cu OMV, compania franceză ENGIE, companiile germane BASF și E.ON și grupul anglo-olandez Shell, pentru extinderea gazoductului Nord Stream, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania, prin construirea a două noi conducte care vor dubla capacitatea actuală de transport la 110 miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul a circa 30% din cererea de gaze din Uniunea Europeană. Proiectul, care fusese abandonat în contextul sancțiunilor economice impuse Rusiei de statele din Vest, a generat polemici aprinse între susținătorii acestuia și statele din ECE, care au acuzat companiile occidentale că își trădează vecinii.

La finalul lunii noiembrie 2015, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au transmis Comisiei Europene o primă scrisoare în care arătau că planurile Gazprom de a dubla capacitatea gazoductului care face legătura între Rusia și Germania contravin intereselor Uniunii Europene și riscă să destabilizeze și mai mult Ucraina. Recent, România și alte șapte state europene au trimis o nouă scrisoare Comisiei Europene în care reiterează îngrijorările cu privire la extinderea gazoductului Nord Stream, proiect care ocolește Ucraina și care, în viziunea semnatarilor documentului, ar putea avea consecințe geopolitice destabilizatoare.

În iunie 2014, Reuters a transmis că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, însă informația nu s-a confirmat. OMV a fost prima companie occidentală care a semnat contracte pe termen lung cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze naturale, încă din 1968, de pe vremea Uniunii Sovietice, și este în continuare unul dintre cei mai importanți clienți ai Gazprom.

CEO OMV: Operațiunile de rafinare, inclusiv cele din România, nu sunt subiectul schimbului de active convenit cu GAZPROM

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 31 March 2016 11:00

pk-omv-ag-ergebnis-halbjahr-seeleZiariștii români pot dormi în sfârșit liniștiți, CEO-ul OMV, Rainer Seele, negând categoric includerea operațiunilor de rafinare, inclusiv cele din România, în schimbul de active convenit cu Gazprom pentru obținerea unei participații la zăcămintele companiei ruse din Siberia.

Grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, și gigantul rus Gazprom ar putea anunța vineri care sunt activele pe care OMV le va ceda companiei rusești în schimbul unei participații la zăcămintele de petrol și gaze din Siberia.

"Vă rog să încetați speculațiile. Vom purta discuțiile în așa fel încât rafinăria de la Schwechat să nu fie afectată. Nu suntem interesați de cooperarea cu Gazprom în sectorul de rafinare. Acest lucru se aplică atât pentru Schwechat, cât și pentru rafinăria de la Burghausen, precum și pentru operațiunile de rafinare din România", a declarat Rainer Seele, la o întâlnire cu personalul rafinăriei Schwechat, precizând însă că declarații concrete cu privire la schimbul de active vor fi susținute abia după ce contractul cu Gazprom va fi semnat.

OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia, conform Agerpres.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%. Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2,03%, iar 6,21% sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie).

Schimbul de active cu Gazprom este considerat a fi vital pentru OMV de către CEO-ul Seele pentru reducerea costurilor de producție ale companiei austriece, în condițiile prăbușirii prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale, acesta declarând că "nu există un plan B" pentru cazul în care nu se va ajunge la un acord.

Ministrul Energiei din Rusia a declarat că schimbul de active ar putea include zăcăminte de petrol și gaze deținute de OMV în "țări terțe" sau proiecte energetice și de infrastructură din Austria. OMV are operațiuni de explorare și producție în derulare în Marea Nordului, România, Austria, Australia, Noua Zeelandă, Emiratele Arabe Unite, Tunisia, Gabon, Kazahstab, Namibia și Madagascar, precum și operațiuni suspendate în Libia și Yemen.

În ianuarie anul acesta, OMV a declarat că nu va renunța la managementul activelor strategice în cadrul negocierilor cu Gazprom privind un schimb de active, iar OMV Petrom nu face obiectul discuțiilor.

În septembrie anul trecut, Gazprom a semnat un acord cu OMV, compania franceză ENGIE, companiile germane BASF și E.ON și grupul anglo-olandez Shell, pentru extinderea gazoductului Nord Stream, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania, prin construirea a două noi conducte care vor dubla capacitatea actuală de transport la 110 miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul a circa 30% din cererea de gaze din Uniunea Europeană. Proiectul, care fusese abandonat în contextul sancțiunilor economice impuse Rusiei de statele din Vest, a generat polemici aprinse între susținătorii acestuia și statele din ECE, care au acuzat companiile occidentale că își trădează vecinii.

La finalul lunii noiembrie 2015, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au transmis Comisiei Europene o primă scrisoare în care arătau că planurile Gazprom de a dubla capacitatea gazoductului care face legătura între Rusia și Germania contravin intereselor Uniunii Europene și riscă să destabilizeze și mai mult Ucraina. Recent, România și alte șapte state europene au trimis o nouă scrisoare Comisiei Europene în care reiterează îngrijorările cu privire la extinderea gazoductului Nord Stream, proiect care ocolește Ucraina și care, în viziunea semnatarilor documentului, ar putea avea consecințe geopolitice destabilizatoare.

În iunie 2014, Reuters a transmis că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, însă informația nu s-a confirmat. OMV a fost prima companie occidentală care a semnat contracte pe termen lung cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze naturale, încă din 1968, de pe vremea Uniunii Sovietice, și este în continuare unul dintre cei mai importanți clienți ai Gazprom.

Companiile energetice rusești au supraviețuit războiului prețurilor, cele americane suferă

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 28 March 2016 11:53

o-rubla-mai-slaba-profit-mai-mare-pentru-gigantii-energetici-rusCompaniile de energie din Rusia au supraviețuit atât prăbușirii prețului petrolului, cât și sancțiunilor impuse de statele occidentale ca urmare a costurilor scăzute de producție și, implict, a deprecierii rublei, arată o analiză Forbes.

Spre surprinderea multora, care au pus evoluția prețului petrolului pe seama unei conspirații a guvernului Statelor Unite ale Americii (SUA) menită a pune în genunchi Rusia, prin intermediul principalilor contribuabili la buget, companiile energetice, firmele care suferă cel mai mult de pe urma scăderii prețului petrolului la sub 40 de dolari barilul sunt cele americane, și nu cele rusești.

Agenția de rating Fitch a anunțat în această săptămână că niciuna din companiile importante din domeniul energetic din Rusia nu va fi retrogradată. Asta în timp ce, săptămâna trecută, concurenții de la Standard & Poor’s au anunțat că numai puțin de 29% din creanțele neperformante din SUA aparțin sectorului de petrol și gaze.

79,6% - credite neperformante în industria petrolieră din SUA

În rândul industriei, procentul de credite neperformante în total credite este de 79,6%, mai mare decât procentul înregistrat în 2009, pe timpul crizei financiare, de 70%.

Numai în ultima lună, mai multe companii energetice americane, printre care Energy XXI Ltd, Denver Parent Corp., PetroQuest Energy Inc și Chaparral Energy au intrat în insolvență sau au negociat acorduri de păsuire sau de modificare a condițiilor de ceditare cu debitorii.

Fitch a anunțat, în schimb, că ratingul companiilor rusești, fie că este vorba de Gazprom sau de Novatek, va rămâne neschimbat în următoarele 6-12 luni, la BBB-.

Deprecierea rublei vs întărirea dolarului

Explicațiile evoluției peste așteptări a companiilor ruse țin de politica monetară adoptată de Banca Centrală a Rusiei, care a adoptat la finalul anului 2014 un regim de flotare liberă. În primul rând, companiile petroliere din Rusia au un cost de producție al barilului de petrol mult sub cel al companiilor americane. Și forța de muncă din Rusia este una mult mai ieftină decât cea din SUA. Deprecierea monedei naționale nu a făcut altceva decât să păstreze avantajul competitiv al companiilor ruse. Atât principale costuri de producție (mai ales după impunerea embargoului occidental, care a determinat companiile rusești să găsească factori de producție substituibili pe piața internă), cât și costul cu forța de muncă sunt suportate de companiile rusești în ruble. Cum rubla s-a depreciat în ritm cu cel al scăderii prețului petrolului, se poate spune că respectivele companii și-au micșorat costurile în ritm cu prețul petrolului, implicit cu veniturile din comercializarea acestuia și a produselor din țiței, venituri încasate în dolari.

Companiile americane nu au beneficiat de efectul cursului de schimb, pentru că, pe de om parte piața petrolului este oricum dolarizată, iar pe de alta, dolarul s-a apreciat în perioada în care rubla s-a depreciat.

Marja de profit a companiilor rusești - în creștere

Rubla s-a depreciat de la un nivel de 30 de ruble pentru un dolar la unul de 71 de ruble pentru un dolar. În ultimele luni, cursul de schimb rublă/dolar s-a situat undeva în media a 60 de ruble pentru un dolar.

De altfel, Sberbank anticipează că o revenire a petrolului sub nivelul de 30 de dolari pe baril ar fi dublată de o depreciere a rublei la 82 de ruble pentru un dolar, depreciere suficientă pentru compensarea efectului micșorării prețului petrolului asupra raportului dintre veniturile în dolari și cheltuielile în ruble ale companiilor rusești.

În plus, giganții energetici ruși au profitat și de un Cod Fiscal favorabil, pe care guvernul rus a anunțat că intenționează să-l modifice anul viitor pentru a elimina câștigul companiilor din deprecierea monedei. Așa se face că marja de profit a celor trei giganți de stat ruși, Rosneft, Gazprom, Lukoil, nu numai că n-a suferit, dar s-a și majorat, în pofida crizei prin care trece economia rusă.

Inflația - la maximul ultimilor 13 ani

Cine a achitat însă nota de plată a “salvării” statului rus și a “principalilor săi campioni economici” de la faliment? Așa cum era de așteptat, cel care a suportat costuri a fost rusul de rând.

Populația a fost nevoită, vrând-nevrând, să pună umărul la “salvarea” statului rus și a giganților săi energetici prin achitarea unor prețuri mai mari pentru produsele cumpărate. Potrivit Profit.ro, în luna decembrie 2014 a fost înregistrată cea mai ridicată rată a inflației din ultimii 13 ani ca urmare a deciziei Băncii Centrale de a majora dobânda de politică monetară la 17%.

Salariile rușilor au rămas constante numai dacă sunt exprimate în barili de petrol

Inflația galopantă a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor ruși. În plus, ca urmare a faptului că bugetul Rusiei este dependent de veniturile din exportul de petrol, salariile rușilor au rămas constante, însă numai dacă sunt calculate în barili de petrol. Potrivit Bloomberg, salariul mediu lunar al unui rus a rămas blocat la nivelul a 10 barili de petrol. Cu alte cuvinte, în termeni reali, salariile rușilor s-au micșorat în același ritm cu care sa redus prețul petrolului.

un-rus-obisnuit-castiga-lunar-10-barili-de-petrol

Principalul pericol pentru companiile ruse - propriul guvern

Dacă au reușit să trecă cu bine de problemele externe, companiile rusești s-ar putea să nu poată face față viitoarelor probleme puse chiar de propriul lor guvern. Astfel, începând din acest an, executivul de la Moscova a decis să modifice Codul Fiscal, în detrimentul companiilor petroliere. Astfel, în acest an acestea ar urma să plătească taxe și impozite suplimentare în valoare de 200 de miliarde de ruble (aproximativ 2,9 miliarde de dolari). Potrivit New York Times, Kremlinul ia în calcul o majorare suplimentară a taxelor petroliere pentru 2017, care ar majora povara fiscală impusă industriei cu 11 miliarde de dolari.

Sistemul de impozitare al industriei petroliere este unul progresiv, care ține cont de evoluția prețului petrolului. Astfel, la un preț al barilului de 100 de dolari, 74 de dolari iau calea bugetului de stat, iar 26 de dolari rămân companiilor, susține banca de investiții moscovită, Renaissance. La un preț de 35 dolari pe baril, statul rus mai încasează taxe și impozite de la industria petrolieră de doar 17 dolari pe baril, companiile rămânând cu 18 dolari.

Costul producerii și transportului unui baril de petrol în Rusia - 15 dolari

Potrivit Renaissance, costul producerii și transportului unui baril de petrol este de 15 dolari în Rusia. Dacă sunt adăugați cei 17 dolari reprezentând taxe și impozite, rezultă că industria petrolieră trebuie să se mulțumească cu un profit de 3 dolari pe baril. O nouă majorare de taxe riscă însă să evaporeze și această mică marjă, lucru de care este conștient și președintele rus Vladimir Putin, care deocamdată pare indecis. El ezită între nevoile mai urgente ale prezentului, ale bugetului de stat, și viitorul producției petroliere a Rusiei. Deja, în termeni reali, investițiile din industria petrolieră din Rusia s-au diminuat considerabil. În termeni nominali ele au crescut cu 11%, sub rata inflației de 12,9%. Deși Lukoil a anunțat o majorare a investițiilor în ruble, dacă acestea sunt exprimate în dolari dolari, de exemplu, compania rusă a investit anul trecut 9 miliarde de dolari, în scădere cu 1,5 miliarde față de anul precedent. {jathumbnailoff}

Companiile energetice rusești au supraviețuit războiului prețurilor, cele americane suferă

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 28 March 2016 11:53

o-rubla-mai-slaba-profit-mai-mare-pentru-gigantii-energetici-rusCompaniile de energie din Rusia au supraviețuit atât prăbușirii prețului petrolului, cât și sancțiunilor impuse de statele occidentale ca urmare a costurilor scăzute de producție și, implict, a deprecierii rublei, arată o analiză Forbes.

Spre surprinderea multora, care au pus evoluția prețului petrolului pe seama unei conspirații a guvernului Statelor Unite ale Americii (SUA) menită a pune în genunchi Rusia, prin intermediul principalilor contribuabili la buget, companiile energetice, firmele care suferă cel mai mult de pe urma scăderii prețului petrolului la sub 40 de dolari barilul sunt cele americane, și nu cele rusești.

Agenția de rating Fitch a anunțat în această săptămână că niciuna din companiile importante din domeniul energetic din Rusia nu va fi retrogradată. Asta în timp ce, săptămâna trecută, concurenții de la Standard & Poor’s au anunțat că numai puțin de 29% din creanțele neperformante din SUA aparțin sectorului de petrol și gaze.

79,6% - credite neperformante în industria petrolieră din SUA

În rândul industriei, procentul de credite neperformante în total credite este de 79,6%, mai mare decât procentul înregistrat în 2009, pe timpul crizei financiare, de 70%.

Numai în ultima lună, mai multe companii energetice americane, printre care Energy XXI Ltd, Denver Parent Corp., PetroQuest Energy Inc și Chaparral Energy au intrat în insolvență sau au negociat acorduri de păsuire sau de modificare a condițiilor de ceditare cu debitorii.

Fitch a anunțat, în schimb, că ratingul companiilor rusești, fie că este vorba de Gazprom sau de Novatek, va rămâne neschimbat în următoarele 6-12 luni, la BBB-.

Deprecierea rublei vs întărirea dolarului

Explicațiile evoluției peste așteptări a companiilor ruse țin de politica monetară adoptată de Banca Centrală a Rusiei, care a adoptat la finalul anului 2014 un regim de flotare liberă. În primul rând, companiile petroliere din Rusia au un cost de producție al barilului de petrol mult sub cel al companiilor americane. Și forța de muncă din Rusia este una mult mai ieftină decât cea din SUA. Deprecierea monedei naționale nu a făcut altceva decât să păstreze avantajul competitiv al companiilor ruse. Atât principale costuri de producție (mai ales după impunerea embargoului occidental, care a determinat companiile rusești să găsească factori de producție substituibili pe piața internă), cât și costul cu forța de muncă sunt suportate de companiile rusești în ruble. Cum rubla s-a depreciat în ritm cu cel al scăderii prețului petrolului, se poate spune că respectivele companii și-au micșorat costurile în ritm cu prețul petrolului, implicit cu veniturile din comercializarea acestuia și a produselor din țiței, venituri încasate în dolari.

Companiile americane nu au beneficiat de efectul cursului de schimb, pentru că, pe de om parte piața petrolului este oricum dolarizată, iar pe de alta, dolarul s-a apreciat în perioada în care rubla s-a depreciat.

Marja de profit a companiilor rusești - în creștere

Rubla s-a depreciat de la un nivel de 30 de ruble pentru un dolar la unul de 71 de ruble pentru un dolar. În ultimele luni, cursul de schimb rublă/dolar s-a situat undeva în media a 60 de ruble pentru un dolar.

De altfel, Sberbank anticipează că o revenire a petrolului sub nivelul de 30 de dolari pe baril ar fi dublată de o depreciere a rublei la 82 de ruble pentru un dolar, depreciere suficientă pentru compensarea efectului micșorării prețului petrolului asupra raportului dintre veniturile în dolari și cheltuielile în ruble ale companiilor rusești.

În plus, giganții energetici ruși au profitat și de un Cod Fiscal favorabil, pe care guvernul rus a anunțat că intenționează să-l modifice anul viitor pentru a elimina câștigul companiilor din deprecierea monedei. Așa se face că marja de profit a celor trei giganți de stat ruși, Rosneft, Gazprom, Lukoil, nu numai că n-a suferit, dar s-a și majorat, în pofida crizei prin care trece economia rusă.

Inflația - la maximul ultimilor 13 ani

Cine a achitat însă nota de plată a “salvării” statului rus și a “principalilor săi campioni economici” de la faliment? Așa cum era de așteptat, cel care a suportat costuri a fost rusul de rând.

Populația a fost nevoită, vrând-nevrând, să pună umărul la “salvarea” statului rus și a giganților săi energetici prin achitarea unor prețuri mai mari pentru produsele cumpărate. Potrivit Profit.ro, în luna decembrie 2014 a fost înregistrată cea mai ridicată rată a inflației din ultimii 13 ani ca urmare a deciziei Băncii Centrale de a majora dobânda de politică monetară la 17%.

Salariile rușilor au rămas constante numai dacă sunt exprimate în barili de petrol

Inflația galopantă a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor ruși. În plus, ca urmare a faptului că bugetul Rusiei este dependent de veniturile din exportul de petrol, salariile rușilor au rămas constante, însă numai dacă sunt calculate în barili de petrol. Potrivit Bloomberg, salariul mediu lunar al unui rus a rămas blocat la nivelul a 10 barili de petrol. Cu alte cuvinte, în termeni reali, salariile rușilor s-au micșorat în același ritm cu care sa redus prețul petrolului.

un-rus-obisnuit-castiga-lunar-10-barili-de-petrol

Principalul pericol pentru companiile ruse - propriul guvern

Dacă au reușit să trecă cu bine de problemele externe, companiile rusești s-ar putea să nu poată face față viitoarelor probleme puse chiar de propriul lor guvern. Astfel, începând din acest an, executivul de la Moscova a decis să modifice Codul Fiscal, în detrimentul companiilor petroliere. Astfel, în acest an acestea ar urma să plătească taxe și impozite suplimentare în valoare de 200 de miliarde de ruble (aproximativ 2,9 miliarde de dolari). Potrivit New York Times, Kremlinul ia în calcul o majorare suplimentară a taxelor petroliere pentru 2017, care ar majora povara fiscală impusă industriei cu 11 miliarde de dolari.

Sistemul de impozitare al industriei petroliere este unul progresiv, care ține cont de evoluția prețului petrolului. Astfel, la un preț al barilului de 100 de dolari, 74 de dolari iau calea bugetului de stat, iar 26 de dolari rămân companiilor, susține banca de investiții moscovită, Renaissance. La un preț de 35 dolari pe baril, statul rus mai încasează taxe și impozite de la industria petrolieră de doar 17 dolari pe baril, companiile rămânând cu 18 dolari.

Costul producerii și transportului unui baril de petrol în Rusia - 15 dolari

Potrivit Renaissance, costul producerii și transportului unui baril de petrol este de 15 dolari în Rusia. Dacă sunt adăugați cei 17 dolari reprezentând taxe și impozite, rezultă că industria petrolieră trebuie să se mulțumească cu un profit de 3 dolari pe baril. O nouă majorare de taxe riscă însă să evaporeze și această mică marjă, lucru de care este conștient și președintele rus Vladimir Putin, care deocamdată pare indecis. El ezită între nevoile mai urgente ale prezentului, ale bugetului de stat, și viitorul producției petroliere a Rusiei. Deja, în termeni reali, investițiile din industria petrolieră din Rusia s-au diminuat considerabil. În termeni nominali ele au crescut cu 11%, sub rata inflației de 12,9%. Deși Lukoil a anunțat o majorare a investițiilor în ruble, dacă acestea sunt exprimate în dolari dolari, de exemplu, compania rusă a investit anul trecut 9 miliarde de dolari, în scădere cu 1,5 miliarde față de anul precedent. {jathumbnailoff}

Turcia apelează la o curte de arbitraj pentru obținerea unei reduceri de preț la gazul furnizat de Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 28 October 2015 11:02

Turk StreamTurcia a deschis o acțiune legală împotriva Gazprom pe tema prețului gazului importat din Rusia, decizia autorităților de la Ankara fiind o ultimă dovadă a deteriorării relațiilor dintre cele două state în urma deciziei Rusiei de a bombarda Siria,

Informația, publicată de Financial Times, a fost confirmată de Gazprom, care a mai precizat că monopolul de stat turc Botas a solicitat judecarea diferendului la o curte de arbitraj internațională

Potrivit Botas, în luna decembrie a anului trecut, cele două companii au semnat un memorandum ce conținea un discount asupra valorii căruia celele două părți urmau să se pună de acord, însă între timp nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Cum acordul privind nivelul discount-ului nu a fost semnat, Botas se crede îndreptățită să solicite un arbitraj pe această temă.

Decizia Botas intervine într-un moment extrem de delicat al relațiilor diplomatice dintre cele două state. La începutul acestei luni, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a criticat dur încălcarea de către aviația militară rusă a spațiului aerian al Turciei (în vederea bombardării Siriei) și a amenințat că Ankara ar putea cumpăra gaz natural de la alți furnizori.

Turcia este cea de-a doua piață de export a Gazprom, după cea germană, anul trecut importând numai puțin de 27,3 miliarde metri cubi de gaze. Jumătate din importurile de gaze ale Turciei sunt furnizate de Gazprom.

Cele două state nu au ajuns încă la un acord pe tema construirii rutei de transport de gaze alternative la South Stream, Turkish Stream, în pofida faptului că negociază de lună pe această temă. Turcia condiționează realizarea gazoductului de acordarea unui discount de 10,25% la prețul gazului importat din Rusia, discount acceptat verbal de Moscova, însă până în prezent niciun acord nu a fost semnat.

De altfel, nici relațiile dintre Gazprom și guvernul turc nu sunt extrem de prietenoase, șeful gigantului rus,m Alexei Miler refuzând cererea Turciei de a majora volumul de gaze transportat prin actualul gazoduct, Blue Stream, invocând faptul că volumul poate fi majorat doar dacă se construiește Turk Stream.

Purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanova recunoscut că cererea de arbitraj a Botas este una normală, fiind prevăzută în termenii contractuali dintre cele două părți. El a precizat însă că există și posibilitatea ajungerii la un acord înainte de a se ajunge în fața unei curți de arbitraj internațional.

Turcia apelează la o curte de arbitraj pentru obținerea unei reduceri de preț la gazul furnizat de Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 28 October 2015 11:02

Turk StreamTurcia a deschis o acțiune legală împotriva Gazprom pe tema prețului gazului importat din Rusia, decizia autorităților de la Ankara fiind o ultimă dovadă a deteriorării relațiilor dintre cele două state în urma deciziei Rusiei de a bombarda Siria,

Informația, publicată de Financial Times, a fost confirmată de Gazprom, care a mai precizat că monopolul de stat turc Botas a solicitat judecarea diferendului la o curte de arbitraj internațională

Potrivit Botas, în luna decembrie a anului trecut, cele două companii au semnat un memorandum ce conținea un discount asupra valorii căruia celele două părți urmau să se pună de acord, însă între timp nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Cum acordul privind nivelul discount-ului nu a fost semnat, Botas se crede îndreptățită să solicite un arbitraj pe această temă.

Decizia Botas intervine într-un moment extrem de delicat al relațiilor diplomatice dintre cele două state. La începutul acestei luni, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a criticat dur încălcarea de către aviația militară rusă a spațiului aerian al Turciei (în vederea bombardării Siriei) și a amenințat că Ankara ar putea cumpăra gaz natural de la alți furnizori.

Turcia este cea de-a doua piață de export a Gazprom, după cea germană, anul trecut importând numai puțin de 27,3 miliarde metri cubi de gaze. Jumătate din importurile de gaze ale Turciei sunt furnizate de Gazprom.

Cele două state nu au ajuns încă la un acord pe tema construirii rutei de transport de gaze alternative la South Stream, Turkish Stream, în pofida faptului că negociază de lună pe această temă. Turcia condiționează realizarea gazoductului de acordarea unui discount de 10,25% la prețul gazului importat din Rusia, discount acceptat verbal de Moscova, însă până în prezent niciun acord nu a fost semnat.

De altfel, nici relațiile dintre Gazprom și guvernul turc nu sunt extrem de prietenoase, șeful gigantului rus,m Alexei Miler refuzând cererea Turciei de a majora volumul de gaze transportat prin actualul gazoduct, Blue Stream, invocând faptul că volumul poate fi majorat doar dacă se construiește Turk Stream.

Purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanova recunoscut că cererea de arbitraj a Botas este una normală, fiind prevăzută în termenii contractuali dintre cele două părți. El a precizat însă că există și posibilitatea ajungerii la un acord înainte de a se ajunge în fața unei curți de arbitraj internațional.

România ar putea importa gaze direct de la Gazprom, după preluarea WIEE de la BASF... însă nu mai are nevoie

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 02 October 2015 10:10

BASF GazpromRomânia va putea importa, dacă va mai avea nevoie, gaze direct de la o companie deținută în proporție de 100% de Gazprom, Wintershall Erdgas Handelshaus Zug (WIEE), și nu prin intermediari, în urma finalizării tranzacției dintre gigantul german BASF și cel rus, prin care s-a efectuat un schimb de active între cele două companii.

Compania germană BASF a încheiat miercuri, prin intermediul subsidiarei Wintershall, schimbul de active convenit la la finalul anului 2013 cu Gazprom, în urma căruia Wintershall a obținut o participație de 25,01% într-un proiect de exploatare petrolieră din Rusia siberiană, Uregoi.

În schimbul participației la dezvoltarea perimetrelor IV și V Achimov de la zăcământul Urengoi din Rusia, Wintershall a transferat către Gazprom activitățile de stocare și tranzacții de gaze naturale administrate în comun cu grupul rus, inclusiv pachetele de 50% din acțiunile deținute la companiile WINGAS, WIEH (Wintershall Erdgas Handelshaus Berlin) și WIEE (Wintershall Erdgas Handelshaus Zug), precum și participația la compania Astora, care administrează mai multe depozite de gaze din localitățile germane Rehden și Jemgum, se arată într-un comunicat al Wintershall.

"Împreună, aceste operațiuni au contribuit cu circa 12,2 miliarde de euro la vânzările BASF din anul 2014 și cu aproximativ 260 milioane la EBITDA (profitul înainte de deducerea dobânzilor, taxelor, deprecierilor și amortizărilor) grupului", se arată în comunicat, citat de Profit.ro.

În primul semestru al anului, operațiunile transferate către Gazprom au avut un aport de 7,2 miliarde de euro la vânzările grupului și de 240 milioane la profitul EBITDA.

OMV vrea un schimb de active cu Gazprom, similar cu cel al BASF

Tot o participațiune la proiectul Uregoi țintește și OMV, principalul acționar al OMV Petrom, care recent a anunțat că a semnat un acord cu detalii confidențiale similar celui parafat cu BASF în urmă cu 2 ani, prin care cele două părți au convenit asupra principiilor și termenilor negocierilor exclusive privind participarea OMV la dezvoltarea a 2 proiecte (Perimetrele IV și V ale zăcământului Achimov - Urengoi).

Intenția OMV nu este surprinzătoare, noul său CEO fiind fostul șef al Wintershall, Rainer Seele, artizanul schimbului de active al BASF cu Gazprom.

Potrivit publicației austriece Kurier, citate de Profit.ro, OMV le-ar putea ceda rușilor de la Gazprom și o parte din rafinăria Schwechat, de lângă Viena, în schimbul participării în proiectul din Siberia. Rafinăria Schwechat este una dintre cele mai mari și mai complexe din Europa, acoperind circa jumătate din necesarul de produse petroliere al Austriei.

România putea importa gaze direct de la Gazprom

Cu alte cuvinte, începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, ar fi putut importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit din această săptămână de facto proprietatea 100% a Gazprom.

România nu putea exporta gaz prin conductele Isaccea-Negru Vodă

Potrivit Energy Report, atât Wintershall, cât și Imex Oil, aduc gazul Gazprom în România prin conductele Isaccea-Negru Vodă. Deși teoretic, România ar fi putut exporta gaze către sudul Europei, practic, nu putea, pentru că cele trei conducte ce tranzitează Dobrogea, pe ruta Isaccea - Negru Vodă, au capacitatea rezervată pe ani înainte de companii deținute de state străine.

Situația s-ar putea schimba, în urma anunțului făcut de Ministerul de externe, potrivit căruia acordul internațional extrem de important între România și Federația Rusă cu privire la importul în și tranzitul prin România al gazelor naturale rusești va ieși din vigoare la finalul acestui an, iar un altul, similar, va expira la 31 decembrie 2016.

România nu pare dispusă să prelungească monopolul de transport acordat Gazprom în Dobrogea

Potrivit unui ordin recent al Ministerului Afacerilor Externe, la 31 decembrie 2015 va ieși din vigoare Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind extinderea capacităților conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României pentru creșterea livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă în terțe țări și în România.

Potrivit Profit.ro, convenția a fost semnată la Moscova la 25 octombrie 1996 și aprobată prin HG 1.369/1996, când premier era Nicolae Văcăroiu. Ulterior, convenția a fost amendată prin HG 656/2001, semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase.

În plus, la finalul anului viitor, va ieși din vigoare Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind tranzitul prin teritoriul Republicii Socialiste România al gazelor naturale din URSS către Turcia, Grecia și alte țări, semnată la Moscova la 29 decembrie 1986 și aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 25 din 24 februarie 1987. 

"(...) părțile au îndeplinit procedurile legale necesare privind ieșirea din vigoare a tratatelor internaționale enumerate mai jos", se precizează în preambulul ordinului emis de Ministerul Afacerilor Externe, semnat de secretarul de stat George Ciamba.

Avem putere mare de renegociere când nu ne mai trebuie gaze rusești

Între timp, însă, ca urmare a reducerii ample a consumului de gaze al României, cauzat în primul rând de dezindustrializare, amplificată și de criza economică, importurile de gaze din Rusia s-au redus masiv. Totodată, s-au diminuat semnificativ prețurile de import, atât ca urmare a scăderii cererii, cât și a prăbușirii cotațiilor mondiale la țiței, contractele pe termen lung ale Gazprom prevăzând, de cele mai multe ori, indexarea prețului gazelor la cel al petrolului, cu un decalaj de câteva luni.

Potrivit ANRE, iarna aceasta, România își va asigura din import doar 3% din necesarul de gaze. Iarna trecută, importurile au reprezentat circa 4% din consum. Scăderi masive față de anii anteriori, cum ar fi 2013, când importurile de la Gazprom au depășit 12% din consum. De anul viitor am putea renunța cu totul la importuri, întrucât producția internă ar putea fi capabilă să asigure integral consumul.

Și prețul importurile de gaze rusești a scăzut corespunzător. Astfel, în februarie 2015, gazele de import costau, în medie, 372 dolari/mia de metri cubi, în scădere cu aproape 10% față de prețul din februarie 2013.

 

România ar putea importa gaze direct de la Gazprom, după preluarea WIEE de la BASF... însă nu mai are nevoie

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 02 October 2015 10:10

BASF GazpromRomânia va putea importa, dacă va mai avea nevoie, gaze direct de la o companie deținută în proporție de 100% de Gazprom, Wintershall Erdgas Handelshaus Zug (WIEE), și nu prin intermediari, în urma finalizării tranzacției dintre gigantul german BASF și cel rus, prin care s-a efectuat un schimb de active între cele două companii.

Compania germană BASF a încheiat miercuri, prin intermediul subsidiarei Wintershall, schimbul de active convenit la la finalul anului 2013 cu Gazprom, în urma căruia Wintershall a obținut o participație de 25,01% într-un proiect de exploatare petrolieră din Rusia siberiană, Uregoi.

În schimbul participației la dezvoltarea perimetrelor IV și V Achimov de la zăcământul Urengoi din Rusia, Wintershall a transferat către Gazprom activitățile de stocare și tranzacții de gaze naturale administrate în comun cu grupul rus, inclusiv pachetele de 50% din acțiunile deținute la companiile WINGAS, WIEH (Wintershall Erdgas Handelshaus Berlin) și WIEE (Wintershall Erdgas Handelshaus Zug), precum și participația la compania Astora, care administrează mai multe depozite de gaze din localitățile germane Rehden și Jemgum, se arată într-un comunicat al Wintershall.

"Împreună, aceste operațiuni au contribuit cu circa 12,2 miliarde de euro la vânzările BASF din anul 2014 și cu aproximativ 260 milioane la EBITDA (profitul înainte de deducerea dobânzilor, taxelor, deprecierilor și amortizărilor) grupului", se arată în comunicat, citat de Profit.ro.

În primul semestru al anului, operațiunile transferate către Gazprom au avut un aport de 7,2 miliarde de euro la vânzările grupului și de 240 milioane la profitul EBITDA.

OMV vrea un schimb de active cu Gazprom, similar cu cel al BASF

Tot o participațiune la proiectul Uregoi țintește și OMV, principalul acționar al OMV Petrom, care recent a anunțat că a semnat un acord cu detalii confidențiale similar celui parafat cu BASF în urmă cu 2 ani, prin care cele două părți au convenit asupra principiilor și termenilor negocierilor exclusive privind participarea OMV la dezvoltarea a 2 proiecte (Perimetrele IV și V ale zăcământului Achimov - Urengoi).

Intenția OMV nu este surprinzătoare, noul său CEO fiind fostul șef al Wintershall, Rainer Seele, artizanul schimbului de active al BASF cu Gazprom.

Potrivit publicației austriece Kurier, citate de Profit.ro, OMV le-ar putea ceda rușilor de la Gazprom și o parte din rafinăria Schwechat, de lângă Viena, în schimbul participării în proiectul din Siberia. Rafinăria Schwechat este una dintre cele mai mari și mai complexe din Europa, acoperind circa jumătate din necesarul de produse petroliere al Austriei.

România putea importa gaze direct de la Gazprom

Cu alte cuvinte, începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, ar fi putut importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit din această săptămână de facto proprietatea 100% a Gazprom.

România nu putea exporta gaz prin conductele Isaccea-Negru Vodă

Potrivit Energy Report, atât Wintershall, cât și Imex Oil, aduc gazul Gazprom în România prin conductele Isaccea-Negru Vodă. Deși teoretic, România ar fi putut exporta gaze către sudul Europei, practic, nu putea, pentru că cele trei conducte ce tranzitează Dobrogea, pe ruta Isaccea - Negru Vodă, au capacitatea rezervată pe ani înainte de companii deținute de state străine.

Situația s-ar putea schimba, în urma anunțului făcut de Ministerul de externe, potrivit căruia acordul internațional extrem de important între România și Federația Rusă cu privire la importul în și tranzitul prin România al gazelor naturale rusești va ieși din vigoare la finalul acestui an, iar un altul, similar, va expira la 31 decembrie 2016.

România nu pare dispusă să prelungească monopolul de transport acordat Gazprom în Dobrogea

Potrivit unui ordin recent al Ministerului Afacerilor Externe, la 31 decembrie 2015 va ieși din vigoare Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind extinderea capacităților conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României pentru creșterea livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă în terțe țări și în România.

Potrivit Profit.ro, convenția a fost semnată la Moscova la 25 octombrie 1996 și aprobată prin HG 1.369/1996, când premier era Nicolae Văcăroiu. Ulterior, convenția a fost amendată prin HG 656/2001, semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase.

În plus, la finalul anului viitor, va ieși din vigoare Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind tranzitul prin teritoriul Republicii Socialiste România al gazelor naturale din URSS către Turcia, Grecia și alte țări, semnată la Moscova la 29 decembrie 1986 și aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 25 din 24 februarie 1987. 

"(...) părțile au îndeplinit procedurile legale necesare privind ieșirea din vigoare a tratatelor internaționale enumerate mai jos", se precizează în preambulul ordinului emis de Ministerul Afacerilor Externe, semnat de secretarul de stat George Ciamba.

Avem putere mare de renegociere când nu ne mai trebuie gaze rusești

Între timp, însă, ca urmare a reducerii ample a consumului de gaze al României, cauzat în primul rând de dezindustrializare, amplificată și de criza economică, importurile de gaze din Rusia s-au redus masiv. Totodată, s-au diminuat semnificativ prețurile de import, atât ca urmare a scăderii cererii, cât și a prăbușirii cotațiilor mondiale la țiței, contractele pe termen lung ale Gazprom prevăzând, de cele mai multe ori, indexarea prețului gazelor la cel al petrolului, cu un decalaj de câteva luni.

Potrivit ANRE, iarna aceasta, România își va asigura din import doar 3% din necesarul de gaze. Iarna trecută, importurile au reprezentat circa 4% din consum. Scăderi masive față de anii anteriori, cum ar fi 2013, când importurile de la Gazprom au depășit 12% din consum. De anul viitor am putea renunța cu totul la importuri, întrucât producția internă ar putea fi capabilă să asigure integral consumul.

Și prețul importurile de gaze rusești a scăzut corespunzător. Astfel, în februarie 2015, gazele de import costau, în medie, 372 dolari/mia de metri cubi, în scădere cu aproape 10% față de prețul din februarie 2013.

 

Gazprom a trimis propuneri menite a aplana diferendul cu CE

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 21 September 2015 18:42

GazpromGazprom a avansat luni Comisiei Europene o serie de propuneri menite a încheia diferendul cu Bruxelles-ul înainte de a fi supusă unor amenzi și penalități din partea autorităților europene ca urmare a acuzațiilor potrivit cărora gigantul rus a impus prețuri și condiții “neconcurențiale” mai multor state din Europa Centrală și de Est.

Comisia Europeană “confirmă că a primit o serie de propuneri de la Gazprom, propuneri pe care le va analiza cu atenție”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Ricardo Cardoso, citat de Bloomberg.

Cardoso a confirmat astfel o informație publicată în premieră de agenția rusă Interfax.

Gigantul rus avea ca termen pentru un răspuns formal la acuzațiile de anti-concurențialitate venite din parte CE data de 28 septembrie.

Informația a fost confirmată și de vicepreședintele Gazprom Alexander Medvedev, care a precizat, potrivit Sputnik, că gigantul rus a “trimis Bruxelles-ului propunerile sale pentru ajungerea la un acord pe tema acuzațiilor care i-au fost aduse, În viitorul apropiat vom purta o discuție cu comisarul european pentru competiție, Margrethe Vestager”.

În luna aprilie, CE a transmis o plângere oficială companiei oficiale, acuzând-o că practică prețuri neconcurențiale în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

 

Gazprom a trimis propuneri menite a aplana diferendul cu CE

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 21 September 2015 18:42

GazpromGazprom a avansat luni Comisiei Europene o serie de propuneri menite a încheia diferendul cu Bruxelles-ul înainte de a fi supusă unor amenzi și penalități din partea autorităților europene ca urmare a acuzațiilor potrivit cărora gigantul rus a impus prețuri și condiții “neconcurențiale” mai multor state din Europa Centrală și de Est.

Comisia Europeană “confirmă că a primit o serie de propuneri de la Gazprom, propuneri pe care le va analiza cu atenție”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Ricardo Cardoso, citat de Bloomberg.

Cardoso a confirmat astfel o informație publicată în premieră de agenția rusă Interfax.

Gigantul rus avea ca termen pentru un răspuns formal la acuzațiile de anti-concurențialitate venite din parte CE data de 28 septembrie.

Informația a fost confirmată și de vicepreședintele Gazprom Alexander Medvedev, care a precizat, potrivit Sputnik, că gigantul rus a “trimis Bruxelles-ului propunerile sale pentru ajungerea la un acord pe tema acuzațiilor care i-au fost aduse, În viitorul apropiat vom purta o discuție cu comisarul european pentru competiție, Margrethe Vestager”.

În luna aprilie, CE a transmis o plângere oficială companiei oficiale, acuzând-o că practică prețuri neconcurențiale în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

 

Ucraina și Slovacia despre Nord Stream 2: Trădare să fie, dar s-o știm și noi!

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 September 2015 13:26

imSemnarea acordului dintre Gazprom și mai multe companii occidentale, printre care și OMV, în vederea construcției gazoductului Nord Stream 2, a provocat reacții extrem de nervoase din partea oficialilor central și est europeni.

Ultimul exemplu, șeful monopolului de stat ucrainean Naftogaz, principala victimă a respectivului acord, Andriy Kobolev, care a descris planurile Rusiei de extindere a Nord Stream drept o lovitură dată Ucrainei și Slovaciei (țară în care se află în vizită) și, mai mult decât atât, o amplificare a dependenței energetice a Uniunii Europene (UE) față de Rusia.

“Gazoductele în exces reprezintă o diversificare și este întotdeauna bine să ai alternativ. Însă nu pentru consumatorii din UE, ci pentru Rusia: dacă aceste conducte se vor construi, Rusia va fi cea care va decide unde, cui și în ce termeni va furniza gaz”, a declarat Kobolev.

În opinia oficialului ucrainean, “Europa ar trebui să-și apere ferm propriile interese și să stopeze construcția de noi rute de transport al gazului rusesc în Europa, controlate de Gazprom. Ruta tradițională, care traversează Ucraina și SLovacia, este cea mai directă rută către Europa și, în plus, se află în afara controlului Gazprom” susține Kobolev.

Fico: “Ne cred idioți pe toți”

Premierul slovac Robert Fico a fost și mai categoric și a calificat acordul semnat între Gazprom și companiile occidentale drept o trădare în urma căreia, Ucraina și Slovacia ar urma să piardă mai multe miliarde de euro, ca tarife de transport.

“Un anunț a fost făcut public în mod surprinzător din partea Gazprom vizând semnarea unui acord cu companii din state membre UE în vederea construirii unui nou gazoduct. Ne cred idioți pe toți”, a declarat Fico, citat de Reuters.

“Au trădat un stat membru (Slovacia) și se opun discuțiilor politice din Consiliul Europei pentru asigurarea menținerii Ucrainei drept principală rută a gazului rusesc către Europa”, a acuzat premierul slovac, a cărei țară este în prezent principalul punct de intrare a gazului furnizat de Gazprom în Europa.

Slovacia se află, la rândul său, într-un conflict mocnit cu Gazprom, în urma deciziei de inversa fluxul de gaz către Ucraina pe timpul iernii trecute, pentru a diminua dependența vecinului său estic de Rusia.

OMV, BASF, E.ON, ENGIE, Shell: autorii actului de “trădare”

Pe 3 septembrie, la Vladivostock a fost semnat acordul acționarilor cu privire la implementarea proiectului Nord Stream 2 de importante personalități din sectorul energetic european, precum Alexey Miller, președintele Gazprom, Kurt Bock, președintele Consiliului Director al BASF SE, Klaus Schäfer, membru al CA E.ON SE, de Pierre Chareyre, vicepreședinte executiv al ENGIE, de Rainer Seele, președintele OMV și Ben van Beurden, șeful board-ului executiv al Royal Dutch Shell

Nord Steam 2 este menit a suplimenta cantitatea de gaze rusești care să alimenteze piața europeană și va fi dezvoltat de o companie nou înființată New European Pipeline AG.

Potrivit acordului semnat, Gazprom va deține 51% din acțiunile noii companii, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall câte 10 procente. ENGIE este singura companie care va deține doar 9%.

Proiectul Nord Stream 2 vizează, potrivit unui comunicat OMV, construirea a 2 gazoducte offshore cu o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi de gaz. Acestea ar urma să străbată Marea Baltică, și să facă legătura între sistemele de transport al gazelor din Rusia și Germania.

“Nord Stream 2 va dubla volumul de gaze care va fi transportat direct prin Marea Baltică. Este important faptul că acestea sunt volumele suplimentare de gaz, ce-și vor găsi clienți pe piața europeană ca urmare a declinului continuu al producției domestice. Faptul că actori importanți din sectorul energetic la nivel global au decis să participe la acest proiect arată importanța sa pentru asigurare unei oferte de gaz sustenabile pentru consumatorii europeni”, a declarat șeful Gazprom Alexey Miller.

La rândul șău, șeful OMV, Rainer Seele consideră că “Nord Stream 2 este un proiect menit să conecteze direct producția de gaz din Rusia cu piețele vest-europene, asigurând cel mai înalt nivel de securitate de transport pentru consumatorii europeni”

Ucraina și Slovacia despre Nord Stream 2: Trădare să fie, dar s-o știm și noi!

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 September 2015 13:26

imSemnarea acordului dintre Gazprom și mai multe companii occidentale, printre care și OMV, în vederea construcției gazoductului Nord Stream 2, a provocat reacții extrem de nervoase din partea oficialilor central și est europeni.

Ultimul exemplu, șeful monopolului de stat ucrainean Naftogaz, principala victimă a respectivului acord, Andriy Kobolev, care a descris planurile Rusiei de extindere a Nord Stream drept o lovitură dată Ucrainei și Slovaciei (țară în care se află în vizită) și, mai mult decât atât, o amplificare a dependenței energetice a Uniunii Europene (UE) față de Rusia.

“Gazoductele în exces reprezintă o diversificare și este întotdeauna bine să ai alternativ. Însă nu pentru consumatorii din UE, ci pentru Rusia: dacă aceste conducte se vor construi, Rusia va fi cea care va decide unde, cui și în ce termeni va furniza gaz”, a declarat Kobolev.

În opinia oficialului ucrainean, “Europa ar trebui să-și apere ferm propriile interese și să stopeze construcția de noi rute de transport al gazului rusesc în Europa, controlate de Gazprom. Ruta tradițională, care traversează Ucraina și SLovacia, este cea mai directă rută către Europa și, în plus, se află în afara controlului Gazprom” susține Kobolev.

Fico: “Ne cred idioți pe toți”

Premierul slovac Robert Fico a fost și mai categoric și a calificat acordul semnat între Gazprom și companiile occidentale drept o trădare în urma căreia, Ucraina și Slovacia ar urma să piardă mai multe miliarde de euro, ca tarife de transport.

“Un anunț a fost făcut public în mod surprinzător din partea Gazprom vizând semnarea unui acord cu companii din state membre UE în vederea construirii unui nou gazoduct. Ne cred idioți pe toți”, a declarat Fico, citat de Reuters.

“Au trădat un stat membru (Slovacia) și se opun discuțiilor politice din Consiliul Europei pentru asigurarea menținerii Ucrainei drept principală rută a gazului rusesc către Europa”, a acuzat premierul slovac, a cărei țară este în prezent principalul punct de intrare a gazului furnizat de Gazprom în Europa.

Slovacia se află, la rândul său, într-un conflict mocnit cu Gazprom, în urma deciziei de inversa fluxul de gaz către Ucraina pe timpul iernii trecute, pentru a diminua dependența vecinului său estic de Rusia.

OMV, BASF, E.ON, ENGIE, Shell: autorii actului de “trădare”

Pe 3 septembrie, la Vladivostock a fost semnat acordul acționarilor cu privire la implementarea proiectului Nord Stream 2 de importante personalități din sectorul energetic european, precum Alexey Miller, președintele Gazprom, Kurt Bock, președintele Consiliului Director al BASF SE, Klaus Schäfer, membru al CA E.ON SE, de Pierre Chareyre, vicepreședinte executiv al ENGIE, de Rainer Seele, președintele OMV și Ben van Beurden, șeful board-ului executiv al Royal Dutch Shell

Nord Steam 2 este menit a suplimenta cantitatea de gaze rusești care să alimenteze piața europeană și va fi dezvoltat de o companie nou înființată New European Pipeline AG.

Potrivit acordului semnat, Gazprom va deține 51% din acțiunile noii companii, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall câte 10 procente. ENGIE este singura companie care va deține doar 9%.

Proiectul Nord Stream 2 vizează, potrivit unui comunicat OMV, construirea a 2 gazoducte offshore cu o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi de gaz. Acestea ar urma să străbată Marea Baltică, și să facă legătura între sistemele de transport al gazelor din Rusia și Germania.

“Nord Stream 2 va dubla volumul de gaze care va fi transportat direct prin Marea Baltică. Este important faptul că acestea sunt volumele suplimentare de gaz, ce-și vor găsi clienți pe piața europeană ca urmare a declinului continuu al producției domestice. Faptul că actori importanți din sectorul energetic la nivel global au decis să participe la acest proiect arată importanța sa pentru asigurare unei oferte de gaz sustenabile pentru consumatorii europeni”, a declarat șeful Gazprom Alexey Miller.

La rândul șău, șeful OMV, Rainer Seele consideră că “Nord Stream 2 este un proiect menit să conecteze direct producția de gaz din Rusia cu piețele vest-europene, asigurând cel mai înalt nivel de securitate de transport pentru consumatorii europeni”

OMV a semnat 2 acorduri cu Gazprom, unul vizând Nord Steam 2, celălalt “proiectele pe termen lung” dintre cele 2 companii

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 04 September 2015 10:08

 OMV-GAZPROM-SUJET 1434632767366776 v0 lOMV, principalul acționar al OMV Petrom, a semnat ieri la Vladivostok două importante documente cu gigantul rus Gazprom. Primul vizează acordul acționarilor cu privire la implementarea proiectului Nord Stream 2 și a fost semnat de importante personalități din sectorul energetic european, precum Alexey Miller, președintele Gazprom, Kurt Bock, președintele Consiliului Director al BASF SE, Klaus Schäfer, membru al CA E.ON SE, de Pierre Chareyre, vicepreședinte executiv al ENGIE, de Rainer Seele, președintele OMV și Ben van Beurden, șeful board-ului executiv al Royal Dutch Shell

Nord Steam 2 este menit a suplimenta cantitatea de gaze rusești care să alimenteze piața europeană și va fi dezvoltat de o companie nou înființată New European Pipeline AG.

Potrivit acordului semnat, Gazprom va deține 51% din acțiunile noii companii, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall câte 10 procente. ENGIE este singura companie care va deține doar 9%.

Proiectul Nord Stream 2 vizează, potrivit unui comunicat OMV, construirea a 2 gazoducte offshore cu o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi de gaz. Acestea ar urma să străbată Marea Baltică, și să facă legătura între sistemele de transport al gazelor din Rusia și Germania.

“Nord Stream 2 va dubla volumul de gaze care va fi transportat direct prin Marea Baltică. Este important faptul că acestea sunt volumele suplimentare de gaz, ce-și vor găsi clienți pe piața europeană ca urmare a declinului continuu al producției domestice. Faptul că actori importanți din sectorul energetic la nivel global au decis să participe la acest proiect arată importanța sa pentru asigurare unei oferte de gaz sustenabile pentru consumatorii europeni”, a declarat șeful Gazprom Alexey Miller.

La rândul șău, șeful OMB, Rainer Seele consideră că “Nord Stream 2 este un proiect menit să conecteze direct producția de gaz din Rusia cu piețele vest-europene, asigurând cel mai înalt nivel de securitate de transport pentru consumatorii europeni”

Acord cu detalii confidențiale

Cel de-al doilea document semnat numai de CEO-ul Gazprom, Alexey Miller, și cel al OMV, Rainer Seele, vizează proiectele de business pe termen lung dintre cele două companii.

Cele două părți au convenit asupra principiilor și termenilor negocierilor exclusive privind participarea OMV la dezvoltarea a 2 proiecte (Perimetrele IV și V ale zăcământului Achimov - Urengoy), participare componentă a unui schimb de active efectuat între Gazprom și OMV. Dacă înțelegerea va fi parafată, OMV va achiziționa o participațiune de 24,98% din proiect, în schimbul unei cedării unei participațiuni la activele OMV către Gazporm.

Potrivit CEO-ului OMV, Rainer Seele “acest acord este un alt pas de-a lungul întregului lanț valoric dintre OMV și Gazprom. Importăm gaz din Rusia pentru consumatorii noștri europeni. Investim înpreună în asigurarea securității ofertei de gaz realizând proiectul Nord Stream 2 și mne extindem parteneriatul către producția de gaz natural în Siberia.”

Potrivit OMV, celelalte detalii ale acordului semnat între cei doi președinți sunt confidențiale.

 

OMV a semnat 2 acorduri cu Gazprom, unul vizând Nord Steam 2, celălalt “proiectele pe termen lung” dintre cele 2 companii

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 04 September 2015 10:08

 OMV-GAZPROM-SUJET 1434632767366776 v0 lOMV, principalul acționar al OMV Petrom, a semnat ieri la Vladivostok două importante documente cu gigantul rus Gazprom. Primul vizează acordul acționarilor cu privire la implementarea proiectului Nord Stream 2 și a fost semnat de importante personalități din sectorul energetic european, precum Alexey Miller, președintele Gazprom, Kurt Bock, președintele Consiliului Director al BASF SE, Klaus Schäfer, membru al CA E.ON SE, de Pierre Chareyre, vicepreședinte executiv al ENGIE, de Rainer Seele, președintele OMV și Ben van Beurden, șeful board-ului executiv al Royal Dutch Shell

Nord Steam 2 este menit a suplimenta cantitatea de gaze rusești care să alimenteze piața europeană și va fi dezvoltat de o companie nou înființată New European Pipeline AG.

Potrivit acordului semnat, Gazprom va deține 51% din acțiunile noii companii, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall câte 10 procente. ENGIE este singura companie care va deține doar 9%.

Proiectul Nord Stream 2 vizează, potrivit unui comunicat OMV, construirea a 2 gazoducte offshore cu o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi de gaz. Acestea ar urma să străbată Marea Baltică, și să facă legătura între sistemele de transport al gazelor din Rusia și Germania.

“Nord Stream 2 va dubla volumul de gaze care va fi transportat direct prin Marea Baltică. Este important faptul că acestea sunt volumele suplimentare de gaz, ce-și vor găsi clienți pe piața europeană ca urmare a declinului continuu al producției domestice. Faptul că actori importanți din sectorul energetic la nivel global au decis să participe la acest proiect arată importanța sa pentru asigurare unei oferte de gaz sustenabile pentru consumatorii europeni”, a declarat șeful Gazprom Alexey Miller.

La rândul șău, șeful OMB, Rainer Seele consideră că “Nord Stream 2 este un proiect menit să conecteze direct producția de gaz din Rusia cu piețele vest-europene, asigurând cel mai înalt nivel de securitate de transport pentru consumatorii europeni”

Acord cu detalii confidențiale

Cel de-al doilea document semnat numai de CEO-ul Gazprom, Alexey Miller, și cel al OMV, Rainer Seele, vizează proiectele de business pe termen lung dintre cele două companii.

Cele două părți au convenit asupra principiilor și termenilor negocierilor exclusive privind participarea OMV la dezvoltarea a 2 proiecte (Perimetrele IV și V ale zăcământului Achimov - Urengoy), participare componentă a unui schimb de active efectuat între Gazprom și OMV. Dacă înțelegerea va fi parafată, OMV va achiziționa o participațiune de 24,98% din proiect, în schimbul unei cedării unei participațiuni la activele OMV către Gazporm.

Potrivit CEO-ului OMV, Rainer Seele “acest acord este un alt pas de-a lungul întregului lanț valoric dintre OMV și Gazprom. Importăm gaz din Rusia pentru consumatorii noștri europeni. Investim înpreună în asigurarea securității ofertei de gaz realizând proiectul Nord Stream 2 și mne extindem parteneriatul către producția de gaz natural în Siberia.”

Potrivit OMV, celelalte detalii ale acordului semnat între cei doi președinți sunt confidențiale.

 

SUA înăsprește sancțiunile față de Rusia și interzice Shell colaborarea cu Gazprom la un proiect de gaze naturale lichefiate

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 10 August 2015 13:20

Sakhalin-2Autoritățile de la Washington au adăugat pe lista de entități vizate de sancțiunile economice americane contra Rusiei unul dintre cele mai mari câmpuri offshore rusești de hidrocarburi, ceea ce ar putea împiedica participarea gigantului petrolier Royal Dutch Shell la un proiect comun cu Gazprom de export de gaze naturale lichefiate, gaze extrase din perimetrul respectiv.

Potrivit unui anunț al Departamentului pentru Comerț de la Washington, se interzice transportul de echipamente și tehnologie de proveniență americană către câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye, situat în largul coastei de est a Rusiei. Asta înseamnă că nici o piesă de echipament care are mai mult de 25% din elemente produse în SUA nu poate fi utilizată pentru dezvoltarea zăcămintelor de la Yuzhno-Kirinskoye.

Este o premieră în ceea ce privește sancțiunile individuale dictate de americani contra entităților rusești. Până în prezent, lista entităților vizate de sancțiuni cuprindea doar companii și persoane, nu și locații cu resurse naturale, cum este câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye.

De asemenea, atât SUA, cât și UE, au interzis, în septembrie 2014, companiilor petroliere să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia.

Respectivele sancțiuni au împiedicat participarea celor de la ExxonMobil la un proiect de explorare din regiunea arctică, ce prevedea lucrări de foraj în valoare de circa 1 miliard de dolari.

Sahalin-2

"Avem de a face cu o înăsprire graduală a sancțiunilor. Mă aștept ca aceasta să se intensifice", spune Doug Jacobson, avocat specializat în sancțiuni internaționale la Jacobson Burton LLC din Washington, citat de Bloomberg.

Săptămâna trecută, CEO-ul Royal Dutch Shell, Ben Van Beurden, a declarat că Shell ar putea primi o participație la câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye, deținut de Gazprom, ca parte a unui posibil schimb de active cu compania rusă. Shell și Gazprom discută încă despre ce active vor fi oferite de Shell părții ruse, a precizat Van Beurden.

Perimetrul Yuzhno-Kirinskoye conține rezerve de gaze naturale estimate la 637 miliarde metri cubi, la care se adaugă 97 milioane de tone metrice de țiței și condensat. Resursele de gaze din perimetru vor alimenta o nouă fază de dezvoltare a terminalului de gaze naturale lichefiate Sahalin-2, controlat de Gazprom, la care Shell deține o participație de 27,5%. Potrivit CEO-ului Shell, livrările de la Sahalin-2 sunt echivalente cu 9% din consumul de gaze al Japoniei, cel mai mare importator de LNG al lumii.

Costurile mici bat sancțiunile

Mari companii petroliere occidentale precum Shell, BP și Total caută să capete tot mai mult acces la perimetre petroliere și gazeifere din Rusia, atrase de costurile de producție reduse și de proximitatea față de piețele de desfacere din Asia. Aceste avantaje compensează sancțiunile economice dictate împotriva Rusiei de autoritățile din SUA și UE.

De exemplu, costul mediu de producție al diviziei petroliere a Gazprom, Gazprom Neft, s-a cifrat la 5,66 dolari/baril echivalent petrol anul trecut. Spre comparație, Shell a avut un cost mediu de producție de 14,74 dolari/baril echivalent petrol, iar BP – de 9,41 dolari.

"Sunt din ce în ce mai puține active de explorare și producție de clasă mondială care pot fi operate la astfel de costuri reduse. De aceea, Rusia este o oportunitate extrem de atrăgătoare", spune Simon Leathers, director la BDO.

Producția de petrol și gaze a Shell a scăzut în 10 din ultimii 12 ani. Producția realizată în Rusia a reprezentat circa 5% din totalul de 3,08 milioane de barili pe zi realizat de Shell în 2014.

Shell a anunțat, recent, că va desfiinţa 6.500 de locuri de muncă în 2015, dintr-un total de circa 100.000, şi va intensifica măsurile de reducere a costurilor, după ce declinul prelungit al cotaţiilor petrolului a contribuit la scăderea cu 35% a profitului grupului în trimestrul al doilea al acestui an.

SUA înăsprește sancțiunile față de Rusia și interzice Shell colaborarea cu Gazprom la un proiect de gaze naturale lichefiate

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 10 August 2015 13:20

Sakhalin-2Autoritățile de la Washington au adăugat pe lista de entități vizate de sancțiunile economice americane contra Rusiei unul dintre cele mai mari câmpuri offshore rusești de hidrocarburi, ceea ce ar putea împiedica participarea gigantului petrolier Royal Dutch Shell la un proiect comun cu Gazprom de export de gaze naturale lichefiate, gaze extrase din perimetrul respectiv.

Potrivit unui anunț al Departamentului pentru Comerț de la Washington, se interzice transportul de echipamente și tehnologie de proveniență americană către câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye, situat în largul coastei de est a Rusiei. Asta înseamnă că nici o piesă de echipament care are mai mult de 25% din elemente produse în SUA nu poate fi utilizată pentru dezvoltarea zăcămintelor de la Yuzhno-Kirinskoye.

Este o premieră în ceea ce privește sancțiunile individuale dictate de americani contra entităților rusești. Până în prezent, lista entităților vizate de sancțiuni cuprindea doar companii și persoane, nu și locații cu resurse naturale, cum este câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye.

De asemenea, atât SUA, cât și UE, au interzis, în septembrie 2014, companiilor petroliere să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia.

Respectivele sancțiuni au împiedicat participarea celor de la ExxonMobil la un proiect de explorare din regiunea arctică, ce prevedea lucrări de foraj în valoare de circa 1 miliard de dolari.

Sahalin-2

"Avem de a face cu o înăsprire graduală a sancțiunilor. Mă aștept ca aceasta să se intensifice", spune Doug Jacobson, avocat specializat în sancțiuni internaționale la Jacobson Burton LLC din Washington, citat de Bloomberg.

Săptămâna trecută, CEO-ul Royal Dutch Shell, Ben Van Beurden, a declarat că Shell ar putea primi o participație la câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye, deținut de Gazprom, ca parte a unui posibil schimb de active cu compania rusă. Shell și Gazprom discută încă despre ce active vor fi oferite de Shell părții ruse, a precizat Van Beurden.

Perimetrul Yuzhno-Kirinskoye conține rezerve de gaze naturale estimate la 637 miliarde metri cubi, la care se adaugă 97 milioane de tone metrice de țiței și condensat. Resursele de gaze din perimetru vor alimenta o nouă fază de dezvoltare a terminalului de gaze naturale lichefiate Sahalin-2, controlat de Gazprom, la care Shell deține o participație de 27,5%. Potrivit CEO-ului Shell, livrările de la Sahalin-2 sunt echivalente cu 9% din consumul de gaze al Japoniei, cel mai mare importator de LNG al lumii.

Costurile mici bat sancțiunile

Mari companii petroliere occidentale precum Shell, BP și Total caută să capete tot mai mult acces la perimetre petroliere și gazeifere din Rusia, atrase de costurile de producție reduse și de proximitatea față de piețele de desfacere din Asia. Aceste avantaje compensează sancțiunile economice dictate împotriva Rusiei de autoritățile din SUA și UE.

De exemplu, costul mediu de producție al diviziei petroliere a Gazprom, Gazprom Neft, s-a cifrat la 5,66 dolari/baril echivalent petrol anul trecut. Spre comparație, Shell a avut un cost mediu de producție de 14,74 dolari/baril echivalent petrol, iar BP – de 9,41 dolari.

"Sunt din ce în ce mai puține active de explorare și producție de clasă mondială care pot fi operate la astfel de costuri reduse. De aceea, Rusia este o oportunitate extrem de atrăgătoare", spune Simon Leathers, director la BDO.

Producția de petrol și gaze a Shell a scăzut în 10 din ultimii 12 ani. Producția realizată în Rusia a reprezentat circa 5% din totalul de 3,08 milioane de barili pe zi realizat de Shell în 2014.

Shell a anunțat, recent, că va desfiinţa 6.500 de locuri de muncă în 2015, dintr-un total de circa 100.000, şi va intensifica măsurile de reducere a costurilor, după ce declinul prelungit al cotaţiilor petrolului a contribuit la scăderea cu 35% a profitului grupului în trimestrul al doilea al acestui an.

Deprecierea rublei salvează Gazprom: producția de gaze ar putea bate un nou record negativ postsovietic în 2015, dar profitabilitatea se va menține

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 29 July 2015 09:31

Gazprom PoloniaProducția de gaze naturale a gigantului rus de stat Gazprom ar putea bate un nou record negativ postsovietic anul acesta, din cauza recesiunii în care se află economia Rusiei, a reducerii cererii din partea clienților europeni și a conflictului din Ucraina, însă profitul companiei va rămâne în bună măsură neafectat, întrucât deprecierea rublei va avea ca efect reducerea cheltuielilor.

Potrivit datelor Ministerului Economiei de la Moscova, citate de Financial Times, producția de gaze naturale a Gazprom a scăzut cu 13% în primul semestru din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut, și ar putea ajunge la 414 miliarde metri cubi la nivelul întregului an curent, ceea ce ar însemna o reducere cu 6,7% față de 2014.

Dacă estimarea Ministerului rus al Economiei se va confirma, Gazprom ar consemna, anul acesta, cel mai slab nivel de producție de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace și un rezultat mult sub planurile anunțate public de companie în luna mai, care vorbeau de o producție de 485 miliarde metri cubi, comentează Valeri Nestorov, analist al sectorului de petrol și gaze la Sberbank. Gazprom este urmașa fostului minister sovietic al Gazelor.

Și producția din 2014 a Gazprom, de 444 miliarde metri cubi, a reprezentat un record negativ postsovietic.

Analistul Sberbank estimează că reducerea producției, coroborată cu scăderea prețurilor la gaze naturale, va duce la un declin cu 27% al veniturilor Gazprom în 2015, până la 160 miliarde dolari, însă impactul asupra profitabilității va fi atenuat de deprecierea rublei, care a redus costurile companiei. Anul trecut, banii virați de Gazprom Trezoreriei de la Moscova au reprezentat 9% din veniturile bugetului de stat al Rusiei.

Cererea de gaze naturale a scăzut atât în Rusia, cât și la export. Vânzările de gaze către clienții din Europa, principala sursă de venit a gigantului controlat de statul rus, a scăzut cu 6,2% în primul semestru al anului, din cauza temperaturilor mari consemnate pe timpul iernii pe continent și a faptului că mulți consumatori și-au amânat achizițiile, așteptând scăderea prețurilor, indexate la cotațiile mondiale la țiței cu o întârziere de câteva luni.

Cererea internă a fost afectată de recesiune. Economiai Rusiei se va contracta cu 4,4% în al doilea trimestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2014, a declarat, recent, ministrul Economiei din guvernul de la Moscova, Alexei Uliukaiev.

În plus, Gazprom a pierdut cotă de piață în favoarea unor producători ruși de mult mai mici dimensiuni. Ministerul Economiei estimează că cota de piață internă a Gazprom se va reduce la 66% anul acesta, de la peste 85% cu doar câțiva ani în urmă. Mai mult, pe fondul conflictului din estul Ucrainei, Gazprom a pierdut mult și din piața ucraineană, una dintre cele mai importante pentru companie, cota de piață a rușilor scăzând de la 74% în 2014 la doar 37% în prima jumătate a lui 2015.

Nestorov a avertizat, totuși, că estimările Ministerului Economiei s-ar putea dovedi exagerat de pesimiste în privința producției Gazprom. El a arătat că, în ultimele câteva săptămâni, vânzările de gaze către Europa și-au revenit puternic, clienții europeni profitând de reducerea prețurilor.

Deprecierea rublei salvează Gazprom: producția de gaze ar putea bate un nou record negativ postsovietic în 2015, dar profitabilitatea se va menține

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 29 July 2015 09:31

Gazprom PoloniaProducția de gaze naturale a gigantului rus de stat Gazprom ar putea bate un nou record negativ postsovietic anul acesta, din cauza recesiunii în care se află economia Rusiei, a reducerii cererii din partea clienților europeni și a conflictului din Ucraina, însă profitul companiei va rămâne în bună măsură neafectat, întrucât deprecierea rublei va avea ca efect reducerea cheltuielilor.

Potrivit datelor Ministerului Economiei de la Moscova, citate de Financial Times, producția de gaze naturale a Gazprom a scăzut cu 13% în primul semestru din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut, și ar putea ajunge la 414 miliarde metri cubi la nivelul întregului an curent, ceea ce ar însemna o reducere cu 6,7% față de 2014.

Dacă estimarea Ministerului rus al Economiei se va confirma, Gazprom ar consemna, anul acesta, cel mai slab nivel de producție de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace și un rezultat mult sub planurile anunțate public de companie în luna mai, care vorbeau de o producție de 485 miliarde metri cubi, comentează Valeri Nestorov, analist al sectorului de petrol și gaze la Sberbank. Gazprom este urmașa fostului minister sovietic al Gazelor.

Și producția din 2014 a Gazprom, de 444 miliarde metri cubi, a reprezentat un record negativ postsovietic.

Analistul Sberbank estimează că reducerea producției, coroborată cu scăderea prețurilor la gaze naturale, va duce la un declin cu 27% al veniturilor Gazprom în 2015, până la 160 miliarde dolari, însă impactul asupra profitabilității va fi atenuat de deprecierea rublei, care a redus costurile companiei. Anul trecut, banii virați de Gazprom Trezoreriei de la Moscova au reprezentat 9% din veniturile bugetului de stat al Rusiei.

Cererea de gaze naturale a scăzut atât în Rusia, cât și la export. Vânzările de gaze către clienții din Europa, principala sursă de venit a gigantului controlat de statul rus, a scăzut cu 6,2% în primul semestru al anului, din cauza temperaturilor mari consemnate pe timpul iernii pe continent și a faptului că mulți consumatori și-au amânat achizițiile, așteptând scăderea prețurilor, indexate la cotațiile mondiale la țiței cu o întârziere de câteva luni.

Cererea internă a fost afectată de recesiune. Economiai Rusiei se va contracta cu 4,4% în al doilea trimestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2014, a declarat, recent, ministrul Economiei din guvernul de la Moscova, Alexei Uliukaiev.

În plus, Gazprom a pierdut cotă de piață în favoarea unor producători ruși de mult mai mici dimensiuni. Ministerul Economiei estimează că cota de piață internă a Gazprom se va reduce la 66% anul acesta, de la peste 85% cu doar câțiva ani în urmă. Mai mult, pe fondul conflictului din estul Ucrainei, Gazprom a pierdut mult și din piața ucraineană, una dintre cele mai importante pentru companie, cota de piață a rușilor scăzând de la 74% în 2014 la doar 37% în prima jumătate a lui 2015.

Nestorov a avertizat, totuși, că estimările Ministerului Economiei s-ar putea dovedi exagerat de pesimiste în privința producției Gazprom. El a arătat că, în ultimele câteva săptămâni, vânzările de gaze către Europa și-au revenit puternic, clienții europeni profitând de reducerea prețurilor.

Să vezi și să nu crezi: Gazprom a dat în judecată Turkmenistanul, acuzându-i pe turkmeni că îi impun prețuri prea mari la gaze

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 24 July 2015 15:42

TurkmengazGigantul rus de stat Gazprom a anunțat, vineri, că a reclamat Turkmengaz, compania energetică controlată de statul turkmen, la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm, acuzând prețurile cu care turkmenii livrează gaze naturale rușilor.

Mișcarea Gazprom vine la două săptămâni după ce Turkmenistanul a acuzat compania rusă că nu a achitat gazele naturale livrate în Rusia de Turkmengaz anul acesta. "Gazprom nu și-a mai achitat facturile pentru gazul turkmen furnizat de către Gas Company Turkmengaz de la începutul lui 2015" susținea, atunci, ministerul Petrolului și Gazelor din Turkmenistan, citat de agenția locală AKIpress. Potrivit aceleiași surse, gigantul rus a invocat probleme de cash flow cauzate de “criza economică globală și de sancțiunile impuse de statele occidentale Rusiei”.

Gazprom, care este cel mai mare producător de gaze naturale al lumii, cumpără gaze din Turkmenistan atât pentru consumul propriu, cât și în vederea revânzării. Cantitatea achiziționată de ruși a scăzut însă semnificativ anul acesta, din cauza faptului că relațiile dintre Moscova și fosta republică sovietică asiatică s-au tensionat, ambele concurând pentru aprovizionarea imensei piețe a Chinei.

"Am deschis o procedură de arbitraj la Stockholm. Cerem revizuirea prețurilor", a declarat, pentru Reuters, un purtător de cuvânt al Gazprom, fără să ofere alte detalii. Potrivit Forbes, Turkmenistanul vine în prezent gaze naturale Rusiei cu 240 dolari/mia de metri cubi, un preț mai mic decât cel perceput de Gazprom clienților săi europeni.

Bătălia pentru China

Deocamdată, Turkmenistanul se află într-o poziție privilegiată în lupta sa cu Rusia pentru piața chineză de gaze naturale. Turkmenii le vând chinezilor circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze anual și au în plan dublarea volumelor până în 2020.

Gazprom intenționează să demareze vânzările de gaze către China în 2018, prin creșterea graduală a volumelor până la 38 de miliarde de metri cubi pe an. Însă negocierile dintre cele două state cu privire la vânzările de gaze extrase din zăcămintele rusești din vestul Siberiei către consumatorii chinezi au stagnat în ultima perioadă.

La finalul anului trecut, Gazprom a anunțat că își va limita importurile de gaze din Turkmenistan la 4 miliarde de metri cubi în 2015, mult sub nivelul din 2014, de circa 11 miliarde de metri cubi, care reprezintă și media anuală a achizițiilor rusești de gaz turkmen în perioada 2009 – 2014. Anterior, în 2008, Gazprom cumpărase din Turkmenistan peste 40 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Toată lumea la tribunal

Anul trecut, Gazprom și monopolul energetic ucrainean de stat Naftogaz s-au dat reciproc în judecată la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm. Rușii au cerut de la ucraineni achitarea unor datorii de circa 4,5 miliarde de dolari ale Naftogaz pentru gazele livrate de Gazprom în Ucraina și neplătite de Naftogaz.

La rândul lor, ucrainenii au cerut restituirea de către ruși a unei sume de 6 miliarde de dolari, despre care partea ucraineană susține că ar reprezenta bani încasați în plus în mod necuvenit de către Gazprom pentru gazele livrate Ucrainei din 2010 încoace, precum și revizuirea contractelor semnate între Naftogaz și Gazprom în vederea stabilirii unui "preț corect, de piață", pentru livrările de gaze ale Gazprom către Ucraina.

Lituania și Polonia au reclamat de asemenea la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm faptul că Gazprom le impune prețuri de import exagerate și incorecte pentru gazele naturale livrate, iar Slovacia ar putea face același lucru.

În 2013, Centrul de Arbitraj Internațional de la Viena a obligat Gazprom să reducă prețurile la livrările de gaze pentru compania cehă RWE Supply & Trading CZ, subsidiară a grupului german omonim. Anterior, în 2011 și 2012, Gazprom a acceptat, după lungi negocieri să reducă în medie cu 10% prețurile de import pentru gazele rusești livrate către francezii de la GDF Siez, germanii de la Wingas, slovacii de la SPP, turcii de la Botas, italienii de la Edison și austriecii de la Econgas, subsidiară a OMV.

Să vezi și să nu crezi: Gazprom a dat în judecată Turkmenistanul, acuzându-i pe turkmeni că îi impun prețuri prea mari la gaze

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 24 July 2015 15:42

TurkmengazGigantul rus de stat Gazprom a anunțat, vineri, că a reclamat Turkmengaz, compania energetică controlată de statul turkmen, la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm, acuzând prețurile cu care turkmenii livrează gaze naturale rușilor.

Mișcarea Gazprom vine la două săptămâni după ce Turkmenistanul a acuzat compania rusă că nu a achitat gazele naturale livrate în Rusia de Turkmengaz anul acesta. "Gazprom nu și-a mai achitat facturile pentru gazul turkmen furnizat de către Gas Company Turkmengaz de la începutul lui 2015" susținea, atunci, ministerul Petrolului și Gazelor din Turkmenistan, citat de agenția locală AKIpress. Potrivit aceleiași surse, gigantul rus a invocat probleme de cash flow cauzate de “criza economică globală și de sancțiunile impuse de statele occidentale Rusiei”.

Gazprom, care este cel mai mare producător de gaze naturale al lumii, cumpără gaze din Turkmenistan atât pentru consumul propriu, cât și în vederea revânzării. Cantitatea achiziționată de ruși a scăzut însă semnificativ anul acesta, din cauza faptului că relațiile dintre Moscova și fosta republică sovietică asiatică s-au tensionat, ambele concurând pentru aprovizionarea imensei piețe a Chinei.

"Am deschis o procedură de arbitraj la Stockholm. Cerem revizuirea prețurilor", a declarat, pentru Reuters, un purtător de cuvânt al Gazprom, fără să ofere alte detalii. Potrivit Forbes, Turkmenistanul vine în prezent gaze naturale Rusiei cu 240 dolari/mia de metri cubi, un preț mai mic decât cel perceput de Gazprom clienților săi europeni.

Bătălia pentru China

Deocamdată, Turkmenistanul se află într-o poziție privilegiată în lupta sa cu Rusia pentru piața chineză de gaze naturale. Turkmenii le vând chinezilor circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze anual și au în plan dublarea volumelor până în 2020.

Gazprom intenționează să demareze vânzările de gaze către China în 2018, prin creșterea graduală a volumelor până la 38 de miliarde de metri cubi pe an. Însă negocierile dintre cele două state cu privire la vânzările de gaze extrase din zăcămintele rusești din vestul Siberiei către consumatorii chinezi au stagnat în ultima perioadă.

La finalul anului trecut, Gazprom a anunțat că își va limita importurile de gaze din Turkmenistan la 4 miliarde de metri cubi în 2015, mult sub nivelul din 2014, de circa 11 miliarde de metri cubi, care reprezintă și media anuală a achizițiilor rusești de gaz turkmen în perioada 2009 – 2014. Anterior, în 2008, Gazprom cumpărase din Turkmenistan peste 40 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Toată lumea la tribunal

Anul trecut, Gazprom și monopolul energetic ucrainean de stat Naftogaz s-au dat reciproc în judecată la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm. Rușii au cerut de la ucraineni achitarea unor datorii de circa 4,5 miliarde de dolari ale Naftogaz pentru gazele livrate de Gazprom în Ucraina și neplătite de Naftogaz.

La rândul lor, ucrainenii au cerut restituirea de către ruși a unei sume de 6 miliarde de dolari, despre care partea ucraineană susține că ar reprezenta bani încasați în plus în mod necuvenit de către Gazprom pentru gazele livrate Ucrainei din 2010 încoace, precum și revizuirea contractelor semnate între Naftogaz și Gazprom în vederea stabilirii unui "preț corect, de piață", pentru livrările de gaze ale Gazprom către Ucraina.

Lituania și Polonia au reclamat de asemenea la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm faptul că Gazprom le impune prețuri de import exagerate și incorecte pentru gazele naturale livrate, iar Slovacia ar putea face același lucru.

În 2013, Centrul de Arbitraj Internațional de la Viena a obligat Gazprom să reducă prețurile la livrările de gaze pentru compania cehă RWE Supply & Trading CZ, subsidiară a grupului german omonim. Anterior, în 2011 și 2012, Gazprom a acceptat, după lungi negocieri să reducă în medie cu 10% prețurile de import pentru gazele rusești livrate către francezii de la GDF Siez, germanii de la Wingas, slovacii de la SPP, turcii de la Botas, italienii de la Edison și austriecii de la Econgas, subsidiară a OMV.

Importurile de țiței, produse petroliere și cărbune au crescut cu 3,8%, 21,1%, respectiv 48,2% în primele 5 luni din 2015

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 July 2015 11:51

petrotelImporturile de țiței, produse petroliere și cărbune au s-au majorat în primele 5 luni ale acestui an, în timp ce cele de gaze naturale au scăzut drastic.

Potrivit datelor INS, importurile de țiței ale României au crescut cu 3,8% în intervalul ianuarie-mai 2015, față de perioada similară a anului trecut, la 2,7326 milioane tone echivalent petrol. Producția internă de țiței a scăzut cu 0,9%, la 1,5735 milioane tone echivalent petrol.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Totodată, importurile de produse petroliere s-au majorat cu 21,1%, la 888,3 mii tone echivalent petrol.

Cea mai mare majorare a fost consemnată însă de importurile de cărbune net, care au crescut cu 48,2% față de primele 5 luni din 2014, la 226,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă de cărbune a avut un avans de 6,8%, la 1,8617 milioane tone echivalent petrol.

Pe de altă parte, importurile de gaze naturale utilizabile s-au redus drastic față de ianuarie-mai 2015, cu 77,5%, la doar 66,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă s-a redus și ea, însă marginal, cu 0,2%, la 3,6277 milioane tone echivalent petrol.

Potrivit ultimelor date oficiale ale ANRE, în martie 2015, consumul intern de gaze naturale a fost asigurat din import în proporție de doar 1,22%, față de 13,32% în martie 2014. Pe de altă parte, consumul total de gaze naturale din România a crescut cu 6,78% în martie 2015 față de martie 2014, la 13,089 milioane MWh.

Importurile de țiței, produse petroliere și cărbune au crescut cu 3,8%, 21,1%, respectiv 48,2% în primele 5 luni din 2015

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 July 2015 11:51

petrotelImporturile de țiței, produse petroliere și cărbune au s-au majorat în primele 5 luni ale acestui an, în timp ce cele de gaze naturale au scăzut drastic.

Potrivit datelor INS, importurile de țiței ale României au crescut cu 3,8% în intervalul ianuarie-mai 2015, față de perioada similară a anului trecut, la 2,7326 milioane tone echivalent petrol. Producția internă de țiței a scăzut cu 0,9%, la 1,5735 milioane tone echivalent petrol.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Totodată, importurile de produse petroliere s-au majorat cu 21,1%, la 888,3 mii tone echivalent petrol.

Cea mai mare majorare a fost consemnată însă de importurile de cărbune net, care au crescut cu 48,2% față de primele 5 luni din 2014, la 226,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă de cărbune a avut un avans de 6,8%, la 1,8617 milioane tone echivalent petrol.

Pe de altă parte, importurile de gaze naturale utilizabile s-au redus drastic față de ianuarie-mai 2015, cu 77,5%, la doar 66,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă s-a redus și ea, însă marginal, cu 0,2%, la 3,6277 milioane tone echivalent petrol.

Potrivit ultimelor date oficiale ale ANRE, în martie 2015, consumul intern de gaze naturale a fost asigurat din import în proporție de doar 1,22%, față de 13,32% în martie 2014. Pe de altă parte, consumul total de gaze naturale din România a crescut cu 6,78% în martie 2015 față de martie 2014, la 13,089 milioane MWh.

Gazprom nu și-a mai achitat de un an și jumătate facturile pentru gazul importat din Turkmenistan

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 09 July 2015 08:56

47998012Gazprom nu se mai poate plânge că este singura companiei furnizoare de gaze care nu-și încasează facturile de la ucraineni, gigantul rus fiind el însuși acuzat de autoritățile din Turkmenistan că nu și-a achitat datoriile de la începutul lui 2015.

"Gazprom nu și-a mai achitat facturile pentru gazul turkmen furnizat de către Gas Company Turkmengaz de la începutul lui 2015" susține ministerul petrolului și gazelor din Turkmenistan, citat de agenția locală AKIpress.

Potrivit aceleiași surse, gigantul rus a invocat probleme de cash flow cauzate de “criza economică globală și de sancțiunile impuse de statele occidentale Rusiei”.

Gazprom nu a comentat încă pe marginea declarațiilor oficialilor turkmeni.

În prezent, Gazprom achiziționează anual din Turkmenistan aproximativ 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe care apoi îl vinde pe piața europeană prin intermediul filialelor sale de distribuție din Germania.

 

Gazprom nu și-a mai achitat de un an și jumătate facturile pentru gazul importat din Turkmenistan

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 09 July 2015 08:56

47998012Gazprom nu se mai poate plânge că este singura companiei furnizoare de gaze care nu-și încasează facturile de la ucraineni, gigantul rus fiind el însuși acuzat de autoritățile din Turkmenistan că nu și-a achitat datoriile de la începutul lui 2015.

"Gazprom nu și-a mai achitat facturile pentru gazul turkmen furnizat de către Gas Company Turkmengaz de la începutul lui 2015" susține ministerul petrolului și gazelor din Turkmenistan, citat de agenția locală AKIpress.

Potrivit aceleiași surse, gigantul rus a invocat probleme de cash flow cauzate de “criza economică globală și de sancțiunile impuse de statele occidentale Rusiei”.

Gazprom nu a comentat încă pe marginea declarațiilor oficialilor turkmeni.

În prezent, Gazprom achiziționează anual din Turkmenistan aproximativ 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe care apoi îl vinde pe piața europeană prin intermediul filialelor sale de distribuție din Germania.

 

Wirom Gas, furnizorul din sudul României, controlat de Gazprom, majorează limita de creditare de la BRD

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 02 July 2015 12:58

WiromWirom Gas, furnizor şi distribuitor de gaze naturale în partea de sud a României, a hotărât extinderea limitei maxime de creditare de la BRD la 15 milioane de lei, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

Compania a prelungit şi mandatul auditorului financiar extern al companiei, KPMG, şi pe anul 2015.

De asemenea, Wirom a hotărât ca din profitul de 2,83 milioane de lei de pe anul trecut să dea dividende de 1,2 milioane de lei acţionarilor.

Compania, care este furnizor şi distribuitor de gaze naturale în partea de sud a României, care asigură alimentarea unor localităţi precum Alexandria, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Mǎgurele sau Corabia, a hotărât vara trecută să ia un credit de maxim 12 milioane de lei pe şase ani. Creditul presupunea o dobândă fixă sau variabilă de maxim ROBOR plus 2% şi fără a implica acordarea de garanţii din partea acţionarilor.

Acţionarii companiei sunt, în ordinea deţinerilor, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG  AG, prescurtat WIEE (51,1246%), intermediarul prin care România a cumpărat în ultima vreme majoritatea gazelor din Rusia, deţinut de la finele anului 2013  în totalitate de Gazprom, GDF Suez Energy Romania (48,8454%), Wintershall  Erdgas Beteiligungs Gmbh, prescurtat WIEBG (0,02%) şi Gazprom Germania (0,01%).

Wirom are de o bună perioadă  afaceri profitabile în România. Dacă luăm în considerare chiar şi anii de criză, rulajul companiei s-a păstrat constant în jurul a 50 de milioane de lei.

Concret, anul trecut, compania a avut anul trecut afaceri de 52,5 milioane de lei cu un profit de 2,83 milioane de lei şi un număr mediu de 99 de angajaţi.

Compania are un portofoliu de peste 25.000 de clienţi, atȃt casnici, cȃt și juridici și industriali și reţele de distribuţie de peste 200 de kilometri. În 22 aprilie 2015, Wirom a inaugurat sistemul de distribuţie a gazelor naturale din oraşul Corabia, proiect demarat încă din toamna anului 2011. Wirom a investit 2,7 milioane lei pentru construirea retelei de distribuţie cu o lungime de 7 kilometri, urmând ca aceasta să fie extinsă cu 8,7 kilometri până la sfârsitul anului in curs.

Wirom Gas a fost înfiinţată în august 1994 de Romgaz şi de Wintershall. În anul 2013, grupul Wintershall a renunțat în totalitate la activitatea de intermediere, tranzacționare și stocare a gazelor, inclusiv către România, în favoarea Gazprom, astfel că WIEE (parte a grupului) a trecut la Gazprom. Grupul Wintershall AG a primit în schimb acţiuni în companiile care deţin depozite de gaze ruseşti.

 

Wirom Gas, furnizorul din sudul României, controlat de Gazprom, majorează limita de creditare de la BRD

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 02 July 2015 12:58

WiromWirom Gas, furnizor şi distribuitor de gaze naturale în partea de sud a României, a hotărât extinderea limitei maxime de creditare de la BRD la 15 milioane de lei, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

Compania a prelungit şi mandatul auditorului financiar extern al companiei, KPMG, şi pe anul 2015.

De asemenea, Wirom a hotărât ca din profitul de 2,83 milioane de lei de pe anul trecut să dea dividende de 1,2 milioane de lei acţionarilor.

Compania, care este furnizor şi distribuitor de gaze naturale în partea de sud a României, care asigură alimentarea unor localităţi precum Alexandria, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Mǎgurele sau Corabia, a hotărât vara trecută să ia un credit de maxim 12 milioane de lei pe şase ani. Creditul presupunea o dobândă fixă sau variabilă de maxim ROBOR plus 2% şi fără a implica acordarea de garanţii din partea acţionarilor.

Acţionarii companiei sunt, în ordinea deţinerilor, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG  AG, prescurtat WIEE (51,1246%), intermediarul prin care România a cumpărat în ultima vreme majoritatea gazelor din Rusia, deţinut de la finele anului 2013  în totalitate de Gazprom, GDF Suez Energy Romania (48,8454%), Wintershall  Erdgas Beteiligungs Gmbh, prescurtat WIEBG (0,02%) şi Gazprom Germania (0,01%).

Wirom are de o bună perioadă  afaceri profitabile în România. Dacă luăm în considerare chiar şi anii de criză, rulajul companiei s-a păstrat constant în jurul a 50 de milioane de lei.

Concret, anul trecut, compania a avut anul trecut afaceri de 52,5 milioane de lei cu un profit de 2,83 milioane de lei şi un număr mediu de 99 de angajaţi.

Compania are un portofoliu de peste 25.000 de clienţi, atȃt casnici, cȃt și juridici și industriali și reţele de distribuţie de peste 200 de kilometri. În 22 aprilie 2015, Wirom a inaugurat sistemul de distribuţie a gazelor naturale din oraşul Corabia, proiect demarat încă din toamna anului 2011. Wirom a investit 2,7 milioane lei pentru construirea retelei de distribuţie cu o lungime de 7 kilometri, urmând ca aceasta să fie extinsă cu 8,7 kilometri până la sfârsitul anului in curs.

Wirom Gas a fost înfiinţată în august 1994 de Romgaz şi de Wintershall. În anul 2013, grupul Wintershall a renunțat în totalitate la activitatea de intermediere, tranzacționare și stocare a gazelor, inclusiv către România, în favoarea Gazprom, astfel că WIEE (parte a grupului) a trecut la Gazprom. Grupul Wintershall AG a primit în schimb acţiuni în companiile care deţin depozite de gaze ruseşti.

 

Importurile de țiței ale României au crescut cu peste 16% în T1 2015, în timp ce producția internă a scăzut cu 1,4%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 12 May 2015 11:07

petrotelImporturile de țiței ale României au crescut cu 16,1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2014, la 1,79 milioane tone echivalent petrol, a anunțat INS.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Potrivit datelor INS, în primele trei luni din 2015, producția de țiței a României a scăzut cu 1,4%, la 936,7 mii tone echivalent petrol.

În schimb, în ceea ce privește gazele naturale utilizabile, importurile României au scăzut cu 76,4% în T1 2015, la doar 65,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce producția internă s-a majorat marginal, cu 0,8%, la 2,203 milioane tone echivalent petrol.

În primele trei luni ale acestui an au crescut și importurile de produse petroliere, cu 2,2%, la 441,5 mii tone echivalent petrol.

S-a menținut astfel trendul reducerii dependenței gazeifere a României, concomitent cu cel al creșterii dependenței petroliere.

Potrivit ultimelor date ale INS, gazele naturale s-au ieftinit cu 3,67% în aprilie. ANRE anunțase această ieftinire încă din martie, punând-o pe seama eliminării costurilor pentru achiziţia gazelor naturale din import și reducerii tarifului mediu de distribuție la nivel național.

ANRE estima că prețurile gazelor naturale furnizate tuturor consumatorilor casnici vor scădea, în medie, cu 3,9%, începând cu data de 1 aprilie 2015, medie calculată în funcție de ponderea fiecărui furnizor din cei 39 care livrează gaze naturale clienților casnici din piața reglementată.

"Astfel, pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC E.ON Energie Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor crește cu circa 1,5% începând cu data de 1 aprilie; pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC GDF SUEZ Energy Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor scădea cu circa 9%", se arăta într-un comunicat al ANRE de la finalul lunii martie.

În schimb, potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 0,69% în aprilie, creșterea de preț față de finalul anului trecut fiind de 2,1%. În ultimul său raport asupra inflației, însă, BNR arată că, la finalul primului trimestru din 2015, carburanții erau mai ieftini decât în urmă cu un an, cu toate că prețul acestora și-a reluat creșterea în ianuarie anul acesta, din cauza scumpirii țițeiului pe piețele internaționale și a deprecierii leului față de dolar.

Importurile românești de cărbune au crescut cu 49,2% în ianuarie-martie 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, la 144,7 mii tone echivalent petrol, iar producția internă a crescut cu 10,7%, la 1,2739 milioane tone echivalent petrol.

Importurile de țiței ale României au crescut cu peste 16% în T1 2015, în timp ce producția internă a scăzut cu 1,4%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 12 May 2015 11:07

petrotelImporturile de țiței ale României au crescut cu 16,1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2014, la 1,79 milioane tone echivalent petrol, a anunțat INS.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Potrivit datelor INS, în primele trei luni din 2015, producția de țiței a României a scăzut cu 1,4%, la 936,7 mii tone echivalent petrol.

În schimb, în ceea ce privește gazele naturale utilizabile, importurile României au scăzut cu 76,4% în T1 2015, la doar 65,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce producția internă s-a majorat marginal, cu 0,8%, la 2,203 milioane tone echivalent petrol.

În primele trei luni ale acestui an au crescut și importurile de produse petroliere, cu 2,2%, la 441,5 mii tone echivalent petrol.

S-a menținut astfel trendul reducerii dependenței gazeifere a României, concomitent cu cel al creșterii dependenței petroliere.

Potrivit ultimelor date ale INS, gazele naturale s-au ieftinit cu 3,67% în aprilie. ANRE anunțase această ieftinire încă din martie, punând-o pe seama eliminării costurilor pentru achiziţia gazelor naturale din import și reducerii tarifului mediu de distribuție la nivel național.

ANRE estima că prețurile gazelor naturale furnizate tuturor consumatorilor casnici vor scădea, în medie, cu 3,9%, începând cu data de 1 aprilie 2015, medie calculată în funcție de ponderea fiecărui furnizor din cei 39 care livrează gaze naturale clienților casnici din piața reglementată.

"Astfel, pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC E.ON Energie Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor crește cu circa 1,5% începând cu data de 1 aprilie; pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC GDF SUEZ Energy Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor scădea cu circa 9%", se arăta într-un comunicat al ANRE de la finalul lunii martie.

În schimb, potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 0,69% în aprilie, creșterea de preț față de finalul anului trecut fiind de 2,1%. În ultimul său raport asupra inflației, însă, BNR arată că, la finalul primului trimestru din 2015, carburanții erau mai ieftini decât în urmă cu un an, cu toate că prețul acestora și-a reluat creșterea în ianuarie anul acesta, din cauza scumpirii țițeiului pe piețele internaționale și a deprecierii leului față de dolar.

Importurile românești de cărbune au crescut cu 49,2% în ianuarie-martie 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, la 144,7 mii tone echivalent petrol, iar producția internă a crescut cu 10,7%, la 1,2739 milioane tone echivalent petrol.

Exporturile de produse petroliere ale NIS Gazprom Neft în România au crescut cu 50% în euro anul trecut, la 64,65 milioane €

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Sunday, 10 May 2015 20:06

nis gazprom neft 60232200Exporturile de produse petroliere în România ale companiei sârbe Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de rușii de la Gazprom prin intermediul Gazprom Neft, „brațul petrolier” al gigantului energetic de stat al Rusiei, au crescut cu 50% anul trecut în monedă unică europeană.

Potrivit raportului anual al companiei, în 2014, vânzările de produse petroliere (cumulat, en-gros și retail) ale NIS Gazprom Neft în România s-au ridicat la 64,65 milioane euro, în creștere cu 50% față de anul anterior (43,38 milioane euro), ținând cont de cursurile euro-dinar din 31 decembrie 2014, respectiv 2013.

La finalul anului trecut, cursul euro-dinar era cotat la 121,17 dinari/euro, moneda sârbească depreciindu-se cu 5,7% față de cea europeană comparativ cu cursul din 31 decembrie 2013, de 114,60 dinari/euro.

În monedă națională sârbă, vânzările de produse petroliere (cumulat, en-gros și retail) ale NIS Gazprom Neft în România au crescut anul trecut cu peste 57%, de la 4,972 la 7,833 miliarde dinari.

"În al patrulea trimestru al anului trecut, piața românească de carburanți auto a marcat o revenire, datorată reducerii prețurilor, care a compensat parțial efectele negative ale majorării accizelor începând cu luna aprilie. Cota NIS la nivelul întregii piețe de carburanți auto din România este de 0,4%, iar pe segmentul retail – de 0,5%", se precizează în raportul anual pe 2014 al companiei sârbe.

NIS Gazprom Neft operează în România prin intermediul subsidiarei locale NIS Petrol. Anul trecut, numărul de angajați al NIS Petrol a scăzut cu 31%, de la 58 la 40.

Foraje și explorări de 50 milioane dolari

Potrivit raportului anual al NIS Gazprom Neft, la 31 decembrie 2014, compania-mamă avea acordate subsidiarei românești NIS Petrol credite pe termen lung în sumă totală de 9,258 milioane euro, în creștere cu 15,4% față de finalul anului 2013, când acestea se ridicau la 8,022 milioane euro.

În document se mai precizează că, la 31 decembrie 2014, valoarea lucrărilor de foraj și explorare derulate de companie pe cele patru perimetre de hidrocarburi concesionate în vestul României era estimată la 50 milioane dolari.

În 2011, NIS Gazprom Neft a încheiat un acord de farm-out cu compania canadiană de petrol și gaze East West Petroleum, care concesionase perimetrele de hidrocarburi Tria, Băile Felix, Periam și Biled. În baza acordului de farm-out, cei de la NIS acționează ca operatori ai concesiunilor, finanțează 85% din totalul costurilor de explorare a perimetrelor și, în funcție de succesul lucrărilor, vor avea dreptul la 85% din totalul producției extrase de pe aceste concesiuni.

În decembrie anul trecut, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune a perimetrului de hidrocarburi Tria din județul Bihor, ai cărui titulari sunt NIS și firma East West Petroleum.

În martie 2014, cei de la NIS au solicitat ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

Nu s-a mai auzit nimic despre Pitești-Pancevo

România și Serbia au convenit în septembrie anul trecut ca, în termen de trei luni, operatorii sistemelor naționale de transport țiței din cele două țări, Conpet și Transnafta, să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii conductei petroliere Pitești-Pancevo, care să transporte țiței importat adus pe mare și depozitat în portul Constanța până la rafinăria sârbă Pancevo a companiei sârbe NIS.

"Am convenit ca, în termen de trei luni de zile, companiile Conpet și Transnafta să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii unei conducte care să lege Pitești de Pancevo și care să faciliteze transportul țițeiului către rafinăria Pancevo prin portul Constanța" declara, în septembrie 2014, ministrul de atunci al Energiei, Răzvan Nicolescu, după o întâlnire cu omologul său sârb, Aleksandar Antic.

De atunci, însă, asupra acestui subiect s-a așternut tăcerea. Pe de altă parte, în martie anul acesta, Conpet a decis să angajeze consultanți în vederea extinderii activității societății pe plan extern.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect. Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Prima pierdere în 5 ani

NIS Gazprom Neft a consemnat prima pierdere trimestrială din ultimii aproape 5 ani în T1 2015, cu un rezultat negativ de 43,6 milioane dolari, din cauza scăderii cotațiilor la țiței și a deprecierii dinarului față de dolar, această din urmă cauză având o influență negativă asupra rezultatului financiar trimestrial al companiei de 65 milioane dolari.

Anul trecut, profitul net al NIS Gazprom Neft a scăzut cu 42%, la 27,8 miliarde dinari.

Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, controlează 56,15% din acțiunile NIS, iar statul sârb – 29,87%.

În august anul trecut, ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro.

Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream, proiect abandonat între timp de Gazprom.

Exporturile de produse petroliere ale NIS Gazprom Neft în România au crescut cu 50% în euro anul trecut, la 64,65 milioane €

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Sunday, 10 May 2015 20:06

nis gazprom neft 60232200Exporturile de produse petroliere în România ale companiei sârbe Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de rușii de la Gazprom prin intermediul Gazprom Neft, „brațul petrolier” al gigantului energetic de stat al Rusiei, au crescut cu 50% anul trecut în monedă unică europeană.

Potrivit raportului anual al companiei, în 2014, vânzările de produse petroliere (cumulat, en-gros și retail) ale NIS Gazprom Neft în România s-au ridicat la 64,65 milioane euro, în creștere cu 50% față de anul anterior (43,38 milioane euro), ținând cont de cursurile euro-dinar din 31 decembrie 2014, respectiv 2013.

La finalul anului trecut, cursul euro-dinar era cotat la 121,17 dinari/euro, moneda sârbească depreciindu-se cu 5,7% față de cea europeană comparativ cu cursul din 31 decembrie 2013, de 114,60 dinari/euro.

În monedă națională sârbă, vânzările de produse petroliere (cumulat, en-gros și retail) ale NIS Gazprom Neft în România au crescut anul trecut cu peste 57%, de la 4,972 la 7,833 miliarde dinari.

"În al patrulea trimestru al anului trecut, piața românească de carburanți auto a marcat o revenire, datorată reducerii prețurilor, care a compensat parțial efectele negative ale majorării accizelor începând cu luna aprilie. Cota NIS la nivelul întregii piețe de carburanți auto din România este de 0,4%, iar pe segmentul retail – de 0,5%", se precizează în raportul anual pe 2014 al companiei sârbe.

NIS Gazprom Neft operează în România prin intermediul subsidiarei locale NIS Petrol. Anul trecut, numărul de angajați al NIS Petrol a scăzut cu 31%, de la 58 la 40.

Foraje și explorări de 50 milioane dolari

Potrivit raportului anual al NIS Gazprom Neft, la 31 decembrie 2014, compania-mamă avea acordate subsidiarei românești NIS Petrol credite pe termen lung în sumă totală de 9,258 milioane euro, în creștere cu 15,4% față de finalul anului 2013, când acestea se ridicau la 8,022 milioane euro.

În document se mai precizează că, la 31 decembrie 2014, valoarea lucrărilor de foraj și explorare derulate de companie pe cele patru perimetre de hidrocarburi concesionate în vestul României era estimată la 50 milioane dolari.

În 2011, NIS Gazprom Neft a încheiat un acord de farm-out cu compania canadiană de petrol și gaze East West Petroleum, care concesionase perimetrele de hidrocarburi Tria, Băile Felix, Periam și Biled. În baza acordului de farm-out, cei de la NIS acționează ca operatori ai concesiunilor, finanțează 85% din totalul costurilor de explorare a perimetrelor și, în funcție de succesul lucrărilor, vor avea dreptul la 85% din totalul producției extrase de pe aceste concesiuni.

În decembrie anul trecut, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune a perimetrului de hidrocarburi Tria din județul Bihor, ai cărui titulari sunt NIS și firma East West Petroleum.

În martie 2014, cei de la NIS au solicitat ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

Nu s-a mai auzit nimic despre Pitești-Pancevo

România și Serbia au convenit în septembrie anul trecut ca, în termen de trei luni, operatorii sistemelor naționale de transport țiței din cele două țări, Conpet și Transnafta, să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii conductei petroliere Pitești-Pancevo, care să transporte țiței importat adus pe mare și depozitat în portul Constanța până la rafinăria sârbă Pancevo a companiei sârbe NIS.

"Am convenit ca, în termen de trei luni de zile, companiile Conpet și Transnafta să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii unei conducte care să lege Pitești de Pancevo și care să faciliteze transportul țițeiului către rafinăria Pancevo prin portul Constanța" declara, în septembrie 2014, ministrul de atunci al Energiei, Răzvan Nicolescu, după o întâlnire cu omologul său sârb, Aleksandar Antic.

De atunci, însă, asupra acestui subiect s-a așternut tăcerea. Pe de altă parte, în martie anul acesta, Conpet a decis să angajeze consultanți în vederea extinderii activității societății pe plan extern.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect. Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Prima pierdere în 5 ani

NIS Gazprom Neft a consemnat prima pierdere trimestrială din ultimii aproape 5 ani în T1 2015, cu un rezultat negativ de 43,6 milioane dolari, din cauza scăderii cotațiilor la țiței și a deprecierii dinarului față de dolar, această din urmă cauză având o influență negativă asupra rezultatului financiar trimestrial al companiei de 65 milioane dolari.

Anul trecut, profitul net al NIS Gazprom Neft a scăzut cu 42%, la 27,8 miliarde dinari.

Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, controlează 56,15% din acțiunile NIS, iar statul sârb – 29,87%.

În august anul trecut, ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro.

Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream, proiect abandonat între timp de Gazprom.

Gazprom va trebui să ieftinească gazele furnizate Turciei pentru a putea ocoli Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 16 April 2015 12:36

gazprom steagTraseul gazelor rusești către Europa le ridică celor de la Gazprom probleme, nu numai în Ucraina, ci și în Turcia, țară identificată de președintele rus Vladimir Putin drept principală alternativă de transport către Bătrânul Continent.

Astfel, pentru a-și asigura bunăvoința Turciei, Gazprom va trebui foarte probabil să micșoreze prețul gazelor furnizate acesteia.

Turcia este cel de-al doilea mare consumator al gazelor rusești, însă, paradoxal, n-a beneficiat de reducerea considerabilă a prețului petrolului din ultima jumătate de an, ca urmare a faptului că, spre deosebire de celelalte contracte semnate de Gazprom, prețul gazelor nu este legat de cel al petrolului și nici de cel de pe piața spot.

Acest lucru a făcut, susține Bloomberg, ca Turcia să fie singura țară care a “beneficiat” în ianuarie de prețuri majorate la gazele rusești. Asta chiar dacă la finalul anului trecut, pentru a obține acordul guvernului turc în vederea realizării unui gazoduct menit a scoate Ucraina de pe harta transportului de gaze către UE, Putin a promis o micșorare a prețului. De-abia luna trecută, turcii de la Botas AS, compania de stat furnizoare a peste 80% din gazul consumat în Turcia, a obținut de la Gazprom un discount de 10%. Companiile private turce, care sunt responsabile de o treime din importul de gaze, nu au beneficiat însă de acest discount.

În ianuarie, companiile private din Turcia au plătit cu 10% mai mult decât în decembrie, prețul gazelor rusești ajungând la 374 dolari pe mia de metri cubi. Spre comparație, prețul mediu plătit de Germania a fost de 284 dolari pe mia de metri cubi în ianuarie, în scădere cu 25% față de cel din decembrie. {jathumbnailoff}

turkey-energy

Gazprom va trebui să ieftinească gazele furnizate Turciei pentru a putea ocoli Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 16 April 2015 12:36

gazprom steagTraseul gazelor rusești către Europa le ridică celor de la Gazprom probleme, nu numai în Ucraina, ci și în Turcia, țară identificată de președintele rus Vladimir Putin drept principală alternativă de transport către Bătrânul Continent.

Astfel, pentru a-și asigura bunăvoința Turciei, Gazprom va trebui foarte probabil să micșoreze prețul gazelor furnizate acesteia.

Turcia este cel de-al doilea mare consumator al gazelor rusești, însă, paradoxal, n-a beneficiat de reducerea considerabilă a prețului petrolului din ultima jumătate de an, ca urmare a faptului că, spre deosebire de celelalte contracte semnate de Gazprom, prețul gazelor nu este legat de cel al petrolului și nici de cel de pe piața spot.

Acest lucru a făcut, susține Bloomberg, ca Turcia să fie singura țară care a “beneficiat” în ianuarie de prețuri majorate la gazele rusești. Asta chiar dacă la finalul anului trecut, pentru a obține acordul guvernului turc în vederea realizării unui gazoduct menit a scoate Ucraina de pe harta transportului de gaze către UE, Putin a promis o micșorare a prețului. De-abia luna trecută, turcii de la Botas AS, compania de stat furnizoare a peste 80% din gazul consumat în Turcia, a obținut de la Gazprom un discount de 10%. Companiile private turce, care sunt responsabile de o treime din importul de gaze, nu au beneficiat însă de acest discount.

În ianuarie, companiile private din Turcia au plătit cu 10% mai mult decât în decembrie, prețul gazelor rusești ajungând la 374 dolari pe mia de metri cubi. Spre comparație, prețul mediu plătit de Germania a fost de 284 dolari pe mia de metri cubi în ianuarie, în scădere cu 25% față de cel din decembrie. {jathumbnailoff}

turkey-energy

Când geopolitica subminează economia: Lituania îi obligă pe consumatori să cumpere gaze lichefiate din Norvegia, mai scumpe decât gazele rusești

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 13 April 2015 14:56

Lituania LNGÎn octombrie anul trecut, Lituania și-a declarat independența energetică. După trei ani și investiții de puțin peste 100 de milioane de euro, lituanienii au inaugurat terminalul plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG) botezat chiar "Independența", localizat în portul lituanian Klaipeda. Terminalul aduce LNG din Norvegia, care este regazeificat în facilitățile specializate din port, parte a aceluiași proiect. Scopul a fost eliberarea țării de dependența de livrările de gaze naturale de la Gazprom, care până de curând a fost singurul furnizor de gaze al Lituaniei.

Anul acesta, guvernul de la Vilnius a modificat legislația din domeniu și i-a obligat pe toți consumatorii industriali de gaze naturale să renunțe la contractele de aprovizionare semnate cu gigantul rus de stat Gazprom și să cumpere LNG norvegian, cu cel puțin 10% mai scump decât gazele rusești. Autoritățile și-au justificat decizia spunând că este vorba de o chestiune de securitate națională, scrie naturalgaseurope.com.

Producătorul de îngrășăminte chimice Achema este cel mai mare consumator de gaze naturale din Lituania, cu un consum anual de circa 1,3 milioane de metri cubi, reprezentând aproape jumătate din cererea totală anuală de gaze din statul baltic.

Cei mai mulți consumatori industriali s-au supus deciziei, cu excepția producătorului de îngrășăminte chimice Achema. Achema este cel mai mare consumator de gaze naturale din Lituania, cu un consum anual de circa 1,3 milioane de metri cubi, reprezentând aproape jumătate din cererea totală anuală de gaze din statul baltic. Cei de la Achema au somat guvernul să termine cu această formă de "extocare" și a amenințat că va renunța complet la utilizarea gazelor naturale în procesul său de producție.

Costuri de mentenanță de 80 milioane dolari pe an

Până de curând, Achema a avut câștig de cauză în războiul său cu statul lituanian. Cu mult timp înainte de inaugurarea terminalului LNG din portul Klaipeda, autoritățile de la Vilnius au vrut să oblige Achema să-și asigure 25% din consumul propriu de gaze naturale prin achiziții de LNG norvegian. Achema a făcut plângere la Comisia Europeană, iar executivul de la Bruxelles i-a dat dreptate, afirmând că statul lituanian nu poate impune în mod unilateral un astfel de aranjament, ci doar de comun acord cu procucătorul de îngrășăminte chimice.

În 2013, guvernul lituanian a impus prin lege consumatorilor industriali de gaze naturale să contribuie la întărirea "securității naționale" a Lituaniei donând o parte din profiturile lor pentru acoperirea costurilor investiționale presupuse de construirea terminalului LNG din portul Klaipeda, iar ulterior pentru acoperirea costurilor de mentenanță a terminalului.

Achema a dat în judecată guvernul în instanțele lituaniene și a avut inițial câștig de cauză, tribunalul obligând guvernul să suspende aplicarea respectivei contribuții financiare. Însă ulterior, executivul de la Vilnius a cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra respectivei modificări legislative, iar aceasta a decis, recent, că guvernul a respectat legea fundamentală, ceea ce înseamnă că Achema va fi nevoită să plătească sume foarte mari, inclusiv retroactiv, pentru acoperirea costurilor de construire și mentenanță a terminalului LNG. Achema a anunțat că intenționează să atace decizia Curții Constituționale într-un tribunal internațional.

Costurile anuale de mentenanță a terminalului se ridică la circa 80 de milioane de dolari, iar Achema ar trebui să contribuie cu jumătate din această sumă. Însă cei de la Achema spun că această contribuție ar aduce compania la faliment. Anul trecut, Achema a raportat pierderi, datorate în special întreruperii parțiale a producției, din cauza eșecului negocierilor cu Gazprom privind reducerea prețului gazelor rusești.

Amenință că nu vor mai consuma deloc gaze

"Nu este normal ca o singură companie să acopere jumătate din costurile de mentenanță ale terminalului de LNG, mai ales că noi nu cumpărăm nici un metru cub de LNG norvegian. Dacă vom fi obligați să plătim contribuția de mentenanță, foarte curând nu vom mai putea să operăm. În plus, dacă vom renunța la contractul cu Gazprom, așa cum vrea guvernul, vom fi obligați să plătim despăgubiri imense", spune CEO-ul Achema, Ramunas Miliauskas.

El a adăugat că, anul acesta, contractul cu Gazprom expiră, iar Achema ia în calcul mai multe opțiuni de aprovizionare cu gaze naturale.

"Pentru noi nu contează decât aspectul economic. Nu excludem posibilitatea de a cumpăra LNG norvegian prin terminalul din portul Klaipeda, însă insistăm să ni se acorde aceleași condiții precum companiilor cu același profil și de aceleași dimensiuni ca noi din Germania, Polonia și alte țări, unde statul nu se amestecă în relațiile comerciale ale companiilor. Gazprom este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața europeană de gaze naturale și are posibilitatea de a oferi cele mai bune prețuri, în special grație costurilor relativ reduse de transport al gazelor", subliniază Miliauskas.

CEO-ul Achema a mai spus că o altă opțiune a companiei este aceea de a cumpăra amoniac ca materie primă și de a renunța cu totul la gaze. "Realizează statul lituanian ce ar însemna asta pentru terminalul LNG din portul Klaipeda, dat fiind că Achema are o pondere de 50% din consumul total de gaze al Lituaniei?", întreabă retoric Miliauskas.

Facturi mai mari la încălzire

În prezent, terminalul lituanian de LNG conține cantitatea minimă admisă, respectiv 540 de milioane de metri cubi. Capacitatea maximă a acestuia este însă de 3 miliarde de metri cubi. Capacitatea zilnică de regazeificare a facilităților lituaniene de pe uscat se ridică la circa 11 milioane de metri cubi.

Consumul de gaze naturale al Lituaniei este în scădere, iar autoritățile se gândesc deja la soluții alternative de utilizare a LNG-ului norvegian. Există deja un proiect de modificare a legislației, care să permită reexportarea LNG-ului. Una dintre destinațiile potențiale este America de Sud, potrivit Ministerului Energiei de la Vilnius, ceea ce ar presupune relocarea terminalului LNG și a facilităților de regazeificare undeva mai aproape de client.

Achema nu este singurul consumator industrial de gaze naturale nemulțumit de deciziile guvernului cu privire la terminalul LNG din portul Klaipeda. Anul acesta, facturile la încălzire ale lituanienilor au crescut cu 7%, din cauza faptului că CET-urile din Lituania au fost obligate să cumpere LNG norvegian, mai scump decât gazele rusești de la Gazprom.

"În prezent, suntem obligați să cumpărăm două treimi din necesarul de gaze de la terminalul LNG", a declarat un purtător de cuvânt al Vilnius Energija, administratorul CET-ului care asigură încălzirea centrală în capitala Lituaniei. Însă în replică, compania de administrare a terminalului LNG susține că scumpirea facturilor s-a datorat tocmai faptului că CET-ul a omis să cumpere gaze pentru luna martie de la terminal, cumpărându-l în schimb la prețuri spot de pe bursele internaționale.

LNG-ul norvegian e mai scump și după ieftinirea Gazprom

Raimundas Kuodis, un înalt oficial al Băncii Centrale a Lituaniei cu competențe în domeniul energiei, spune că decizia Lituaniei de a construi terminalul LNG și facilitățile de regazeificare ar fi avut sens economic dacă ar fi fost însoțită de măsuri de încurajare a reducerii consumului de gaze pentru încălzire, prin îmbunătățirea izolației blocurilor construite în era sovietică.

"Lituania utilizează gaze naturale pentru încălzire și ca materie primă pentru producători de îngrășăminte chimice precum Achema. N-ar mai trebui să folosim gaze pentru încălzire. Trebuie îmbunătățită eficiența energetică a apartamentelor, iar CET-urile să treacă gradual pe biomasă. Ar fi trebuit să facem demult asta", spune Kuodis.

Cererea de gaze scade, iar costurile sunt în creștere, din cauza LNG-ului norvegian. Pe de altă parte, în mai anul trecut, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți.

Însă chiar și după ieftinirea gazelor rusești, livrările de LNG norvegian sunt mai scumpe. Chiar și unii oficiali guvernamentali de la Vilnius recunosc, sub protecția anonimatului, că a obliga Achema să cumpere LNG de la terminalul din portul Klaipeda nu e doar nedrept, ci și păgubos din punct de vedere al interesului național al Lituaniei.

Americanii nu vor rezolva problema

"Numărul de consumatori de gaze este în scădere, așa că statul nu avea altă opțiune decât să-i oblige pe marii consumatori să suporte povara financială a terminalului LNG. Discuțiile despre exporturi lituaniene de LNG în America de Sud sunt la fel ca cele despre importuri lituaniene de LNG din SUA: dacă se vor întâmpla vreodată, vor fi gesturi pur simbolice, geopolitice", mai spune oficialul băncii centrale lituaniene.

El a mai spus că guvernul lituanian are o înțelegere distorsionată a modului de funcționare al pieței mondiale de LNG.

"Dacă ne uităm la această piață nu din perspectivă geopolitică, ci economică, vedem limpede că nu ar fi nevoie ca SUA să exporte LNG în Europa dacă SUA ar înceta să importe gaze din Qatar. Asta ar permite statelor europene, inclusiv Lituaniei, să cumpere LNG mai ieftin din Qatar", arată Kuodis.

Oficialul băncii centrale a mai spus că dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție a gazelor naturale a devenit o adevărată obsesie la nivelul autorităților de la Vilnius și că dacă Achema decide să nu mai consume deloc gaze și trece la utilizarea amoniacului ca materie primă, statul lituanian va avea o mare problemă cu acoperirea costurilor de construire și mentenanță a terminalului LNG din portul Klaipeda.

Statul a creat false așteptări

La rândul său, expertul în energie Vidmantas Jankauskas este de părere că statul lituanian a creat false așteptări în legătură cu beneficiile investiției în terminalul LNG. "Autoritățile au vorbit despre inevitabila ieftinire a gazelor ca urmare a acestei investiții, dar de fapt se întâmplă exact contrariul: pentru mulți consumatori majori de gaze, cum ar fi CET-urile, prețurile au crescut cu până la 30%", arată Jankauskas.

El a adăugat că a vorbit cu mai mulți șefi de companii consumatoare de gaze naturale, care i-au spus că se tem că vor ajunge în faliment dacă vor continua să cumpere LNG norvegian.

"Imaginați-vă o companie de oriunde, și cu atât mai mult una dintr-o țară mică precum Lituania, obligată să contribuie cu 15 milioane euro sau mai mult pe an la un model de business pe care statul îl consideră vital pentru securitatea energetică și interesul național al țării. Este cazul Achema", spune Jankauskas.

Cu privire la posibilele exporturi de LNG din SUA către Europa, el a declarat că nu crede că acestea vor ieftini semnificativ gazele naturale.

"Prețul ar scădea dacă Australia sau unele state africane cu resurse abundente de gaze ar intra pe piața LNG, însă pentru asta ar fi nevoie ca barilul de petrol să coste cel puțin 80-90 de dolari, ceea ce nu este cazul. Nu se poate nega că terminalul lituanian de LNG a jucat un rol important în geopolitica energetică a regiunii, în special ca instrument de negociere care a obligat Gazprom să reducă prețul gazelor livrate Lituaniei. Însă acum, odată depășit acest moment, statul lituanian va trebui să se confrunte cu problema costurilor mari ale terminalului", conchide expertul lituanian.

Când geopolitica subminează economia: Lituania îi obligă pe consumatori să cumpere gaze lichefiate din Norvegia, mai scumpe decât gazele rusești

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 13 April 2015 14:56

Lituania LNGÎn octombrie anul trecut, Lituania și-a declarat independența energetică. După trei ani și investiții de puțin peste 100 de milioane de euro, lituanienii au inaugurat terminalul plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG) botezat chiar "Independența", localizat în portul lituanian Klaipeda. Terminalul aduce LNG din Norvegia, care este regazeificat în facilitățile specializate din port, parte a aceluiași proiect. Scopul a fost eliberarea țării de dependența de livrările de gaze naturale de la Gazprom, care până de curând a fost singurul furnizor de gaze al Lituaniei.

Anul acesta, guvernul de la Vilnius a modificat legislația din domeniu și i-a obligat pe toți consumatorii industriali de gaze naturale să renunțe la contractele de aprovizionare semnate cu gigantul rus de stat Gazprom și să cumpere LNG norvegian, cu cel puțin 10% mai scump decât gazele rusești. Autoritățile și-au justificat decizia spunând că este vorba de o chestiune de securitate națională, scrie naturalgaseurope.com.

Producătorul de îngrășăminte chimice Achema este cel mai mare consumator de gaze naturale din Lituania, cu un consum anual de circa 1,3 milioane de metri cubi, reprezentând aproape jumătate din cererea totală anuală de gaze din statul baltic.

Cei mai mulți consumatori industriali s-au supus deciziei, cu excepția producătorului de îngrășăminte chimice Achema. Achema este cel mai mare consumator de gaze naturale din Lituania, cu un consum anual de circa 1,3 milioane de metri cubi, reprezentând aproape jumătate din cererea totală anuală de gaze din statul baltic. Cei de la Achema au somat guvernul să termine cu această formă de "extocare" și a amenințat că va renunța complet la utilizarea gazelor naturale în procesul său de producție.

Costuri de mentenanță de 80 milioane dolari pe an

Până de curând, Achema a avut câștig de cauză în războiul său cu statul lituanian. Cu mult timp înainte de inaugurarea terminalului LNG din portul Klaipeda, autoritățile de la Vilnius au vrut să oblige Achema să-și asigure 25% din consumul propriu de gaze naturale prin achiziții de LNG norvegian. Achema a făcut plângere la Comisia Europeană, iar executivul de la Bruxelles i-a dat dreptate, afirmând că statul lituanian nu poate impune în mod unilateral un astfel de aranjament, ci doar de comun acord cu procucătorul de îngrășăminte chimice.

În 2013, guvernul lituanian a impus prin lege consumatorilor industriali de gaze naturale să contribuie la întărirea "securității naționale" a Lituaniei donând o parte din profiturile lor pentru acoperirea costurilor investiționale presupuse de construirea terminalului LNG din portul Klaipeda, iar ulterior pentru acoperirea costurilor de mentenanță a terminalului.

Achema a dat în judecată guvernul în instanțele lituaniene și a avut inițial câștig de cauză, tribunalul obligând guvernul să suspende aplicarea respectivei contribuții financiare. Însă ulterior, executivul de la Vilnius a cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra respectivei modificări legislative, iar aceasta a decis, recent, că guvernul a respectat legea fundamentală, ceea ce înseamnă că Achema va fi nevoită să plătească sume foarte mari, inclusiv retroactiv, pentru acoperirea costurilor de construire și mentenanță a terminalului LNG. Achema a anunțat că intenționează să atace decizia Curții Constituționale într-un tribunal internațional.

Costurile anuale de mentenanță a terminalului se ridică la circa 80 de milioane de dolari, iar Achema ar trebui să contribuie cu jumătate din această sumă. Însă cei de la Achema spun că această contribuție ar aduce compania la faliment. Anul trecut, Achema a raportat pierderi, datorate în special întreruperii parțiale a producției, din cauza eșecului negocierilor cu Gazprom privind reducerea prețului gazelor rusești.

Amenință că nu vor mai consuma deloc gaze

"Nu este normal ca o singură companie să acopere jumătate din costurile de mentenanță ale terminalului de LNG, mai ales că noi nu cumpărăm nici un metru cub de LNG norvegian. Dacă vom fi obligați să plătim contribuția de mentenanță, foarte curând nu vom mai putea să operăm. În plus, dacă vom renunța la contractul cu Gazprom, așa cum vrea guvernul, vom fi obligați să plătim despăgubiri imense", spune CEO-ul Achema, Ramunas Miliauskas.

El a adăugat că, anul acesta, contractul cu Gazprom expiră, iar Achema ia în calcul mai multe opțiuni de aprovizionare cu gaze naturale.

"Pentru noi nu contează decât aspectul economic. Nu excludem posibilitatea de a cumpăra LNG norvegian prin terminalul din portul Klaipeda, însă insistăm să ni se acorde aceleași condiții precum companiilor cu același profil și de aceleași dimensiuni ca noi din Germania, Polonia și alte țări, unde statul nu se amestecă în relațiile comerciale ale companiilor. Gazprom este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața europeană de gaze naturale și are posibilitatea de a oferi cele mai bune prețuri, în special grație costurilor relativ reduse de transport al gazelor", subliniază Miliauskas.

CEO-ul Achema a mai spus că o altă opțiune a companiei este aceea de a cumpăra amoniac ca materie primă și de a renunța cu totul la gaze. "Realizează statul lituanian ce ar însemna asta pentru terminalul LNG din portul Klaipeda, dat fiind că Achema are o pondere de 50% din consumul total de gaze al Lituaniei?", întreabă retoric Miliauskas.

Facturi mai mari la încălzire

În prezent, terminalul lituanian de LNG conține cantitatea minimă admisă, respectiv 540 de milioane de metri cubi. Capacitatea maximă a acestuia este însă de 3 miliarde de metri cubi. Capacitatea zilnică de regazeificare a facilităților lituaniene de pe uscat se ridică la circa 11 milioane de metri cubi.

Consumul de gaze naturale al Lituaniei este în scădere, iar autoritățile se gândesc deja la soluții alternative de utilizare a LNG-ului norvegian. Există deja un proiect de modificare a legislației, care să permită reexportarea LNG-ului. Una dintre destinațiile potențiale este America de Sud, potrivit Ministerului Energiei de la Vilnius, ceea ce ar presupune relocarea terminalului LNG și a facilităților de regazeificare undeva mai aproape de client.

Achema nu este singurul consumator industrial de gaze naturale nemulțumit de deciziile guvernului cu privire la terminalul LNG din portul Klaipeda. Anul acesta, facturile la încălzire ale lituanienilor au crescut cu 7%, din cauza faptului că CET-urile din Lituania au fost obligate să cumpere LNG norvegian, mai scump decât gazele rusești de la Gazprom.

"În prezent, suntem obligați să cumpărăm două treimi din necesarul de gaze de la terminalul LNG", a declarat un purtător de cuvânt al Vilnius Energija, administratorul CET-ului care asigură încălzirea centrală în capitala Lituaniei. Însă în replică, compania de administrare a terminalului LNG susține că scumpirea facturilor s-a datorat tocmai faptului că CET-ul a omis să cumpere gaze pentru luna martie de la terminal, cumpărându-l în schimb la prețuri spot de pe bursele internaționale.

LNG-ul norvegian e mai scump și după ieftinirea Gazprom

Raimundas Kuodis, un înalt oficial al Băncii Centrale a Lituaniei cu competențe în domeniul energiei, spune că decizia Lituaniei de a construi terminalul LNG și facilitățile de regazeificare ar fi avut sens economic dacă ar fi fost însoțită de măsuri de încurajare a reducerii consumului de gaze pentru încălzire, prin îmbunătățirea izolației blocurilor construite în era sovietică.

"Lituania utilizează gaze naturale pentru încălzire și ca materie primă pentru producători de îngrășăminte chimice precum Achema. N-ar mai trebui să folosim gaze pentru încălzire. Trebuie îmbunătățită eficiența energetică a apartamentelor, iar CET-urile să treacă gradual pe biomasă. Ar fi trebuit să facem demult asta", spune Kuodis.

Cererea de gaze scade, iar costurile sunt în creștere, din cauza LNG-ului norvegian. Pe de altă parte, în mai anul trecut, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți.

Însă chiar și după ieftinirea gazelor rusești, livrările de LNG norvegian sunt mai scumpe. Chiar și unii oficiali guvernamentali de la Vilnius recunosc, sub protecția anonimatului, că a obliga Achema să cumpere LNG de la terminalul din portul Klaipeda nu e doar nedrept, ci și păgubos din punct de vedere al interesului național al Lituaniei.

Americanii nu vor rezolva problema

"Numărul de consumatori de gaze este în scădere, așa că statul nu avea altă opțiune decât să-i oblige pe marii consumatori să suporte povara financială a terminalului LNG. Discuțiile despre exporturi lituaniene de LNG în America de Sud sunt la fel ca cele despre importuri lituaniene de LNG din SUA: dacă se vor întâmpla vreodată, vor fi gesturi pur simbolice, geopolitice", mai spune oficialul băncii centrale lituaniene.

El a mai spus că guvernul lituanian are o înțelegere distorsionată a modului de funcționare al pieței mondiale de LNG.

"Dacă ne uităm la această piață nu din perspectivă geopolitică, ci economică, vedem limpede că nu ar fi nevoie ca SUA să exporte LNG în Europa dacă SUA ar înceta să importe gaze din Qatar. Asta ar permite statelor europene, inclusiv Lituaniei, să cumpere LNG mai ieftin din Qatar", arată Kuodis.

Oficialul băncii centrale a mai spus că dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție a gazelor naturale a devenit o adevărată obsesie la nivelul autorităților de la Vilnius și că dacă Achema decide să nu mai consume deloc gaze și trece la utilizarea amoniacului ca materie primă, statul lituanian va avea o mare problemă cu acoperirea costurilor de construire și mentenanță a terminalului LNG din portul Klaipeda.

Statul a creat false așteptări

La rândul său, expertul în energie Vidmantas Jankauskas este de părere că statul lituanian a creat false așteptări în legătură cu beneficiile investiției în terminalul LNG. "Autoritățile au vorbit despre inevitabila ieftinire a gazelor ca urmare a acestei investiții, dar de fapt se întâmplă exact contrariul: pentru mulți consumatori majori de gaze, cum ar fi CET-urile, prețurile au crescut cu până la 30%", arată Jankauskas.

El a adăugat că a vorbit cu mai mulți șefi de companii consumatoare de gaze naturale, care i-au spus că se tem că vor ajunge în faliment dacă vor continua să cumpere LNG norvegian.

"Imaginați-vă o companie de oriunde, și cu atât mai mult una dintr-o țară mică precum Lituania, obligată să contribuie cu 15 milioane euro sau mai mult pe an la un model de business pe care statul îl consideră vital pentru securitatea energetică și interesul național al țării. Este cazul Achema", spune Jankauskas.

Cu privire la posibilele exporturi de LNG din SUA către Europa, el a declarat că nu crede că acestea vor ieftini semnificativ gazele naturale.

"Prețul ar scădea dacă Australia sau unele state africane cu resurse abundente de gaze ar intra pe piața LNG, însă pentru asta ar fi nevoie ca barilul de petrol să coste cel puțin 80-90 de dolari, ceea ce nu este cazul. Nu se poate nega că terminalul lituanian de LNG a jucat un rol important în geopolitica energetică a regiunii, în special ca instrument de negociere care a obligat Gazprom să reducă prețul gazelor livrate Lituaniei. Însă acum, odată depășit acest moment, statul lituanian va trebui să se confrunte cu problema costurilor mari ale terminalului", conchide expertul lituanian.

Acord ruso-ucrainean: Kiev-ul va plăti doar 248 de $ pe mia de metri cubi de gaz până la încheierea procesului de arbitraj

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 02 April 2015 12:32

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievRusia, prin gigantul Gazprom, și Ucraina, prin compania monopolistă de stat Natfogaz, au semnat ieri un acord privind alimentarea cu gaze naturale pe trimestrul al doilea, în urma căruia Kievul va achita doar 248 de dolari pe mia de metri cubi.

Potrivit autorităților ucrainene, contractul conține o prevedere suplimentară, potrivit căreia acesta este valabil până la încheierea procesului deschid de Ucraina la Curtea de arbitraj de pe lângă Camera de Comerț de la Stockholm.

"Este de așteptat ca acest acord temporar să fie valabil până la stabilirea de către Curtea de Arbitraj de la Stockholm va stabili procedurile referitoare la contractul de furnizare a gazelor dintre Naftogaz și Gazprom", se precizează într-un comunicat de presă al NAftogaz, citat de agenția de presă ucraineană Interfax.

Naftogaz susține că un acord suplimentar la contractul de aprovizionarea cu gaze din 1 aprilie prevede extinderea elemente-cheie ale acordurilor de la Bruxelles până la sfârșitul lunii iunie 2015.

În special, acest acord extinde dispozițiile referitoare la mecanismul de stabilire a prețurilor, la mijloacele de plată și de extracție gazelor.

Putin a fost de acord cu reducerea prețului

Preşedintele rus Vladimir Putin a acceptat marţi propunerea premierului Dmitri Medvedev cu privire la prelungirea cu trei luni a acordului privind livrarea de gaze naturale ruseşti Ucrainei, care expira în aceeaşi zi.

În acest context, premierul rus Dmitri Medvedev a precizat, potrivit Mediafax, că un discount este posibil, dar partea ucraineană trebuie să îşi respecte obligaţiile asumate în acord la capitolul plăţii datoriilor acumulate pentru livrările de gaze anterioare.

În primul trimestru al anului 2015, Rusia a vândut Ucrainei gaze la preţul de 329 de dolari pe mia de metri cubi, iar un discount de 100 de dolari la mia de metri cubi de gaze este prevăzut în contextul scăderii preţului la gaze pe piaţa internaţională.

Luni, compania rusă de stat Gazprom a cerut aviz Guvernului de la Moscova pentru acordarea unei reduceri de preţ pentru gazele naturale care vor fi furnizate Ucrainei în următoarele trei luni.

Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, nu a specificat nivelul reducerii, dar a menţionat că termenii actualului contract dintre Gazprom şi Naftogaz prevăd posibilitatea acordării unei reduceri de preţ pentru gazele furnizate Ucrainei.

Acord ruso-ucrainean: Kiev-ul va plăti doar 248 de $ pe mia de metri cubi de gaz până la încheierea procesului de arbitraj

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 02 April 2015 12:32

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievRusia, prin gigantul Gazprom, și Ucraina, prin compania monopolistă de stat Natfogaz, au semnat ieri un acord privind alimentarea cu gaze naturale pe trimestrul al doilea, în urma căruia Kievul va achita doar 248 de dolari pe mia de metri cubi.

Potrivit autorităților ucrainene, contractul conține o prevedere suplimentară, potrivit căreia acesta este valabil până la încheierea procesului deschid de Ucraina la Curtea de arbitraj de pe lângă Camera de Comerț de la Stockholm.

"Este de așteptat ca acest acord temporar să fie valabil până la stabilirea de către Curtea de Arbitraj de la Stockholm va stabili procedurile referitoare la contractul de furnizare a gazelor dintre Naftogaz și Gazprom", se precizează într-un comunicat de presă al NAftogaz, citat de agenția de presă ucraineană Interfax.

Naftogaz susține că un acord suplimentar la contractul de aprovizionarea cu gaze din 1 aprilie prevede extinderea elemente-cheie ale acordurilor de la Bruxelles până la sfârșitul lunii iunie 2015.

În special, acest acord extinde dispozițiile referitoare la mecanismul de stabilire a prețurilor, la mijloacele de plată și de extracție gazelor.

Putin a fost de acord cu reducerea prețului

Preşedintele rus Vladimir Putin a acceptat marţi propunerea premierului Dmitri Medvedev cu privire la prelungirea cu trei luni a acordului privind livrarea de gaze naturale ruseşti Ucrainei, care expira în aceeaşi zi.

În acest context, premierul rus Dmitri Medvedev a precizat, potrivit Mediafax, că un discount este posibil, dar partea ucraineană trebuie să îşi respecte obligaţiile asumate în acord la capitolul plăţii datoriilor acumulate pentru livrările de gaze anterioare.

În primul trimestru al anului 2015, Rusia a vândut Ucrainei gaze la preţul de 329 de dolari pe mia de metri cubi, iar un discount de 100 de dolari la mia de metri cubi de gaze este prevăzut în contextul scăderii preţului la gaze pe piaţa internaţională.

Luni, compania rusă de stat Gazprom a cerut aviz Guvernului de la Moscova pentru acordarea unei reduceri de preţ pentru gazele naturale care vor fi furnizate Ucrainei în următoarele trei luni.

Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, nu a specificat nivelul reducerii, dar a menţionat că termenii actualului contract dintre Gazprom şi Naftogaz prevăd posibilitatea acordării unei reduceri de preţ pentru gazele furnizate Ucrainei.

OMV îl înlocuiește pe Roiss cu CEO-ul Wintershall, artizanul vânzării WINGAS şi WIEE către Gazprom

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 27 March 2015 21:06

w750 0406 2393CEO-ul Wintershall Rainer Seele (foto, dreapta) îl va înlocui începând cu data de 1 iulie 2015 pe Gerhard Roiss în funcția de președinte al Bord-ului executiv al OMV AG, principal acționar al OMV Petrom, și cea de CEO al companiei austriece.

Seele va avea un mandat de trei ani, cu opțiune de prelungire din partea OMV pentru încă doi ani, a decis în ședința de astăzi Consiliul de Suraveghere al OMV AG.

Gerhard Roiss va demisiona din cele două funcții pe 30 iunie 2015, așa cum a anunțat OMV AG în urmă cu câteva luni.

Rainer Seele este un cetățean german “căsătorit, cu trei copii”, care are o vastă experiență în industria de petrol și gaze.

Zvonuri privind numirea lui Seele ca CEO al OMV AG au apărut de dimineață în presa austriacăPotrivit Reuters, ministrul austriac de Finanțe, Hans Joerg Schelling, a declarat, vineri, că numele noului CEO al OMV va fi o surpriză.

Rainer Seele, CEO al WINGAS și Wintershall

Începând din octombrie 2009 a condus cea mai mare companie producătoare de petrol și gaze din Germania, Wintershall, și subsidiara acesteia din industria chimică, BASF. Și-a început cariera la BASF, iar din 2000 a devenit director de management responsabil cu vânzările la WINGAS. Începând cu 2002, a devenit președinte al WINGAS și a fost “înainte de toate responsabil cu informarea publicului în legătură cu importanța cooperării cu Rusia în ceea ce privește alimentarea cu gaz a Europei”. Tot în 2002, a fost numit și în Board-ul Executiv al Wintershall, unde a fost responsabil cu divizia de trading, după care, în 2009, a devenit CEO al Wintershall.

Seele a cedat activitățile de trading și depozitare ale Wintershall către Gazprom

Cele două companii la care a activat Rainer Seele, Wintershall și WINGAS, sunt cunoscute pentru legăturile strânse pe care le au cu gigantul rus Gazprom. Gazprom a preluat de la Wintershall în totalitate activitatea de comercializare a gazelor în Europa

La finalul lui 2013, concernul rus Gazprom şi cel german Wintershall au semnat un acord de schimb de active între Gazprom şi Wintershall Holding GmbH.

În urma tranzacției, Gazprom a obținut o participație de 100% la companiile mixte de comercializare şi stocare a gazelor în Europa, Wingas, WIEH şi WIEE, şi 50% din activele compania Winz, care se ocupă cu prospectarea hidrocarburilor în Marea Nordului. Wintershall, în schimb a devenit acționar cu 25,01% în proiectul de exploatare a tronsoanelor 4A şi 5A de la zăcământul de petrol condensat Urengoi.

Tranzacția a fost aprobată de Comisia Europeană pe 4 decembrie 2013.

Cu alte cuvinte, începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, va importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit proprietatea 100% a Gazprom.

OMV îl înlocuiește pe Roiss cu CEO-ul Wintershall, artizanul vânzării WINGAS şi WIEE către Gazprom

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 27 March 2015 21:06

w750 0406 2393CEO-ul Wintershall Rainer Seele (foto, dreapta) îl va înlocui începând cu data de 1 iulie 2015 pe Gerhard Roiss în funcția de președinte al Bord-ului executiv al OMV AG, principal acționar al OMV Petrom, și cea de CEO al companiei austriece.

Seele va avea un mandat de trei ani, cu opțiune de prelungire din partea OMV pentru încă doi ani, a decis în ședința de astăzi Consiliul de Suraveghere al OMV AG.

Gerhard Roiss va demisiona din cele două funcții pe 30 iunie 2015, așa cum a anunțat OMV AG în urmă cu câteva luni.

Rainer Seele este un cetățean german “căsătorit, cu trei copii”, care are o vastă experiență în industria de petrol și gaze.

Zvonuri privind numirea lui Seele ca CEO al OMV AG au apărut de dimineață în presa austriacăPotrivit Reuters, ministrul austriac de Finanțe, Hans Joerg Schelling, a declarat, vineri, că numele noului CEO al OMV va fi o surpriză.

Rainer Seele, CEO al WINGAS și Wintershall

Începând din octombrie 2009 a condus cea mai mare companie producătoare de petrol și gaze din Germania, Wintershall, și subsidiara acesteia din industria chimică, BASF. Și-a început cariera la BASF, iar din 2000 a devenit director de management responsabil cu vânzările la WINGAS. Începând cu 2002, a devenit președinte al WINGAS și a fost “înainte de toate responsabil cu informarea publicului în legătură cu importanța cooperării cu Rusia în ceea ce privește alimentarea cu gaz a Europei”. Tot în 2002, a fost numit și în Board-ul Executiv al Wintershall, unde a fost responsabil cu divizia de trading, după care, în 2009, a devenit CEO al Wintershall.

Seele a cedat activitățile de trading și depozitare ale Wintershall către Gazprom

Cele două companii la care a activat Rainer Seele, Wintershall și WINGAS, sunt cunoscute pentru legăturile strânse pe care le au cu gigantul rus Gazprom. Gazprom a preluat de la Wintershall în totalitate activitatea de comercializare a gazelor în Europa

La finalul lui 2013, concernul rus Gazprom şi cel german Wintershall au semnat un acord de schimb de active între Gazprom şi Wintershall Holding GmbH.

În urma tranzacției, Gazprom a obținut o participație de 100% la companiile mixte de comercializare şi stocare a gazelor în Europa, Wingas, WIEH şi WIEE, şi 50% din activele compania Winz, care se ocupă cu prospectarea hidrocarburilor în Marea Nordului. Wintershall, în schimb a devenit acționar cu 25,01% în proiectul de exploatare a tronsoanelor 4A şi 5A de la zăcământul de petrol condensat Urengoi.

Tranzacția a fost aprobată de Comisia Europeană pe 4 decembrie 2013.

Cu alte cuvinte, începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, va importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit proprietatea 100% a Gazprom.

UE riscă să rămână fără gaz rusesc în urma amenințării Ucrainei cu suspendarea importurilor din Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 24 March 2015 11:35

23.siStatele membre ale Uniunii Europene care importă gaz rusesc care tranzitează Ucraina ar putea suferi în urma anunțului oficialităților ucrainene privind posibilitatea suspendării de către Kiev a importului de gaze din Rusia începând cu 1 aprilie, în cazul în care Gazprom nu micșorează tarifele.

Atât premierul ucrainean Arseny Yatsenyuk, cât și ministrul ucrainean al Energiei, Vladimir Demchishin, au amenințat Gazprom că Ucraina va înceta să cumpere gaze rusești, preferând să le achiziționeze de pe piața europeană, unde, susțin ei, ar putea plăti un preț cu 50 de dolari mai mic pe mia de metri cubi.

"Nu avem nevoie să cumpărăm gaz natural din Rusia în acest moment. N-are niciun sens să cumpărăm gaze la un preţ mai mare decât în Europa. Probabil vom înceta să mai cumpărăm", a afirmat Demchishin.

Potrivit ministrului rus al energiei, Aleksandr Novak, citat de RT, Rusia este dispusă să micșoreze prețul gazelor livrate Ucrainei cu 30 de dolari pe mia de metri cubi, de la 378 la 348 dolari.

Autoritățile de la Moscova și Kiev vor avea o nouă întâlnire în această săptămână, vechiul acord "de iarnă" urmând a expira la sfârșitul lunii martie. În pofida declarațiilor oficialilor ucraineni, este de așteptat ca un nou acord să fie parafat la mijlocul lunii aprilie. La ultima întâlnire, presat de oficialitățile UE, Kiev-ul a convenit să achiziționeze în continuare gaz rusesc pentru a-și alimenta depozitele subterane în vederea asigurării aprovizionării cu gaze a statelor europene.

În prezent, potrivit Gas Storage Europe (GSE) , rezervele de gaz ale Ucrainei se situează la 7,741 miliarde de metri cubi, cu 5% mai reduse decât la începutul lunii. De la începutul anului, rezervele de gaz ale Ucrainei s-au diminuat cu 3,627 miliarde de metri cubi.

În luna iunie a anului trecut, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, în condițiile în care guvernul de la Kiev a refuzat să accepte o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus atunci un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat în luna octombrie un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înțelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze rusești până martie 2015.

UE riscă să rămână fără gaz rusesc în urma amenințării Ucrainei cu suspendarea importurilor din Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 24 March 2015 11:35

23.siStatele membre ale Uniunii Europene care importă gaz rusesc care tranzitează Ucraina ar putea suferi în urma anunțului oficialităților ucrainene privind posibilitatea suspendării de către Kiev a importului de gaze din Rusia începând cu 1 aprilie, în cazul în care Gazprom nu micșorează tarifele.

Atât premierul ucrainean Arseny Yatsenyuk, cât și ministrul ucrainean al Energiei, Vladimir Demchishin, au amenințat Gazprom că Ucraina va înceta să cumpere gaze rusești, preferând să le achiziționeze de pe piața europeană, unde, susțin ei, ar putea plăti un preț cu 50 de dolari mai mic pe mia de metri cubi.

"Nu avem nevoie să cumpărăm gaz natural din Rusia în acest moment. N-are niciun sens să cumpărăm gaze la un preţ mai mare decât în Europa. Probabil vom înceta să mai cumpărăm", a afirmat Demchishin.

Potrivit ministrului rus al energiei, Aleksandr Novak, citat de RT, Rusia este dispusă să micșoreze prețul gazelor livrate Ucrainei cu 30 de dolari pe mia de metri cubi, de la 378 la 348 dolari.

Autoritățile de la Moscova și Kiev vor avea o nouă întâlnire în această săptămână, vechiul acord "de iarnă" urmând a expira la sfârșitul lunii martie. În pofida declarațiilor oficialilor ucraineni, este de așteptat ca un nou acord să fie parafat la mijlocul lunii aprilie. La ultima întâlnire, presat de oficialitățile UE, Kiev-ul a convenit să achiziționeze în continuare gaz rusesc pentru a-și alimenta depozitele subterane în vederea asigurării aprovizionării cu gaze a statelor europene.

În prezent, potrivit Gas Storage Europe (GSE) , rezervele de gaz ale Ucrainei se situează la 7,741 miliarde de metri cubi, cu 5% mai reduse decât la începutul lunii. De la începutul anului, rezervele de gaz ale Ucrainei s-au diminuat cu 3,627 miliarde de metri cubi.

În luna iunie a anului trecut, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, în condițiile în care guvernul de la Kiev a refuzat să accepte o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus atunci un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat în luna octombrie un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înțelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze rusești până martie 2015.

Vor plăti europenii mai mult pe gazele rusești din cauza Ucrainei? Kievul vrea să dubleze tariful perceput Gazprom pentru tranzitul gazelor exportate în UE

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 20 March 2015 13:12

Donbass gazeUcraina vrea să majoreze cu aproape 100% tariful pe care îl percepe de la Gazprom pentru tranzitul gazelor naturale exportate de Rusia în Europa prin conductele ucrainene, a declarat ministrul Energiei de la Kiev, Volodimir Demcischin.

"Va trebui să rezolvăm această problemă, precum și altele, cum ar fi prețul și termenii în care se vor face livrările și plata pentru acestea, înainte de a ajunge la un acord. În prezent, Ucraina percepe de la Gazprom un tarif de 2,88 dolari pentru a transporta 1.000 de metri cubi de gaze pe o distanță de 100 de kilometri. Vrem să majorăm acest tarif la undeva între 5,30 și 5,50 dolari, un nivel pe care îl considerăm rezonabil", a declarat ministrul ucrainean, pentru Wall Street Journal.

Pentru clienții europeni ai Gazprom, această majorare a tariful de tranzit creează riscul scumpirii gazelor rusești importate, dat fiind că, cel mai probabil, Rusia va pasa majorarea tarifului de transport decisă de Kiev în prețul de vânzare impus consumatorilor din UE.

Vineri debutează noi negocieri la Bruxelles cu privire la livrările de gaze rusești către Ucraina, însă perspectiva unui acord este departe de a fi sigură, dat fiind multitudinea de puncte de dezacord între părțile implicate.

Problema livrărilor de gaze către separatiști

"Se va discuta și problema aprovizionării cu gaze în regiunile separatiste Donețk și Lugansk", a spus Volodimir Demcischin, precizând că Kievul livrează zilnic aproape 6 milioane de metri cubi de gaze naturale în regiunile respective, precum și energie electrică.

Ucraina a oprit pentru ceva timp alimentarea cu gaze a regiunilor separatiste, invocând avarii la conductele de transport. Întreruperea livrărilor a creat tensiune între Kiev și Moscova, însă ministrul ucrainean al Energiei susține că problemele de aprovizionare cauzate de avarierea conductelor au fost rezolvate.

La rândul său, Gazprom livrează gaze naturale direct în regiunile separatiste și nu include aceste livrări pe factura de gaze a Kievului, a precizat Demcischin.

În noiembrie anul trecut, Kievul amenința cu întreruperea alimentării cu gaze naturale a regiunilor din estul țării controlate de separatiștii proruși, monopolul energetic ucrainean de stat Naftogaz susținând că autoproclamatele republici Donețk și Lugansk îi datorează 308 milioane dolari, reprezentând facturi neachitate pentru gazele livrate de Naftogaz în regiunea Donbass în ultimele două ierni.

La rândul său, ministrul ucrainean de Finanțe, Oleksandr Șlapak, a propus atunci ca Rusia să aprovizioneze direct cu gaze republicile Donețk și Lugansk, dat fiind că regiunea dispune de sistemul de conducte necesar în acest sens.

Chestiune rămasă în suspensie

La finalul lunii februarie 2015, Gazprom a anunțat că autoritățile de la Kiev nu au plătit la scadență suma datorată pentru livrările de gaze rusești care urmau să fie efectuate în martie, sumă care trebuie plătită în avans, potrivit acordului dintre Rusia, Ucraina și UE, și a amenințat că va întrerupe complet livrările de gaze naturale către Ucraina dacă autoritățile de la Kiev nu vor achita în avans, în termen de 2 zile.

În replică, monopolul energetic de stat al Ucrainei, Naftogaz, a acuzat Gazprom că nu a livrat Ucrainei întreaga cantitate de gaze pentru care Kievul plătise în avans cu o săptămână în urmă. Acuzația venea la două zile după ce Mosocova anunțase că livrează o parte din gazele destinate Ucrainei direct către regiunile controlate de separatiștii proruși.

Naftogaz spunea că rușii au încălcat termeni acordului dintre Kremlin, Kiev și Bruxelles, livrând doar 47 milioane metri cubi de gaze dintr-o cantitate totală contractată de 114 milioane metri cubi, plătită de ucraineni în avans săptămâna anterioară. Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, însă, că livrările de gaze către rebeli sunt efectuate în acord cu contractul semnat cu Naftogaz.

La începutul acestei luni, Ucraina și Rusia au ajuns la un nou acord privind gazele, convenind să amâne rezolvarea disputei cu privire la cine trebuie să plătească pentru gazele furnizate regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Nu au început încă înmagazinarea pentru iarna viitoare

Ucraina nu a început încă programul de înmagazinare de gaze naturale pentru iarna viitoare, nivelul proviziilor fiind în ușoară scădere. În prezent, Kievul are stocate 7,8 miliarde de metri cubi, iar presiunea în conducte este suficientă pentru a asigura stabilitatea livrărilor către UE, a spus ministrul ucrainean.

Joi, un oficial al UE declarat că Ucraina deține în depozitele sale subterane de înmagazinare între 7,3 și 7,4 miliarde de metri cubi de gaze și că se așteaptă ca nivelul să scadă la 6,5 miliarde, înainte de a se începe procesul de reumplere a depozitelor. Sursa citată a mai precizat că este nevoie de rezerve de minimum 5 miliarde de metri cubi pentru menținerea tranzitului gazelor rusești către Europa.

În schimb, ministrul ucrainean al Energiei spune că sunt suficiente 4 miliarde de metri cubi pentru menținerea securității exporturilor Gazprom către UE, cu toate că, la nivelul respectiv, Ucraina nu ar mai putea să extragă cantități semnificative de gaze din depozite pentru consumul propriu. 

Vor plăti europenii mai mult pe gazele rusești din cauza Ucrainei? Kievul vrea să dubleze tariful perceput Gazprom pentru tranzitul gazelor exportate în UE

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 20 March 2015 13:12

Donbass gazeUcraina vrea să majoreze cu aproape 100% tariful pe care îl percepe de la Gazprom pentru tranzitul gazelor naturale exportate de Rusia în Europa prin conductele ucrainene, a declarat ministrul Energiei de la Kiev, Volodimir Demcischin.

"Va trebui să rezolvăm această problemă, precum și altele, cum ar fi prețul și termenii în care se vor face livrările și plata pentru acestea, înainte de a ajunge la un acord. În prezent, Ucraina percepe de la Gazprom un tarif de 2,88 dolari pentru a transporta 1.000 de metri cubi de gaze pe o distanță de 100 de kilometri. Vrem să majorăm acest tarif la undeva între 5,30 și 5,50 dolari, un nivel pe care îl considerăm rezonabil", a declarat ministrul ucrainean, pentru Wall Street Journal.

Pentru clienții europeni ai Gazprom, această majorare a tariful de tranzit creează riscul scumpirii gazelor rusești importate, dat fiind că, cel mai probabil, Rusia va pasa majorarea tarifului de transport decisă de Kiev în prețul de vânzare impus consumatorilor din UE.

Vineri debutează noi negocieri la Bruxelles cu privire la livrările de gaze rusești către Ucraina, însă perspectiva unui acord este departe de a fi sigură, dat fiind multitudinea de puncte de dezacord între părțile implicate.

Problema livrărilor de gaze către separatiști

"Se va discuta și problema aprovizionării cu gaze în regiunile separatiste Donețk și Lugansk", a spus Volodimir Demcischin, precizând că Kievul livrează zilnic aproape 6 milioane de metri cubi de gaze naturale în regiunile respective, precum și energie electrică.

Ucraina a oprit pentru ceva timp alimentarea cu gaze a regiunilor separatiste, invocând avarii la conductele de transport. Întreruperea livrărilor a creat tensiune între Kiev și Moscova, însă ministrul ucrainean al Energiei susține că problemele de aprovizionare cauzate de avarierea conductelor au fost rezolvate.

La rândul său, Gazprom livrează gaze naturale direct în regiunile separatiste și nu include aceste livrări pe factura de gaze a Kievului, a precizat Demcischin.

În noiembrie anul trecut, Kievul amenința cu întreruperea alimentării cu gaze naturale a regiunilor din estul țării controlate de separatiștii proruși, monopolul energetic ucrainean de stat Naftogaz susținând că autoproclamatele republici Donețk și Lugansk îi datorează 308 milioane dolari, reprezentând facturi neachitate pentru gazele livrate de Naftogaz în regiunea Donbass în ultimele două ierni.

La rândul său, ministrul ucrainean de Finanțe, Oleksandr Șlapak, a propus atunci ca Rusia să aprovizioneze direct cu gaze republicile Donețk și Lugansk, dat fiind că regiunea dispune de sistemul de conducte necesar în acest sens.

Chestiune rămasă în suspensie

La finalul lunii februarie 2015, Gazprom a anunțat că autoritățile de la Kiev nu au plătit la scadență suma datorată pentru livrările de gaze rusești care urmau să fie efectuate în martie, sumă care trebuie plătită în avans, potrivit acordului dintre Rusia, Ucraina și UE, și a amenințat că va întrerupe complet livrările de gaze naturale către Ucraina dacă autoritățile de la Kiev nu vor achita în avans, în termen de 2 zile.

În replică, monopolul energetic de stat al Ucrainei, Naftogaz, a acuzat Gazprom că nu a livrat Ucrainei întreaga cantitate de gaze pentru care Kievul plătise în avans cu o săptămână în urmă. Acuzația venea la două zile după ce Mosocova anunțase că livrează o parte din gazele destinate Ucrainei direct către regiunile controlate de separatiștii proruși.

Naftogaz spunea că rușii au încălcat termeni acordului dintre Kremlin, Kiev și Bruxelles, livrând doar 47 milioane metri cubi de gaze dintr-o cantitate totală contractată de 114 milioane metri cubi, plătită de ucraineni în avans săptămâna anterioară. Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, însă, că livrările de gaze către rebeli sunt efectuate în acord cu contractul semnat cu Naftogaz.

La începutul acestei luni, Ucraina și Rusia au ajuns la un nou acord privind gazele, convenind să amâne rezolvarea disputei cu privire la cine trebuie să plătească pentru gazele furnizate regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Nu au început încă înmagazinarea pentru iarna viitoare

Ucraina nu a început încă programul de înmagazinare de gaze naturale pentru iarna viitoare, nivelul proviziilor fiind în ușoară scădere. În prezent, Kievul are stocate 7,8 miliarde de metri cubi, iar presiunea în conducte este suficientă pentru a asigura stabilitatea livrărilor către UE, a spus ministrul ucrainean.

Joi, un oficial al UE declarat că Ucraina deține în depozitele sale subterane de înmagazinare între 7,3 și 7,4 miliarde de metri cubi de gaze și că se așteaptă ca nivelul să scadă la 6,5 miliarde, înainte de a se începe procesul de reumplere a depozitelor. Sursa citată a mai precizat că este nevoie de rezerve de minimum 5 miliarde de metri cubi pentru menținerea tranzitului gazelor rusești către Europa.

În schimb, ministrul ucrainean al Energiei spune că sunt suficiente 4 miliarde de metri cubi pentru menținerea securității exporturilor Gazprom către UE, cu toate că, la nivelul respectiv, Ucraina nu ar mai putea să extragă cantități semnificative de gaze din depozite pentru consumul propriu. 

UE vrea să supervizeze contractele statelor membre cu Gazprom, Ungaria, Cehia, Slovacia și alte 7 țări se opun

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 19 March 2015 14:30

Gazprom PoloniaComisia Europeană vrea să capete prerogativa de a superviza contractele de achiziție de gaze naturale pe care statele membre le semnează cu gigantul rus de stat Gazprom, însă 10 state membre ale UE se opun acestei măsuri.

Propunerea ar acorda Comisiei Europene drept de veto asupra acestor contracte. Executivul european ar urma să aibă puterea de a se pronunța asupra termenilor contractelor dintre statele membre și Rusia și să refuze să le aprobe dacă consideră că prețurile de livrare sunt incorecte sau că anumite clauze din contracte încalcă legislația europeană.

Scopul măsurii este acela de a rezolva tensiunile dintre UE și Gazprom, care este acuzată de abuz de poziție dominantă în Europa și de impunerea de prețuri discriminatorii, excesiv de mari, anumitor clienți europeni, acuzație negată de ruși.

Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului European, a fost dintotdeauna un susținător vocal al acestui plan. Însă unele state membre, cum ar fi Ungaria, Cehia și Slovacia, se opun ideii, nedorind să antagonizeze și mai mult Moscova, scrie Financial Times. Propunerea face parte dintr-o inițiativă mai largă a UE de crearea a unei uniuni energetice în Europa, pentru reducerea prețurilor la energie și îmbunătățirea securității alimentării cu gaze și energie electrică pe continent.

Propunerea vine într-un moment în care autoritățile europene se pregătesc să finalizeze o anchetă antitrust împotriva Gazprom și are ca scop uniformizarea prețurilor la importurile de gaze rusești la nivelul Uniunii, precum și a condițiilor contractuale. În 2011, la debutul anchetei antitrust, prețul impus de Gazprom Lituaniei pentru gazele livrate era cu cel puțin o treime mai mare decât cel solicitat Germaniei.

Potrivit unui draft al propunerii, consultat de Financial Times, Comisia Europeană ar urma să fie implicată în toate acordurile semnate de statele membre cu furnizori din afara UE care ar putea afecta securitatea energetică a Uniunii.

Polonia este principalul susținător al acestei măsuri. Însă pe lângă Ungaria, Cehia și Slovacia, alte 7 state membre UE și-ar fi exprimat rezervele cu privire la acest plan, susțin surse diplomatice citate de publicația britanică.

Budapesta, care s-a apropiat de Moscova în mandatul premierului Viktor Orban, a obținut, recent, clauze mai avantajoase în contractul său cu Gazprom și nu vede cu ochi buni acordarea de puteri sporite Comisiei Europene în ceea ce privește supervizarea contractelor statelor membre cu rușii. Orban a declarat explicit că se teme că planurile UE privind piața unică de energie din Europa ar putea afecta suveranitatea națională a Ungariei.

"Vom avea o problemă majoră. Mă aștept la escaladarea conflictului", a spus Orban luna trecută.

Mai mulți clienți ai Gazprom din estul Europei recunosc, în discuții private, că se tem de represalii din partea Moscovei dacă Bruxelles-ul va căpăta drept de veto asupra contractelor de livrare de gaze naturale. În public, însă, aceleași state se referă mai degrabă la probleme de natură tehnică pe care aplicarea propunerii le-ar crea și la riscul ca aceasta să contravină reglementărilor europene privind concurența, precum și regulilor privind libertatea comercială ale Organizației Mondiale a Comerțului.

Un înalt oficial al UE estimează că vor fi dezbateri aprinse asupra acestui subiect la Consiliul European, care însă se vor finaliza printr-un comunicat oficial redactat într-un limbaj ambiguu, care să nu supere pe nimeni. Textul final asupra căruia se va conveni eventual va reprezenta doar debutul unei lungi perioade de demersuri legale și instituționale prin care se va vedea în cel fel ar putea fi pusă în practică ideea.

O altă problemă este cea legată de confidențialitatea contractelor dintre Gazprom și clienții săi europeni. Propunerea privind supervizarea contractelor de către Comisia Europeană s-ar referi exclusiv la acorduri interguvernamentale, nu la contracte între Gazprom și entități europene private. În UE, Gazprom este implicată în circa 40 de acorduri interguvernamentale și 300 de contracte comerciale private cu diferite companii.

Acest detaliu al propunerii favorizează Germania, care nu are un acord interguvernamental cu Rusia, ci doar contracte private semnate de companii de utilități. Chiar și așa, Germania s-ar opune ideii, riscând să intre în conflict cu Polonia, potrivit Reuters.

Argumentul german este că, oricum, a da acces Comisiei Europene la contractele cu Gazprom ar însemna dezvăluirea de informații confidențiale sensibile din punct de vedere comercial. Potrivit estimărilor industriei, Polonia plătește pe gazele rusești un preț de 370 dolari/mia de metri cubi, cu peste 19% mai mare decât cel achitat de Germania, de 310 dolari/mia de metri cubi.

UE vrea să supervizeze contractele statelor membre cu Gazprom, Ungaria, Cehia, Slovacia și alte 7 țări se opun

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 19 March 2015 14:30

Gazprom PoloniaComisia Europeană vrea să capete prerogativa de a superviza contractele de achiziție de gaze naturale pe care statele membre le semnează cu gigantul rus de stat Gazprom, însă 10 state membre ale UE se opun acestei măsuri.

Propunerea ar acorda Comisiei Europene drept de veto asupra acestor contracte. Executivul european ar urma să aibă puterea de a se pronunța asupra termenilor contractelor dintre statele membre și Rusia și să refuze să le aprobe dacă consideră că prețurile de livrare sunt incorecte sau că anumite clauze din contracte încalcă legislația europeană.

Scopul măsurii este acela de a rezolva tensiunile dintre UE și Gazprom, care este acuzată de abuz de poziție dominantă în Europa și de impunerea de prețuri discriminatorii, excesiv de mari, anumitor clienți europeni, acuzație negată de ruși.

Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului European, a fost dintotdeauna un susținător vocal al acestui plan. Însă unele state membre, cum ar fi Ungaria, Cehia și Slovacia, se opun ideii, nedorind să antagonizeze și mai mult Moscova, scrie Financial Times. Propunerea face parte dintr-o inițiativă mai largă a UE de crearea a unei uniuni energetice în Europa, pentru reducerea prețurilor la energie și îmbunătățirea securității alimentării cu gaze și energie electrică pe continent.

Propunerea vine într-un moment în care autoritățile europene se pregătesc să finalizeze o anchetă antitrust împotriva Gazprom și are ca scop uniformizarea prețurilor la importurile de gaze rusești la nivelul Uniunii, precum și a condițiilor contractuale. În 2011, la debutul anchetei antitrust, prețul impus de Gazprom Lituaniei pentru gazele livrate era cu cel puțin o treime mai mare decât cel solicitat Germaniei.

Potrivit unui draft al propunerii, consultat de Financial Times, Comisia Europeană ar urma să fie implicată în toate acordurile semnate de statele membre cu furnizori din afara UE care ar putea afecta securitatea energetică a Uniunii.

Polonia este principalul susținător al acestei măsuri. Însă pe lângă Ungaria, Cehia și Slovacia, alte 7 state membre UE și-ar fi exprimat rezervele cu privire la acest plan, susțin surse diplomatice citate de publicația britanică.

Budapesta, care s-a apropiat de Moscova în mandatul premierului Viktor Orban, a obținut, recent, clauze mai avantajoase în contractul său cu Gazprom și nu vede cu ochi buni acordarea de puteri sporite Comisiei Europene în ceea ce privește supervizarea contractelor statelor membre cu rușii. Orban a declarat explicit că se teme că planurile UE privind piața unică de energie din Europa ar putea afecta suveranitatea națională a Ungariei.

"Vom avea o problemă majoră. Mă aștept la escaladarea conflictului", a spus Orban luna trecută.

Mai mulți clienți ai Gazprom din estul Europei recunosc, în discuții private, că se tem de represalii din partea Moscovei dacă Bruxelles-ul va căpăta drept de veto asupra contractelor de livrare de gaze naturale. În public, însă, aceleași state se referă mai degrabă la probleme de natură tehnică pe care aplicarea propunerii le-ar crea și la riscul ca aceasta să contravină reglementărilor europene privind concurența, precum și regulilor privind libertatea comercială ale Organizației Mondiale a Comerțului.

Un înalt oficial al UE estimează că vor fi dezbateri aprinse asupra acestui subiect la Consiliul European, care însă se vor finaliza printr-un comunicat oficial redactat într-un limbaj ambiguu, care să nu supere pe nimeni. Textul final asupra căruia se va conveni eventual va reprezenta doar debutul unei lungi perioade de demersuri legale și instituționale prin care se va vedea în cel fel ar putea fi pusă în practică ideea.

O altă problemă este cea legată de confidențialitatea contractelor dintre Gazprom și clienții săi europeni. Propunerea privind supervizarea contractelor de către Comisia Europeană s-ar referi exclusiv la acorduri interguvernamentale, nu la contracte între Gazprom și entități europene private. În UE, Gazprom este implicată în circa 40 de acorduri interguvernamentale și 300 de contracte comerciale private cu diferite companii.

Acest detaliu al propunerii favorizează Germania, care nu are un acord interguvernamental cu Rusia, ci doar contracte private semnate de companii de utilități. Chiar și așa, Germania s-ar opune ideii, riscând să intre în conflict cu Polonia, potrivit Reuters.

Argumentul german este că, oricum, a da acces Comisiei Europene la contractele cu Gazprom ar însemna dezvăluirea de informații confidențiale sensibile din punct de vedere comercial. Potrivit estimărilor industriei, Polonia plătește pe gazele rusești un preț de 370 dolari/mia de metri cubi, cu peste 19% mai mare decât cel achitat de Germania, de 310 dolari/mia de metri cubi.

Financial Times: Ancheta antitrust a Comisiei Europene împotriva Gazprom riscă să tensioneze și mai mult relațiile dintre Rusia și Occident

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 17 March 2015 11:20

Gazprom PoloniaÎn dimineața zilei de 27 septembrie 2011, peste 20 de sedii ale Gazprom și ale subsidiarelor sale din 10 țări, din Bulgaria până în Estomia, au fost supuse în mod sincronizat unor percheziții din partea echipelor de investigatori ai Comisiei Europene. Ușile și coridoarele clădirilor au fost sigilate, serverele închise, iar calculatoarele – confiscate în vederea cercetării. Cel mai mare raid antitrust din istoria UE.

A fost primul foc tras de Bruxelles într-un război menit, potrivit declarațiilor autorităților europene, să destructureze un model de business vechi de 40 de ani al forței dominante de pe piața europeană a gazelor, se arată într-un editorial extins publicat de Financial Times.

Investigatorii UE au luat cu ei în rucsaci secretele monopolului rus de stat care asigură circa 30% din consumul de gaze naturale al Europei. Principalul reproș, deși nu s-au formulat nici un fel de acuzații oficiale, a fost acela că Gazprom se folosește de poziția sa dominantă pentru a percepe unor state prețuri discriminatorii, excesiv de mari. De exemplu, prețul impus Lituaniei este cu cel puțin o treime mai mare decât cel solicitat Germaniei.

Ca semn al tensiunii politice de care a fost marcată ancheta încă de la început, Vladimir Putin, pe atunci premier al Rusiei, a declarat la acel moment: "Sper că nu a fost nimeni arestat". "Încă nu", a răspuns Alexei Miller, CEO-ul Gazprom. "Slavă Domnului", a conchis Putin. Nu avea, de fapt, nici un motiv de îngrijorare. Autoritățile de concurență ale UE nu pot emite mandate de arestare. Mai mult, ele funcționează după programul tuturor funcționarilor publici de la Bruxelles: nu fac percheziții mai devreme de 9 dimineața.

După momentul dramatic al perchezițiilor, anul trecut au urmat câteva tentative neconvingătoare de a se ajunge la o înțelegere, după care ancheta a stagnat. Formularea de acuzații oficiale împotriva Gazprom, care, potrivit unor surse europene citate de Financial Times, erau gata încă de la finalul anului 2013, au fost amânate, de teama înrăutățirii și mai pronunțate a relațiilor cu Rusia, pe fondul conflictului din Ucraina.

Caz încărcat politic

În condițiile în care autoritățile antitrust de la Bruxelles se laudă tot timpul cu independența lor, întreruperea de facto a anchetei începea să miroasă tare de tot a politică. Însă numirea unei noi Comisii Europene în noiembrie anul trecut a repus pe tapet cazul Gazprom. Luna trecută, Maros Sefcovic, vicepreședintele CE responsabil cu Energia, a declarat că acuzațiile vor fi formulate în câteva săptămâni.

Margaret Vestager, comisarul pentru Concurență al UE, este mai circumspectă și admite că nu poate decât să estimeze vag momentul în care vor fi lansate oficial acuzații la adresa Gazprom. Totuși, diplomați est-europeni susțin că li s-au dat asigurări de către CE că acțiunea în justiție este iminentă, adăugând însă că acest lucru va dura mai degrabă câteva săptămâni decât câteva luni.

Indiferent de moment, declanșarea procesului împotriva Gazprom va reprezenta un act incendiar, ale cărui consecințe vor trece mult dincolo de business-ul aprovizionării cu gaze. "Cazul Gazprom va fi probabil ancheta antitrust a acestui deceniu, similară ca magnitudine cu cea împotriva Microsoft, finalizată în 2007 cu amenzi de peste 2 miliarde euro impuse companiei. Comisia Europeană trebuie să se arate puternică, iar rușii vor să-și apere mândria. Din aceste motive, va fi foarte dificil", spune Alan Riley, profesor de drept la City University din Londra.

Miza cazului este amplificată de pericolul ca Rusia să oprească livrările de gaze în Europa ca formă de retaliere. În unele țări din sud-estul Europei, dependența de Gazprom se apropie de 100%. La toate astea se adaugă conflictul din Ucraina. Comisarul european pentru Concurență nu obosește să repete că CE nu se va coordona cu capitalele europene în privința calendarului de formulare a acuzațiilor, de teama reacției Moscovei. "Deîndată ce am face asta, am politiza cazul", arată Margaret Vestager.

Perspectiva de a i se impune o amendă mare, teoretic de până la 10% din cifra de afaceri a Gazprom, nu va face decât să sporească animozitatea Moscovei față de Bruxelles. În 2013, vânzările Gazprom s-au ridicat la peste 150 miliarde dolari. Rusia ar interpreta orice amendă ca pe o amenințare strategică la adresa economiei sale, aflate oricum în deteriorare rapidă ca urmare a sancțiunilor occidentale și a prăbușirii cotațiilor mondiale la țiței. Asta cu toate că, cel mai probabil, o eventuală amendă dictată de UE Gazprom va fi departe de maximul posibil din punct de vedere legal.

Divide et impera

Miza mai adâncă a cazului este restructurarea din temelii a modelului european de business al uneia dintre cele mai importante, din punct de vedere strategic, companii de stat rusești. Statele din estul Europei au fost dintotdeauna revoltate de ceea ce ele numesc "prețurile politice" practicate de Gazprom pentru exporturile sale de gaze. De exemplu, de faptul că statelor NATO din regiunea baltică li se impuneau prețuri mari, iar Ucrainei sub regimul fostului președinte Viktor Ianukovici – prețuri mici.

Aceste disparități mari de preț susțin teoria Bruxelles-ului, potrivit căreia Kremlinul se folosește de resursele sale de gaze naturale pentru a conduce o strategie de divide et impera în rândul foștilor săi sateliți, subminând consensul european în privința întăririi sancțiunilor economice ale blocului comunitar împotriva Moscovei.

La finalul lui 2013 și la începutul lui 2014, UE și Rusia măcar stăteau la aceeași masă și discutau. Dar discuțiile au început cu stângul. Anatoli Ianovski, ministrul rus adjunct al Energiei, a declarat sec că nu recunoaște autoritatea UE și că ancheta este ilegitimă. După aceea, însă, atmosfera s-a îmbunătățit, iar ministrul a spus că Gazprom vrea să se găsească o soluție, pasând responsabilitatea lui Alexander Medvedev, vicepreședintele Gazprom.

Astfel au debutat trei luni de negocieri neconvingătoare. Gazprom venea la întâlnirile cu oficialii Comisiei Europene cu delegații neobișnuit de mari, de câte 25 de persoane. Un negociator prezent la aceste întâlniri l-a descris pe Medvedev drept un oponent de temut, precum un jucător de hochei căruia îi place să-și arunce adversarii în mantinelă. "Dacă aș fi pe gheață cu domnul Medvedev, categoric aș prefera să joc în echipa lui", a declarat acesta.

Sunt mari speranțe ca în privința a două dintre cele trei obiecții ale UE la adresa politicii gazeifere a Rusiei să se ajungă la o înțelegere. Anul trecut, Gazprom a dat semne că ar fi dispusă să renunțe la clauzele contractuale privind destinația obligatorie a gazelor exportate în Europa, clauze care interzic clienților Gazprom să revândă unor terți gazele cumpărate de la ruși. Avocații susțin că aceste clauze contravin legislației UE și nu vor mai fi acceptate în viitoarele contracte de vânzare-cumpărare de gaze naturale.

Însă cu toate acestea, în 2014, problema revânzării gazelor importate din Rusia s-a inflamat, rușii insistând pe ideea că Polonia și Slovacia nu au dreptul să ajute Ucraina livrându-i gaze cumpărate de la Gazprom, inversând sensul de curgere a gazelor prin conducte.

Formula Groningen

De asemenea, pare să se fi ajuns la un acord în privința a ceea ce Bruxelles-ul numește politica Gazprom de excludere a concurenților. Statele est-europene susțineau că în contractele lor cu Gazprom erau incluse clauze potrivit cărora prețul de livrare era majorat punitiv dacă clienții demarau proiecte de construcție de gazoducte prin care să cumpere gaze de la concurenții Gazprom. Dat fiind că Rusia a renunțat la proiectul South Stream, avocații UE se așteaptă ca rușii să fie mai deschiși la ideea permiterii accesului altor producători-furnizori la infrastructura de transport de gaze a Gazprom.

Însă a treia nemulțumire a UE va fi, se pare, și cel mai dificil de rezolvat: impunerea de prețuri "exagerate", în mod "discreționar" și "discriminatoriu", de către Gazprom clienților săi europeni. În joc este unul dintre elementele vitale ale modului de operare al Gazprom, respectiv indexarea prețurilor de livrare a gazelor la evoluția cotațiilor mondiale la țiței, în baza unor contracte pe termen lung. Practica a debutat în Olanda în anii 60 și este numită, în limbaj tehnic, formula Groningen.

De la debutul investigației antitrust a UE împotriva Gazprom, gigantul energetic norvegian de stat Statoil a renunțat la formula Groningen. Comisia Europeană încearcă să oblige Gazprom să facă la fel și să treacă la o formulă mai transparentă de stabilire a prețurilor, mai legată de piață. Însă Medvedev a răspuns cu iritare că trecerea la practicarea de prețuri spot pe huburile europene lipsite de lichiditate nu va face decât să majoreze cotațiile.

"Și nu v-ar plăcea asta?", ar fi răspuns un investigator european. "Nu suntem ca Cenușăreasa, să dispărem la miezul nopții. Gazprom are planuri pe termen lung în Europa", ar fi punctat Medvedev.

Problema pentru Comisia Europeană este că lipsește aproape complet cadrul legal care să definească expresia "prețuri exagerate". Potrivit lui Mario Mariniello, fost oficial european responsabil cu Concurența, este mult mai greu pentru Comisie să identifice ceea ce s-ar numi "prețul corect" al exporturilor rusești de gaze decât să rezolve celelalte probleme din relația cu Gazprom, respectiv revânzările de gaze și excluderea competitorilor.

Rușii nu dau nici un semn că ar fi dispuși să renunțe la indexarea prețurilor gazelor la cele ale petrolului.

"Discuția despre lipsa de echitate a formulei Groningen s-a dezumflat ca un balon de săpun de când cu prăbușirea prețurilor la țiței. Nimeni din Europa nu se mai plânge acum din cauza indexării prețurilor gazelor la cele ale petrolului", spune ambasadorul rus la UE, Vladimir Cizhov.

Și UE vrea să își arate mușchii

Însă profesorul Riley susține că ieftinirea petrolului ar putea face ca nici pentru ruși să nu mai fie atractivă formula Groningen.

"Odată cu intrarea în funcțiune a terminalelor de gaze naturale lichefiate din Lituania și Polonia, capacitatea Gazprom de a face discriminări între clienții săi europeni pe bază de preț se va reduce tot mai mult", este de părere profesorul.

Chiar și așa, apetitul europenilor de a resuscita ancheta antitrust contra Gazprom este foarte mare. Un diplomat european este de părere că credibilitatea UE depinde de capacitatea sa de a impune o amendă semnificativă rușilor. "O înțelegere amiabilă între CE și Gazprom, fără o amendă, ar fi un scandal", spune diplomatul.

Una din marile necunoscute ale cazului este în ce măsură Rusia s-ar supune unei sentințe defavorabile Gazprom. Dacă rușii vor refuza să plătească o eventuală amendă, Comisia Europeană are puterea de a deduce cuantumul amenzii din plățile datorate Gazprom de către clienții săi din UE.

"Este nevoie de o anchetă serioasă cu privire la practicile Gazprom în Europa, chiar dacă unii europeni tind să vadă Rusia prin lentile roz. Credem că toți cei care vor să aibă acces pe piața UE trebuie să respecte regulile UE. Vrei să joci după alte reguli? Du-te în altă parte", conchide Vaclav Bartuska, ambasador ceh pe probleme energetice și fost negociator al Cehiei în raporturile contractuale cu Gazprom.

Financial Times: Ancheta antitrust a Comisiei Europene împotriva Gazprom riscă să tensioneze și mai mult relațiile dintre Rusia și Occident

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 17 March 2015 11:20

Gazprom PoloniaÎn dimineața zilei de 27 septembrie 2011, peste 20 de sedii ale Gazprom și ale subsidiarelor sale din 10 țări, din Bulgaria până în Estomia, au fost supuse în mod sincronizat unor percheziții din partea echipelor de investigatori ai Comisiei Europene. Ușile și coridoarele clădirilor au fost sigilate, serverele închise, iar calculatoarele – confiscate în vederea cercetării. Cel mai mare raid antitrust din istoria UE.

A fost primul foc tras de Bruxelles într-un război menit, potrivit declarațiilor autorităților europene, să destructureze un model de business vechi de 40 de ani al forței dominante de pe piața europeană a gazelor, se arată într-un editorial extins publicat de Financial Times.

Investigatorii UE au luat cu ei în rucsaci secretele monopolului rus de stat care asigură circa 30% din consumul de gaze naturale al Europei. Principalul reproș, deși nu s-au formulat nici un fel de acuzații oficiale, a fost acela că Gazprom se folosește de poziția sa dominantă pentru a percepe unor state prețuri discriminatorii, excesiv de mari. De exemplu, prețul impus Lituaniei este cu cel puțin o treime mai mare decât cel solicitat Germaniei.

Ca semn al tensiunii politice de care a fost marcată ancheta încă de la început, Vladimir Putin, pe atunci premier al Rusiei, a declarat la acel moment: "Sper că nu a fost nimeni arestat". "Încă nu", a răspuns Alexei Miller, CEO-ul Gazprom. "Slavă Domnului", a conchis Putin. Nu avea, de fapt, nici un motiv de îngrijorare. Autoritățile de concurență ale UE nu pot emite mandate de arestare. Mai mult, ele funcționează după programul tuturor funcționarilor publici de la Bruxelles: nu fac percheziții mai devreme de 9 dimineața.

După momentul dramatic al perchezițiilor, anul trecut au urmat câteva tentative neconvingătoare de a se ajunge la o înțelegere, după care ancheta a stagnat. Formularea de acuzații oficiale împotriva Gazprom, care, potrivit unor surse europene citate de Financial Times, erau gata încă de la finalul anului 2013, au fost amânate, de teama înrăutățirii și mai pronunțate a relațiilor cu Rusia, pe fondul conflictului din Ucraina.

Caz încărcat politic

În condițiile în care autoritățile antitrust de la Bruxelles se laudă tot timpul cu independența lor, întreruperea de facto a anchetei începea să miroasă tare de tot a politică. Însă numirea unei noi Comisii Europene în noiembrie anul trecut a repus pe tapet cazul Gazprom. Luna trecută, Maros Sefcovic, vicepreședintele CE responsabil cu Energia, a declarat că acuzațiile vor fi formulate în câteva săptămâni.

Margaret Vestager, comisarul pentru Concurență al UE, este mai circumspectă și admite că nu poate decât să estimeze vag momentul în care vor fi lansate oficial acuzații la adresa Gazprom. Totuși, diplomați est-europeni susțin că li s-au dat asigurări de către CE că acțiunea în justiție este iminentă, adăugând însă că acest lucru va dura mai degrabă câteva săptămâni decât câteva luni.

Indiferent de moment, declanșarea procesului împotriva Gazprom va reprezenta un act incendiar, ale cărui consecințe vor trece mult dincolo de business-ul aprovizionării cu gaze. "Cazul Gazprom va fi probabil ancheta antitrust a acestui deceniu, similară ca magnitudine cu cea împotriva Microsoft, finalizată în 2007 cu amenzi de peste 2 miliarde euro impuse companiei. Comisia Europeană trebuie să se arate puternică, iar rușii vor să-și apere mândria. Din aceste motive, va fi foarte dificil", spune Alan Riley, profesor de drept la City University din Londra.

Miza cazului este amplificată de pericolul ca Rusia să oprească livrările de gaze în Europa ca formă de retaliere. În unele țări din sud-estul Europei, dependența de Gazprom se apropie de 100%. La toate astea se adaugă conflictul din Ucraina. Comisarul european pentru Concurență nu obosește să repete că CE nu se va coordona cu capitalele europene în privința calendarului de formulare a acuzațiilor, de teama reacției Moscovei. "Deîndată ce am face asta, am politiza cazul", arată Margaret Vestager.

Perspectiva de a i se impune o amendă mare, teoretic de până la 10% din cifra de afaceri a Gazprom, nu va face decât să sporească animozitatea Moscovei față de Bruxelles. În 2013, vânzările Gazprom s-au ridicat la peste 150 miliarde dolari. Rusia ar interpreta orice amendă ca pe o amenințare strategică la adresa economiei sale, aflate oricum în deteriorare rapidă ca urmare a sancțiunilor occidentale și a prăbușirii cotațiilor mondiale la țiței. Asta cu toate că, cel mai probabil, o eventuală amendă dictată de UE Gazprom va fi departe de maximul posibil din punct de vedere legal.

Divide et impera

Miza mai adâncă a cazului este restructurarea din temelii a modelului european de business al uneia dintre cele mai importante, din punct de vedere strategic, companii de stat rusești. Statele din estul Europei au fost dintotdeauna revoltate de ceea ce ele numesc "prețurile politice" practicate de Gazprom pentru exporturile sale de gaze. De exemplu, de faptul că statelor NATO din regiunea baltică li se impuneau prețuri mari, iar Ucrainei sub regimul fostului președinte Viktor Ianukovici – prețuri mici.

Aceste disparități mari de preț susțin teoria Bruxelles-ului, potrivit căreia Kremlinul se folosește de resursele sale de gaze naturale pentru a conduce o strategie de divide et impera în rândul foștilor săi sateliți, subminând consensul european în privința întăririi sancțiunilor economice ale blocului comunitar împotriva Moscovei.

La finalul lui 2013 și la începutul lui 2014, UE și Rusia măcar stăteau la aceeași masă și discutau. Dar discuțiile au început cu stângul. Anatoli Ianovski, ministrul rus adjunct al Energiei, a declarat sec că nu recunoaște autoritatea UE și că ancheta este ilegitimă. După aceea, însă, atmosfera s-a îmbunătățit, iar ministrul a spus că Gazprom vrea să se găsească o soluție, pasând responsabilitatea lui Alexander Medvedev, vicepreședintele Gazprom.

Astfel au debutat trei luni de negocieri neconvingătoare. Gazprom venea la întâlnirile cu oficialii Comisiei Europene cu delegații neobișnuit de mari, de câte 25 de persoane. Un negociator prezent la aceste întâlniri l-a descris pe Medvedev drept un oponent de temut, precum un jucător de hochei căruia îi place să-și arunce adversarii în mantinelă. "Dacă aș fi pe gheață cu domnul Medvedev, categoric aș prefera să joc în echipa lui", a declarat acesta.

Sunt mari speranțe ca în privința a două dintre cele trei obiecții ale UE la adresa politicii gazeifere a Rusiei să se ajungă la o înțelegere. Anul trecut, Gazprom a dat semne că ar fi dispusă să renunțe la clauzele contractuale privind destinația obligatorie a gazelor exportate în Europa, clauze care interzic clienților Gazprom să revândă unor terți gazele cumpărate de la ruși. Avocații susțin că aceste clauze contravin legislației UE și nu vor mai fi acceptate în viitoarele contracte de vânzare-cumpărare de gaze naturale.

Însă cu toate acestea, în 2014, problema revânzării gazelor importate din Rusia s-a inflamat, rușii insistând pe ideea că Polonia și Slovacia nu au dreptul să ajute Ucraina livrându-i gaze cumpărate de la Gazprom, inversând sensul de curgere a gazelor prin conducte.

Formula Groningen

De asemenea, pare să se fi ajuns la un acord în privința a ceea ce Bruxelles-ul numește politica Gazprom de excludere a concurenților. Statele est-europene susțineau că în contractele lor cu Gazprom erau incluse clauze potrivit cărora prețul de livrare era majorat punitiv dacă clienții demarau proiecte de construcție de gazoducte prin care să cumpere gaze de la concurenții Gazprom. Dat fiind că Rusia a renunțat la proiectul South Stream, avocații UE se așteaptă ca rușii să fie mai deschiși la ideea permiterii accesului altor producători-furnizori la infrastructura de transport de gaze a Gazprom.

Însă a treia nemulțumire a UE va fi, se pare, și cel mai dificil de rezolvat: impunerea de prețuri "exagerate", în mod "discreționar" și "discriminatoriu", de către Gazprom clienților săi europeni. În joc este unul dintre elementele vitale ale modului de operare al Gazprom, respectiv indexarea prețurilor de livrare a gazelor la evoluția cotațiilor mondiale la țiței, în baza unor contracte pe termen lung. Practica a debutat în Olanda în anii 60 și este numită, în limbaj tehnic, formula Groningen.

De la debutul investigației antitrust a UE împotriva Gazprom, gigantul energetic norvegian de stat Statoil a renunțat la formula Groningen. Comisia Europeană încearcă să oblige Gazprom să facă la fel și să treacă la o formulă mai transparentă de stabilire a prețurilor, mai legată de piață. Însă Medvedev a răspuns cu iritare că trecerea la practicarea de prețuri spot pe huburile europene lipsite de lichiditate nu va face decât să majoreze cotațiile.

"Și nu v-ar plăcea asta?", ar fi răspuns un investigator european. "Nu suntem ca Cenușăreasa, să dispărem la miezul nopții. Gazprom are planuri pe termen lung în Europa", ar fi punctat Medvedev.

Problema pentru Comisia Europeană este că lipsește aproape complet cadrul legal care să definească expresia "prețuri exagerate". Potrivit lui Mario Mariniello, fost oficial european responsabil cu Concurența, este mult mai greu pentru Comisie să identifice ceea ce s-ar numi "prețul corect" al exporturilor rusești de gaze decât să rezolve celelalte probleme din relația cu Gazprom, respectiv revânzările de gaze și excluderea competitorilor.

Rușii nu dau nici un semn că ar fi dispuși să renunțe la indexarea prețurilor gazelor la cele ale petrolului.

"Discuția despre lipsa de echitate a formulei Groningen s-a dezumflat ca un balon de săpun de când cu prăbușirea prețurilor la țiței. Nimeni din Europa nu se mai plânge acum din cauza indexării prețurilor gazelor la cele ale petrolului", spune ambasadorul rus la UE, Vladimir Cizhov.

Și UE vrea să își arate mușchii

Însă profesorul Riley susține că ieftinirea petrolului ar putea face ca nici pentru ruși să nu mai fie atractivă formula Groningen.

"Odată cu intrarea în funcțiune a terminalelor de gaze naturale lichefiate din Lituania și Polonia, capacitatea Gazprom de a face discriminări între clienții săi europeni pe bază de preț se va reduce tot mai mult", este de părere profesorul.

Chiar și așa, apetitul europenilor de a resuscita ancheta antitrust contra Gazprom este foarte mare. Un diplomat european este de părere că credibilitatea UE depinde de capacitatea sa de a impune o amendă semnificativă rușilor. "O înțelegere amiabilă între CE și Gazprom, fără o amendă, ar fi un scandal", spune diplomatul.

Una din marile necunoscute ale cazului este în ce măsură Rusia s-ar supune unei sentințe defavorabile Gazprom. Dacă rușii vor refuza să plătească o eventuală amendă, Comisia Europeană are puterea de a deduce cuantumul amenzii din plățile datorate Gazprom de către clienții săi din UE.

"Este nevoie de o anchetă serioasă cu privire la practicile Gazprom în Europa, chiar dacă unii europeni tind să vadă Rusia prin lentile roz. Credem că toți cei care vor să aibă acces pe piața UE trebuie să respecte regulile UE. Vrei să joci după alte reguli? Du-te în altă parte", conchide Vaclav Bartuska, ambasador ceh pe probleme energetice și fost negociator al Cehiei în raporturile contractuale cu Gazprom.

Acordul dintre Gazprom și Naftogaz nu vizează gazele furnizate separatiștilor, neautorizate de Kiev

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 03 March 2015 13:24

9gazprom-naftogaz-gasDisputele dintre Kiev și Moscova privind cantitățile de gaze livrate către regiunile din estul Ucrainei aflate sub controlul forțelor separatiste nu vor afecta livrarea de gaze către restul țării sau către Europa, au convenit ieri seară miniștrii de resort din Ucraina și Republica Rusă, la Bruxelles.

Neînțelegerile dintre cele două părți pe marginea gazelor furnizate separatiștilor au pus sub semnul întrebării semnarea acordului mediat de UE privind continuarea alimentării cu gaze în ultima parte a acestei ierni a Ucrainei.

În cele din urmă, cele două părți au convenit să semneze acordul, deși acesta nu cuprinde un detaliu extrem de important: cine plătește pentru gazele furnizate regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Wall Street Journal precizează că plățile convenite în avans nu acoperă și livrările de gaz efectuate de Gazprom către Donetsk și Luhansk, neautorizate de Naftogaz, această dispută urmând a fi rezolvată separat.

Potrivit publicației franceze Les Echoes, citată de Mediafax, compania ucraineană Naftogaz "se angajează să plătească în avans către Gazprom, în martie, achiziţii care acoperă consumul ţării. Gazprom garantează tranzitul achiziţiilor de gaze naturale ale UE şi va livra la punctele stabilite de cele două părţi până la 114 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi Ucrainei, în baza plăţilor primite în avans", se arată în acordul publicat după mai multe ore de negocieri, la Bruxelles, sub egida vicepreşedintelui CE Maros Sefcovic însărcinat cu Energia.

Naftogaz a acuzat luni Gazprom că nu i-a livrat toate gazele pe care le-a plătit. Kievul s-a plâns deja că o parte a gazelor a fost livrată zonelor din estul Ucrainei, aflate sub controlul rebelilor separatiști, livrări pentru care Moscova i-a prezentat factura luna trecută.

Naftogaz a efectuat în acest weekend o plată de 15 milioane de dolari către Gazprom.

UE achiziţionează anual aproximativ 130 de miliarde de metri cubi de gaze naturale de la Rusia, dintre care jumătate - reprezentând 15% din consum - tranzitează Ucraina către Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

 

Acordul dintre Gazprom și Naftogaz nu vizează gazele furnizate separatiștilor, neautorizate de Kiev

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 03 March 2015 13:24

9gazprom-naftogaz-gasDisputele dintre Kiev și Moscova privind cantitățile de gaze livrate către regiunile din estul Ucrainei aflate sub controlul forțelor separatiste nu vor afecta livrarea de gaze către restul țării sau către Europa, au convenit ieri seară miniștrii de resort din Ucraina și Republica Rusă, la Bruxelles.

Neînțelegerile dintre cele două părți pe marginea gazelor furnizate separatiștilor au pus sub semnul întrebării semnarea acordului mediat de UE privind continuarea alimentării cu gaze în ultima parte a acestei ierni a Ucrainei.

În cele din urmă, cele două părți au convenit să semneze acordul, deși acesta nu cuprinde un detaliu extrem de important: cine plătește pentru gazele furnizate regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Wall Street Journal precizează că plățile convenite în avans nu acoperă și livrările de gaz efectuate de Gazprom către Donetsk și Luhansk, neautorizate de Naftogaz, această dispută urmând a fi rezolvată separat.

Potrivit publicației franceze Les Echoes, citată de Mediafax, compania ucraineană Naftogaz "se angajează să plătească în avans către Gazprom, în martie, achiziţii care acoperă consumul ţării. Gazprom garantează tranzitul achiziţiilor de gaze naturale ale UE şi va livra la punctele stabilite de cele două părţi până la 114 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi Ucrainei, în baza plăţilor primite în avans", se arată în acordul publicat după mai multe ore de negocieri, la Bruxelles, sub egida vicepreşedintelui CE Maros Sefcovic însărcinat cu Energia.

Naftogaz a acuzat luni Gazprom că nu i-a livrat toate gazele pe care le-a plătit. Kievul s-a plâns deja că o parte a gazelor a fost livrată zonelor din estul Ucrainei, aflate sub controlul rebelilor separatiști, livrări pentru care Moscova i-a prezentat factura luna trecută.

Naftogaz a efectuat în acest weekend o plată de 15 milioane de dolari către Gazprom.

UE achiziţionează anual aproximativ 130 de miliarde de metri cubi de gaze naturale de la Rusia, dintre care jumătate - reprezentând 15% din consum - tranzitează Ucraina către Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

 

Fitch: Rating-ul giganților petrolieri ruși nu va suferi ca urmare a scăderii prețului țițeiului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 02 February 2015 12:26

16435Prețul redus al petrolului la nivel internațional n-ar trebui să afecteze în mod direct rating-urile companiilor de petrol și gaze rusești, fundamentele acestora fiind în continuare solide ca urmare a flexibilității financiare de care dau dovadă, susține agenția de rating Fitch.

Potrivit analiștilor Fitch, nu fundamentele sunt cele care ar putea să îngrijoreze, ci o eventuală înăsprire a sancțiunilor, limitarea accesului la finanțarea externă și ratingul suveran al Rusiei.

"Testele de stres efectuate companiilor rusești, care nu iau în calcul o eventuală îmbunătățire pe piețe (un preț mediu al barilului de petrol de 55 $, și un curs de schimb de 60 de ruble pentru un dolar) arată că povara datoriei acestora ar rămâne acceptabilă pentru nivelul actual de rating", susține Fitch.

Cea mai mare companiei petrolieră rusească este Rosneft, în domeniul gazelor naturale lider este gigantul Gazprom. 

Fitch: Rating-ul giganților petrolieri ruși nu va suferi ca urmare a scăderii prețului țițeiului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 02 February 2015 12:26

16435Prețul redus al petrolului la nivel internațional n-ar trebui să afecteze în mod direct rating-urile companiilor de petrol și gaze rusești, fundamentele acestora fiind în continuare solide ca urmare a flexibilității financiare de care dau dovadă, susține agenția de rating Fitch.

Potrivit analiștilor Fitch, nu fundamentele sunt cele care ar putea să îngrijoreze, ci o eventuală înăsprire a sancțiunilor, limitarea accesului la finanțarea externă și ratingul suveran al Rusiei.

"Testele de stres efectuate companiilor rusești, care nu iau în calcul o eventuală îmbunătățire pe piețe (un preț mediu al barilului de petrol de 55 $, și un curs de schimb de 60 de ruble pentru un dolar) arată că povara datoriei acestora ar rămâne acceptabilă pentru nivelul actual de rating", susține Fitch.

Cea mai mare companiei petrolieră rusească este Rosneft, în domeniul gazelor naturale lider este gigantul Gazprom. 

Profitul Gazprom a scăzut cu 62%, dar se situează peste estimările analiștilor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 29 January 2015 09:09

 GazpromProfitul net al gigantului rus Gazprom a scăzut în al treilea trimestru al anului trecut cu 62% din cauza scăderii vânzărilor și a deprecierii rublei.

Cu toate această scădere spectaculoasă a profitului net la 106 miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari), de la 276 miliarde ruble în perioada similară a lui 2013 , rezultatul anunțat este aproape dublu față de estimările analiștilor chestionați de Bloomberg, care se așteptau la un profit net de 58,8 miliarde de ruble.

Așa se face că, potrivit The Wall Street Journal, acțiunile Gazprom s-au apreciat cu 0,6% după anunțarea rezultatelor, un ritm de apreciere asemănător indicelui bursei moscovite.

Gazprom a pierdut numai puțin de 273 miliarde de ruble doar ca urmare a deprecierii rublei, după ce cu u an înainte câștigase de pe urma evoluției cursului de schimb rublă/dolar. Și vânzările din cel de-alș treilea trimestru al anului trecut au suferit, scăzând cu 4,9%, la 1130 miliarde de ruble.

Monopolul de stat Gazprom, responsabil cu furnizarea a 30 la sută din gazul cu care se aprovizionează Uniunea Europene, se confruntă cele mai mici vânzări la export din ultimii 11 ani. Gigantul rus ar putea pierde în urma deprecierii rublei (care a scăzut cu 46% față de dolar în 2014) venituri în valoare de 25 miliarde de dolari pe întreg anul trecut, ceea ce va pune sub presiune acordarea de dividende către principalul său acționar, guvernul rus, care are nevoie de acești bani pentru a-și echilibra execuția bugetară.

 

Profitul Gazprom a scăzut cu 62%, dar se situează peste estimările analiștilor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 29 January 2015 09:09

 GazpromProfitul net al gigantului rus Gazprom a scăzut în al treilea trimestru al anului trecut cu 62% din cauza scăderii vânzărilor și a deprecierii rublei.

Cu toate această scădere spectaculoasă a profitului net la 106 miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari), de la 276 miliarde ruble în perioada similară a lui 2013 , rezultatul anunțat este aproape dublu față de estimările analiștilor chestionați de Bloomberg, care se așteptau la un profit net de 58,8 miliarde de ruble.

Așa se face că, potrivit The Wall Street Journal, acțiunile Gazprom s-au apreciat cu 0,6% după anunțarea rezultatelor, un ritm de apreciere asemănător indicelui bursei moscovite.

Gazprom a pierdut numai puțin de 273 miliarde de ruble doar ca urmare a deprecierii rublei, după ce cu u an înainte câștigase de pe urma evoluției cursului de schimb rublă/dolar. Și vânzările din cel de-alș treilea trimestru al anului trecut au suferit, scăzând cu 4,9%, la 1130 miliarde de ruble.

Monopolul de stat Gazprom, responsabil cu furnizarea a 30 la sută din gazul cu care se aprovizionează Uniunea Europene, se confruntă cele mai mici vânzări la export din ultimii 11 ani. Gigantul rus ar putea pierde în urma deprecierii rublei (care a scăzut cu 46% față de dolar în 2014) venituri în valoare de 25 miliarde de dolari pe întreg anul trecut, ceea ce va pune sub presiune acordarea de dividende către principalul său acționar, guvernul rus, care are nevoie de acești bani pentru a-și echilibra execuția bugetară.

 

OMV va cumpăra de la Gazprom gaze la prețul spot, preț aflat în scădere cu 33,7% față de anul trecut

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 29 January 2015 08:39

20140104 WBC102OMV și Gazprom au semnat ieri o anexă la contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung , a anunțat miercuri OMV, într-un comunicat, fără a oferi însă alte detalii suplimentare.

Potrivit comunicatului, anexa a fost semnată la Viena de Alexander Medvedev, adjunctul șefului Gazprom, și de directorul executiv al OMV, Gerhard Roiss, ambele părți convenind să nu facă publice amănuntele noii anexe la contractul care se întinde până în 2027.

OMV susține că noua înțelegere este menită să "reflecte condițiile de piață în schimbare".

Potrivit publicației ruse The Moscow Times, anexa prevede renunțarea la formula de stabilire a prețului în funcție de cel al petrolului și fundamentarea sa pe prețurile spot.

"Astazi, Gazprom și OMV au făcut un pas important în asigurarea aprovizionării Austriei cu gaze pe termen lung. La semnarea documentului, ambii parteneri au subliniat rolul Baumgarten ca nod esențial pentru exporturile rusești de gaze", se precizează în comunicatul OMV.

Petrolul s-a depreciat mai agresiv decât gazul pe piața spot

Interesant este momentul în care noua înțelegere a fost parafată, în condițiile în care prețul petrolului s-a prăbușit, pierzând peste 60% în ultima jumătate de an.

Potrivit unui sondaj efectuat de Blomberg, prețul spot al gazului natural din Marea Britanie, etalon pe piața eurpeană, va fi în 2015 de 6,69 $/milionul de unități termale britanice , în scădere cu 33,7% față de nivelul mediu de 10,08 $ înregistrat ăn 2014.

Procentul de gaz achiziționat de Europa de pe piața spot a crescut în ultimii ani de la 15% în 2008 la peste 50% în 2014. În zona de nord-vest a Europei, 70% din gazul achiziționat se face la prețul spot, mișcare determinată de Statoil, care are semnate contracte de furnizare fundamentate pe acest preț. Drept urmare, și gigantul rus Gazprom a fost nevoit să-și modifice o parte din contracte, subminându-i înspă poziția. În prima parte a lui 2013, potrivit The Economist, prețul practicat de Gazprom a fost doar cu 5-6% peste cel spot, un procent extrem de redus față de cel de 70% înregistrat în 2009.

OMV va cumpăra de la Gazprom gaze la prețul spot, preț aflat în scădere cu 33,7% față de anul trecut

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 29 January 2015 08:39

20140104 WBC102OMV și Gazprom au semnat ieri o anexă la contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung , a anunțat miercuri OMV, într-un comunicat, fără a oferi însă alte detalii suplimentare.

Potrivit comunicatului, anexa a fost semnată la Viena de Alexander Medvedev, adjunctul șefului Gazprom, și de directorul executiv al OMV, Gerhard Roiss, ambele părți convenind să nu facă publice amănuntele noii anexe la contractul care se întinde până în 2027.

OMV susține că noua înțelegere este menită să "reflecte condițiile de piață în schimbare".

Potrivit publicației ruse The Moscow Times, anexa prevede renunțarea la formula de stabilire a prețului în funcție de cel al petrolului și fundamentarea sa pe prețurile spot.

"Astazi, Gazprom și OMV au făcut un pas important în asigurarea aprovizionării Austriei cu gaze pe termen lung. La semnarea documentului, ambii parteneri au subliniat rolul Baumgarten ca nod esențial pentru exporturile rusești de gaze", se precizează în comunicatul OMV.

Petrolul s-a depreciat mai agresiv decât gazul pe piața spot

Interesant este momentul în care noua înțelegere a fost parafată, în condițiile în care prețul petrolului s-a prăbușit, pierzând peste 60% în ultima jumătate de an.

Potrivit unui sondaj efectuat de Blomberg, prețul spot al gazului natural din Marea Britanie, etalon pe piața eurpeană, va fi în 2015 de 6,69 $/milionul de unități termale britanice , în scădere cu 33,7% față de nivelul mediu de 10,08 $ înregistrat ăn 2014.

Procentul de gaz achiziționat de Europa de pe piața spot a crescut în ultimii ani de la 15% în 2008 la peste 50% în 2014. În zona de nord-vest a Europei, 70% din gazul achiziționat se face la prețul spot, mișcare determinată de Statoil, care are semnate contracte de furnizare fundamentate pe acest preț. Drept urmare, și gigantul rus Gazprom a fost nevoit să-și modifice o parte din contracte, subminându-i înspă poziția. În prima parte a lui 2013, potrivit The Economist, prețul practicat de Gazprom a fost doar cu 5-6% peste cel spot, un procent extrem de redus față de cel de 70% înregistrat în 2009.

Emiratul arab Abu Dhabi ar putea ieși din acționariatul OMV, după ce statul austriac și-a sporit controlul politic asupra companiei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 26 January 2015 12:36

Gazprom cumpara OMVMarii acționari străini ar putea renunța la participațiile lor în cele mai mari companii de stat din Austria, cum ar fi grupul-mamă al OMV Petrom, după ce guvernul de la Viena a luat o serie de decizii menite să întărească controlul și să sporească influența politică a executivului austriac asupra companiilor de stat din Austria, prin reformarea holdingului OIAG, care administrează participațiile statului la aceste companii.

Declarația a fost făcută de către Siegfried Wolf, chairman al holdingului OIAG, într-un interviu acordat revistei News, în care a apărat performanțele holdingului, pe care guvernul austriac vrea să-l restructureze din temelii, transformându-l din societate comercială în agenție subordonată guvernului, reducându-i puterile, atribuțiile și autonomia și întărind rolul factorului politic asupra companiilor de stat din Austria.

IPIC, fondul suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi controlează aproape 25% din acțiunile OMV, iar miliardarul mexican Carlos Slim deține, prin compania sa America Movil, pachetul majoritar al Telekom Austria. Cei doi investitori au acorduri de parteneriat pe termen lung cu statul austriac în privința capitalului deținut la cele două companii.

Wolf susține că schimbarea statutului OIAG contravine respectivelor acorduri de parteneriat și, în consecință, acționarii străini ar putea considera că acestea au devenit nule.

Are Viena bani să răscumpere 25% din OMV?

"Sunt mai multe scenarii posibile. În anumite circumstanțe, partenerii străini s-ar putea retrage. Se pare că nu toată lumea înțelege asta", a spus Wolf.

El a explicat că IPIC ar putea exercita o put option în anumite circumstanțe și că statul austriac ar putea fi obligat să răscumpere participația arabilor la OMV. "Întrebarea este: dacă IPIC decide să se retragă, dat fiind noile circumstanțe, este pregătit statul austriac să răscumpere participația la OMV plătind 1,8 miliarde euro?", a declarat chairmanul OIAG.

O put option este un instrument bursier contractual prin care deținătorul instrumentului capătă dreptul, dar nu și obligația, de a vinde un activ la un preț specificat, unui anumit cumpărător, dacă sunt întrunite anumite circumstanțe, stabilite prin contract. Acest instrument este folosit de investitori în special pentru a se proteja de riscul scăderii prețului acțiunilor deținute.

În vara anului trecut, Reuters scria că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV, compania-mamă a OMV Petrom, de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, o tranzacție care ar fi adâncit controversatele legături dintre Austria și Rusia din punct de vedere al Uniunii Europene, în contextul crizei din Ucraina.

"S-au purtat discuții, dar părțile mai trebuie să ajungă la un acord în privința prețului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters. Cei de la Gazprom au negat informația.

Își declarau loialitatea înainte de restructurarea OIAG

Cei de la IPIC declarau, înainte de anunțul restructurării OIAG, că sunt mulțumiți de participația lor de 25% la OMV și că își mențin angajamentul de a fi un investitor pe termen lung în grupul austriac.

"OMV e în formă bună, deci suntem mulțumiți de strategie", declara, în decembrie anul trecut, directorul financiar al IPIC, Murtadha al-Hashmi, la postul austriac de radio ORF. El a adăugat că "este nevoie de o anumită restructurare" în interiorul companiei, dar că aceasta se află în desfășurare.

al-Hashmi a respins informațiile potrivit cărora IPIC ar putea renunța la participația deținută la OMV. "Intenția actuală a IPIC este de a rămâne investitor pe termen lung la OMV", a spus directorul financiar al fondului suveran din Abu Dhabi, refuzând să comenteze subiectul plecării CEO-ului OMV, Gerhard Roiss, înainte de finalizarea mandatului.

"Suntem o familie. Anumite lucruri se discută doar în familie", a spus Murtadha al-Hashmi.

Cum s-a ajuns aici

Decizia de restructurare a OIAG, condusă în prezent de Rudolf Kemler, care este și președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, vine după ce, anul trecut, la vârful companiei-mamă a OMV Petrom au avut loc schimbări pe care cancelarul austriac Werner Faymann le-a caracterizat drept "haotice".

În plus, OIAG a fost criticată pentru asocierea Telekom Austria cu compania American Movil a miliardarului mexican Carlos Slim, sindicatele susținând că OIAG a cedat prea ușor controlul asupra operatorului telecom al Austriei.

Potrivit planurilor guvernului de la Viena, OIAG va fi transformată din societate comercială în agenție guvernamentală, i se vor reduce puterile, atribuțiile și autonomia și va trece în subordinea Ministerului de Finanțe de la Viena.

În plus, OIAG va avea nevoie de aprobarea explicită a guvernului pentru toate deciziile majore pe care va intenționa să le ia în privința companiilor de stat administrate, cum ar fi vânzări de active, fuziuni și achiziții sau majorări de capital.

"Clică de privilegiați"

"Structura OIAG de până acum nu a fost satisfăcătoare pentru noi. Guvernul avea responsabilitate politică, dar nici o influență asupra OIAG. Dacă statul este proprietar, atunci statul trebuie să-și exercite responsabilitatea într-un mod adecvat", a declarat vice-cancelarul austriac Reinhold Mitterlehner.

"În forma sa de până acum, OIAG a adus servicii doar pentru un grup restrâns de magnați. O parte din <bijuteriile coroanei> au fost pierdute", a declarat Andreas Schieder, șeful grupului social-democrat din Parlamentul de la Viena.

Începând din anul 2000, Consiliul de Supraveghere al OIAG a căpătat o mare autonomie, putând, de exemplu, să decidă singur cu privire la numirea de noi membri. Această prerogativă a fost introdusă pentru a asigura independența Consiliului față de factorul politic, însă a transformat organismul într-o "clică de privilegiați", spune Claus Raidl, șeful băncii centrale a Austriei. Raidl era în 2000 consilier al cancelarului de atunci al Austriei, Wolfgang Schuessel.

Potrivit ultimelor decizii ale guvernului de la Viena, șeful OIAG nu va mai fi membru al Consiliilor de Supraveghere ale companiilor administrate de agenție și va fi subordonat direct Ministerului de Finanțe de la Viena. Reprezentanții statului austriac în aceste Consilii vor fi nominalizați de către un comitet format din patru persoane, numit de guvern. În prezent, șeful OIAG, Rudolf Kemler, este președinte al Consiliului de Supraveghere nu doar la OMV, ci și la Telekom Austria și Oesterreichische Post.

"Lipsiți de profesionalism"

Reuters scria, în decembrie 2014, că noul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său. În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV.

Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism". Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

Acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze, mai scria Reuters.

Emiratul arab Abu Dhabi ar putea ieși din acționariatul OMV, după ce statul austriac și-a sporit controlul politic asupra companiei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 26 January 2015 12:36

Gazprom cumpara OMVMarii acționari străini ar putea renunța la participațiile lor în cele mai mari companii de stat din Austria, cum ar fi grupul-mamă al OMV Petrom, după ce guvernul de la Viena a luat o serie de decizii menite să întărească controlul și să sporească influența politică a executivului austriac asupra companiilor de stat din Austria, prin reformarea holdingului OIAG, care administrează participațiile statului la aceste companii.

Declarația a fost făcută de către Siegfried Wolf, chairman al holdingului OIAG, într-un interviu acordat revistei News, în care a apărat performanțele holdingului, pe care guvernul austriac vrea să-l restructureze din temelii, transformându-l din societate comercială în agenție subordonată guvernului, reducându-i puterile, atribuțiile și autonomia și întărind rolul factorului politic asupra companiilor de stat din Austria.

IPIC, fondul suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi controlează aproape 25% din acțiunile OMV, iar miliardarul mexican Carlos Slim deține, prin compania sa America Movil, pachetul majoritar al Telekom Austria. Cei doi investitori au acorduri de parteneriat pe termen lung cu statul austriac în privința capitalului deținut la cele două companii.

Wolf susține că schimbarea statutului OIAG contravine respectivelor acorduri de parteneriat și, în consecință, acționarii străini ar putea considera că acestea au devenit nule.

Are Viena bani să răscumpere 25% din OMV?

"Sunt mai multe scenarii posibile. În anumite circumstanțe, partenerii străini s-ar putea retrage. Se pare că nu toată lumea înțelege asta", a spus Wolf.

El a explicat că IPIC ar putea exercita o put option în anumite circumstanțe și că statul austriac ar putea fi obligat să răscumpere participația arabilor la OMV. "Întrebarea este: dacă IPIC decide să se retragă, dat fiind noile circumstanțe, este pregătit statul austriac să răscumpere participația la OMV plătind 1,8 miliarde euro?", a declarat chairmanul OIAG.

O put option este un instrument bursier contractual prin care deținătorul instrumentului capătă dreptul, dar nu și obligația, de a vinde un activ la un preț specificat, unui anumit cumpărător, dacă sunt întrunite anumite circumstanțe, stabilite prin contract. Acest instrument este folosit de investitori în special pentru a se proteja de riscul scăderii prețului acțiunilor deținute.

În vara anului trecut, Reuters scria că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV, compania-mamă a OMV Petrom, de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, o tranzacție care ar fi adâncit controversatele legături dintre Austria și Rusia din punct de vedere al Uniunii Europene, în contextul crizei din Ucraina.

"S-au purtat discuții, dar părțile mai trebuie să ajungă la un acord în privința prețului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters. Cei de la Gazprom au negat informația.

Își declarau loialitatea înainte de restructurarea OIAG

Cei de la IPIC declarau, înainte de anunțul restructurării OIAG, că sunt mulțumiți de participația lor de 25% la OMV și că își mențin angajamentul de a fi un investitor pe termen lung în grupul austriac.

"OMV e în formă bună, deci suntem mulțumiți de strategie", declara, în decembrie anul trecut, directorul financiar al IPIC, Murtadha al-Hashmi, la postul austriac de radio ORF. El a adăugat că "este nevoie de o anumită restructurare" în interiorul companiei, dar că aceasta se află în desfășurare.

al-Hashmi a respins informațiile potrivit cărora IPIC ar putea renunța la participația deținută la OMV. "Intenția actuală a IPIC este de a rămâne investitor pe termen lung la OMV", a spus directorul financiar al fondului suveran din Abu Dhabi, refuzând să comenteze subiectul plecării CEO-ului OMV, Gerhard Roiss, înainte de finalizarea mandatului.

"Suntem o familie. Anumite lucruri se discută doar în familie", a spus Murtadha al-Hashmi.

Cum s-a ajuns aici

Decizia de restructurare a OIAG, condusă în prezent de Rudolf Kemler, care este și președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, vine după ce, anul trecut, la vârful companiei-mamă a OMV Petrom au avut loc schimbări pe care cancelarul austriac Werner Faymann le-a caracterizat drept "haotice".

În plus, OIAG a fost criticată pentru asocierea Telekom Austria cu compania American Movil a miliardarului mexican Carlos Slim, sindicatele susținând că OIAG a cedat prea ușor controlul asupra operatorului telecom al Austriei.

Potrivit planurilor guvernului de la Viena, OIAG va fi transformată din societate comercială în agenție guvernamentală, i se vor reduce puterile, atribuțiile și autonomia și va trece în subordinea Ministerului de Finanțe de la Viena.

În plus, OIAG va avea nevoie de aprobarea explicită a guvernului pentru toate deciziile majore pe care va intenționa să le ia în privința companiilor de stat administrate, cum ar fi vânzări de active, fuziuni și achiziții sau majorări de capital.

"Clică de privilegiați"

"Structura OIAG de până acum nu a fost satisfăcătoare pentru noi. Guvernul avea responsabilitate politică, dar nici o influență asupra OIAG. Dacă statul este proprietar, atunci statul trebuie să-și exercite responsabilitatea într-un mod adecvat", a declarat vice-cancelarul austriac Reinhold Mitterlehner.

"În forma sa de până acum, OIAG a adus servicii doar pentru un grup restrâns de magnați. O parte din <bijuteriile coroanei> au fost pierdute", a declarat Andreas Schieder, șeful grupului social-democrat din Parlamentul de la Viena.

Începând din anul 2000, Consiliul de Supraveghere al OIAG a căpătat o mare autonomie, putând, de exemplu, să decidă singur cu privire la numirea de noi membri. Această prerogativă a fost introdusă pentru a asigura independența Consiliului față de factorul politic, însă a transformat organismul într-o "clică de privilegiați", spune Claus Raidl, șeful băncii centrale a Austriei. Raidl era în 2000 consilier al cancelarului de atunci al Austriei, Wolfgang Schuessel.

Potrivit ultimelor decizii ale guvernului de la Viena, șeful OIAG nu va mai fi membru al Consiliilor de Supraveghere ale companiilor administrate de agenție și va fi subordonat direct Ministerului de Finanțe de la Viena. Reprezentanții statului austriac în aceste Consilii vor fi nominalizați de către un comitet format din patru persoane, numit de guvern. În prezent, șeful OIAG, Rudolf Kemler, este președinte al Consiliului de Supraveghere nu doar la OMV, ci și la Telekom Austria și Oesterreichische Post.

"Lipsiți de profesionalism"

Reuters scria, în decembrie 2014, că noul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său. În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV.

Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism". Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

Acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze, mai scria Reuters.

Natural Gas Europe: Prețul redus al petrolului afectează securitatea energetică. UE, inclusiv România, ar trebui să adopte regimuri fiscale prietenoase

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 21 January 2015 11:10

2372Opinia cvasi-unanimă (cu excepția industriei, evident) despre scăderea prețului internațional al petrolului este că ea are efecte pozitive asupra economiei.

Prețurile mai reduse la carburanți reduc costurile de producție și transport, impulsionează creșterea economică, etc. Iar principalele beneficiare sunt statele importatoare nete, printre care și cele membre ale UE.

Numai că analiștii ignoră un aspect extrem de important, cel al securității aprovizionării cu energie. Potrivit profesorului Alan Riley, de la City Law School, City University din Londra, România este unul dintre producătorii de petrol și gaze naturlae care va suferi de pe urma scăderii prețurilor.

Motivul: România se confruntă cu reducere semnificativă a producției, ceea ce ar putea-o transforma într-o țară dependentă energetic de importurile de gaze până în 2020. Pentru a evita acest lucru, potrivit articolului profesorului britanic, publicat în Natural Gas Europe, România ar trebui să-și dezvolte pe deplin zăcămintele din Marea Neagră. Numai că tot scăderea prețului petrolului, care antrenează și reducerea prețului gazelor (și din simplul motiv că acestea sunt legate de cel al petrolului în principalele contracte semnate de Gazprom cu statele europene) va face extrem de dificilă găsirea de investitori dispuși să parieze pe producerea unor mărfuri cu prețuri în scădere.

Marea Nordului, Cipru și Grecia: zone care se confruntă cu probleme similare

Cu probleme similare se confruntă și Cipul și Grecia. Ciprul de confruntă deja și cu alte probleme, geopolitice, privind drepturile de exploatare a zăcămintelor offshore, acestea fiind dsputate cu Turcia. Dincolo de problemle geopolitice, scăderea prețurilor produselor energetice este de natură să îndepărteze investitorii din această zonă.

Însă de departe cea mai dificolă problemă cu care se confruntă Europa este aceea că principala zonă producătoare de petrol și gaze a continentului este offshore (cu costuri ridicate de producție) și cu o rată a declinului producției în declin: Marea Nordului.

Marea Nordului este în prezent o zonă cu zăcăminte mature, unde a devenit extrem de dificil din punct de vedere tehnic și extrem de scump să extragi hidrocarburile rămase, susține Alan Riley.

În opinia profesorului britanic, vor trebui introduse regismuri fiscale atractive pentru a încuraja investițiile necesare, ceea ce face în prezent, guvernul de la Londra, de exemplu. Dacă scăderea prețului este una temporară, cum a fost în 2009, situația nu ar fi atât de gravă, însă dacă acest trend persistă, majoritatea investițiilor în zonă vor fi anulate. Iar, odată anulate, e dificili ca ele să mai fie reluate. Capitalul va fi realocat, iar actuala infrastructură, dar și companile de servicii petroliere și de gaz, vor suferi.

Gazprom ar putea profita și majora cota de piață

Ca și cum acestea nu ar fi sufciente, prețul redus al petrolului va majora foarte probabil dependența UE de Gazprom. Chiar dacă gigantul rus suferă în prezent, crede Riley, faptul că prețul gazelor este legat de cel al petrolului în contractele semnate de Gazprom pe Bătrânul Continent, va ieftini artificial prețul acestora comparativ cu cele din producția internă a UE. Gazprom va folosi acest prilej pentru a-și majora cota de piață. Gazul rusesc nu numai că va fi mai competitiv ca cel european, ci va câștiga bătălia și cu potențialul Gaz Natural Lichefiat (LNG), care ar putut fi importat din SUA.

Pentru ca Gazprom să-și poată majora cota de piață este necesară, ce-i drept, reformarea lanțului de producție și distribuție al gigantului rus, în sensul reducerii costurilor și majorării producției pentru export. Profesorul britanic crede că una din cele mai ignorate problema în strategia energetică a UE pentru 2015 este aceea dacă Rusia este capabilă să-și reformeze piața internă pentru a-și putea maximiza profiturile și influența în UE.

Natural Gas Europe: Prețul redus al petrolului afectează securitatea energetică. UE, inclusiv România, ar trebui să adopte regimuri fiscale prietenoase

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 21 January 2015 11:10

2372Opinia cvasi-unanimă (cu excepția industriei, evident) despre scăderea prețului internațional al petrolului este că ea are efecte pozitive asupra economiei.

Prețurile mai reduse la carburanți reduc costurile de producție și transport, impulsionează creșterea economică, etc. Iar principalele beneficiare sunt statele importatoare nete, printre care și cele membre ale UE.

Numai că analiștii ignoră un aspect extrem de important, cel al securității aprovizionării cu energie. Potrivit profesorului Alan Riley, de la City Law School, City University din Londra, România este unul dintre producătorii de petrol și gaze naturlae care va suferi de pe urma scăderii prețurilor.

Motivul: România se confruntă cu reducere semnificativă a producției, ceea ce ar putea-o transforma într-o țară dependentă energetic de importurile de gaze până în 2020. Pentru a evita acest lucru, potrivit articolului profesorului britanic, publicat în Natural Gas Europe, România ar trebui să-și dezvolte pe deplin zăcămintele din Marea Neagră. Numai că tot scăderea prețului petrolului, care antrenează și reducerea prețului gazelor (și din simplul motiv că acestea sunt legate de cel al petrolului în principalele contracte semnate de Gazprom cu statele europene) va face extrem de dificilă găsirea de investitori dispuși să parieze pe producerea unor mărfuri cu prețuri în scădere.

Marea Nordului, Cipru și Grecia: zone care se confruntă cu probleme similare

Cu probleme similare se confruntă și Cipul și Grecia. Ciprul de confruntă deja și cu alte probleme, geopolitice, privind drepturile de exploatare a zăcămintelor offshore, acestea fiind dsputate cu Turcia. Dincolo de problemle geopolitice, scăderea prețurilor produselor energetice este de natură să îndepărteze investitorii din această zonă.

Însă de departe cea mai dificolă problemă cu care se confruntă Europa este aceea că principala zonă producătoare de petrol și gaze a continentului este offshore (cu costuri ridicate de producție) și cu o rată a declinului producției în declin: Marea Nordului.

Marea Nordului este în prezent o zonă cu zăcăminte mature, unde a devenit extrem de dificil din punct de vedere tehnic și extrem de scump să extragi hidrocarburile rămase, susține Alan Riley.

În opinia profesorului britanic, vor trebui introduse regismuri fiscale atractive pentru a încuraja investițiile necesare, ceea ce face în prezent, guvernul de la Londra, de exemplu. Dacă scăderea prețului este una temporară, cum a fost în 2009, situația nu ar fi atât de gravă, însă dacă acest trend persistă, majoritatea investițiilor în zonă vor fi anulate. Iar, odată anulate, e dificili ca ele să mai fie reluate. Capitalul va fi realocat, iar actuala infrastructură, dar și companile de servicii petroliere și de gaz, vor suferi.

Gazprom ar putea profita și majora cota de piață

Ca și cum acestea nu ar fi sufciente, prețul redus al petrolului va majora foarte probabil dependența UE de Gazprom. Chiar dacă gigantul rus suferă în prezent, crede Riley, faptul că prețul gazelor este legat de cel al petrolului în contractele semnate de Gazprom pe Bătrânul Continent, va ieftini artificial prețul acestora comparativ cu cele din producția internă a UE. Gazprom va folosi acest prilej pentru a-și majora cota de piață. Gazul rusesc nu numai că va fi mai competitiv ca cel european, ci va câștiga bătălia și cu potențialul Gaz Natural Lichefiat (LNG), care ar putut fi importat din SUA.

Pentru ca Gazprom să-și poată majora cota de piață este necesară, ce-i drept, reformarea lanțului de producție și distribuție al gigantului rus, în sensul reducerii costurilor și majorării producției pentru export. Profesorul britanic crede că una din cele mai ignorate problema în strategia energetică a UE pentru 2015 este aceea dacă Rusia este capabilă să-și reformeze piața internă pentru a-și putea maximiza profiturile și influența în UE.

Economica.net: Livrările de gaze ruseşti au fost reduse azi cu 30%, fără explicaţii. Ministrul Energiei: Nu există motive de îngrijorare

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 29 December 2014 13:11

Gazprom PoloniaLivrările de gaze naturale ruseşti către România au fost reduse cu 30%, fără vreo explicaţie din partea Dispeceratului Gazprom, potrivit unor surse din industria energetică, citate de economica.net.

Potrivit economica.net, România ar fi trebuit să primească circa 3 milioane de metri cubi de gaz astăzi de la Gazprom, dar compania rusă a redus livrările la 2 milioane de metri cubi, fără a da vreo explicaţie.

Preşedintele ANRE Niculae Havrileţ nu a primit vreo informare în acest sens. Oricum, România nu este în pericol să rămână în pană de gaze. "Nu avem nicio problemă, oricum importurile reprezintă foarte puţin din consum, 2%. Mai mult, avem 2 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, pe lângă producţia curentă a Romgaz şi Petrom, mai mult decât suficient pentru două luni geroase, ianuarie şi februarie", explică Havrileţ.

Ulterior, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat, potrivit Mediafax, că astfel de diminuări au fost înregistrate şi în ultimele luni şi că, la acest moment, nu există motive speciale de îngrijorare.

"Astfel de reduceri se încadrează în media ultimelor luni, când au mai fost reduceri cu 20-27%, este chiar «un mod de viaţă». Nu există motive de îngrijorare, deoarece sistemul face faţă. Vom pregăti o poziţie oficială", a spus Gerea, precizând că a ieşit din şedinţa de guvern pentru a se informa.

El a arătat că în relaţia cu Gazprom există o prevedere contractuală, în limitele căreia furnizorul rus "se poate juca" cu cantităţile livrate, în marja a 30 de procente.

Ministrul a precizat totodată că există variante la care autorităţile române pot apela în caz de necesitate, precum utilizarea mai accentuată a păcurii sau oprirea anumitor instalaţii, dar a reluat ideea că speră să nu se ajungă într-o astfel de situaţie.

Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara la mijlocul lunii septembrie că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

România are un consum anual de gaze de circa 11-12 miliarde de metri cubi. Sub 1 miliard de metri cubi de gaze provin din import.

Autorităţile de la Bucureşti par a se fi pregătit în faţa situaţiilor de acest gen, în care, în momentele cu temperaturi reduse, livrările de gaze din Federaţia Rusă să fie diminuate. Chiar în această dimineaţă, Departamentul pentru Energie a elaborat un proiect de act normativ prin care unele grupuri de la termocentralele pe gaz şi păcură să poată fi pornite pentru a asigura necesarul de energie electrică în cazul în care centralele pe gaz sau regenerabilele ar avea sincope în funcţionare. Potrivit actului normativ, este vorba de cinci termocentrale (Brăila, Galaţi, Bucureşti Vest, Bucureşti Sud şi CET Brazi Ploieşti )

Astfel, potrivit reglementării, grupuri cu o putere instalată totală de 640 MW de la aceste centrale intră în ceea ce se cheamă serviciului tehnologic de sistem rezerva terţiară lentă. Cu alte cuvinte, grupurile termoenergetice trebuie să fie ţinute “calde”pentru a se putea conecta la sistemul energetic national, pentru a asigura echilibrarea acestuia, în termen de şapte ore de la solicitare, în cazul în care se constată un dezechilibru între consum şi producţia de energie. Dezechilibrul ar putea fi cauzat fie de o creştere foarte mare a consumului, fie de o oprire neplanificată a unui mare producător sau de producătorii din surse regenerabile, a căror producţie este prin definiţie fluctuantă.

Practic, aceste centrale vor primi bani, la un preţ stabilit de ANRE, pentru a ţine grupurile în stare de funcţionare, în lunile ianuarie şi februarie, potrivit reglementării. Sumele, care nu sunt deloc mici (centralele, unele dintre ele vechi sau ameninţate cu insolvenţa, au costuri destul de mari de funcţionare, iar preţul la care produc energia este mare) vor fi ulterior trecute în facturile tuturor consumatorilor de energie electrică.

Cantitatea totală de energie supusă acestui regim este de 0,6 TWh, adică ceva mai mult de 1% din consumul anual de energie electrică.

România își va asigura din import, în prima lună a anului viitor, doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale, estimează operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz.

Potrivit estimărilor Transgaz, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2015, cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 16,71 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de doar 2,09% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Estimările Transgaz pentru luna în curs, decembrie 2014, indică o cerere totală de gaze naturale de 16,84 milioane MWh, care ar urma să fie satisfăcută în proporție de 3,75% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

În septembrie și octombrie, Gazprom a redus de mai multe ori livrările de gaze către România, cu procente de până la aproape 27%, inițial fără nici o explicație. Ulterior, ambasadorul Rusiei la București a explicat această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

Economica.net: Livrările de gaze ruseşti au fost reduse azi cu 30%, fără explicaţii. Ministrul Energiei: Nu există motive de îngrijorare

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 29 December 2014 13:11

Gazprom PoloniaLivrările de gaze naturale ruseşti către România au fost reduse cu 30%, fără vreo explicaţie din partea Dispeceratului Gazprom, potrivit unor surse din industria energetică, citate de economica.net.

Potrivit economica.net, România ar fi trebuit să primească circa 3 milioane de metri cubi de gaz astăzi de la Gazprom, dar compania rusă a redus livrările la 2 milioane de metri cubi, fără a da vreo explicaţie.

Preşedintele ANRE Niculae Havrileţ nu a primit vreo informare în acest sens. Oricum, România nu este în pericol să rămână în pană de gaze. "Nu avem nicio problemă, oricum importurile reprezintă foarte puţin din consum, 2%. Mai mult, avem 2 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, pe lângă producţia curentă a Romgaz şi Petrom, mai mult decât suficient pentru două luni geroase, ianuarie şi februarie", explică Havrileţ.

Ulterior, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat, potrivit Mediafax, că astfel de diminuări au fost înregistrate şi în ultimele luni şi că, la acest moment, nu există motive speciale de îngrijorare.

"Astfel de reduceri se încadrează în media ultimelor luni, când au mai fost reduceri cu 20-27%, este chiar «un mod de viaţă». Nu există motive de îngrijorare, deoarece sistemul face faţă. Vom pregăti o poziţie oficială", a spus Gerea, precizând că a ieşit din şedinţa de guvern pentru a se informa.

El a arătat că în relaţia cu Gazprom există o prevedere contractuală, în limitele căreia furnizorul rus "se poate juca" cu cantităţile livrate, în marja a 30 de procente.

Ministrul a precizat totodată că există variante la care autorităţile române pot apela în caz de necesitate, precum utilizarea mai accentuată a păcurii sau oprirea anumitor instalaţii, dar a reluat ideea că speră să nu se ajungă într-o astfel de situaţie.

Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara la mijlocul lunii septembrie că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

România are un consum anual de gaze de circa 11-12 miliarde de metri cubi. Sub 1 miliard de metri cubi de gaze provin din import.

Autorităţile de la Bucureşti par a se fi pregătit în faţa situaţiilor de acest gen, în care, în momentele cu temperaturi reduse, livrările de gaze din Federaţia Rusă să fie diminuate. Chiar în această dimineaţă, Departamentul pentru Energie a elaborat un proiect de act normativ prin care unele grupuri de la termocentralele pe gaz şi păcură să poată fi pornite pentru a asigura necesarul de energie electrică în cazul în care centralele pe gaz sau regenerabilele ar avea sincope în funcţionare. Potrivit actului normativ, este vorba de cinci termocentrale (Brăila, Galaţi, Bucureşti Vest, Bucureşti Sud şi CET Brazi Ploieşti )

Astfel, potrivit reglementării, grupuri cu o putere instalată totală de 640 MW de la aceste centrale intră în ceea ce se cheamă serviciului tehnologic de sistem rezerva terţiară lentă. Cu alte cuvinte, grupurile termoenergetice trebuie să fie ţinute “calde”pentru a se putea conecta la sistemul energetic national, pentru a asigura echilibrarea acestuia, în termen de şapte ore de la solicitare, în cazul în care se constată un dezechilibru între consum şi producţia de energie. Dezechilibrul ar putea fi cauzat fie de o creştere foarte mare a consumului, fie de o oprire neplanificată a unui mare producător sau de producătorii din surse regenerabile, a căror producţie este prin definiţie fluctuantă.

Practic, aceste centrale vor primi bani, la un preţ stabilit de ANRE, pentru a ţine grupurile în stare de funcţionare, în lunile ianuarie şi februarie, potrivit reglementării. Sumele, care nu sunt deloc mici (centralele, unele dintre ele vechi sau ameninţate cu insolvenţa, au costuri destul de mari de funcţionare, iar preţul la care produc energia este mare) vor fi ulterior trecute în facturile tuturor consumatorilor de energie electrică.

Cantitatea totală de energie supusă acestui regim este de 0,6 TWh, adică ceva mai mult de 1% din consumul anual de energie electrică.

România își va asigura din import, în prima lună a anului viitor, doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale, estimează operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz.

Potrivit estimărilor Transgaz, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2015, cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 16,71 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de doar 2,09% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Estimările Transgaz pentru luna în curs, decembrie 2014, indică o cerere totală de gaze naturale de 16,84 milioane MWh, care ar urma să fie satisfăcută în proporție de 3,75% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

În septembrie și octombrie, Gazprom a redus de mai multe ori livrările de gaze către România, cu procente de până la aproape 27%, inițial fără nici o explicație. Ulterior, ambasadorul Rusiei la București a explicat această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

România va importa luna viitoare, ianuarie 2015, doar 2% din necesarul său de consum de gaze naturale

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 23 December 2014 22:52

 

Gazprom PoloniaRomânia își va asigura din import, în prima lună a anului viitor, doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale, estimează operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz.

Potrivit estimărilor Transgaz, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2015, cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 16,71 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de doar 2,09% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Estimările Transgaz pentru luna în curs, decembrie 2014, indică o cerere totală de gaze naturale de 16,84 milioane MWh, care ar urma să fie satisfăcută în proporție de 3,75% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

De asemenea, estimările Transgaz pentru prima lună a acestui an, ianuarie 2014, indicau că cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 20,41 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de 16,3% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Importuri mai mici, prețuri mai mici

Datele definitive cu privire la consum, producție internă și importuri de gaze naturale ale ANRE, care diferă metodologic de cele conținute în estimările anticipative ale Transgaz, arată că, în ianuarie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 85,15% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de 14,85% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În ianuarie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost de 18,18 milioane MWh, în scădere cu 8,5% față de luna corespunzătoare din 2013. În ianuarie 2013, importurile au avut o pondere de 22,41% în totalul consumului. Prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost, în ianuarie 2014, de 390 dolari/MWh, în scădere cu 4,6% față de ianuarie 2013 (409 dolari/MWh).

Cele mai recente date definitive publicate de ANRE, aferente lunii septembrie 2014, arată că, în respectiva lună, , consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 98,34% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de doar 1,66% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În septembrie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost de 6,04 milioane MWh, în scădere cu 11,3% față de de luna corespunzătoare din 2013. În septembrie 2013, importurile au avut o pondere de 11,59% în totalul consumului. De asemenea, în septembrie 2014, prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost de 361 dolari/MWh, în scădere cu 7,4% față de septembrie 2013 (390 dolari/MWh).

Întreruperi de livrări

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

În septembrie și octombrie, Gazprom a redus de mai multe ori livrările de gaze către România, cu procente de până la aproape 27%, inițial fără nici o explicație.

Ulterior, ambasadorul Rusiei la București a explicat această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

La nivelul lunii octombrie, consumul total al României era de circa 26 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia internă de gaze naturale era de 31 milioane metri cubi pe zi.

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

Dependența de Rusia e în alte părți

Potrivit datelor publicate de Gazprom Export, în 2013, compania a livrat în România, în 2013, 1,19 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu un an înainte, cantitatea fusese aproape dublă, respectiv de 2,17 miliarde de metri cubi, se arată în raportul Gazprom Export pe 2012.

România importă indirect gaze naturale de la Gazprom, prin două firme intermediare, respectiv WIEE și Conef Energy. Contractele pe termen lung cu cele două companii au fost înnoite în 2007, fiind valabile până în 2030. Exporturile de gaze naturale ale Rusiei către România au debutat în 1979, iar de atunci până la finalul lui 2012 România a cumpărat de la ruși peste 125 de miliarde de metri cubi de gaze.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

 

România va importa luna viitoare, ianuarie 2015, doar 2% din necesarul său de consum de gaze naturale

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 23 December 2014 22:52

 

Gazprom PoloniaRomânia își va asigura din import, în prima lună a anului viitor, doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale, estimează operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz.

Potrivit estimărilor Transgaz, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2015, cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 16,71 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de doar 2,09% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Estimările Transgaz pentru luna în curs, decembrie 2014, indică o cerere totală de gaze naturale de 16,84 milioane MWh, care ar urma să fie satisfăcută în proporție de 3,75% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

De asemenea, estimările Transgaz pentru prima lună a acestui an, ianuarie 2014, indicau că cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 20,41 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de 16,3% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Importuri mai mici, prețuri mai mici

Datele definitive cu privire la consum, producție internă și importuri de gaze naturale ale ANRE, care diferă metodologic de cele conținute în estimările anticipative ale Transgaz, arată că, în ianuarie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 85,15% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de 14,85% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În ianuarie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost de 18,18 milioane MWh, în scădere cu 8,5% față de luna corespunzătoare din 2013. În ianuarie 2013, importurile au avut o pondere de 22,41% în totalul consumului. Prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost, în ianuarie 2014, de 390 dolari/MWh, în scădere cu 4,6% față de ianuarie 2013 (409 dolari/MWh).

Cele mai recente date definitive publicate de ANRE, aferente lunii septembrie 2014, arată că, în respectiva lună, , consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 98,34% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de doar 1,66% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În septembrie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost de 6,04 milioane MWh, în scădere cu 11,3% față de de luna corespunzătoare din 2013. În septembrie 2013, importurile au avut o pondere de 11,59% în totalul consumului. De asemenea, în septembrie 2014, prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost de 361 dolari/MWh, în scădere cu 7,4% față de septembrie 2013 (390 dolari/MWh).

Întreruperi de livrări

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

În septembrie și octombrie, Gazprom a redus de mai multe ori livrările de gaze către România, cu procente de până la aproape 27%, inițial fără nici o explicație.

Ulterior, ambasadorul Rusiei la București a explicat această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

La nivelul lunii octombrie, consumul total al României era de circa 26 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia internă de gaze naturale era de 31 milioane metri cubi pe zi.

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

Dependența de Rusia e în alte părți

Potrivit datelor publicate de Gazprom Export, în 2013, compania a livrat în România, în 2013, 1,19 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu un an înainte, cantitatea fusese aproape dublă, respectiv de 2,17 miliarde de metri cubi, se arată în raportul Gazprom Export pe 2012.

România importă indirect gaze naturale de la Gazprom, prin două firme intermediare, respectiv WIEE și Conef Energy. Contractele pe termen lung cu cele două companii au fost înnoite în 2007, fiind valabile până în 2030. Exporturile de gaze naturale ale Rusiei către România au debutat în 1979, iar de atunci până la finalul lui 2012 România a cumpărat de la ruși peste 125 de miliarde de metri cubi de gaze.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

 

Gazprom obține de la ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate a explorărilor din Bihor, întârziate de proteste contra gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 22 December 2014 20:40

NIS Gazprom servicii petroliereAgenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune a perimetrului de hidrocarburi Ex-2 Tria din județul Bihor, ai cărui titulari sunt compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, și firma canadiană East West Petroleum.

"Am fost informați de către partenerul NIS că ANRM a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate a primei faze a perioadei de explorare prevăzute de acordul de concesiune pentru perimetrul Ex-2 Tria. Acum, NIS și East West Petroleum trebuie să finalizeze până în iunie 2017 programul de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a perimetrului Ex-2 Tria, care cuprinde prospecțiuni pentru achiziția de date seismice 2D și 3D, precum și forarea a trei sonde de explorare", se arată într-o informare a East West Petroleum.

Perimetrul Ex-2 Tria are o suprafață de 992 de kilometri pătrați și este situat în județul Bihor. NIS are o participație de 85% la concesiune, restul fiind deținut de compania canadiană East West Petroleum.

În martie anul acesta, cei de la NIS au solicitat ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

"În perimetru se află localizate o parte a municipiului Oradea, stațiunile balneare 1 mai și Băile Felix, cu un important potențial turistic, precum și numeroase comune cu activități agro-zootehnice și industriale. De asemenea, în cadrul perimetrului de explorare EX 2 Tria s-au desfășurat în trecut și se execută și în prezent activități de explorare țiței și gaze naturale, precum și exploatarea gazelor necombustibile (CO2)", se arăta în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern cu privire la solicitarea NIS.

Întârzieri "importante"

În document se preciza că programul obligatoriu de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a fost îndeplinit doar parțial de către titularul acordului petrolier, consemnându-se întârzieri importante.

"Principalul motiv al acestor nerealizări îl reprezintă imposibilitatea obținerii de către operatorul NIS Petrol SRL a dreptului de acces la terenurile strict necesare executării lucrărilor prevăzute în program, în primul rând a achiziției de date seismice 2D și în special 3D", se afirma în nota de fundamentare.

Potrivit sursei citate, accesul titularului la terenurile strict necesare a fost îngreunat în mod considerabil, iar în unele cazuri s-a dovedit a fi imposibil de obținut din cauza opoziției comunităților locale, a unor primării și proprietari de terenuri, față de executarea lucrărilor de explorare petrolieră prevăzute în program.

Această opoziție a fost generată de percepția că astfel de lucrări ar viza în fapt identificarea unor resurse de hidrocarburi neconvenționale, în primul rând gaze de șist. Există și o temere că operațiunile de explorare în general ar afecta potențialul turistic al zonei, precum și condițiile de viață ale locuitorilor și chiar interesele de afaceri – legitime, de altfel – ale unor antreprenori locali, spunea Guvernul.

Campanie de "informare și convingere" cu rezultate doar "parțiale"

"Atât titularul, cât și ANRM, au depus, împreună cu prefectura Bihor, eforturi susținute în vederea contracarării acestei opinii prevalente, deoarece ea nu corespunde realității. Au fost informate comunitățile locale și de afaceri, primăriile, consilierii locali la nivel de comună și județ, proprietarii de terenuri, reprezentanții locali ai partidelor politice, precum și mass media, cu privire la obiectul real și exclusiv al lucrărilor de explorare petrolieră și s-au dat asigurări în legătură cu respectarea și protecția dreptului de proprietate, dezdăunarea proprietarilor pentru pierderile de recoltă și alte eventuale pagube cauzate de activitatea de prospecțiuni seismice și respectarea obligațiilor decurgând din reglementările privind protecția mediului înconjurător", se menționa în nota de fundamentare.

Guvernul mai spunea că rezultatele obținute prin această campanie de informare și convingere cu privire la starea de fapt erau până la acea dată doar parțiale și preciza că aceste acțiuni și "dialogul constructiv" cu autoritățile locale și populația vor continua.

"Precizăm că în acordul de concesiune nu sunt prevăzute lucrări de explorare sau exploatare pentru hidrocarburi neconvenționale. De altfel, nici oferta în baza căreia ANRM a adjudecat firmei East West Petroleum această concesiune nu cuprinde executarea unor astfel de operațiuni", se mai preciza în documentul citat.

Costuri suplimentare de 2,24 milioane dolari

În aceste condiții, pe perimetrul EX 2 Tria nu s-au făcut prospecțiuni seismice 2D decât pe o suprafață de 36 kilometri pătrați, dintr-un total planificat pentru primul an de 100 kilometri pătrați, și nici un fel de prospecțiune seismică 3D, deși planul pentru primul an prevedea prospectarea 3D a 160 kilometri pătrați. Suprafața prospectată este total insuficientă pentru stabilirea chiar cu foarte mare aproximație a locației unei sonde de explorare, sublinia Guvernul.

Din aceste motive, NIS Gazprom Neft a solicitat ANRM, în martie, modificarea duratei primei faze (obligatorii) de explorare de la 2 la 4,5 ani și, implicit, prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei totale de explorare prevăzute în acordul de concesiune.
Compania a mai cerut și suplimentarea programului obligatoriu de lucrări aferent fazei I de explorare, atât prin devansarea unor lucrări prevăzute pentru faza a II-a, cât și prin angajarea unor lucrări suplimentare de prospecțiuni seismice și studii geologice, geofizice și geochimice, la un cost adițional total estimat la 2,24 milioane dolari.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul EX 2 Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

Adjudecarea concesiunii EX 2 Tria și semnarea acordului de concesiune au avut loc în 2010, respectiv 2011, date la care "nu exista în județul Bihor vreo opoziție față de lucrările petroliere în general și față de hidrocarburile neconvenționale în special, survenirea acestei situații neputând fi anticipată nici de ANRM și nici de titular", se mai spunea în nota de fundamentare.

În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează, în afară de East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda, Zeta Petroleum din Marea Britanie şi Armax Gaz din România, la şase blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia şi EX12 Crai Nou în Timiş.

Gazprom obține de la ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate a explorărilor din Bihor, întârziate de proteste contra gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 22 December 2014 20:40

NIS Gazprom servicii petroliereAgenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune a perimetrului de hidrocarburi Ex-2 Tria din județul Bihor, ai cărui titulari sunt compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, și firma canadiană East West Petroleum.

"Am fost informați de către partenerul NIS că ANRM a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate a primei faze a perioadei de explorare prevăzute de acordul de concesiune pentru perimetrul Ex-2 Tria. Acum, NIS și East West Petroleum trebuie să finalizeze până în iunie 2017 programul de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a perimetrului Ex-2 Tria, care cuprinde prospecțiuni pentru achiziția de date seismice 2D și 3D, precum și forarea a trei sonde de explorare", se arată într-o informare a East West Petroleum.

Perimetrul Ex-2 Tria are o suprafață de 992 de kilometri pătrați și este situat în județul Bihor. NIS are o participație de 85% la concesiune, restul fiind deținut de compania canadiană East West Petroleum.

În martie anul acesta, cei de la NIS au solicitat ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

"În perimetru se află localizate o parte a municipiului Oradea, stațiunile balneare 1 mai și Băile Felix, cu un important potențial turistic, precum și numeroase comune cu activități agro-zootehnice și industriale. De asemenea, în cadrul perimetrului de explorare EX 2 Tria s-au desfășurat în trecut și se execută și în prezent activități de explorare țiței și gaze naturale, precum și exploatarea gazelor necombustibile (CO2)", se arăta în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern cu privire la solicitarea NIS.

Întârzieri "importante"

În document se preciza că programul obligatoriu de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a fost îndeplinit doar parțial de către titularul acordului petrolier, consemnându-se întârzieri importante.

"Principalul motiv al acestor nerealizări îl reprezintă imposibilitatea obținerii de către operatorul NIS Petrol SRL a dreptului de acces la terenurile strict necesare executării lucrărilor prevăzute în program, în primul rând a achiziției de date seismice 2D și în special 3D", se afirma în nota de fundamentare.

Potrivit sursei citate, accesul titularului la terenurile strict necesare a fost îngreunat în mod considerabil, iar în unele cazuri s-a dovedit a fi imposibil de obținut din cauza opoziției comunităților locale, a unor primării și proprietari de terenuri, față de executarea lucrărilor de explorare petrolieră prevăzute în program.

Această opoziție a fost generată de percepția că astfel de lucrări ar viza în fapt identificarea unor resurse de hidrocarburi neconvenționale, în primul rând gaze de șist. Există și o temere că operațiunile de explorare în general ar afecta potențialul turistic al zonei, precum și condițiile de viață ale locuitorilor și chiar interesele de afaceri – legitime, de altfel – ale unor antreprenori locali, spunea Guvernul.

Campanie de "informare și convingere" cu rezultate doar "parțiale"

"Atât titularul, cât și ANRM, au depus, împreună cu prefectura Bihor, eforturi susținute în vederea contracarării acestei opinii prevalente, deoarece ea nu corespunde realității. Au fost informate comunitățile locale și de afaceri, primăriile, consilierii locali la nivel de comună și județ, proprietarii de terenuri, reprezentanții locali ai partidelor politice, precum și mass media, cu privire la obiectul real și exclusiv al lucrărilor de explorare petrolieră și s-au dat asigurări în legătură cu respectarea și protecția dreptului de proprietate, dezdăunarea proprietarilor pentru pierderile de recoltă și alte eventuale pagube cauzate de activitatea de prospecțiuni seismice și respectarea obligațiilor decurgând din reglementările privind protecția mediului înconjurător", se menționa în nota de fundamentare.

Guvernul mai spunea că rezultatele obținute prin această campanie de informare și convingere cu privire la starea de fapt erau până la acea dată doar parțiale și preciza că aceste acțiuni și "dialogul constructiv" cu autoritățile locale și populația vor continua.

"Precizăm că în acordul de concesiune nu sunt prevăzute lucrări de explorare sau exploatare pentru hidrocarburi neconvenționale. De altfel, nici oferta în baza căreia ANRM a adjudecat firmei East West Petroleum această concesiune nu cuprinde executarea unor astfel de operațiuni", se mai preciza în documentul citat.

Costuri suplimentare de 2,24 milioane dolari

În aceste condiții, pe perimetrul EX 2 Tria nu s-au făcut prospecțiuni seismice 2D decât pe o suprafață de 36 kilometri pătrați, dintr-un total planificat pentru primul an de 100 kilometri pătrați, și nici un fel de prospecțiune seismică 3D, deși planul pentru primul an prevedea prospectarea 3D a 160 kilometri pătrați. Suprafața prospectată este total insuficientă pentru stabilirea chiar cu foarte mare aproximație a locației unei sonde de explorare, sublinia Guvernul.

Din aceste motive, NIS Gazprom Neft a solicitat ANRM, în martie, modificarea duratei primei faze (obligatorii) de explorare de la 2 la 4,5 ani și, implicit, prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei totale de explorare prevăzute în acordul de concesiune.
Compania a mai cerut și suplimentarea programului obligatoriu de lucrări aferent fazei I de explorare, atât prin devansarea unor lucrări prevăzute pentru faza a II-a, cât și prin angajarea unor lucrări suplimentare de prospecțiuni seismice și studii geologice, geofizice și geochimice, la un cost adițional total estimat la 2,24 milioane dolari.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul EX 2 Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

Adjudecarea concesiunii EX 2 Tria și semnarea acordului de concesiune au avut loc în 2010, respectiv 2011, date la care "nu exista în județul Bihor vreo opoziție față de lucrările petroliere în general și față de hidrocarburile neconvenționale în special, survenirea acestei situații neputând fi anticipată nici de ANRM și nici de titular", se mai spunea în nota de fundamentare.

În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează, în afară de East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda, Zeta Petroleum din Marea Britanie şi Armax Gaz din România, la şase blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia şi EX12 Crai Nou în Timiş.

E oficial: Rusia a comunicat CE că nu mai este interesată de proiectul South Stream

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 12 December 2014 09:19

South-Stream-transport-office-opened-GazpromDacă până acum, decizia Rusiei și Gazprom de a renunța la proiectul South Stream a fost anunțată mai mult neoficial, în cadrul unor conferințe de presă sau ca urmare a unor întrebări adresate de jurnaliști, începând de ieri se pare că aceasta a devenit oficială.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în urma unei convorbiri avute de vicepreședintele pentru Uniune Energetică Maros Šefčovič cu reprezentanți din Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, România și, acesta l-a contactat pe ministrul rus al energiei, Alexander Novak, pentru a discuta planurile Moscovei referitoare la proiect. Novak i-a confirmat vicepreședintelui CE că South Stream este un proiect care nu va mai fi continuat de partea rusă.

Comunicatul mai precizează că Šefčovič va prezenta la începutul anului viitor o propunere privind structura organizațională a unu Grup de Lucru la Nivel Înalt, menit a se ocupa de identificarea de soluții privind interconectarea statelor din Europa Centrală li de Est la piețele europene și diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze.

Speranța moare ultima, dar și când moare

La o zi după anunțul făcut de președintele rus Vladimir Putin, și confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind abandonarea South Stream, Šefčovič declara că va continua să lucreze cu statele sale membre pentru a ajunge la un acord cu Rusia în vederea construirii gazoductului menit a alimenta cu gaze statele din sud-estul Europei, în pofida anunțului făcut ieri de Putin.

"Următoarea reuniune pe tema South Stream este planificată pentru 9 decembrie și se va desfășura indiferent de anunțul făcut de Rusia referitor la renunțarea la proiect", a declarat vice-președintele UE pentru Energie, Maroš Šefčovič.

"Evident că noile evenimente vor reprezenta un element suplimentar care va fi discutat în această reuniune", a adăugat acesta.

E oficial: Rusia a comunicat CE că nu mai este interesată de proiectul South Stream

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 12 December 2014 09:19

South-Stream-transport-office-opened-GazpromDacă până acum, decizia Rusiei și Gazprom de a renunța la proiectul South Stream a fost anunțată mai mult neoficial, în cadrul unor conferințe de presă sau ca urmare a unor întrebări adresate de jurnaliști, începând de ieri se pare că aceasta a devenit oficială.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în urma unei convorbiri avute de vicepreședintele pentru Uniune Energetică Maros Šefčovič cu reprezentanți din Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, România și, acesta l-a contactat pe ministrul rus al energiei, Alexander Novak, pentru a discuta planurile Moscovei referitoare la proiect. Novak i-a confirmat vicepreședintelui CE că South Stream este un proiect care nu va mai fi continuat de partea rusă.

Comunicatul mai precizează că Šefčovič va prezenta la începutul anului viitor o propunere privind structura organizațională a unu Grup de Lucru la Nivel Înalt, menit a se ocupa de identificarea de soluții privind interconectarea statelor din Europa Centrală li de Est la piețele europene și diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze.

Speranța moare ultima, dar și când moare

La o zi după anunțul făcut de președintele rus Vladimir Putin, și confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind abandonarea South Stream, Šefčovič declara că va continua să lucreze cu statele sale membre pentru a ajunge la un acord cu Rusia în vederea construirii gazoductului menit a alimenta cu gaze statele din sud-estul Europei, în pofida anunțului făcut ieri de Putin.

"Următoarea reuniune pe tema South Stream este planificată pentru 9 decembrie și se va desfășura indiferent de anunțul făcut de Rusia referitor la renunțarea la proiect", a declarat vice-președintele UE pentru Energie, Maroš Šefčovič.

"Evident că noile evenimente vor reprezenta un element suplimentar care va fi discutat în această reuniune", a adăugat acesta.

OMV minimalizează impactul renunțării la South Stream și se concentrează pe explorările din Marea Neagră

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 02 December 2014 14:24

48EA38E4-B3DF-47FF-A1B9-BD9043FCD535 mw1024 s nCEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a minimalizat importanța posibilei renunțări de către Gazprom a proiectului South Stream, susținând că investițiile din Marea Neagră sunt mult mai importante pentru companie.

Roiss a făcut această declarație astăzi la București, în cadrul unei vizite la sediunl Petrom, companie al cărei principal acționar este grupul austriac.

Prelungirea South Stream în Austria, convenită de OMV cu Gazprom la începutul acestui an, ar fi costat compania austriacă 100 de milioane de euro, comparativ cu investițiile în valoare de un miliard de dolari pe care OMV le face, împreună cu partenerul său ExxonMobil, în Marea Neagră, de unde ar putea extrage primul metru cub de gaz în 2020, a declarat Roiss, citat de Reuters.

CEO-ul OMV a precizat ca nu a luat legătura cu Gazprom în urma anunțului făcut ieri de președintele rus Vladimir Putinm, confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind renunțarea la proiectul South Stream.

Roiss în luna august: UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream

În luna august, Roiss afirma că sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream. În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

OMV minimalizează impactul renunțării la South Stream și se concentrează pe explorările din Marea Neagră

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 02 December 2014 14:24

48EA38E4-B3DF-47FF-A1B9-BD9043FCD535 mw1024 s nCEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a minimalizat importanța posibilei renunțări de către Gazprom a proiectului South Stream, susținând că investițiile din Marea Neagră sunt mult mai importante pentru companie.

Roiss a făcut această declarație astăzi la București, în cadrul unei vizite la sediunl Petrom, companie al cărei principal acționar este grupul austriac.

Prelungirea South Stream în Austria, convenită de OMV cu Gazprom la începutul acestui an, ar fi costat compania austriacă 100 de milioane de euro, comparativ cu investițiile în valoare de un miliard de dolari pe care OMV le face, împreună cu partenerul său ExxonMobil, în Marea Neagră, de unde ar putea extrage primul metru cub de gaz în 2020, a declarat Roiss, citat de Reuters.

CEO-ul OMV a precizat ca nu a luat legătura cu Gazprom în urma anunțului făcut ieri de președintele rus Vladimir Putinm, confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind renunțarea la proiectul South Stream.

Roiss în luna august: UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream

În luna august, Roiss afirma că sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream. În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

Grup Servicii Petroliere a finalizat o lucrare pentru Gazprom Neft în Arctica, platforma GSP Saturn a ajuns în portul Murmansk cu peripeții

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 02 December 2014 12:54

Arctica GSPCompania românească de foraj petrolier maritim Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a finalizat recent forajul unei sonde de explorare în câmpul petrolier Dolginskoye din Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, câmp concesionat de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom. Deși atât GSP, cât și Gazprom Neft, neagă informațiile, mai multe surse susțin că, după finalizarea lucrărilor, în drum spre portul Murmansk, platforma petrolieră maritimă Saturn a GSP a suferit "serioase avarii" din cauza unei furtuni, pierzându-și heliportul și fiind nevoită să-și evacueze de urgență echipajul.

Gazprom Neft a anunțat, pe 14 noiembrie, că a finalizat lucrările de explorare și testare la sonda forată de GSP în câmpul Dolginskoye din Marea Pechora. Forajul sondei demarase în iunie și fusese finalizat în august.

"Datele obținute vor fi utilizate pentru dezvoltarea unui program de lucrări care se vor derula în sezonul de dezgheț din 2015. La începutul lunii noiembrie, după finalizarea tuturor lucrărilor planificate, toate echipamentele au fost dezinstalate, iar sonda a fost astupată, izolată și abandonată în condiții de siguranță pentru mediu. Forajul și testarea au fost făcute cu ajutorul platformei GSP Saturn. Platforma va fi remorcată în portul Murmansk în cursul lunii noiembrie", se afirmă într-un comunicat al Gazprom Neft din 14 noiembrie.

Potrivit serviciului de informații maritime Lloyd’s List, citat de Moscow Times, pe 7 noiembrie, în timp ce era remorcată către portul Murmansk de către trei remorchere norvegiene, platforma petrolieră GSP Saturn ar fi fost lovită de o furtună, în cursul căreia și-ar fi pierdut heliportul și una din bărcile de salvare, iar întregul echipaj ar fi fost evacuat cu ajutorul unui vas de suport care mergea în convoi cu GSP Saturn și cele două remorchere.

Aventuri în Oceanul Arctic

Ulterior, serviciul de salvare maritimă al Rusiei a transmis că, în cele din urmă, echipajul s-a întors pe platformă, iar convoiul și-a schimbat cursul, îndreptându-se spre peninsula Kanin, pentru a acosta acolo până la îmbunătățirea condițiilor meteorologice.

În replică, cei de la Gazprom Neft au negat că ar fi existat incidente sau pagube materiale și au adăugat că măsurile de siguranță luate, cum ar fi evacuarea echipajului și schimbarea traseului, au făcut parte dintr-un exercițiu de rutină. Potrivit Greenpeace, biroul din Moscova al GSP a transmis pe 12 noiembrie doar că întreg echipajul platformei se află la bord și că aceasta se află în drum spre portul Murmansk.

Platforma GSP Saturn a ajuns în portul Murmansk pe 21 noiembrie, după ce a acostat câteva zile în peninsula Kanin, așteptând îmbunătățirea vremii, transmite neftegaz.ru.

În 2011, o altă platformă petrolieră contractată de Gazprom Neft pentru lucrări de foraj în Arctica, Kolskaia, s-a scufundat în Marea Ohotsk în timp ce era remorcată după finalizarea lucrărilor, incident soldat cu moartea a 53 de membri ai echipajului. Organizațiile ecologiste precum Greenpeace se opun forajului petrolier în Marea Arctică susținând, printre altele, că condițiile din regiune sunt mult prea periculoase pentru ca forajul să poată fi făcut în condiții de siguranță pentru echipele platformelor maritime.

De altfel, în mai anul acesta, activiști ai Greenpeace și ai altor organizații ecologiste s-au legat cu lanțuri de platforma GSP Saturn în timp ce aceasta era ancorată în portul olandez Ijmuiden, spunând că platforma, veche de 26 de ani, nu poate oferi condiții suficiente de siguranță în Arctica. În replică, Gazprom Neft a declarat că platforma a fost complet modernizată și upgradată în 2009, fiind declarată aptă de lucru în Arctica în urma mai multor inspecții și audituri efectuate de experți ruși, scandinavi și americani.

UE interzice colaborarea cu Rusia în Arctica

Platforma GSP Saturn a Grup Servicii Petroliere a efectuat lucrări de foraj în Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, la 75 de kilometri de coastele rusești. Platforma a forat o sondă de explorare la adâncimea de 3.500 de metri în câmpul petrolier Dolginskoye, având un contract pe doi ani semnat cu Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus Gazprom.

În septembrie, UE a înăsprit sancțiunile la adresa Rusiei, interzicând companiilor europene să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia, însă sancțiunile nu se aplică retroactiv, neafectând contractele în vigoare, semnate înainte de 12 septembrie 2014.

Astfel, sancțiunile nu afectează deocamdată operațiunile din Rusia aflate în derulare ale Grup Servicii Petroliere (GSP), însă ar putea bloca semnarea de către GSP a noi contracte cu rușii, pentru proiecte de tipul celor aflate sub regimul sancțiunilor.

De altfel, tot în septembrie, prim vice-CEO-ul Gazprom Neft, Vadim Iakovlev, le-a declarat ziariștilor, chiar că este convins că Gazprom Neft va putea să continue să-și dezvolte proiectele pe termen lung chiar și în condițiile sancțiunilor dictate de SUA și UE. "Pe moment, nu cred că sancțiunile ne vor afecta planurile pe termen lung. Însă dacă evenimentele vor evolua în direcția celui mai pesimist scenariu posibil, luăm în calcul obținerea de echipamente de foraj din surse alternative, din Asia sau chiar de la producători ruși", a spus Iakovlev, refuzând să dea nume.

Contractele cu rușii sunt esențiale pentru GSP

Se pare că acest scenariu a început deja să se materializeze, dat fiind că, pe 25 noiembrie, Gazprom Neft a semnat un acord de parteneriat cu compania de petrol și gaze controlată de statul vietnamez, Petrovietnam, privind colaborarea la dezvoltarea câmpului petrolier arctic Dolginskoye.

Operațiunile din Marea Pechora din Arctica sunt departe de a fi singura colaborare a GSP cu rușii. De altfel, în 2013, compania și-a deschis o filială la Moscova. Anul trecut, GSP anunța că va participa la licitația organizată de NK Priazovneft, companie controlată indirect de Rosneft, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia, pentru forarea unei sonde de explorare în Marea Azov, perimetrul Temruksko – Akhtarskly.

În 2011, GSP a finalizat lucrările de instalare a unei conducte submarine cu o lungime de 159,5 km, pentru Gazprom, iar la inaugurarea proiectului, în valoare de 269 de milioane de dolari, a participat şi premierul rus, Vladimir Putin. Conducta submarină a fost instalată în sectorul platformei continentale ruse din nord-estul Mării Negre, pe traseul Dzhubga-Lazarevskoe-Sochi, la o distanţă de 4,5 km de ţărm. GSP a mai prestat și servicii de cercetare și suport pentru proiectul gazoductului South Stream.

În iulie 2014, GSP a semnat un contract cu Gazprom Neft pentru furnizarea de servicii de cazare, transport și transfer de personal pentru lucrările derulate pe câmpul Prirazlomnoye. În acest scop, GSP a deplasat în Marea Pechora vasul GSP Falcon, cu lungimea de 153 de metri. Contractul a fost semnat pe o lună, cu posibilitate de extindere pe încă două. Pe baza contractului, GSP furnizează servicii un număr de 160 de persoane care lucrează pe platforma maritimă Prirazlomnaia a Gazprom Neft.

Grup Servicii Petroliere a finalizat o lucrare pentru Gazprom Neft în Arctica, platforma GSP Saturn a ajuns în portul Murmansk cu peripeții

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 02 December 2014 12:54

Arctica GSPCompania românească de foraj petrolier maritim Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a finalizat recent forajul unei sonde de explorare în câmpul petrolier Dolginskoye din Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, câmp concesionat de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom. Deși atât GSP, cât și Gazprom Neft, neagă informațiile, mai multe surse susțin că, după finalizarea lucrărilor, în drum spre portul Murmansk, platforma petrolieră maritimă Saturn a GSP a suferit "serioase avarii" din cauza unei furtuni, pierzându-și heliportul și fiind nevoită să-și evacueze de urgență echipajul.

Gazprom Neft a anunțat, pe 14 noiembrie, că a finalizat lucrările de explorare și testare la sonda forată de GSP în câmpul Dolginskoye din Marea Pechora. Forajul sondei demarase în iunie și fusese finalizat în august.

"Datele obținute vor fi utilizate pentru dezvoltarea unui program de lucrări care se vor derula în sezonul de dezgheț din 2015. La începutul lunii noiembrie, după finalizarea tuturor lucrărilor planificate, toate echipamentele au fost dezinstalate, iar sonda a fost astupată, izolată și abandonată în condiții de siguranță pentru mediu. Forajul și testarea au fost făcute cu ajutorul platformei GSP Saturn. Platforma va fi remorcată în portul Murmansk în cursul lunii noiembrie", se afirmă într-un comunicat al Gazprom Neft din 14 noiembrie.

Potrivit serviciului de informații maritime Lloyd’s List, citat de Moscow Times, pe 7 noiembrie, în timp ce era remorcată către portul Murmansk de către trei remorchere norvegiene, platforma petrolieră GSP Saturn ar fi fost lovită de o furtună, în cursul căreia și-ar fi pierdut heliportul și una din bărcile de salvare, iar întregul echipaj ar fi fost evacuat cu ajutorul unui vas de suport care mergea în convoi cu GSP Saturn și cele două remorchere.

Aventuri în Oceanul Arctic

Ulterior, serviciul de salvare maritimă al Rusiei a transmis că, în cele din urmă, echipajul s-a întors pe platformă, iar convoiul și-a schimbat cursul, îndreptându-se spre peninsula Kanin, pentru a acosta acolo până la îmbunătățirea condițiilor meteorologice.

În replică, cei de la Gazprom Neft au negat că ar fi existat incidente sau pagube materiale și au adăugat că măsurile de siguranță luate, cum ar fi evacuarea echipajului și schimbarea traseului, au făcut parte dintr-un exercițiu de rutină. Potrivit Greenpeace, biroul din Moscova al GSP a transmis pe 12 noiembrie doar că întreg echipajul platformei se află la bord și că aceasta se află în drum spre portul Murmansk.

Platforma GSP Saturn a ajuns în portul Murmansk pe 21 noiembrie, după ce a acostat câteva zile în peninsula Kanin, așteptând îmbunătățirea vremii, transmite neftegaz.ru.

În 2011, o altă platformă petrolieră contractată de Gazprom Neft pentru lucrări de foraj în Arctica, Kolskaia, s-a scufundat în Marea Ohotsk în timp ce era remorcată după finalizarea lucrărilor, incident soldat cu moartea a 53 de membri ai echipajului. Organizațiile ecologiste precum Greenpeace se opun forajului petrolier în Marea Arctică susținând, printre altele, că condițiile din regiune sunt mult prea periculoase pentru ca forajul să poată fi făcut în condiții de siguranță pentru echipele platformelor maritime.

De altfel, în mai anul acesta, activiști ai Greenpeace și ai altor organizații ecologiste s-au legat cu lanțuri de platforma GSP Saturn în timp ce aceasta era ancorată în portul olandez Ijmuiden, spunând că platforma, veche de 26 de ani, nu poate oferi condiții suficiente de siguranță în Arctica. În replică, Gazprom Neft a declarat că platforma a fost complet modernizată și upgradată în 2009, fiind declarată aptă de lucru în Arctica în urma mai multor inspecții și audituri efectuate de experți ruși, scandinavi și americani.

UE interzice colaborarea cu Rusia în Arctica

Platforma GSP Saturn a Grup Servicii Petroliere a efectuat lucrări de foraj în Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, la 75 de kilometri de coastele rusești. Platforma a forat o sondă de explorare la adâncimea de 3.500 de metri în câmpul petrolier Dolginskoye, având un contract pe doi ani semnat cu Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus Gazprom.

În septembrie, UE a înăsprit sancțiunile la adresa Rusiei, interzicând companiilor europene să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia, însă sancțiunile nu se aplică retroactiv, neafectând contractele în vigoare, semnate înainte de 12 septembrie 2014.

Astfel, sancțiunile nu afectează deocamdată operațiunile din Rusia aflate în derulare ale Grup Servicii Petroliere (GSP), însă ar putea bloca semnarea de către GSP a noi contracte cu rușii, pentru proiecte de tipul celor aflate sub regimul sancțiunilor.

De altfel, tot în septembrie, prim vice-CEO-ul Gazprom Neft, Vadim Iakovlev, le-a declarat ziariștilor, chiar că este convins că Gazprom Neft va putea să continue să-și dezvolte proiectele pe termen lung chiar și în condițiile sancțiunilor dictate de SUA și UE. "Pe moment, nu cred că sancțiunile ne vor afecta planurile pe termen lung. Însă dacă evenimentele vor evolua în direcția celui mai pesimist scenariu posibil, luăm în calcul obținerea de echipamente de foraj din surse alternative, din Asia sau chiar de la producători ruși", a spus Iakovlev, refuzând să dea nume.

Contractele cu rușii sunt esențiale pentru GSP

Se pare că acest scenariu a început deja să se materializeze, dat fiind că, pe 25 noiembrie, Gazprom Neft a semnat un acord de parteneriat cu compania de petrol și gaze controlată de statul vietnamez, Petrovietnam, privind colaborarea la dezvoltarea câmpului petrolier arctic Dolginskoye.

Operațiunile din Marea Pechora din Arctica sunt departe de a fi singura colaborare a GSP cu rușii. De altfel, în 2013, compania și-a deschis o filială la Moscova. Anul trecut, GSP anunța că va participa la licitația organizată de NK Priazovneft, companie controlată indirect de Rosneft, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia, pentru forarea unei sonde de explorare în Marea Azov, perimetrul Temruksko – Akhtarskly.

În 2011, GSP a finalizat lucrările de instalare a unei conducte submarine cu o lungime de 159,5 km, pentru Gazprom, iar la inaugurarea proiectului, în valoare de 269 de milioane de dolari, a participat şi premierul rus, Vladimir Putin. Conducta submarină a fost instalată în sectorul platformei continentale ruse din nord-estul Mării Negre, pe traseul Dzhubga-Lazarevskoe-Sochi, la o distanţă de 4,5 km de ţărm. GSP a mai prestat și servicii de cercetare și suport pentru proiectul gazoductului South Stream.

În iulie 2014, GSP a semnat un contract cu Gazprom Neft pentru furnizarea de servicii de cazare, transport și transfer de personal pentru lucrările derulate pe câmpul Prirazlomnoye. În acest scop, GSP a deplasat în Marea Pechora vasul GSP Falcon, cu lungimea de 153 de metri. Contractul a fost semnat pe o lună, cu posibilitate de extindere pe încă două. Pe baza contractului, GSP furnizează servicii un număr de 160 de persoane care lucrează pe platforma maritimă Prirazlomnaia a Gazprom Neft.

Budapesta sfidează Bruxelles-ul și modifică legea achizițiilor publice pentru a facilita construcția South Stream

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 06 November 2014 08:19

map u potok eng hungaryUngaria a decis să ignore avertismentele Comisiei Europene și să adopte luni un amendament la legea achizițiilor publice, prin care va fi facilitată construcția gazoductului South Stream de către Gazprom pe teritoriul său.

Amendamentul vizează modificarea normelor naționale privind achizițiile publice pentru conducte și a provocat reacții dure din partea Bruxelles-ului și opoziției, care acuză guvernul de la Budapesta de orientare pro-rusă, cel puțin pe tema politicii energetice, susține Financial Times.

Oficialii maghiari recunosc faptul că amendamentul a fost conceput pentru a preveni obiecțiile juridice ale Bruxelles-ului la construcția South Stream, proiect descris de parlamentarii opoziției drept parte integrală a "imperiului energetic rus".

Budapesta a răspuns marți și avertismentelor Comisiei Europene, potrivit căreia criteriile de atribuire a contractelor de construire a conductei trebuie să fie făcute publice. Potrivit executivului de la Budapesta, criteriile vor fi publicate "în timp util", iar obiecțiile ridicate vor fi soluționate la timp.

Bruxelles-ul a lansat deja o acțiune în justiție împotriva guvernului bulgar pentru presupuse încălcări ale legislației privind achizițiile în faza de construcție a proiectului. Totodată, Comisia Europeană susține că South Stream încalcă legislația europeană din domeniul energetic (m,ai exact pachetul trei pentru energie), în sensul că Gazprom ar deține peste 50% din acțiunile companiei care va opera gazoductul, dar va avea și monopol asupra aprovizionării cu gaz a gazoductului.

Ungaria este una dintre cele patru state membre ale UE care ar urma să fie tranzitate de gazoductul South Stream, care are scopul de a ocoli Ucraina prin Marea Neagră și a nu mai permite Kiev-ului șantajarea Gazprom cu perturbarea livrărilor de gaze naturale către Europa în absența unui preț preferențial pentru gazul achiziționat de la gigantul rus.

Analiști occidentali: Ungaria, pe orbita energetică a Rusiei

Criticii proiectului, inclusiv oficiali americani, susțin că, prin susținerea acestui proiect, politica energetică a Ungariei se situează pe orbita celei a Rusiei. Budapesta a semnat în septembrie un acord de aprovizionare suplimentară cu gaz în vederea constituirii rezervelor de iarnă cu Gazprom și la numai câteva zile a stopat alimentarea cu gaz a Ucrainei. La începutul acestui an, guvernul ungar a convenit asupra unui acord de € 10 miliarde în fonduri cu Kremlin-ul în vederea renovării unei centrale nucleare la Paks. Între timp, guvernul lui Viktor Orban continuă să pună sub semnul întrebării sancțiunile impuse de UE împotriva Rusiei.

Analiștii citați de Financial Times susțin că unele schimbări recente în domeniul politicii energetice au sens, dar, că, analizate împreună, ele devin discutabile.

"Țările mici beneficiază de pe urma tranzitării conductelor pe teritoriul lor național și, pentru multe dintre aceste țări, acesta este un beneficiu gratuit", a declarat Andrej Nosko, analist ungar, care a remarcat faptul că guvernele anterioare, de asemenea, au sprijinit construirea conductei.

Opoziția: Favoare făcută Moscovei

Deputații din opoziție au atacat politica de apropiere energetică de Rusia și au acuzat că amendamentul adoptat este "o favoare specială" făcută Moscovei.

"South Stream ar fi un lucru bun pentru Ungaria în cazul în care s-ar fi realizat diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale, dar tot gazul vine din Rusia, asa ca nu exista nici un beneficiu", a declarat Bernadett Szel, un parlamentar din opoziție.

Potrivit guvernanților maghiari, singurele obiecții rămase din partea Comisiei Eurpopene vizează nu construcția, ci funcționarea acesteia. Ministerul de externe ungar și-a exprimat speranța că South Stream va îmbunătăți securitatea energetică a Europei centrale și a anunțat că, în opinia sa, proiectul ar trebui să respecte cu al treilea pachet energetic al UE.

Budapesta sfidează Bruxelles-ul și modifică legea achizițiilor publice pentru a facilita construcția South Stream

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 06 November 2014 08:19

map u potok eng hungaryUngaria a decis să ignore avertismentele Comisiei Europene și să adopte luni un amendament la legea achizițiilor publice, prin care va fi facilitată construcția gazoductului South Stream de către Gazprom pe teritoriul său.

Amendamentul vizează modificarea normelor naționale privind achizițiile publice pentru conducte și a provocat reacții dure din partea Bruxelles-ului și opoziției, care acuză guvernul de la Budapesta de orientare pro-rusă, cel puțin pe tema politicii energetice, susține Financial Times.

Oficialii maghiari recunosc faptul că amendamentul a fost conceput pentru a preveni obiecțiile juridice ale Bruxelles-ului la construcția South Stream, proiect descris de parlamentarii opoziției drept parte integrală a "imperiului energetic rus".

Budapesta a răspuns marți și avertismentelor Comisiei Europene, potrivit căreia criteriile de atribuire a contractelor de construire a conductei trebuie să fie făcute publice. Potrivit executivului de la Budapesta, criteriile vor fi publicate "în timp util", iar obiecțiile ridicate vor fi soluționate la timp.

Bruxelles-ul a lansat deja o acțiune în justiție împotriva guvernului bulgar pentru presupuse încălcări ale legislației privind achizițiile în faza de construcție a proiectului. Totodată, Comisia Europeană susține că South Stream încalcă legislația europeană din domeniul energetic (m,ai exact pachetul trei pentru energie), în sensul că Gazprom ar deține peste 50% din acțiunile companiei care va opera gazoductul, dar va avea și monopol asupra aprovizionării cu gaz a gazoductului.

Ungaria este una dintre cele patru state membre ale UE care ar urma să fie tranzitate de gazoductul South Stream, care are scopul de a ocoli Ucraina prin Marea Neagră și a nu mai permite Kiev-ului șantajarea Gazprom cu perturbarea livrărilor de gaze naturale către Europa în absența unui preț preferențial pentru gazul achiziționat de la gigantul rus.

Analiști occidentali: Ungaria, pe orbita energetică a Rusiei

Criticii proiectului, inclusiv oficiali americani, susțin că, prin susținerea acestui proiect, politica energetică a Ungariei se situează pe orbita celei a Rusiei. Budapesta a semnat în septembrie un acord de aprovizionare suplimentară cu gaz în vederea constituirii rezervelor de iarnă cu Gazprom și la numai câteva zile a stopat alimentarea cu gaz a Ucrainei. La începutul acestui an, guvernul ungar a convenit asupra unui acord de € 10 miliarde în fonduri cu Kremlin-ul în vederea renovării unei centrale nucleare la Paks. Între timp, guvernul lui Viktor Orban continuă să pună sub semnul întrebării sancțiunile impuse de UE împotriva Rusiei.

Analiștii citați de Financial Times susțin că unele schimbări recente în domeniul politicii energetice au sens, dar, că, analizate împreună, ele devin discutabile.

"Țările mici beneficiază de pe urma tranzitării conductelor pe teritoriul lor național și, pentru multe dintre aceste țări, acesta este un beneficiu gratuit", a declarat Andrej Nosko, analist ungar, care a remarcat faptul că guvernele anterioare, de asemenea, au sprijinit construirea conductei.

Opoziția: Favoare făcută Moscovei

Deputații din opoziție au atacat politica de apropiere energetică de Rusia și au acuzat că amendamentul adoptat este "o favoare specială" făcută Moscovei.

"South Stream ar fi un lucru bun pentru Ungaria în cazul în care s-ar fi realizat diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale, dar tot gazul vine din Rusia, asa ca nu exista nici un beneficiu", a declarat Bernadett Szel, un parlamentar din opoziție.

Potrivit guvernanților maghiari, singurele obiecții rămase din partea Comisiei Eurpopene vizează nu construcția, ci funcționarea acesteia. Ministerul de externe ungar și-a exprimat speranța că South Stream va îmbunătăți securitatea energetică a Europei centrale și a anunțat că, în opinia sa, proiectul ar trebui să respecte cu al treilea pachet energetic al UE.

Gazprom a confirmat transferul primei tranșe, în valoare de 1,45 mld $, efectuat de Naftogaz în contul arieratelor înregistrate

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 05 November 2014 12:24

imUcraineni și, indirect, europenii, pot să stea liniștiți în această iarnă. Riscul de a îngheța s-a atenuat considerabil după de astăzi gigantul rus Gazprom a anunțat că partenerul său ucrainean, Naftogaz, a efectuat deja prima plată a unei părți din arieratele înregistrate, plată în valoare de 1,45 miliarde $.

"Gazprom a primit confirmarea de la băncile cu care colaborează privind transferul de fonduri dinspre Naftogaz, transfer în valoare totală de 1,45 miliarde de dolari, reprezentând plata unei părți din datoria Ucrainei pentru gazul furnizat în trecut de Rusia", a afirmat purtătorul de cuvânt al Gazprom Sergei Kupriyanov, citat de Ria Novosti.

Monopolul de stat ucrainean Naftogaz a anunțase marți că a efectuat transferul primei tranșe dedicată plății arieratelor în valoare de 1,45 miliarde de dolari către Gazprom

Joia trecută, după mai multe luni de negocieri, s-a semnat un acord temporar între Rusia și Ucraina, acord intermediat de UE, prin care Ucraina se angaja să achite arierate în valoare de 3,1 miliarde de dolari și să plătească un preț de 378 de dolari pe mia de metri cubi pe gazul furnizat pânpă la sfârșitul lui 2014 și unul de 368 de dolari pe mia de metri cubi pe primul trimestru al lui 2015, în schimb Rusia garantând alimentarea cu gaze până în luna martie.

Gazprom a confirmat transferul primei tranșe, în valoare de 1,45 mld $, efectuat de Naftogaz în contul arieratelor înregistrate

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 05 November 2014 12:24

imUcraineni și, indirect, europenii, pot să stea liniștiți în această iarnă. Riscul de a îngheța s-a atenuat considerabil după de astăzi gigantul rus Gazprom a anunțat că partenerul său ucrainean, Naftogaz, a efectuat deja prima plată a unei părți din arieratele înregistrate, plată în valoare de 1,45 miliarde $.

"Gazprom a primit confirmarea de la băncile cu care colaborează privind transferul de fonduri dinspre Naftogaz, transfer în valoare totală de 1,45 miliarde de dolari, reprezentând plata unei părți din datoria Ucrainei pentru gazul furnizat în trecut de Rusia", a afirmat purtătorul de cuvânt al Gazprom Sergei Kupriyanov, citat de Ria Novosti.

Monopolul de stat ucrainean Naftogaz a anunțase marți că a efectuat transferul primei tranșe dedicată plății arieratelor în valoare de 1,45 miliarde de dolari către Gazprom

Joia trecută, după mai multe luni de negocieri, s-a semnat un acord temporar între Rusia și Ucraina, acord intermediat de UE, prin care Ucraina se angaja să achite arierate în valoare de 3,1 miliarde de dolari și să plătească un preț de 378 de dolari pe mia de metri cubi pe gazul furnizat pânpă la sfârșitul lui 2014 și unul de 368 de dolari pe mia de metri cubi pe primul trimestru al lui 2015, în schimb Rusia garantând alimentarea cu gaze până în luna martie.

O gură de gaz pentru Europa: Acordul ruso-ucrainean a fost semnat. Kievul va achita 4,6 mld $ pentru a fi alimentat cu 4 mld mc de gaz

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 31 October 2014 09:36

iFbZWd28B0T0După o ultimă rundă de negociere maraton de peste 30 de ore, desfășurată la Bruxelles, inevitabilul s-a produs: Rusia și Ucraina au semnat ieri noapte un acord temporar privind furnizarea de gaze naturale până în luna martie, spre ușurarea evidentă a partenerilor europeni ai Kiev-ului, care se temeau că vor rămâne fără gaze în această iarnă.

Potrivit Financial Times, acordul prevede ca Kiev-ul să efectueze plăți în avans de 1,5 miliarde de dolari, pentru cele 4 miliarde de metri cubi de gaze necesare Ucrainei în această iarnă. Naftogaz, compania monopolistă de gaze a Ucrainei va achita arierate în valoare de 3,1 miliarde de dolari gigantului rus Gazprom, care deține monopolul exportului de gaze în Rusia.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, moderate de Uniunea Europeană s-au întins pe mai multe luni, în principal ca urmare a refuzului ucrainenilor de a accepta majorarea de preț operată de Gazprom în urma desfășurării Revoluției Portocalii de la Kiev, urmată de conflictul din Crimeea și apoi de cel din estul Ucrainei. În cele din urmă, Ucraina a fost de acord sa plătească un preț de 378 dolari pe mia de metri cubi până la sfârșitul anului, și apoi unul de 365 dolari pe mia de metri cubi până în martie. Autoritățile ruse au făcut și ele un compromis, aceptând scăderea prețului de la cel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, impus în urma încetării vechiului contract care prevedea un preț de 285 de dolari pe mia de metri cubi, după anexarea Crimeei.

Ministrul rus al energiei,Alexander Novak, a declarat că Moscova a făcut acest "compromis" pentru a arăta că a este un partener comercial de încredere pentru UE.

Oficialii europenii, euforici

Cei mai fericiți oficiali în urma semnării acestui acord provizoriu nu sunt însă ucrainenii, ci oficialii UE, care se temeau că cetățenii UE vor rămâne fără gaze, cu s-a mai întâmplat în crizele ruso-ucrainene ale gazului din 2006 și 2009.

"Nu există în prezent nici un motiv pentru ca cetățenii europeni să rămână în frig în această iarnă", a declarat José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene.

"Într-o situație de criză, o situație în care încrederea a fost pierdută, într-o astfel de situație de război, am fost capabili să acționăm cu înțelepciune", a afirmat și Günther Oettinger, comisarul pentru energie a UE. "Este o prim rază de lumină în vederea dezghețării relaților dintre cele două țări.", susține acesta.

Gazul va fi achitat de FMI și de bugetul de stat ucrainean

Deși Rusia a solicitat garanții suplimentare din partea UE privind capacitatea de plată a autorităților de la Kiev a sumelor prevăzute în acord, comisarul european pentru energie susține că UE nu a oferit astfel de garanții de la bugetul Uniunii.

Cu toate acestea, Oettinger a anunțat că Moscova a fost asigurată că Ucraina va putea plăti cele 3,1 miliarde, fiind invocat pachetul de ajutor financiar al Fondul Monetar Internațional. În ceea ce privește plata celor 4 miliarde de metri cubi necesari Ucrainei în această iarnă, aceasta se va face de la bugetul de stat al Kiev-ului și din veniturile realizate de Naftogaz, susține comisarul european.

Numai că, pentru a oferi ajutorul financiar invocat de Oettinger, FMI solicită reformarea sectorului energetic ucrainean, subvenționat de la bugetul de stat în cea mai mare parte a sa.

Ucraina a plătit subvenții pentru combustibili echivalente cu 7,5 la suta din PIB. Intensitatea energetică este de două ori mai ridicată decât cea a Rusiei și de 10 ori mai mare decât media OECD. Cele 17 miliarde de dolari promise pentru anii următori de FMI sunt condiționate de reformele din energie și de majorarea facturilor către populație și companii.

 

O gură de gaz pentru Europa: Acordul ruso-ucrainean a fost semnat. Kievul va achita 4,6 mld $ pentru a fi alimentat cu 4 mld mc de gaz

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 31 October 2014 09:36

iFbZWd28B0T0După o ultimă rundă de negociere maraton de peste 30 de ore, desfășurată la Bruxelles, inevitabilul s-a produs: Rusia și Ucraina au semnat ieri noapte un acord temporar privind furnizarea de gaze naturale până în luna martie, spre ușurarea evidentă a partenerilor europeni ai Kiev-ului, care se temeau că vor rămâne fără gaze în această iarnă.

Potrivit Financial Times, acordul prevede ca Kiev-ul să efectueze plăți în avans de 1,5 miliarde de dolari, pentru cele 4 miliarde de metri cubi de gaze necesare Ucrainei în această iarnă. Naftogaz, compania monopolistă de gaze a Ucrainei va achita arierate în valoare de 3,1 miliarde de dolari gigantului rus Gazprom, care deține monopolul exportului de gaze în Rusia.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, moderate de Uniunea Europeană s-au întins pe mai multe luni, în principal ca urmare a refuzului ucrainenilor de a accepta majorarea de preț operată de Gazprom în urma desfășurării Revoluției Portocalii de la Kiev, urmată de conflictul din Crimeea și apoi de cel din estul Ucrainei. În cele din urmă, Ucraina a fost de acord sa plătească un preț de 378 dolari pe mia de metri cubi până la sfârșitul anului, și apoi unul de 365 dolari pe mia de metri cubi până în martie. Autoritățile ruse au făcut și ele un compromis, aceptând scăderea prețului de la cel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, impus în urma încetării vechiului contract care prevedea un preț de 285 de dolari pe mia de metri cubi, după anexarea Crimeei.

Ministrul rus al energiei,Alexander Novak, a declarat că Moscova a făcut acest "compromis" pentru a arăta că a este un partener comercial de încredere pentru UE.

Oficialii europenii, euforici

Cei mai fericiți oficiali în urma semnării acestui acord provizoriu nu sunt însă ucrainenii, ci oficialii UE, care se temeau că cetățenii UE vor rămâne fără gaze, cu s-a mai întâmplat în crizele ruso-ucrainene ale gazului din 2006 și 2009.

"Nu există în prezent nici un motiv pentru ca cetățenii europeni să rămână în frig în această iarnă", a declarat José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene.

"Într-o situație de criză, o situație în care încrederea a fost pierdută, într-o astfel de situație de război, am fost capabili să acționăm cu înțelepciune", a afirmat și Günther Oettinger, comisarul pentru energie a UE. "Este o prim rază de lumină în vederea dezghețării relaților dintre cele două țări.", susține acesta.

Gazul va fi achitat de FMI și de bugetul de stat ucrainean

Deși Rusia a solicitat garanții suplimentare din partea UE privind capacitatea de plată a autorităților de la Kiev a sumelor prevăzute în acord, comisarul european pentru energie susține că UE nu a oferit astfel de garanții de la bugetul Uniunii.

Cu toate acestea, Oettinger a anunțat că Moscova a fost asigurată că Ucraina va putea plăti cele 3,1 miliarde, fiind invocat pachetul de ajutor financiar al Fondul Monetar Internațional. În ceea ce privește plata celor 4 miliarde de metri cubi necesari Ucrainei în această iarnă, aceasta se va face de la bugetul de stat al Kiev-ului și din veniturile realizate de Naftogaz, susține comisarul european.

Numai că, pentru a oferi ajutorul financiar invocat de Oettinger, FMI solicită reformarea sectorului energetic ucrainean, subvenționat de la bugetul de stat în cea mai mare parte a sa.

Ucraina a plătit subvenții pentru combustibili echivalente cu 7,5 la suta din PIB. Intensitatea energetică este de două ori mai ridicată decât cea a Rusiei și de 10 ori mai mare decât media OECD. Cele 17 miliarde de dolari promise pentru anii următori de FMI sunt condiționate de reformele din energie și de majorarea facturilor către populație și companii.

 

Rusia: Livrările de gaze rusești către Ucraina nu se vor relua până când UE nu va garanta ferm că ucrainenii vor plăti în avans

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 30 October 2014 09:00

Naftogaz Gazprom datoriiNegocierile tripartite începute miercuri la Bruxelles între Ucraina, Rusia și Uniunea Europeană, în cadrul eforturilor de rezolvare a contenciosului pe tema gazelor dintre Kiev și Moscova, nu au permis ajungerea la un acord, dar discuțiile ar putea continua joi.

Discuţiile sunt blocate pe tema susţinerii financiare din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, care să permită grupului Naftogaz să îşi achite o parte din datoriile către compania rusă Gazprom şi să plătească în avans o nouă comandă de gaze.

Atât CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, cât și ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, au declarat, după prima rundă de discuții și negocieri tripartite Ucraina-Rusia UE, că Rusia nu va semna nici un acord privind reluarea aprovizionării cu gaze a Ucrainei până ce UE nu va oferi garanții financiare ferme privind plata de către Ucraina a livrărilor de gaze necesare pentru acoperirea nevoilor sale de consum în lunile noiembrie și decembrie.

Reprezentanții autorităților ucrainene și cei ai Comisiei Europene au refuzat să comenteze asupra rezultatelor primei runde de negocieri cu Rusia.

Rușii nu reiau livrările de gaze fără garanții

"Nu se va semna nici un acord privind reluarea aprovizionării cu gaze până când Ucraina și UE nu ajung ele la un acord în privința garanțiilor financiare pentru plata acestor gaze", a declarat CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

El a spus că la prima rundă de discuții au fost întocmite trei documente: un protocol trilateral Rusia-Ucraina-UE, unul bilateral între Ucraina și UE, precum și un act adițional la contractul de vânzare-cumpărare gaze aflat în vigoare între Naftogaz și Gazprom, care reglementează aspecte tehnice.

"Întâlnirea de joi va avea loc doar dacă Ucraina și Comisia Europeană ajung la un acord privind garanțiile financiare pentru plata livrărilor de gaze pentru noiembrie și decembrie. Dacă nu se va ajunge la un astfel de acord, nu va avea loc nici o întâlnire și nu se va semna nici un document. Dacă se va ajunge la un astfel de acord, atunci cele trei documente pe care le-am menționat mai sus ar putea fi semnate. Toate documentele și aspectele care țin de partea rusă și de Gazprom au fost clarificate și s-a convenit asupra lor", a explicat Miller, citat de Itar Tass.

La rândul său, ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a declarat că Ucraina nu a prezentat nici un fel de garanție scrisă privind plata datoriilor pentru livrările de gaze din trecut, precum și achitarea livrărilor pentru iarna aceasta.

"La discuții s-a afirmat că Ucraina va avea bani, că a purtat negocieri cu Comisia Europeană și cu organizațiile financiare internaționale. Ni s-a spus că Ucraina va găsi bani pentru plata în avans a gazelor necesare pentru aprovizionarea pe timpul acestei ierni, patru miliarde de metri cubi. Însă au fost doar vorbe, nu garanții ferme scrise din partea părții ucrainene. Devreme ce nu s-au oferit astfel de garanții și nu știm dacă ucrainenii vor avea sau nu bani, trebuie să ne protejăm de acest risc cerând plata în avans a livrărilor viitoare de gaze. Plătești, ai gaze, nu plătești, nu ai gaze. În rest, negocierile vor continua joi seara. Ne-am înțeles asupra prețului, asupra plăților în avans, asupra rescadențării datoriilor Ucrainei pentru livrările de gaze din trecut, precum și asupra volumelor de gaze solicitate de partenerii noștri ucraineni", a declarat ministrul rus al Energiei.

Bani insuficienți

Potrivit înțelegerii dintre părți, Ucraina va trebui să își achite până la finalul anului o parte din datoria față de Gazprom pentru livrările de gaze din trecut, respectiv să le ramburseze rușilor circa 3,1 miliarde dolari, bani pe care Naftogaz îi are. În plus, Ucraina mai are nevoie de încă 1,6 miliarde dolari pentru plata în avans a livrărilor necesare pentru lunile noiembrie și decembrie 2014.

Prima rundă de discuții a început miercuri seară și a durat peste 12 ore. Dacă părțile vor ajunge la un acord joi seară, după a doua rundă de negocieri, acesta ar putea fi anunțat în cadrul unei conferințe de presă.

Comisia Europeană a anunțat recent că va elibera cât de curând ultimele două tranșe în valoare totală de 760 milioane de euro (965 milioane de dolari) din împrumutul convenit pentru acest an.

Potrivit Wall Street Journal, care citează un oficial european, cele două tranșe vot ajunge cumva să fie alocate plății arieratelor Ucrainei înregistrate către Gazprom și/sau plății gazului necesar fostului stat sovietic în această iarnă. Însă banii nu vor fi suficienți, cancelarul german Angela Merkel cerându-le tuturor statelor membre ale UE să participe la efortul Ucrainei de a-și achita datoriile faâă de Rusia.

Ucrainenii își pot plăti datoriile istorice

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

Livrări în flux invers

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Directorul general al Naftogaz a mai declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, Ucraina va trebui să se bazeze pe producția internă de gaze naturale, pe cantitățile stocate în depozitele sale subterane de înmagazinare și pe livrările de gaze în flux invers din Slovacia. Pe perioada iernii, între octombrie și martie, Ucraina are nevoie de circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care producția internă se ridică la 20 miliarde de metri cubi pe an, iar în depozitele de înmagazinare sunt stocate în prezent 16,7 miliarde de metri cubi.

"Pentru a acoperi deficitul în aprovizionare, vor trebuite dublate livrările în flux invers", a spus Kobolev. În prezent, Slovacia livrează Ucrainei, în flux invers, circa 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Merkel și Putin avertizează

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat însă că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze.

"Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze", a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte ca dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

"Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele", a spus Merkel.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin,a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev.

"Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin.

Se bagă și Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

"Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom - n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

"În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani", a subliniat Băsescu.

"Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică", a mai spus Traian Băsescu.

Rusia: Livrările de gaze rusești către Ucraina nu se vor relua până când UE nu va garanta ferm că ucrainenii vor plăti în avans

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 30 October 2014 09:00

Naftogaz Gazprom datoriiNegocierile tripartite începute miercuri la Bruxelles între Ucraina, Rusia și Uniunea Europeană, în cadrul eforturilor de rezolvare a contenciosului pe tema gazelor dintre Kiev și Moscova, nu au permis ajungerea la un acord, dar discuțiile ar putea continua joi.

Discuţiile sunt blocate pe tema susţinerii financiare din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, care să permită grupului Naftogaz să îşi achite o parte din datoriile către compania rusă Gazprom şi să plătească în avans o nouă comandă de gaze.

Atât CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, cât și ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, au declarat, după prima rundă de discuții și negocieri tripartite Ucraina-Rusia UE, că Rusia nu va semna nici un acord privind reluarea aprovizionării cu gaze a Ucrainei până ce UE nu va oferi garanții financiare ferme privind plata de către Ucraina a livrărilor de gaze necesare pentru acoperirea nevoilor sale de consum în lunile noiembrie și decembrie.

Reprezentanții autorităților ucrainene și cei ai Comisiei Europene au refuzat să comenteze asupra rezultatelor primei runde de negocieri cu Rusia.

Rușii nu reiau livrările de gaze fără garanții

"Nu se va semna nici un acord privind reluarea aprovizionării cu gaze până când Ucraina și UE nu ajung ele la un acord în privința garanțiilor financiare pentru plata acestor gaze", a declarat CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

El a spus că la prima rundă de discuții au fost întocmite trei documente: un protocol trilateral Rusia-Ucraina-UE, unul bilateral între Ucraina și UE, precum și un act adițional la contractul de vânzare-cumpărare gaze aflat în vigoare între Naftogaz și Gazprom, care reglementează aspecte tehnice.

"Întâlnirea de joi va avea loc doar dacă Ucraina și Comisia Europeană ajung la un acord privind garanțiile financiare pentru plata livrărilor de gaze pentru noiembrie și decembrie. Dacă nu se va ajunge la un astfel de acord, nu va avea loc nici o întâlnire și nu se va semna nici un document. Dacă se va ajunge la un astfel de acord, atunci cele trei documente pe care le-am menționat mai sus ar putea fi semnate. Toate documentele și aspectele care țin de partea rusă și de Gazprom au fost clarificate și s-a convenit asupra lor", a explicat Miller, citat de Itar Tass.

La rândul său, ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a declarat că Ucraina nu a prezentat nici un fel de garanție scrisă privind plata datoriilor pentru livrările de gaze din trecut, precum și achitarea livrărilor pentru iarna aceasta.

"La discuții s-a afirmat că Ucraina va avea bani, că a purtat negocieri cu Comisia Europeană și cu organizațiile financiare internaționale. Ni s-a spus că Ucraina va găsi bani pentru plata în avans a gazelor necesare pentru aprovizionarea pe timpul acestei ierni, patru miliarde de metri cubi. Însă au fost doar vorbe, nu garanții ferme scrise din partea părții ucrainene. Devreme ce nu s-au oferit astfel de garanții și nu știm dacă ucrainenii vor avea sau nu bani, trebuie să ne protejăm de acest risc cerând plata în avans a livrărilor viitoare de gaze. Plătești, ai gaze, nu plătești, nu ai gaze. În rest, negocierile vor continua joi seara. Ne-am înțeles asupra prețului, asupra plăților în avans, asupra rescadențării datoriilor Ucrainei pentru livrările de gaze din trecut, precum și asupra volumelor de gaze solicitate de partenerii noștri ucraineni", a declarat ministrul rus al Energiei.

Bani insuficienți

Potrivit înțelegerii dintre părți, Ucraina va trebui să își achite până la finalul anului o parte din datoria față de Gazprom pentru livrările de gaze din trecut, respectiv să le ramburseze rușilor circa 3,1 miliarde dolari, bani pe care Naftogaz îi are. În plus, Ucraina mai are nevoie de încă 1,6 miliarde dolari pentru plata în avans a livrărilor necesare pentru lunile noiembrie și decembrie 2014.

Prima rundă de discuții a început miercuri seară și a durat peste 12 ore. Dacă părțile vor ajunge la un acord joi seară, după a doua rundă de negocieri, acesta ar putea fi anunțat în cadrul unei conferințe de presă.

Comisia Europeană a anunțat recent că va elibera cât de curând ultimele două tranșe în valoare totală de 760 milioane de euro (965 milioane de dolari) din împrumutul convenit pentru acest an.

Potrivit Wall Street Journal, care citează un oficial european, cele două tranșe vot ajunge cumva să fie alocate plății arieratelor Ucrainei înregistrate către Gazprom și/sau plății gazului necesar fostului stat sovietic în această iarnă. Însă banii nu vor fi suficienți, cancelarul german Angela Merkel cerându-le tuturor statelor membre ale UE să participe la efortul Ucrainei de a-și achita datoriile faâă de Rusia.

Ucrainenii își pot plăti datoriile istorice

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

Livrări în flux invers

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Directorul general al Naftogaz a mai declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, Ucraina va trebui să se bazeze pe producția internă de gaze naturale, pe cantitățile stocate în depozitele sale subterane de înmagazinare și pe livrările de gaze în flux invers din Slovacia. Pe perioada iernii, între octombrie și martie, Ucraina are nevoie de circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care producția internă se ridică la 20 miliarde de metri cubi pe an, iar în depozitele de înmagazinare sunt stocate în prezent 16,7 miliarde de metri cubi.

"Pentru a acoperi deficitul în aprovizionare, vor trebuite dublate livrările în flux invers", a spus Kobolev. În prezent, Slovacia livrează Ucrainei, în flux invers, circa 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Merkel și Putin avertizează

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat însă că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze.

"Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze", a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte ca dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

"Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele", a spus Merkel.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin,a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev.

"Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin.

Se bagă și Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

"Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom - n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

"În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani", a subliniat Băsescu.

"Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică", a mai spus Traian Băsescu.

Kremlinul și Gazprom joacă "Good Cop, Bad Cop" cu Ucraina. Putin către UE: "La noi, când inviți o doamnă la restaurant, plătești nota"

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 27 October 2014 21:17

Putin restaurant IPreședintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că a făcut presiuni asupra gigantului rus de stat Gazprom pentru ca acesta să accepte reglarea datoriei neplătite pe care Ucraina o are față de Gazprom pentru gazele naturale livrate în trecut la prețul minim de 268 de dolari/mia de metri cubi și nu la prețul fixat de la 1 aprilie, de 485 dolari/mia de metri cubi, rezultat în urma unei scumpiri unilaterale ostile de 81%.

"A trebuit să fac presiuni la Gazprom și să le spun să nu insiste ca Ucraina să plătească datoriile din urmă la prețul de 485 dolari/mia de metri cubi, respectiv 5,3 miliarde dolari. Să-i lase să plătească măcar 3,5 miliarde dolari și după aceea vom mai vedea", a declarat Putin, la o întâlnire a Valdai International Discussion Club.

S-ar părea că Rusia s-a hotărât să schimbe tactica și să încaseze tot ce poate încasa, amânând încheierea unui acord cu privire la preț și la suma totală datorată de ucraineni pentru la primăvară, eventual după decizia Curții de Arbitraj de la Stockhom, a comentat Artem Konchin, analist specializat în petrol și gaze la firma moscovită de brokeraj Otkritie, citat de Interfax.

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța în acest diferend în a doua jumătate a anului viitor.

Luna aceasta, Rusia, Ucraina și UE au ajuns la un acord preliminar potrivit căruia Ucraina va plăti iarna aceasta un preț de 385 dolari/mia de metri cubi pentru gazele livrate de Gazprom, cu condiția să achite în avans. Prețul de 385 dolari/mia de metri cubi reprezintă o reducere semnificativă, cu 20%, față de nivelul fixat în aprilie de ruși.

Putin a mai declarat că nu înțelege de ce instituțiile europene, care își doresc asocierea Ucrainei cu UE, nu au putut furniza rapid bani Kievului pentru aprovizionarea cu gaze naturale pe timpul iernii. Atât FMI, cât și Comisia Europeană au răspuns că explicația rezidă în reglementările și procedurile stufoase și birocratice care se aplică în astfel de situații.

"În Rusia și Ucraina gândim într-un fel, iar în Europa văd că se gândește altfel. La noi, atunci când un domn invită o doamnă la restaurant, plătește nota. Dar mai e și varianta în care se plătește nemțește, fiecare pentru sine. UE a propus asocierea cu Ucraina și și-a asumat astfel o anumită responsabilitate. În cazul acesta, ar trebui să ajute Ucraina, să îi acorde un împrumut pentru cel puțin o lună", a spus Putin.

"Rusia consideră că, până în prezent, a plătit pentru gazele ucrainenilor, iar dacă Europa vrea o integrare mai strânsă cu Ucraina, atunci să plătească de-acum pentru aprovizionarea ei cu gaze", a declarat un analist de la Oxford Institute for Energy Studies.

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Potrivit Wall Street Journal, Naftogaz este gata să-și regleze datoriile pe care le are față de Gazprom, cu condiția ca rușii să semneze un acord prin care să garanteze aprovizionarea cu gaze a Ucrainei iarna aceasta.

"Avem puși deoparte încă din iulie 3,1 miliarde de dolari într-un cont special escrow. Problema nu sunt banii, ci în ce măsură Gazprom vrea să ajungem la un acord", a declarat, pentru publicația americană, directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev.

După cum Energy Report scria din septembrie, Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Kremlinul și Gazprom joacă "Good Cop, Bad Cop" cu Ucraina. Putin către UE: "La noi, când inviți o doamnă la restaurant, plătești nota"

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 27 October 2014 21:17

Putin restaurant IPreședintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că a făcut presiuni asupra gigantului rus de stat Gazprom pentru ca acesta să accepte reglarea datoriei neplătite pe care Ucraina o are față de Gazprom pentru gazele naturale livrate în trecut la prețul minim de 268 de dolari/mia de metri cubi și nu la prețul fixat de la 1 aprilie, de 485 dolari/mia de metri cubi, rezultat în urma unei scumpiri unilaterale ostile de 81%.

"A trebuit să fac presiuni la Gazprom și să le spun să nu insiste ca Ucraina să plătească datoriile din urmă la prețul de 485 dolari/mia de metri cubi, respectiv 5,3 miliarde dolari. Să-i lase să plătească măcar 3,5 miliarde dolari și după aceea vom mai vedea", a declarat Putin, la o întâlnire a Valdai International Discussion Club.

S-ar părea că Rusia s-a hotărât să schimbe tactica și să încaseze tot ce poate încasa, amânând încheierea unui acord cu privire la preț și la suma totală datorată de ucraineni pentru la primăvară, eventual după decizia Curții de Arbitraj de la Stockhom, a comentat Artem Konchin, analist specializat în petrol și gaze la firma moscovită de brokeraj Otkritie, citat de Interfax.

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța în acest diferend în a doua jumătate a anului viitor.

Luna aceasta, Rusia, Ucraina și UE au ajuns la un acord preliminar potrivit căruia Ucraina va plăti iarna aceasta un preț de 385 dolari/mia de metri cubi pentru gazele livrate de Gazprom, cu condiția să achite în avans. Prețul de 385 dolari/mia de metri cubi reprezintă o reducere semnificativă, cu 20%, față de nivelul fixat în aprilie de ruși.

Putin a mai declarat că nu înțelege de ce instituțiile europene, care își doresc asocierea Ucrainei cu UE, nu au putut furniza rapid bani Kievului pentru aprovizionarea cu gaze naturale pe timpul iernii. Atât FMI, cât și Comisia Europeană au răspuns că explicația rezidă în reglementările și procedurile stufoase și birocratice care se aplică în astfel de situații.

"În Rusia și Ucraina gândim într-un fel, iar în Europa văd că se gândește altfel. La noi, atunci când un domn invită o doamnă la restaurant, plătește nota. Dar mai e și varianta în care se plătește nemțește, fiecare pentru sine. UE a propus asocierea cu Ucraina și și-a asumat astfel o anumită responsabilitate. În cazul acesta, ar trebui să ajute Ucraina, să îi acorde un împrumut pentru cel puțin o lună", a spus Putin.

"Rusia consideră că, până în prezent, a plătit pentru gazele ucrainenilor, iar dacă Europa vrea o integrare mai strânsă cu Ucraina, atunci să plătească de-acum pentru aprovizionarea ei cu gaze", a declarat un analist de la Oxford Institute for Energy Studies.

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Potrivit Wall Street Journal, Naftogaz este gata să-și regleze datoriile pe care le are față de Gazprom, cu condiția ca rușii să semneze un acord prin care să garanteze aprovizionarea cu gaze a Ucrainei iarna aceasta.

"Avem puși deoparte încă din iulie 3,1 miliarde de dolari într-un cont special escrow. Problema nu sunt banii, ci în ce măsură Gazprom vrea să ajungem la un acord", a declarat, pentru publicația americană, directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev.

După cum Energy Report scria din septembrie, Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Cum a scăpat Lituania de dependența de importurile de gaze rusești

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 27 October 2014 21:08

Lituania LNGLituania și-a declarat Independența energetică. După mai puțin de trei ani și investiții de puțin peste 100 de milioane de euro, terminalul plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG) botezat chiar "Independența" a ancorat, luni, în portul lituanian Klaipeda. Terminalul va aduce LNG din Norvegia, care va fi regazeificat în facilitățile specializate din port, parte a aceluiași proiect, iar gazele importate de la norvegieni vor putea aproviziona atât Lituania, cât și țările baltice vecine Letonia și Estonia.

Scopul este eliberarea țării de dependența de livrările de gaze naturale de la Gazprom, care până de curând a fost singurul furnizor de gaze al Lituaniei, scrie Bloomberg BusinessWeek. Cu ani de zile înainte ca criza ucraineană să reînvie teama ca nu cumva rușii să taie gazele pe timp de iarnă, Lituania a comandat terminalul LNG plutitor Independența, fabricat în Coreea de Sud și lung cât trei terenuri de fotbal.Acum, acesta a ancorat în portul Klaipeda și poate înlocui anual importuri rusești de 2,7 miliarde de metri cubi de gaze.

Terminalul a fost construit la comanda companiei norvegiene Hoegh LNG, care l-a cumpărat de la coreeni, iar ulterior a semnat un contract de închiriere pe 10 ani cu lituanienii, cu posibilitate de prelungire, astfel încât investiția și costurile totale de operare ale terminalului nu vor fi prea împovărătoare pentru Lituania, fiind împărțite pe o perioadă destul de lungă. Aceste costuri vor fi incluse în tariful de transport al gazelor naturale, care face parte la rândul său din prețul la gaze plătit de consumatorii finali lituanieni.

"Lituania a făcut o mișcare totodată îndrăzneață și bine calculată, aceea de a demara acest proiect LNG independent. Acum avem alternativă în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale", a declarat președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, la ceremonia de inaugurare a terminalului.

Putere de negociere cu rușii

Având la dispoziție acest terminal, lituanienii câștigă foarte multă putere de negociere în relațiile cu Gazprom, contractul de import pe termen lung cu rușii expirând anul viitor. Lituania susține că plătește cel mai mare preț din UE pentru gazele rusești.

"Acum putem să luăm foarte serios în considerare opțiunea de a nu mai avea nici un fel de contract de aprovizionare cu Gazprom. Totuși, nu respingem din principiu ideea de a cumpăra gaze de la ruși, cu condiția să ni se ofere un preț avantajos", a mai spus Grybauskaite.

Lituania a plătit un preț cu 36% mai mare decât Germania pentru gaze rusești în primele patru luni ale acestui an.

"Am suferit din cauza prețurilor foarte mari la energie. Acum, în sfârșit, suntem independenți energetic. Și putem împărți această independență și cu vecinii noștri", a declarat ministrul Energiei din guvernul de la Vilnius, Rokas Masiulis.

E esențial să existe concurență

În mai anul acesta, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți. Această reducere le va acoperi lituanienilor costurile cu terminalul de LNG și cu instalațiile de regazeificare de pe uscat.

După doar o lună, rușii au acceptat și propunerea companiilor energetice de stat ale Lituaniei, de a le vinde distribuitorul de gaze Lietuvos Dujos, precum și operatorul sistemului național de transport de gaze din Lituania, Amber Grid, controlate până atunci de Gazprom.

Mai mult, în pofida ieftinirii, lituanienii nu au renunțat la procedura de arbitraj internațional declanșată împotriva Gazprom la începutul anului, prin care vor să obțină de la ruși despăgubiri de 1,66 miliarde de dolari, Vilniusul considerând că Gazprom a impus Lituaniei în mod ilegal prețuri mari la importurile de gaze în perioada 2004 – 2012.

"Terminalul lituanian de LNG sporește semnificativ concurența în ceea ce privește livrările en-gros de gaze din regiune", spune Karen Sund, fondator al companiei de consultanță Sund Energy din Oslo.

Terminalul LNG "Independența" are o capacitate de transport de 170.000 de metri cubi și a fost închiriat de către compania de stat lituaniană Klaipedos Nafta AB.

La finalul lunii august, Lituania a semnat primul contract de achiziție de LNG cu compania norvegiană de stat Statoil. Prima livrare a norvegienilor este programată marți, 28 octombrie, iar deocamdată prețul plătit de lituanieni se va încadra în același ordin de mărime cu cel perceput de Gazprom după ieftinirea de 24% din mai, a mai declarat ministrul Masiulis.

Astfel, Lituania va plăti între 346 și 384 de dolari/mia de metri cubi de LNG din Norvegia, potrivit mediei prețurilor de referință britanice pe ultimele 5 luni. În prezent, lituanienii plătesc pe gazele livrate de Gazprom 359 dolari/mia de metri cubi. Însă perspectiva debutului importurilor lituaniene de LNG a pus deja presiune pe ruși, determinându-i să reducă prețurile de livrare pentru Lituania în mai. Până atunci, Gazprom vindea gaze în Lituania cu 465 dolari/mia de metri cubi.

Ar putea aproviziona întreaga regiune baltică

Dacă va fi utilizat la capacitatea sa maximă, de 4 miliarde de metri cubi pe an, terminalul lituanian ar putea satisface 80% din cererea de gaze naturale a întregii regiuni baltice, inclusiv Letonia și Estonia.

"Este un proiect strategic din punct de vedere geopolitic, care ar putea decide viitorul întregii regiuni. Lituania va deveni un garant al securității energetice pentru întreaga regiune baltică", a mai declarat președintele Dalia Grybauskaite.

Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, dacă rușii ar tăia total livrările de gaze către Europa timp de o lună, Estonia și Lituania s-ar confrunta cu o penurie gravă.

"Fără terminalul lituanian de LNG de la Klaipeda, situația ar fi și mai dramatică în Estonia, care ar rămâne fără nici un fel de gaze, nici măcar pentru consumatorii casnici, în 4-5 zile. Odată finalizat terminalul, va fi asigurată aprovizionarea consumatorilor casnici din toate cele trei țări baltice", se afirmă în raportul Comisiei Europene.

Cum a scăpat Lituania de dependența de importurile de gaze rusești

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 27 October 2014 21:08

Lituania LNGLituania și-a declarat Independența energetică. După mai puțin de trei ani și investiții de puțin peste 100 de milioane de euro, terminalul plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG) botezat chiar "Independența" a ancorat, luni, în portul lituanian Klaipeda. Terminalul va aduce LNG din Norvegia, care va fi regazeificat în facilitățile specializate din port, parte a aceluiași proiect, iar gazele importate de la norvegieni vor putea aproviziona atât Lituania, cât și țările baltice vecine Letonia și Estonia.

Scopul este eliberarea țării de dependența de livrările de gaze naturale de la Gazprom, care până de curând a fost singurul furnizor de gaze al Lituaniei, scrie Bloomberg BusinessWeek. Cu ani de zile înainte ca criza ucraineană să reînvie teama ca nu cumva rușii să taie gazele pe timp de iarnă, Lituania a comandat terminalul LNG plutitor Independența, fabricat în Coreea de Sud și lung cât trei terenuri de fotbal.Acum, acesta a ancorat în portul Klaipeda și poate înlocui anual importuri rusești de 2,7 miliarde de metri cubi de gaze.

Terminalul a fost construit la comanda companiei norvegiene Hoegh LNG, care l-a cumpărat de la coreeni, iar ulterior a semnat un contract de închiriere pe 10 ani cu lituanienii, cu posibilitate de prelungire, astfel încât investiția și costurile totale de operare ale terminalului nu vor fi prea împovărătoare pentru Lituania, fiind împărțite pe o perioadă destul de lungă. Aceste costuri vor fi incluse în tariful de transport al gazelor naturale, care face parte la rândul său din prețul la gaze plătit de consumatorii finali lituanieni.

"Lituania a făcut o mișcare totodată îndrăzneață și bine calculată, aceea de a demara acest proiect LNG independent. Acum avem alternativă în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale", a declarat președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, la ceremonia de inaugurare a terminalului.

Putere de negociere cu rușii

Având la dispoziție acest terminal, lituanienii câștigă foarte multă putere de negociere în relațiile cu Gazprom, contractul de import pe termen lung cu rușii expirând anul viitor. Lituania susține că plătește cel mai mare preț din UE pentru gazele rusești.

"Acum putem să luăm foarte serios în considerare opțiunea de a nu mai avea nici un fel de contract de aprovizionare cu Gazprom. Totuși, nu respingem din principiu ideea de a cumpăra gaze de la ruși, cu condiția să ni se ofere un preț avantajos", a mai spus Grybauskaite.

Lituania a plătit un preț cu 36% mai mare decât Germania pentru gaze rusești în primele patru luni ale acestui an.

"Am suferit din cauza prețurilor foarte mari la energie. Acum, în sfârșit, suntem independenți energetic. Și putem împărți această independență și cu vecinii noștri", a declarat ministrul Energiei din guvernul de la Vilnius, Rokas Masiulis.

E esențial să existe concurență

În mai anul acesta, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți. Această reducere le va acoperi lituanienilor costurile cu terminalul de LNG și cu instalațiile de regazeificare de pe uscat.

După doar o lună, rușii au acceptat și propunerea companiilor energetice de stat ale Lituaniei, de a le vinde distribuitorul de gaze Lietuvos Dujos, precum și operatorul sistemului național de transport de gaze din Lituania, Amber Grid, controlate până atunci de Gazprom.

Mai mult, în pofida ieftinirii, lituanienii nu au renunțat la procedura de arbitraj internațional declanșată împotriva Gazprom la începutul anului, prin care vor să obțină de la ruși despăgubiri de 1,66 miliarde de dolari, Vilniusul considerând că Gazprom a impus Lituaniei în mod ilegal prețuri mari la importurile de gaze în perioada 2004 – 2012.

"Terminalul lituanian de LNG sporește semnificativ concurența în ceea ce privește livrările en-gros de gaze din regiune", spune Karen Sund, fondator al companiei de consultanță Sund Energy din Oslo.

Terminalul LNG "Independența" are o capacitate de transport de 170.000 de metri cubi și a fost închiriat de către compania de stat lituaniană Klaipedos Nafta AB.

La finalul lunii august, Lituania a semnat primul contract de achiziție de LNG cu compania norvegiană de stat Statoil. Prima livrare a norvegienilor este programată marți, 28 octombrie, iar deocamdată prețul plătit de lituanieni se va încadra în același ordin de mărime cu cel perceput de Gazprom după ieftinirea de 24% din mai, a mai declarat ministrul Masiulis.

Astfel, Lituania va plăti între 346 și 384 de dolari/mia de metri cubi de LNG din Norvegia, potrivit mediei prețurilor de referință britanice pe ultimele 5 luni. În prezent, lituanienii plătesc pe gazele livrate de Gazprom 359 dolari/mia de metri cubi. Însă perspectiva debutului importurilor lituaniene de LNG a pus deja presiune pe ruși, determinându-i să reducă prețurile de livrare pentru Lituania în mai. Până atunci, Gazprom vindea gaze în Lituania cu 465 dolari/mia de metri cubi.

Ar putea aproviziona întreaga regiune baltică

Dacă va fi utilizat la capacitatea sa maximă, de 4 miliarde de metri cubi pe an, terminalul lituanian ar putea satisface 80% din cererea de gaze naturale a întregii regiuni baltice, inclusiv Letonia și Estonia.

"Este un proiect strategic din punct de vedere geopolitic, care ar putea decide viitorul întregii regiuni. Lituania va deveni un garant al securității energetice pentru întreaga regiune baltică", a mai declarat președintele Dalia Grybauskaite.

Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, dacă rușii ar tăia total livrările de gaze către Europa timp de o lună, Estonia și Lituania s-ar confrunta cu o penurie gravă.

"Fără terminalul lituanian de LNG de la Klaipeda, situația ar fi și mai dramatică în Estonia, care ar rămâne fără nici un fel de gaze, nici măcar pentru consumatorii casnici, în 4-5 zile. Odată finalizat terminalul, va fi asigurată aprovizionarea consumatorilor casnici din toate cele trei țări baltice", se afirmă în raportul Comisiei Europene.

După ce a cerut 2 mld. € de la UE, Ucraina recunoaște că are bani pentru datoria față de Gazprom, însă trage de timp pentru a obține un deal mai bun

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 27 October 2014 12:24

Naftogaz Gazprom datoriiMonopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Potrivit Wall Street Journal, Naftogaz este gata să-și regleze datoriile pe care le are față de Gazprom, cu condiția ca rușii să semneze un acord prin care să garanteze aprovizionarea cu gaze a Ucrainei iarna aceasta.

"Avem puși deoparte încă din iulie 3,1 miliarde de dolari într-un cont special escrow. Problema nu sunt banii, ci în ce măsură Gazprom vrea să ajungem la un acord", a declarat, pentru publicația americană, directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev.

După cum Energy Report scria din septembrie, Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Tipăresc bani pentru gaze

Astfel, în documentele oficiale ale acordului stand-by semnat de Ucraina cu FMI se arată că statul ucrainean s-a angajat față de FMI să recapitalizeze Naftogaz cu bani de la buget, lucru care s-a întâmplat printr-o lege de rectificare a bugetului de stat adoptată la 31 iulie 2014.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

"După finalizarea procedurii de recapitalizare a Naftogaz, compania va depune într-un cont restricționat la Banca Națională a Ucrainei suma de 3,1 miliarde de dolari. Naftogaz va efectua plăți din acest cont doar cu acordul Ministerului de Finanțe și al băncii centrale și numai în scopul reglării datoriilor față de Gazprom pentru facturile neplătite la gaze, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom. În cazul în care suma din acest cont depășește suma necesară pentru achitarea datoriilor către Gazprom, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom, banii vor fi folosiți pentru plata importurilor curente și viitoare de gaze naturale", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, din septembrie, în care se precizează că acest angajament a fost integral îndeplinit de către autoritățile de la Kiev la 31 iulie 2014.

Aveau bani în cont, dar au cerut 2 miliarde de euro de la UE

Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, a anunţat, marţea trecută, Comisia Europeană.

Această cerere trebuie să fie analizată în timpul consultărilor cu FMI şi autorităţile ucrainene, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei, Simon O'Connor, în timp ce la Bruxelles continua o întâlnire UE-Ucraina-Rusia, pentru garantarea aprovizionării Ucrainei şi Europei cu gaze în timpul iernii, încheiată fără nici un rezultat.

"Comisia va face o propunere Parlamentului European şi Consiliului, în baza acestei analize, şi rămâne angajată în susţinerea Ucrainei", a spus O'Connor.

Cu o zi înainte, cancelarul german, Angela Merkel, declarase că aliaţii Ucrainei trebuie să ajute această ţară să plătească restanţele la gaze Rusiei. "Este necesar un acord între Ucraina, Uniunea Europeană şi Rusia pentru găsirea unei soluţii care să permită stabilizarea aprovizionării cu gaze iarna aceasta", subliniase cancelarul german.

Livrări în flux invers

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Directorul general al Naftogaz a mai declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, Ucraina va trebui să se bazeze pe producția internă de gaze naturale, pe cantitățile stocate în depozitele sale subterane de înmagazinare și pe livrările de gaze în flux invers din Slovacia. Pe perioada iernii, între octombrie și martie, Ucraina are nevoie de circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care producția internă se ridică la 20 miliarde de metri cubi pe an, iar în depozitele de înmagazinare sunt stocate în prezent 16,7 miliarde de metri cubi.

"Pentru a acoperi deficitul în aprovizionare, vor trebuite dublate livrările în flux invers", a spus Kobolev. În prezent, Slovacia livrează Ucrainei, în flux invers, circa 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Merkel și Putin avertizează

Cancelarul german Angela Merke a avertizat vineri că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze.

"Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze", a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte de dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

"Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele", a spus Merkel.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin,a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev.

"Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin.

Se bagă și Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

"Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom - n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

"În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani", a subliniat Băsescu.

"Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică", a mai spus Traian Băsescu.

Iarna e tot mai aproape

În timp ce iarna se apropie în Europa, Ucraina şi Rusia nu au reuşit să negocieze un acord referitor la preţul gazelor naturale, în cadrul conflictului mai larg privind legăturile ucrainene cu Europa, conflictul cu separatiştii din estul ţării şi anexarea Crimeei de către statul rus.
Rusia şi Ucraina au anunţat că vor negocia în continuare, după eşecul discuţiilor de la Bruxelles, intermediate de UE.

Merkel a arătat că negocierile de săptămâna aceasta se vor referi la opţiunile pentru acoperirea necesarului de finanţare al Ucrainei pentru plata datoriilor pentru gaze, până când va fi gata un acord cu FMI, cel târziu în februarie.

Rusia cere ca Ucraina să plătească o parte din datoria de peste 5 miliarde de dolari până în noiembrie, iar programul cu FMI şi formarea unui nou guvern ucrainean, în urma alegerilor de duminică, va dura, a spus cancelarul german, adăugând că în aceste condiţii este necesară o soluţie temporară.

"Trebuie să găsim o cale să acoperim deficitul de finanţare, pentru perioada noiembrie-februarie", a spus Merkel. Ea consideră că există posibilitatea unui acord înainte de următoarea rundă de discuţii din 29 octombrie.

Grupul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Ucraina în luna iunie, din cauza datoriilor acestei ţări, pe fondul conflictului cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării. Livrările de gaze către Europa nu au fost întrerupte, iar Uniunea Europeană încearcă să evite repetarea situaţiilor de acest gen apărute în 2006 şi 2009.

După ce a cerut 2 mld. € de la UE, Ucraina recunoaște că are bani pentru datoria față de Gazprom, însă trage de timp pentru a obține un deal mai bun

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 27 October 2014 12:24

Naftogaz Gazprom datoriiMonopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Potrivit Wall Street Journal, Naftogaz este gata să-și regleze datoriile pe care le are față de Gazprom, cu condiția ca rușii să semneze un acord prin care să garanteze aprovizionarea cu gaze a Ucrainei iarna aceasta.

"Avem puși deoparte încă din iulie 3,1 miliarde de dolari într-un cont special escrow. Problema nu sunt banii, ci în ce măsură Gazprom vrea să ajungem la un acord", a declarat, pentru publicația americană, directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev.

După cum Energy Report scria din septembrie, Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Tipăresc bani pentru gaze

Astfel, în documentele oficiale ale acordului stand-by semnat de Ucraina cu FMI se arată că statul ucrainean s-a angajat față de FMI să recapitalizeze Naftogaz cu bani de la buget, lucru care s-a întâmplat printr-o lege de rectificare a bugetului de stat adoptată la 31 iulie 2014.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

"După finalizarea procedurii de recapitalizare a Naftogaz, compania va depune într-un cont restricționat la Banca Națională a Ucrainei suma de 3,1 miliarde de dolari. Naftogaz va efectua plăți din acest cont doar cu acordul Ministerului de Finanțe și al băncii centrale și numai în scopul reglării datoriilor față de Gazprom pentru facturile neplătite la gaze, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom. În cazul în care suma din acest cont depășește suma necesară pentru achitarea datoriilor către Gazprom, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom, banii vor fi folosiți pentru plata importurilor curente și viitoare de gaze naturale", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, din septembrie, în care se precizează că acest angajament a fost integral îndeplinit de către autoritățile de la Kiev la 31 iulie 2014.

Aveau bani în cont, dar au cerut 2 miliarde de euro de la UE

Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, a anunţat, marţea trecută, Comisia Europeană.

Această cerere trebuie să fie analizată în timpul consultărilor cu FMI şi autorităţile ucrainene, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei, Simon O'Connor, în timp ce la Bruxelles continua o întâlnire UE-Ucraina-Rusia, pentru garantarea aprovizionării Ucrainei şi Europei cu gaze în timpul iernii, încheiată fără nici un rezultat.

"Comisia va face o propunere Parlamentului European şi Consiliului, în baza acestei analize, şi rămâne angajată în susţinerea Ucrainei", a spus O'Connor.

Cu o zi înainte, cancelarul german, Angela Merkel, declarase că aliaţii Ucrainei trebuie să ajute această ţară să plătească restanţele la gaze Rusiei. "Este necesar un acord între Ucraina, Uniunea Europeană şi Rusia pentru găsirea unei soluţii care să permită stabilizarea aprovizionării cu gaze iarna aceasta", subliniase cancelarul german.

Livrări în flux invers

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Directorul general al Naftogaz a mai declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, Ucraina va trebui să se bazeze pe producția internă de gaze naturale, pe cantitățile stocate în depozitele sale subterane de înmagazinare și pe livrările de gaze în flux invers din Slovacia. Pe perioada iernii, între octombrie și martie, Ucraina are nevoie de circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care producția internă se ridică la 20 miliarde de metri cubi pe an, iar în depozitele de înmagazinare sunt stocate în prezent 16,7 miliarde de metri cubi.

"Pentru a acoperi deficitul în aprovizionare, vor trebuite dublate livrările în flux invers", a spus Kobolev. În prezent, Slovacia livrează Ucrainei, în flux invers, circa 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Merkel și Putin avertizează

Cancelarul german Angela Merke a avertizat vineri că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze.

"Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze", a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte de dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

"Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele", a spus Merkel.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin,a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev.

"Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin.

Se bagă și Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

"Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom - n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

"În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani", a subliniat Băsescu.

"Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică", a mai spus Traian Băsescu.

Iarna e tot mai aproape

În timp ce iarna se apropie în Europa, Ucraina şi Rusia nu au reuşit să negocieze un acord referitor la preţul gazelor naturale, în cadrul conflictului mai larg privind legăturile ucrainene cu Europa, conflictul cu separatiştii din estul ţării şi anexarea Crimeei de către statul rus.
Rusia şi Ucraina au anunţat că vor negocia în continuare, după eşecul discuţiilor de la Bruxelles, intermediate de UE.

Merkel a arătat că negocierile de săptămâna aceasta se vor referi la opţiunile pentru acoperirea necesarului de finanţare al Ucrainei pentru plata datoriilor pentru gaze, până când va fi gata un acord cu FMI, cel târziu în februarie.

Rusia cere ca Ucraina să plătească o parte din datoria de peste 5 miliarde de dolari până în noiembrie, iar programul cu FMI şi formarea unui nou guvern ucrainean, în urma alegerilor de duminică, va dura, a spus cancelarul german, adăugând că în aceste condiţii este necesară o soluţie temporară.

"Trebuie să găsim o cale să acoperim deficitul de finanţare, pentru perioada noiembrie-februarie", a spus Merkel. Ea consideră că există posibilitatea unui acord înainte de următoarea rundă de discuţii din 29 octombrie.

Grupul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Ucraina în luna iunie, din cauza datoriilor acestei ţări, pe fondul conflictului cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării. Livrările de gaze către Europa nu au fost întrerupte, iar Uniunea Europeană încearcă să evite repetarea situaţiilor de acest gen apărute în 2006 şi 2009.

Gazprom a tăiat livrările de gaze către România cu aproape 27%, ca urmare a unor disfuncționalități cauzate de înmagazinările pentru iarnă

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 15 October 2014 12:36

Gazprom PoloniaGazprom a tăiat, marți, livrările de gaze către România pentru a opta oară în ultimele săptămâni, de această dată cu aproape 27% comparativ cu solicitările clienților români, ambasadorul Rusiei la București explicând această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

Beneficiarii din România au primit ieri cu 26,7% mai puţine gaze ruseşti în raport cu nominalizările transmise de Transgaz. Importul actual al României din Rusia se află la un nivel nesemnificativ de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi, reprezentând consumul zilnic al unui oraş ca Botoşani sau Satu Mare ori consumul CET Timişoara, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Emergie.

“Ieri, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti ne-a transmis un răspuns oficial conform căruia scăderea livrărilor de gaze ruseşti este cauzată de anumite disfuncţionalităţi tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni Gazprom de umplere a depozitelor de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Consumul actual total al României este de circa 26 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia internă de gaze naturale este de 31 milioane metri cubi pe zi.

România a înmagazinat până în acest moment cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

Gazprom a tăiat livrările de gaze către România cu aproape 27%, ca urmare a unor disfuncționalități cauzate de înmagazinările pentru iarnă

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 15 October 2014 12:36

Gazprom PoloniaGazprom a tăiat, marți, livrările de gaze către România pentru a opta oară în ultimele săptămâni, de această dată cu aproape 27% comparativ cu solicitările clienților români, ambasadorul Rusiei la București explicând această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

Beneficiarii din România au primit ieri cu 26,7% mai puţine gaze ruseşti în raport cu nominalizările transmise de Transgaz. Importul actual al României din Rusia se află la un nivel nesemnificativ de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi, reprezentând consumul zilnic al unui oraş ca Botoşani sau Satu Mare ori consumul CET Timişoara, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Emergie.

“Ieri, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti ne-a transmis un răspuns oficial conform căruia scăderea livrărilor de gaze ruseşti este cauzată de anumite disfuncţionalităţi tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni Gazprom de umplere a depozitelor de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Consumul actual total al României este de circa 26 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia internă de gaze naturale este de 31 milioane metri cubi pe zi.

România a înmagazinat până în acest moment cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

Scade dependența gazeiferă, crește cea petrolieră: importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 74%, cele de țiței au crescut cu 37%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 October 2014 14:21

Importuri gaze titeiImporturile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, iar cele de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

România își asigură integral necesarul de import de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom, în vreme ce importurile de țiței provin din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz.

INS arată că, în perioada ianuarie-august 2014, producția de gaze naturale utilizabile a României a crescut marginal față de primele 8 luni din 2013, cu doar 0,8%, la 5.770,8 mii tone echivalent petrol. Totodată, importurile de gaze au scăzut cu 73,6%, la doar 329,2 mii tone echivalent petrol.

Pe de altă parte producția de țiței a României a scăzut cu 1,3% în primele 8 luni ale acestui an, la 2.536,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce importurile de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol.

În primele 8 luni din 2014 au crescut și importurile de produse petroliere, cu 1,3%, la 1.242,4 mii tone echivalent petrol.

În ceea ce privește cărbunele, în intervalul ianuarie-august 2014 au scăzut atât producția, cât și importurile. Producția s-a redus cu 0,9% față de perioada similară din 2013, la 2.940,4 mii tone echivalent petrol, iar importurile – cu 9,8%, la 281,4 mii tone echivalent petrol.

Nu ne afectează șicanele Gazprom

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat la Digi24 Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic. România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Problema Lukoil e mai complicată

Ministrul a negat că ar exista vreo legătură între aceste „şicane” şi situaţia de la Lukoil. El a spus că s-a întâlnit cu vicepreşedintele Lukoil Vladimir Nekrasov, dar a refuzat să spună ce anume a discutat cu acesta.

Întrebat în legătură cu înţelegerea cu procurorii la care a făcut referire Nekrasov, Răzvan Nicolescu a răspuns: „Nu ştiu. Trebuie să îi întrebaţi pe procurori”.

Lukoil reporneşte, vineri, instalaţiile din incinta rafinăriei din Ploieşti, oprite în urmă cu o săptămână, a declarat, pentru Mediafax, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, care a precizat că instituţia a fost notificată în acest sens de către companie.

Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, a declarat, pentru Mediafax, că vineri dimineaţă Comisariatul Prahova din cadrul Gărzii de Mediu a primit o notificare din partea rafinăriei Lukoil prin care se anunţă repunerea în funcţiune a instalaţiilor din incinta rafinăriei, oprite în urmă cu o săptămână.

În documentul transmis Gărzii de Mediu se precizează că instalaţiile vor fi repornite începând de vineri şi că reprezentanţii companiei se obligă să respecte toate procedurile privind protecţia mediului.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că în urma discuţiilor cu procurorii care instrumentează dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani reprezentanţii companiei au asigurat garanţii care pot acoperi prejudiciul de 230 de milioane de euro stabilit în acest dosar.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială vineri, 3 octombrie, compania anunţând că măsura este urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, declara, miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat, joi, drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil şi a cerut Guvernului ca dacă vineri Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti.

”Consider că o astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă mâine Lukoil va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti, pentru că asta depăşeşte limitele unei companii care vrea sau nu vrea. Trebuie să ne amintim preţul cu care am privatizat-o, îl replătim şi diferenţa, cât a costat retehnologizarea, îl plătim după ce constatăm dacă evaziunea fiscală şi spălarea de bani a fost de numai 230 de milioane de euro sau a fost, cumva, mai mare”, a declarat Băsescu.

El a spus că Guvernul trebuie să fie pregătit să plătească preţul cu care a vândut rafinăria de la Ploieşti şi să fie pregătit tehnic să o preia în operare.

”La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, a adăugat şeful statului.

Scade dependența gazeiferă, crește cea petrolieră: importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 74%, cele de țiței au crescut cu 37%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 October 2014 14:21

Importuri gaze titeiImporturile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, iar cele de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

România își asigură integral necesarul de import de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom, în vreme ce importurile de țiței provin din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz.

INS arată că, în perioada ianuarie-august 2014, producția de gaze naturale utilizabile a României a crescut marginal față de primele 8 luni din 2013, cu doar 0,8%, la 5.770,8 mii tone echivalent petrol. Totodată, importurile de gaze au scăzut cu 73,6%, la doar 329,2 mii tone echivalent petrol.

Pe de altă parte producția de țiței a României a scăzut cu 1,3% în primele 8 luni ale acestui an, la 2.536,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce importurile de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol.

În primele 8 luni din 2014 au crescut și importurile de produse petroliere, cu 1,3%, la 1.242,4 mii tone echivalent petrol.

În ceea ce privește cărbunele, în intervalul ianuarie-august 2014 au scăzut atât producția, cât și importurile. Producția s-a redus cu 0,9% față de perioada similară din 2013, la 2.940,4 mii tone echivalent petrol, iar importurile – cu 9,8%, la 281,4 mii tone echivalent petrol.

Nu ne afectează șicanele Gazprom

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat la Digi24 Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic. România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Problema Lukoil e mai complicată

Ministrul a negat că ar exista vreo legătură între aceste „şicane” şi situaţia de la Lukoil. El a spus că s-a întâlnit cu vicepreşedintele Lukoil Vladimir Nekrasov, dar a refuzat să spună ce anume a discutat cu acesta.

Întrebat în legătură cu înţelegerea cu procurorii la care a făcut referire Nekrasov, Răzvan Nicolescu a răspuns: „Nu ştiu. Trebuie să îi întrebaţi pe procurori”.

Lukoil reporneşte, vineri, instalaţiile din incinta rafinăriei din Ploieşti, oprite în urmă cu o săptămână, a declarat, pentru Mediafax, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, care a precizat că instituţia a fost notificată în acest sens de către companie.

Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, a declarat, pentru Mediafax, că vineri dimineaţă Comisariatul Prahova din cadrul Gărzii de Mediu a primit o notificare din partea rafinăriei Lukoil prin care se anunţă repunerea în funcţiune a instalaţiilor din incinta rafinăriei, oprite în urmă cu o săptămână.

În documentul transmis Gărzii de Mediu se precizează că instalaţiile vor fi repornite începând de vineri şi că reprezentanţii companiei se obligă să respecte toate procedurile privind protecţia mediului.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că în urma discuţiilor cu procurorii care instrumentează dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani reprezentanţii companiei au asigurat garanţii care pot acoperi prejudiciul de 230 de milioane de euro stabilit în acest dosar.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială vineri, 3 octombrie, compania anunţând că măsura este urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, declara, miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat, joi, drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil şi a cerut Guvernului ca dacă vineri Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti.

”Consider că o astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă mâine Lukoil va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti, pentru că asta depăşeşte limitele unei companii care vrea sau nu vrea. Trebuie să ne amintim preţul cu care am privatizat-o, îl replătim şi diferenţa, cât a costat retehnologizarea, îl plătim după ce constatăm dacă evaziunea fiscală şi spălarea de bani a fost de numai 230 de milioane de euro sau a fost, cumva, mai mare”, a declarat Băsescu.

El a spus că Guvernul trebuie să fie pregătit să plătească preţul cu care a vândut rafinăria de la Ploieşti şi să fie pregătit tehnic să o preia în operare.

”La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, a adăugat şeful statului.

Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șaptea oară în ultimele săptămâni, de astă dată cu 13,6%

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 10 October 2014 14:10

Gazprom PoloniaGazprom a redus, vineri, livrările de gaze către România pentru a șaptea oară în ultimele săptămâni, reducerea fiind de această dată de 13,6% față de solicitările consumatorilor români.

"Reducerea anunţată astăzi de Gazprom către Transgaz este de 13,6% în raport cu nominalizările făcute de operatorul sistemului de transport, pe baza solicitărilor beneficiarilor din România. Importul actual al României de la Gazprom este sub 0,14 milioane metri cubi pe zi. Această cantitate este similară consumului actual total al unui oraș ca Botoșani sau Satu Mare ori consumului actual al CET Timişoara", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat, la Digi24, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze al României se situează la 25,5 milioane de metri cubi pe zi.

În urmă cu câteva zile, Departamentul pentru Energie spunea că România consumă zilnic circa 22 milioane metri cubi de gaze pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic.

România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șaptea oară în ultimele săptămâni, de astă dată cu 13,6%

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 10 October 2014 14:10

Gazprom PoloniaGazprom a redus, vineri, livrările de gaze către România pentru a șaptea oară în ultimele săptămâni, reducerea fiind de această dată de 13,6% față de solicitările consumatorilor români.

"Reducerea anunţată astăzi de Gazprom către Transgaz este de 13,6% în raport cu nominalizările făcute de operatorul sistemului de transport, pe baza solicitărilor beneficiarilor din România. Importul actual al României de la Gazprom este sub 0,14 milioane metri cubi pe zi. Această cantitate este similară consumului actual total al unui oraș ca Botoșani sau Satu Mare ori consumului actual al CET Timişoara", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat, la Digi24, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze al României se situează la 25,5 milioane de metri cubi pe zi.

În urmă cu câteva zile, Departamentul pentru Energie spunea că România consumă zilnic circa 22 milioane metri cubi de gaze pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic.

România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Serbia și-ar putea plăti datoriile către Gazprom pentru gazele importate cedându-le rușilor o parte din cel mai mare combinat petrochimic sârb

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 08 October 2014 12:21

nis gazprom neft 60232200Gigantul rus de stat Gazprom ar putea prelua o parte din acțiunile celui mai mare combinat petrochimic din Serbia, HIP-Petrohemija, controlat de statul sârb, în contul datoriilor pe care Belgradul le are față de Gazprom pentru gazele livrate de ruși și neplătite de sârbi până în prezent. Preluarea ar putea fi făcută prin intermediul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al Gazprom, care deține deja aproape 13% din combinatul petrochimic.

Asta în condițiile în care, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către Gazprom Neft la un preț bănuit a fi fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo   

Ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, a declarat, în cursul unei vizite efectuate marți la Moscova, că datoriile Serbiei pentru gazele livrate de Gazprom ar putea fi șterse în schimbul preluării de către ruși a unei participații la HIP-Petrohemija, fără să precizeze cât de mare ar fi această participație, respectiv dacă în acest fel Gazprom ar deține controlul asupra companiei.

"Am purtat discuții astăzi și am convenit ca datoriile pentru gaze să fie plătite cu proprietăți ale statului sârb și aici vorbim de HIP-Petrohemija", a declarat Dacic la Moscova, potrivit presei sârbe, citate de businessneweurope.eu.

UE nu ține de cald la iarnă

Datoriile Serbiei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale se ridică la circa 180 de milioane de dolari, din care 148 de milioane pentru importurile din perioadele februarie-martie 2013 și martie-aprilie 2014, plus 34,8 milioane reprezentând datorii istorice pentru livrări de gaze din anii 1995-2001.

Inițial, Gazprom propusese stingerea datoriei istorice a Serbiei aferente livrărilor de gaze din 1995-2001 prin majorarea cu 3 dolari/mia de metri cubi a prețului plătit de sârbi pentru livrările de gaze de anul acesta ale rușilor.

În timpul vizitei la Moscova, ministrul de Externe de la Belgrad a cerut Rusiei să ia în calcul trasee alternative de aprovizionare cu gaze naturale a Serbiei, în condițiile în care livrările de gaze ale Gazprom către Serbia și alte țări est-europene prin intermediul Ucrainei au scăzut în ultima vreme.

În plus, autoritățile de la Belgrad au anunțat că Serbia este hotărâtă să meargă mai departe cu proiectul construcției sectorului sârbesc al gazoductului South Stream, lucrările urmând să înceapă cel mai târziu în noiembrie, în pofida opoziției Uniunii Europene față de acest proiect.

Dependenți de NIS

HIP-Petrohemija este cel mai mare combinat petrochimic din Serbia, cu o capacitate totală de producție de 600.000 de tone pe an. Compania, localizată în Pancevo, își generează circa 80% din veniturile anuale din exporturi, în principal în statele Uniunii Europene.

Statul sârb controlează direct aproape 55% din acțiunile combinatului, alți acționari fiind Fondul de Dezvoltare al Republicii Serbia, tot instituție de stat, cu 13,63% din titluri, monopolul sârb de stat în transportul, distribuția și tradingul de gaze naturale Srbijagas Novi Sad (13,38%), distribuitorul de stat regional de energie electrică Elektrovojvodina (4,87%) și municipalitatea din Pancevo (0,51%).

Compania petrolieră Naftna Industrija Srbije (NIS), care a aparținut statului sârb și acum este controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, deține 12,72% din acțiunile HIP-Petrohemija. NIS, care are operațiuni și în România, este cel mai mare furnizor de țiței al combinatului. În plus, HIP-Petrohemija este total dependentă de rafinăria NIS Gazprom Neft de la Pancevo.

În timpul crizei financiare globale, combinatul a fost nevoit să-și întrerupă producția și și-a reluat-o doar după ce a primit sprijin financiar de la bugetul de stat al Serbiei și a ajuns la un acord cu NIS Gazprom Neft pentru restructurarea datoriilor neplătite pentru țițeiul livrat. În 2011, HIP-Petrohemija a semnat un acord strategic de cooperare cu NIS.

La începutul acestui an, ministrul Energiei de la Belgrad, Zorana, Mihajlovic, declara că statul sârb caută un investitor strategic care să intre în parteneriat cu combinatul, în vederea efectuării unor investiții pe termen lung necesare pentru dezvoltarea acestuia estimate la circa 200 de milioane de euro, ministrul precizând că, la acea dată, cei de la NIS nu erau interesați de acest parteneriat.

Cedare "cu cântec" către ruși

Pe de altă parte, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro. Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream.

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

Serbia și-ar putea plăti datoriile către Gazprom pentru gazele importate cedându-le rușilor o parte din cel mai mare combinat petrochimic sârb

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 08 October 2014 12:21

nis gazprom neft 60232200Gigantul rus de stat Gazprom ar putea prelua o parte din acțiunile celui mai mare combinat petrochimic din Serbia, HIP-Petrohemija, controlat de statul sârb, în contul datoriilor pe care Belgradul le are față de Gazprom pentru gazele livrate de ruși și neplătite de sârbi până în prezent. Preluarea ar putea fi făcută prin intermediul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al Gazprom, care deține deja aproape 13% din combinatul petrochimic.

Asta în condițiile în care, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către Gazprom Neft la un preț bănuit a fi fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo   

Ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, a declarat, în cursul unei vizite efectuate marți la Moscova, că datoriile Serbiei pentru gazele livrate de Gazprom ar putea fi șterse în schimbul preluării de către ruși a unei participații la HIP-Petrohemija, fără să precizeze cât de mare ar fi această participație, respectiv dacă în acest fel Gazprom ar deține controlul asupra companiei.

"Am purtat discuții astăzi și am convenit ca datoriile pentru gaze să fie plătite cu proprietăți ale statului sârb și aici vorbim de HIP-Petrohemija", a declarat Dacic la Moscova, potrivit presei sârbe, citate de businessneweurope.eu.

UE nu ține de cald la iarnă

Datoriile Serbiei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale se ridică la circa 180 de milioane de dolari, din care 148 de milioane pentru importurile din perioadele februarie-martie 2013 și martie-aprilie 2014, plus 34,8 milioane reprezentând datorii istorice pentru livrări de gaze din anii 1995-2001.

Inițial, Gazprom propusese stingerea datoriei istorice a Serbiei aferente livrărilor de gaze din 1995-2001 prin majorarea cu 3 dolari/mia de metri cubi a prețului plătit de sârbi pentru livrările de gaze de anul acesta ale rușilor.

În timpul vizitei la Moscova, ministrul de Externe de la Belgrad a cerut Rusiei să ia în calcul trasee alternative de aprovizionare cu gaze naturale a Serbiei, în condițiile în care livrările de gaze ale Gazprom către Serbia și alte țări est-europene prin intermediul Ucrainei au scăzut în ultima vreme.

În plus, autoritățile de la Belgrad au anunțat că Serbia este hotărâtă să meargă mai departe cu proiectul construcției sectorului sârbesc al gazoductului South Stream, lucrările urmând să înceapă cel mai târziu în noiembrie, în pofida opoziției Uniunii Europene față de acest proiect.

Dependenți de NIS

HIP-Petrohemija este cel mai mare combinat petrochimic din Serbia, cu o capacitate totală de producție de 600.000 de tone pe an. Compania, localizată în Pancevo, își generează circa 80% din veniturile anuale din exporturi, în principal în statele Uniunii Europene.

Statul sârb controlează direct aproape 55% din acțiunile combinatului, alți acționari fiind Fondul de Dezvoltare al Republicii Serbia, tot instituție de stat, cu 13,63% din titluri, monopolul sârb de stat în transportul, distribuția și tradingul de gaze naturale Srbijagas Novi Sad (13,38%), distribuitorul de stat regional de energie electrică Elektrovojvodina (4,87%) și municipalitatea din Pancevo (0,51%).

Compania petrolieră Naftna Industrija Srbije (NIS), care a aparținut statului sârb și acum este controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, deține 12,72% din acțiunile HIP-Petrohemija. NIS, care are operațiuni și în România, este cel mai mare furnizor de țiței al combinatului. În plus, HIP-Petrohemija este total dependentă de rafinăria NIS Gazprom Neft de la Pancevo.

În timpul crizei financiare globale, combinatul a fost nevoit să-și întrerupă producția și și-a reluat-o doar după ce a primit sprijin financiar de la bugetul de stat al Serbiei și a ajuns la un acord cu NIS Gazprom Neft pentru restructurarea datoriilor neplătite pentru țițeiul livrat. În 2011, HIP-Petrohemija a semnat un acord strategic de cooperare cu NIS.

La începutul acestui an, ministrul Energiei de la Belgrad, Zorana, Mihajlovic, declara că statul sârb caută un investitor strategic care să intre în parteneriat cu combinatul, în vederea efectuării unor investiții pe termen lung necesare pentru dezvoltarea acestuia estimate la circa 200 de milioane de euro, ministrul precizând că, la acea dată, cei de la NIS nu erau interesați de acest parteneriat.

Cedare "cu cântec" către ruși

Pe de altă parte, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro. Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream.

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

Gazprom a redus livrările de gaze către România cu 13%. Nicolescu: Trebuie să ne obișnuim cu astfel de situații

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 02 October 2014 12:48

Gazprom PoloniaLivrările de gaze ruseşti către România au scăzut, miercuri, cu 13% în raport cu solicitările Transgaz, dar Departamentul pentru Energie transmite că nu există nici un motiv de îngrijorare și că populația nu va avea de suferit, adăugând, totodată, că România va trebui să se obișnuiască cu astfel de situații.

Livrările de gaze ruseşti către România au scăzut ieri cu 13% în raport cu nominalizările Transgaz, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie, care adaugă că volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi.

“Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

România a înmagazinat până în acest moment cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

În prezent, consumul se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic, precizează Departamentul pentru Energie.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut, marţi, la sediul Departamentului pentru Energie, o întâlnire cu ambasadorul extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, la care au participat şi reprezentanţi ai Transgaz.

În ultima perioadă au existat mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o reducere efectivă a livrărilor.

În urma întâlnirii cu ambasadorul rus, nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, spune Departamentul pentru Energie. “Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană - Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Gazprom a redus livrările de gaze către România cu 13%. Nicolescu: Trebuie să ne obișnuim cu astfel de situații

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 02 October 2014 12:48

Gazprom PoloniaLivrările de gaze ruseşti către România au scăzut, miercuri, cu 13% în raport cu solicitările Transgaz, dar Departamentul pentru Energie transmite că nu există nici un motiv de îngrijorare și că populația nu va avea de suferit, adăugând, totodată, că România va trebui să se obișnuiască cu astfel de situații.

Livrările de gaze ruseşti către România au scăzut ieri cu 13% în raport cu nominalizările Transgaz, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie, care adaugă că volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi.

“Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

România a înmagazinat până în acest moment cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

În prezent, consumul se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic, precizează Departamentul pentru Energie.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut, marţi, la sediul Departamentului pentru Energie, o întâlnire cu ambasadorul extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, la care au participat şi reprezentanţi ai Transgaz.

În ultima perioadă au existat mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o reducere efectivă a livrărilor.

În urma întâlnirii cu ambasadorul rus, nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, spune Departamentul pentru Energie. “Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană - Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Departamentul pentru Energie, după discuții cu ambasada Rusiei: Gazprom ar mai putea opri livrările de gaze către România

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 01 October 2014 12:52

Gazprom PoloniaÎn ultima perioadă au existat mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România, una singură materializându-se efectiv, iar în urma discuțiilor purtate purtate marți de Departamentul pentru Energie și Transgaz cu ambasadorul Rusiei la București nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, se arată într-un comunicat al Departamentului.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut, marţi, la sediul Departamentului pentru Energie, o întâlnire cu ambasadorul extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, la care au participat şi reprezentanţi ai Transgaz.

În ultima perioadă mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o reducere efectivă a livrărilor. În urma întâlnirii, nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, spune Departamentul pentru Energie.

“Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană - Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

UE zice că s-a ajuns la un acord, Kievul neagă

Comisia Europeană a anunțat că autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns, vineri seară, la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și ar putea evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit acordului, Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, pentru gazele primite anterior, iar Rusia va furniza în schimb cel puţin 5 miliarde de metri cubi de gaze Ucrainei în lunile următoare, cu opțiune de suplimentare a cantității până la 7 miliarde de metri cubi, în caz de nevoie, a declarat, vineri, la Bruxelles, comisarul pentru Energie Guenther Oettinger, în urma discuţiilor cu miniştrii Energiei din cele două ţări. În plus, rușii au acceptat o reducere semnificativă a prețului de livrare a gazelor către Ucraina, cu 20% de la 485 la 385 de dolari/mia de metri cubi.

Pe de altă parte, Ministerul Energiei din Ucraina a anunţat, marţi, că nu a primit nicio propunere acceptabilă din partea Rusiei în timpul negocierilor de săptămâna trecută cu oficiali de la Moscova şi ai Uniunii Europene referitoare la preţul gazelor.

"Partea ucraineană nu a primit vreo propunere acceptabilă din partea Rusiei. Experţii companiei ucrainene de stat Naftogaz şi ai Ministerului Energiei şi Industriei Cărbunelui studiază în prezent protocoalele propunerilor trimise de Comisia Europeană în urma discuţiilor din 26 septembrie", se arată într-un comunicat al ministerului.

Kremlinul nu vrea reexporturi de gaze rusești către Ucraina

Gazprom a anunțat, pe 16 septembrie, că satisface integral cererile de gaze naturale ale clienților săi europeni și că securitatea aprovizionării Europei depinde de felul în care Ucraina își va onora contractul de tranzit de gaze pe care îl are semnat cu Gazprom, subliniind că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

"Compania satisface integral cererile de gaze ale partenerilor săi europeni", se arată într-o declarație a Gazprom, publicată după o întâlnire a Consiliului de Administrație al companiei.

Polonia, Slovacia, România, Austria și Germania au raportat scăderi ale livrărilor de gaze din partea Gazprom în ultima perioadă. Polonia, Slovacia și Germania alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor, din cauza facturilor neplătite de ucraineni și a escaladării conflictului politic. Jumătate din exporturile de gaze ale Gazprom către UE tranzitează sistemul de conducte al Ucrainei.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Gazprom a explicat, în urmă cu două săptămâni, că gigantul rus a limitat livrările către unii clienți europeni din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

România stă bine

Gazprom a mai anunțat că reluarea cooperării cu Ucraina depinde de rezolvarea problemei facturilor neplătite de ucraineni pentru gazele livrate de ruși, în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În plus, rușii au avertizat că securitatea livrărilor de gaze rusești către Europa depinde de felul în care Ucraina își onorează contractul de tranzit de gaze cu Gazprom, adăugând că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

Potrivit ministrului Delegat pentru Energie, România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, însă nu are capacitatea de a ajuta și alte țări în cazul întreruperii livrărilor de gaze rusești către Europa.

Grupul rus Gazprom a redus, în prima parte a acestei luni, volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie. Pe de altă parte, importurile de gaze ruseşti sunt extrem de reduse în această perioadă, iar România dispune de suficiente rezerve pentru perioada de iarnă.

La începutul lunii septembrie, Gazprom transmitea Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor. Situația s-a repetat şi o săpămână mai târziu.

Departamentul pentru Energie, după discuții cu ambasada Rusiei: Gazprom ar mai putea opri livrările de gaze către România

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 01 October 2014 12:52

Gazprom PoloniaÎn ultima perioadă au existat mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România, una singură materializându-se efectiv, iar în urma discuțiilor purtate purtate marți de Departamentul pentru Energie și Transgaz cu ambasadorul Rusiei la București nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, se arată într-un comunicat al Departamentului.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut, marţi, la sediul Departamentului pentru Energie, o întâlnire cu ambasadorul extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, la care au participat şi reprezentanţi ai Transgaz.

În ultima perioadă mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o reducere efectivă a livrărilor. În urma întâlnirii, nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, spune Departamentul pentru Energie.

“Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană - Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

UE zice că s-a ajuns la un acord, Kievul neagă

Comisia Europeană a anunțat că autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns, vineri seară, la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și ar putea evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit acordului, Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, pentru gazele primite anterior, iar Rusia va furniza în schimb cel puţin 5 miliarde de metri cubi de gaze Ucrainei în lunile următoare, cu opțiune de suplimentare a cantității până la 7 miliarde de metri cubi, în caz de nevoie, a declarat, vineri, la Bruxelles, comisarul pentru Energie Guenther Oettinger, în urma discuţiilor cu miniştrii Energiei din cele două ţări. În plus, rușii au acceptat o reducere semnificativă a prețului de livrare a gazelor către Ucraina, cu 20% de la 485 la 385 de dolari/mia de metri cubi.

Pe de altă parte, Ministerul Energiei din Ucraina a anunţat, marţi, că nu a primit nicio propunere acceptabilă din partea Rusiei în timpul negocierilor de săptămâna trecută cu oficiali de la Moscova şi ai Uniunii Europene referitoare la preţul gazelor.

"Partea ucraineană nu a primit vreo propunere acceptabilă din partea Rusiei. Experţii companiei ucrainene de stat Naftogaz şi ai Ministerului Energiei şi Industriei Cărbunelui studiază în prezent protocoalele propunerilor trimise de Comisia Europeană în urma discuţiilor din 26 septembrie", se arată într-un comunicat al ministerului.

Kremlinul nu vrea reexporturi de gaze rusești către Ucraina

Gazprom a anunțat, pe 16 septembrie, că satisface integral cererile de gaze naturale ale clienților săi europeni și că securitatea aprovizionării Europei depinde de felul în care Ucraina își va onora contractul de tranzit de gaze pe care îl are semnat cu Gazprom, subliniind că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

"Compania satisface integral cererile de gaze ale partenerilor săi europeni", se arată într-o declarație a Gazprom, publicată după o întâlnire a Consiliului de Administrație al companiei.

Polonia, Slovacia, România, Austria și Germania au raportat scăderi ale livrărilor de gaze din partea Gazprom în ultima perioadă. Polonia, Slovacia și Germania alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor, din cauza facturilor neplătite de ucraineni și a escaladării conflictului politic. Jumătate din exporturile de gaze ale Gazprom către UE tranzitează sistemul de conducte al Ucrainei.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Gazprom a explicat, în urmă cu două săptămâni, că gigantul rus a limitat livrările către unii clienți europeni din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

România stă bine

Gazprom a mai anunțat că reluarea cooperării cu Ucraina depinde de rezolvarea problemei facturilor neplătite de ucraineni pentru gazele livrate de ruși, în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În plus, rușii au avertizat că securitatea livrărilor de gaze rusești către Europa depinde de felul în care Ucraina își onorează contractul de tranzit de gaze cu Gazprom, adăugând că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

Potrivit ministrului Delegat pentru Energie, România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, însă nu are capacitatea de a ajuta și alte țări în cazul întreruperii livrărilor de gaze rusești către Europa.

Grupul rus Gazprom a redus, în prima parte a acestei luni, volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie. Pe de altă parte, importurile de gaze ruseşti sunt extrem de reduse în această perioadă, iar România dispune de suficiente rezerve pentru perioada de iarnă.

La începutul lunii septembrie, Gazprom transmitea Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor. Situația s-a repetat şi o săpămână mai târziu.

Programul electoral al Monicăi Macovei: Reducerea dependenței de gazele rusești - prioritate strategică națională. Fără chinezi în energie

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 01 October 2014 12:01

MacoveiiReducerea dependenței de gazele rusești este o prioritate strategică națională, se afirmă în programul electoral al candidatului independent la președinție Monica Macovei.

Asta în condițiile în care, potrivit datelor oficiale, în prezent, România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi, ponderea importurilor de la gigantul rus de stat Gazprom în totalul consumului fiind de 12%. Prin comparație, la nivelul întregii Uniuni Europene, importurile de gaze din Rusia reprezintă, în medie, aproape un sfert din totalul consumului anual.

Recent, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

"Reducerea dependenței de gazul rusesc este o prioritate strategică națională. Resursa nucleară este importantă în acest sens și trebuie să lucrăm cu parteneri de încredere, dintre aliații noștri din Vest. România trebuie să-și dezvolte în paralel atât explorarea și extracția rezervelor de petrol și gaze din Marea Neagră, cât și capacitățile de energie nepoluantă (eoliană, hidrocentrale etc)", se arată în programul electoral al lui Macovei.

Compania China Nuclear Power Corporation a depus, la 23 septembrie, o ofertă angajantă pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă, urmând ca în perioada următoare comisia guvernamentală să analizeze oferta şi să înceapă negocierile, a anunţat, recent, vicepremierul Liviu Dragnea.

Chinezii au fost singurii care au transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, fiind declarați investitori calificați. Termenul de depunere a documentației a fost extrem de scurt, alimentând suspiciuni și speculații cu privire la faptul că procedura este strict formală, mai ales că Nuclearelectrica avea deja semnată o scrisoare de intenţie cu China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, valabilă până la sfârșitul anului.

Pe de altă parte, Macovei spune că, din postura de președinte, va "detensiona în măsura posibilului relațiile cu Federația Rusă, cu care trebuie să avem o abordare pragmatică. Aparținem unor sfere strategice diferite, ne apărăm interesele cu fermitate, cu forța și demnitatea unui stat UE și NATO, dar aceasta nu exclude schimburile economice și culturale. Îmi doresc schimburi economice cu Federația Rusă, dar în termeni de egalitate, nu sub șantajul gazului".

"Numai din Hidroelectrica s-au sifonat 200 de milioane de euro pe an în faimoasele contracte cu „băieţii deştepţi”. La fel, s-au dat ani de zile subvenţii cu „gaz ieftin din producţia internă” tocmai celor mai bogaţi şi celor care au avut dintotdeauna relaţii privilegiate cu statul. Putem liberaliza pieţele de gaz şi energie electrică fără să sărăcim consumatorul mic: marii consumatori trebuie să plătească energia la preţul corect. Trebuie să ştim exact ce impozite, taxe și redevenţe plătesc companiile din industriile extractive: toate aceste sume trebuie publicate, pentru a vedea dacă sunt adecvate. România trebuie să devină parte a EITI (Iniţiativa de Transparentizare a Industriilor Extractive) ", se mai arată în programul electoral al Monicăi Macovei.

Anul trecut, guvernele din Uniunea Europeană și Parlamentul European au ajuns la o înțelegere cu privire la modificarea substanțială a directivei UE cu privire la reglementările contabile, modificare potrivit căreia companiile de petrol, gaze, minerit, energie și alte resurse naturale vor fi obligate să dezvăluie în detaliu toți banii pe care îi plătesc guvernelor europene ca urmare a lucrărilor de exploatare și producție derulate. Totuși, din formularea asupra căreia s-a convenit nu reiese limpede dacă respectivele companii vor fi obligate să dezvăluie și toate cheltuielile efectuate în beneficiul guvernelor înainte de demararea lucrărilor propriu-zise de explorare și exploatare, în scopul obținerii din partea autorităților statale a autorizațiilor, licențelor și contractelor de concesiune necesare.

Potrivit candidatului independent la președinție, trebuie privatizate întreprinderile și regiile de stat, "prost gestionate și căpușate de 25 de ani".

"Statul să rămână proprietar numai asupra companiilor de care depinde siguranța națională și să le gestioneze eficient. Am impus la nivel european confiscarea extinsă a averilor obținute ilegal. Voi veghea ca banul furat să se întoarcă la cetățeni. Trebuie verificate toate privatizările din ultimii 25 de ani, contractele frauduloase cu statul, spălarea de bani, alte fapte economice grave, urmând să se facă și posibilele recuperări, pentru că aceștia sunt banii cetățenilor", promite Macovei.

Programul electoral al Monicăi Macovei: Reducerea dependenței de gazele rusești - prioritate strategică națională. Fără chinezi în energie

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 01 October 2014 12:01

MacoveiiReducerea dependenței de gazele rusești este o prioritate strategică națională, se afirmă în programul electoral al candidatului independent la președinție Monica Macovei.

Asta în condițiile în care, potrivit datelor oficiale, în prezent, România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi, ponderea importurilor de la gigantul rus de stat Gazprom în totalul consumului fiind de 12%. Prin comparație, la nivelul întregii Uniuni Europene, importurile de gaze din Rusia reprezintă, în medie, aproape un sfert din totalul consumului anual.

Recent, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

"Reducerea dependenței de gazul rusesc este o prioritate strategică națională. Resursa nucleară este importantă în acest sens și trebuie să lucrăm cu parteneri de încredere, dintre aliații noștri din Vest. România trebuie să-și dezvolte în paralel atât explorarea și extracția rezervelor de petrol și gaze din Marea Neagră, cât și capacitățile de energie nepoluantă (eoliană, hidrocentrale etc)", se arată în programul electoral al lui Macovei.

Compania China Nuclear Power Corporation a depus, la 23 septembrie, o ofertă angajantă pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă, urmând ca în perioada următoare comisia guvernamentală să analizeze oferta şi să înceapă negocierile, a anunţat, recent, vicepremierul Liviu Dragnea.

Chinezii au fost singurii care au transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, fiind declarați investitori calificați. Termenul de depunere a documentației a fost extrem de scurt, alimentând suspiciuni și speculații cu privire la faptul că procedura este strict formală, mai ales că Nuclearelectrica avea deja semnată o scrisoare de intenţie cu China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, valabilă până la sfârșitul anului.

Pe de altă parte, Macovei spune că, din postura de președinte, va "detensiona în măsura posibilului relațiile cu Federația Rusă, cu care trebuie să avem o abordare pragmatică. Aparținem unor sfere strategice diferite, ne apărăm interesele cu fermitate, cu forța și demnitatea unui stat UE și NATO, dar aceasta nu exclude schimburile economice și culturale. Îmi doresc schimburi economice cu Federația Rusă, dar în termeni de egalitate, nu sub șantajul gazului".

"Numai din Hidroelectrica s-au sifonat 200 de milioane de euro pe an în faimoasele contracte cu „băieţii deştepţi”. La fel, s-au dat ani de zile subvenţii cu „gaz ieftin din producţia internă” tocmai celor mai bogaţi şi celor care au avut dintotdeauna relaţii privilegiate cu statul. Putem liberaliza pieţele de gaz şi energie electrică fără să sărăcim consumatorul mic: marii consumatori trebuie să plătească energia la preţul corect. Trebuie să ştim exact ce impozite, taxe și redevenţe plătesc companiile din industriile extractive: toate aceste sume trebuie publicate, pentru a vedea dacă sunt adecvate. România trebuie să devină parte a EITI (Iniţiativa de Transparentizare a Industriilor Extractive) ", se mai arată în programul electoral al Monicăi Macovei.

Anul trecut, guvernele din Uniunea Europeană și Parlamentul European au ajuns la o înțelegere cu privire la modificarea substanțială a directivei UE cu privire la reglementările contabile, modificare potrivit căreia companiile de petrol, gaze, minerit, energie și alte resurse naturale vor fi obligate să dezvăluie în detaliu toți banii pe care îi plătesc guvernelor europene ca urmare a lucrărilor de exploatare și producție derulate. Totuși, din formularea asupra căreia s-a convenit nu reiese limpede dacă respectivele companii vor fi obligate să dezvăluie și toate cheltuielile efectuate în beneficiul guvernelor înainte de demararea lucrărilor propriu-zise de explorare și exploatare, în scopul obținerii din partea autorităților statale a autorizațiilor, licențelor și contractelor de concesiune necesare.

Potrivit candidatului independent la președinție, trebuie privatizate întreprinderile și regiile de stat, "prost gestionate și căpușate de 25 de ani".

"Statul să rămână proprietar numai asupra companiilor de care depinde siguranța națională și să le gestioneze eficient. Am impus la nivel european confiscarea extinsă a averilor obținute ilegal. Voi veghea ca banul furat să se întoarcă la cetățeni. Trebuie verificate toate privatizările din ultimii 25 de ani, contractele frauduloase cu statul, spălarea de bani, alte fapte economice grave, urmând să se facă și posibilele recuperări, pentru că aceștia sunt banii cetățenilor", promite Macovei.

Ucraina nu mai îngheață. Acord ruso-ucrainean: Kievul achită arierate de 3,1 mld $, Gazprom furnizează 5 mld mc de gaz

Category: Transport si Stocare
Creat în Saturday, 27 September 2014 00:38

479135481Autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns vineri seară la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit Financial Times, potrivit acordului-cadru convenit vineri la Berlin de cei doi miniștri ai energiei din cele două state, (acord a cărei intrare în vigoare trebuie confirmată însă și de autoritățile de la Kiev și Kremlin) Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârșitul anului în contul arieratelor înregistrate. Rușii de la Gazprom vor furniza 5 miliarde de metri cubi de gaze - pentru care Ucraina va plăti în avans un preț de 385 dolari pe mia de metri cubi - cu o opțiune de a suplimenta acest volum cu alte 4 miliarde de metri cubi, dacă va fi necesar.

Günther Oettinger, comisarul pentru energie al UE, care a intermediat aceste negocieri, a precizat că a fost mereu încrezător în "șansele ridicate ca toate părțile să semneze acordul".

Rusia a oprit fluxul de gaze naturale către Ucraina, o rută majoră de tranzit pentru gaze naturale a UE, în luna iunie, din cauza disputelor asupra prețurilor și plăților restante din Kiev.

Acordul pentru această iarnă este doar o soluție interimară, care le acordă celor două state timpul necesar în vederea rezolvării disputelor mai complexe la un tribunal de arbitraj din Stockholm, tribunal care urmează să se pronunțe anul viitor.

Ucraina nu mai îngheață. Acord ruso-ucrainean: Kievul achită arierate de 3,1 mld $, Gazprom furnizează 5 mld mc de gaz

Category: Transport si Stocare
Creat în Saturday, 27 September 2014 00:38

479135481Autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns vineri seară la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit Financial Times, potrivit acordului-cadru convenit vineri la Berlin de cei doi miniștri ai energiei din cele două state, (acord a cărei intrare în vigoare trebuie confirmată însă și de autoritățile de la Kiev și Kremlin) Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârșitul anului în contul arieratelor înregistrate. Rușii de la Gazprom vor furniza 5 miliarde de metri cubi de gaze - pentru care Ucraina va plăti în avans un preț de 385 dolari pe mia de metri cubi - cu o opțiune de a suplimenta acest volum cu alte 4 miliarde de metri cubi, dacă va fi necesar.

Günther Oettinger, comisarul pentru energie al UE, care a intermediat aceste negocieri, a precizat că a fost mereu încrezător în "șansele ridicate ca toate părțile să semneze acordul".

Rusia a oprit fluxul de gaze naturale către Ucraina, o rută majoră de tranzit pentru gaze naturale a UE, în luna iunie, din cauza disputelor asupra prețurilor și plăților restante din Kiev.

Acordul pentru această iarnă este doar o soluție interimară, care le acordă celor două state timpul necesar în vederea rezolvării disputelor mai complexe la un tribunal de arbitraj din Stockholm, tribunal care urmează să se pronunțe anul viitor.

În timp ce UE dă din gură și nu face nimic, Lituania își permite să negocieze dur cu Gazprom și chiar să îi ceară despăgubiri de 1,66 mld.$

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 26 September 2014 16:00

Lituania LNGUniunea Europeană continuă să recite în gol refrenul necesității reducerii dependenței Europei față de importurile de gaze din Rusia, fără însă să producă și fapte sau măcar proiecte credibile. În același timp, micul stat baltic Lituania, dependent 100% de livrările de gaze naturale ale gigantului rus de stat Gazprom, a reușit să obțină, în mai, o reducere cu 23% a prețului de livrare al gazelor rusești.

Mai mult, în pofida ieftinirii, lituanienii nu au renunțat la procedura de arbitraj internațional declanșată împotriva Gazprom la începutul anului, prin care vor să obțină de la ruși despăgubiri de 1,66 miliarde de dolari, Vilniusul considerând că Gazprom a impus Lituaniei în mod ilegal prețuri mari la importurile de gaze în perioada 2004 – 2012.

Explicația? Lituanienii vor dispune în curând de un terminal plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG), precum și de facilități de regazeificare, prin care, începând de anul viitor, vor importa gaze naturale din Norvegia (stat nemembru UE), asigurându-și în acest fel, într-o primă etapă, circa 20% din necesarul de consum și punând astfel presiune pe Gazprom atât în privința prețurilor de import, cât și a securității și constanței livrărilor din partea rușilor.

Balticii vorbesc doar la tribunal, în rest fac treabă

În plus, în anii următori, terminalul de gaze naturale lichefiate al Lituaniei va putea să și reexporte gazele provenite din Norvegia, ajutând astfel la reducerea dependenței de Rusia a întregii Europe. Terminalul plutitor a fost construit în Coreea de Sud, pe șantierul naval al companiei coreene Hyundai Heavy Industries, lucrările de construcție începând în 2012.

Terminalul a fost construit la comanda companiei norvegiene Hoegh LNG, care l-a cumpărat de la coreeni, iar ulterior a semnat un contract de închiriere pe 10 ani cu lituanienii, cu posibilitate de prelungire, astfel încât investiția și costurile totale de operare ale terminalului nu vor fi prea împovărătoare pentru Lituania, fiind împărțite pe o perioadă destul de lungă. Aceste costuri vor fi incluse în tariful de transport al gazelor naturale, care face parte la rândul său din prețul la gaze plătit de consumatorii finali lituanieni.

Terminalul plutitor se află în prezent în drum spre Lituania și va ajunge până la finalul anului, iar construcția facilităților de regazeificare de pe uscatul lituanian va fi finalizată în noiembrie.

Își permit să ridice vocea la Gazprom

Până atunci, autoritățile lituaniene nu renunță la procedura de arbitraj declanșată împotriva Rusiei la Tribunalul internațional de la Stockholm, cu toate că Gazprom, chiar la presiunile Vilniusului, și-a vândut toate activele pe care le deținea în Lituania și a încetat orice operațiune în această țară anul acesta.

"Procedura de arbitraj de la Stockholm continuă conform programului întocmit de tribunal. Lituania își va prezenta documentul final în susținerea cazului său la sfârșitul lunii noiembrie, iar vara viitoare este programată o audiere orală. Susținem în continuare că Gazprom a încălcat contractul de privatizare după ce a preluat operațiunile de distribuție de gaze din Lituania, majorând în mod unilateral tarifele", a declarat premierul Algirdas Butkevicius în Parlamentul de la Vilnius.

În mai anul acesta, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți. După doar o lună, rușii au acceptat și propunerea companiilor energetice de stat ale Ucrainei, de a le vinde distribuitorul de gaze Lietuvos Dujos, precum și operatorul sistemului național de transport de gaze din Lituania, Amber Grid, controlate până atunci de Gazprom.

În prezent, Gazprom este singurul furnizor de gaze naturale al Lituaniei, însă statul baltic va începe să importe gaze naturale lichefiate din Norvegia în 2015, sursă din care își va asigura circa 20% din consum, într-o primă fază.

Au semnat deja primul contract de livrare

Asta pentru că, la finalul lunii august, Lituania a semnat primul contract de achiziție de LNG cu compania norvegiană de stat Statoil. La început, lituanienii vor importa din Norvegia circa 0,54 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Gazele vor aproviziona terminalul plutitor de LNG al Lituaniei din Marea Baltică, denumit sugestiv "Independența". Valoarea totală a contractului semnat cu norvegienii este estimată la circa 1 miliard de dolari, iar prețurile de livrare vor fi legate de cele de referință practicate la hub-ul de gaze britanic National Balancing Point.

"Este pentru prima oară în istoria Lituaniei când vom avea o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale. Este un pas mare pentru securitatea energetică a Lituaniei și o premisă a reducerii tarifelor pentru consumatori", a declarat premierul lituanian Algirdas Butkevicius după semnarea oficială a contractului cu Statoil, cu toate că, în prezent, gazele lichefiate din Norvegia nu sunt mai ieftine decât cele livrate prin conducte din Rusia.

Vor putea aproviziona și alte țări europene

Lituania va plăti între 346 și 384 de dolari/mia de metri cubi de LNG din Norvegia, potrivit mediei prețurilor de referință britanice pe ultimele 5 luni. În prezent, lituanienii plătesc pe gazele livrate de Gazprom 359 dolari/mia de metri cubi. Însă perspectiva debutului importurilor lituaniene de LNG a pus deja presiune pe ruși, determinându-i să reducă prețurile de livrare pentru Lituania în mai. Până atunci, Gazprom vindea gaze în Lituania cu 465 dolari/mia de metri cubi.

Cantitatea anuală care va fi importată de Lituania din Norvegia reprezintă cam 6-7 containere de transport, destul de puțin pentru Statoil, însă compania norvegiană de stat spune că se așteaptă ca cererea să crească și din partea altor terminale LNG din regiunea baltică, dat fiind că Lituania este singura țară care dispune de un terminal plutitor de acest tip și și-ar putea aproviziona astfel și vecinii.

"Considerăm că cererea de LNG va crește în regiune și vrem să profităm de această oportunitate", spune vicepreședintele Statoil, Geir Heitmann. Ca urmare a crizei ruso-ucrainene, state precum Polonia, Lituania, Estonia sau Finlanda au în plan creșterea importurilor de LNG, pentru a-și reduce dependența de gazele rusești.

Lituanienii au mai semnat acorduri neangajante și cu alți exportatori globali de LNG, acorduri care dau posibilitatea Vilniusului să cumpere transporturi de LNG de pe piața spot în caz de nevoie.

La capacitate maximă, terminalul LNG al Lituaniei va putea importa până la 2 miliarde de metri cubi de gaze pe an, existând opțiunea majorării cantității până la 4 miliarde de metri cubi. Anul trecut, Lituania a consumat în total sub 3 miliarde de metri cubi de gaze.

În timp ce UE dă din gură și nu face nimic, Lituania își permite să negocieze dur cu Gazprom și chiar să îi ceară despăgubiri de 1,66 mld.$

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 26 September 2014 16:00

Lituania LNGUniunea Europeană continuă să recite în gol refrenul necesității reducerii dependenței Europei față de importurile de gaze din Rusia, fără însă să producă și fapte sau măcar proiecte credibile. În același timp, micul stat baltic Lituania, dependent 100% de livrările de gaze naturale ale gigantului rus de stat Gazprom, a reușit să obțină, în mai, o reducere cu 23% a prețului de livrare al gazelor rusești.

Mai mult, în pofida ieftinirii, lituanienii nu au renunțat la procedura de arbitraj internațional declanșată împotriva Gazprom la începutul anului, prin care vor să obțină de la ruși despăgubiri de 1,66 miliarde de dolari, Vilniusul considerând că Gazprom a impus Lituaniei în mod ilegal prețuri mari la importurile de gaze în perioada 2004 – 2012.

Explicația? Lituanienii vor dispune în curând de un terminal plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG), precum și de facilități de regazeificare, prin care, începând de anul viitor, vor importa gaze naturale din Norvegia (stat nemembru UE), asigurându-și în acest fel, într-o primă etapă, circa 20% din necesarul de consum și punând astfel presiune pe Gazprom atât în privința prețurilor de import, cât și a securității și constanței livrărilor din partea rușilor.

Balticii vorbesc doar la tribunal, în rest fac treabă

În plus, în anii următori, terminalul de gaze naturale lichefiate al Lituaniei va putea să și reexporte gazele provenite din Norvegia, ajutând astfel la reducerea dependenței de Rusia a întregii Europe. Terminalul plutitor a fost construit în Coreea de Sud, pe șantierul naval al companiei coreene Hyundai Heavy Industries, lucrările de construcție începând în 2012.

Terminalul a fost construit la comanda companiei norvegiene Hoegh LNG, care l-a cumpărat de la coreeni, iar ulterior a semnat un contract de închiriere pe 10 ani cu lituanienii, cu posibilitate de prelungire, astfel încât investiția și costurile totale de operare ale terminalului nu vor fi prea împovărătoare pentru Lituania, fiind împărțite pe o perioadă destul de lungă. Aceste costuri vor fi incluse în tariful de transport al gazelor naturale, care face parte la rândul său din prețul la gaze plătit de consumatorii finali lituanieni.

Terminalul plutitor se află în prezent în drum spre Lituania și va ajunge până la finalul anului, iar construcția facilităților de regazeificare de pe uscatul lituanian va fi finalizată în noiembrie.

Își permit să ridice vocea la Gazprom

Până atunci, autoritățile lituaniene nu renunță la procedura de arbitraj declanșată împotriva Rusiei la Tribunalul internațional de la Stockholm, cu toate că Gazprom, chiar la presiunile Vilniusului, și-a vândut toate activele pe care le deținea în Lituania și a încetat orice operațiune în această țară anul acesta.

"Procedura de arbitraj de la Stockholm continuă conform programului întocmit de tribunal. Lituania își va prezenta documentul final în susținerea cazului său la sfârșitul lunii noiembrie, iar vara viitoare este programată o audiere orală. Susținem în continuare că Gazprom a încălcat contractul de privatizare după ce a preluat operațiunile de distribuție de gaze din Lituania, majorând în mod unilateral tarifele", a declarat premierul Algirdas Butkevicius în Parlamentul de la Vilnius.

În mai anul acesta, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți. După doar o lună, rușii au acceptat și propunerea companiilor energetice de stat ale Ucrainei, de a le vinde distribuitorul de gaze Lietuvos Dujos, precum și operatorul sistemului național de transport de gaze din Lituania, Amber Grid, controlate până atunci de Gazprom.

În prezent, Gazprom este singurul furnizor de gaze naturale al Lituaniei, însă statul baltic va începe să importe gaze naturale lichefiate din Norvegia în 2015, sursă din care își va asigura circa 20% din consum, într-o primă fază.

Au semnat deja primul contract de livrare

Asta pentru că, la finalul lunii august, Lituania a semnat primul contract de achiziție de LNG cu compania norvegiană de stat Statoil. La început, lituanienii vor importa din Norvegia circa 0,54 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Gazele vor aproviziona terminalul plutitor de LNG al Lituaniei din Marea Baltică, denumit sugestiv "Independența". Valoarea totală a contractului semnat cu norvegienii este estimată la circa 1 miliard de dolari, iar prețurile de livrare vor fi legate de cele de referință practicate la hub-ul de gaze britanic National Balancing Point.

"Este pentru prima oară în istoria Lituaniei când vom avea o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale. Este un pas mare pentru securitatea energetică a Lituaniei și o premisă a reducerii tarifelor pentru consumatori", a declarat premierul lituanian Algirdas Butkevicius după semnarea oficială a contractului cu Statoil, cu toate că, în prezent, gazele lichefiate din Norvegia nu sunt mai ieftine decât cele livrate prin conducte din Rusia.

Vor putea aproviziona și alte țări europene

Lituania va plăti între 346 și 384 de dolari/mia de metri cubi de LNG din Norvegia, potrivit mediei prețurilor de referință britanice pe ultimele 5 luni. În prezent, lituanienii plătesc pe gazele livrate de Gazprom 359 dolari/mia de metri cubi. Însă perspectiva debutului importurilor lituaniene de LNG a pus deja presiune pe ruși, determinându-i să reducă prețurile de livrare pentru Lituania în mai. Până atunci, Gazprom vindea gaze în Lituania cu 465 dolari/mia de metri cubi.

Cantitatea anuală care va fi importată de Lituania din Norvegia reprezintă cam 6-7 containere de transport, destul de puțin pentru Statoil, însă compania norvegiană de stat spune că se așteaptă ca cererea să crească și din partea altor terminale LNG din regiunea baltică, dat fiind că Lituania este singura țară care dispune de un terminal plutitor de acest tip și și-ar putea aproviziona astfel și vecinii.

"Considerăm că cererea de LNG va crește în regiune și vrem să profităm de această oportunitate", spune vicepreședintele Statoil, Geir Heitmann. Ca urmare a crizei ruso-ucrainene, state precum Polonia, Lituania, Estonia sau Finlanda au în plan creșterea importurilor de LNG, pentru a-și reduce dependența de gazele rusești.

Lituanienii au mai semnat acorduri neangajante și cu alți exportatori globali de LNG, acorduri care dau posibilitatea Vilniusului să cumpere transporturi de LNG de pe piața spot în caz de nevoie.

La capacitate maximă, terminalul LNG al Lituaniei va putea importa până la 2 miliarde de metri cubi de gaze pe an, existând opțiunea majorării cantității până la 4 miliarde de metri cubi. Anul trecut, Lituania a consumat în total sub 3 miliarde de metri cubi de gaze.

Rusia amenință UE că îi taie gazele dacă europenii continuă să reexporte gaze rusești în Ucraina. Ungurii au încetat deja livrările către ucraineni

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 26 September 2014 13:20

Gazprom PoloniaMinistrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a avertizat Europa că Gazprom îi va tăia gazele dacă nu încetează cu practica revânzării de gaze importate din Rusia către Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte. Declarația a fost făcută într-un interviu publicat vineri în presa germană, în aceeaşi zi în care vor fi reluate discuţiile dintre Moscova, Kiev şi Uniunea Europeană.

"Contractele în vigoare nu prevăd exportul către o parte terţă. Sperăm că partenerii noştri europeni vor respecta acordurile pe care le-am încheiat. Doar acest lucru poate garanta continuarea livrărilor pentru consumatorii europeni ", a declarat ministrul într-un interviu acordat cotidianului german de afaceri Handelsblatt, preluat de Reuters.

Alte state care aprovizionează Ucraina reexportând în flux gaze primite din Rusia prin inversarea fluxului prin conducte sunt Polonia, Slovacia și Germania.

Aceste declaraţii au loc în timp ce negocierile dintre ruşi, ucraineni şi europeni pe tema livrărilor de gaz rusesc urmează să se reia în aceeaşi zi la Berlin. Aceste discuţii trilaterale urmăresc rezolvarea contenciosului între Kiev şi Moscova pe tema gazelor şi garantarea livrărilor către UE, care depinde în proporţie de 30 la sută de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz, dintre care jumătate tranzitează Ucraina.

Ucraina nu mai primește gaze rusești din iunie

Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaz către Ucraina, care a refuzat creşterea preţului impus de gigantul Gazprom în contextul crizei dintre Kiev şi Moscova, şi care a acumulat, potrivit Rusiei, o datorie de 5,3 miliarde de dolari.

"Suntem pregătiţi să nu cerem această plată imediat. Grupul ucrainean Naftogaz trebuie să plătească imediat două miliarde de dolari, apoi putem restructura restul datoriei", a adăugat Novak.

Săptămâna trecută, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au subliniat "importanţa" continuării dialogului pe tema livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul unei discuţii prin telefon.

Se pare că ungurii s-au conformat deja

Operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat joi că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, o măsură "neaşteptată şi inexplicabilă", potrivit grupului public ucrainean Naftogaz.

FGSZ a anunţat într-un comunicat trimis agenţiei ungare de presă MTI că a oprit livrările pe "o durată nedeterminată, joi, la ora 16.00 GMT (19.00, ora României). Potrivit operatorului ungar, această măsură a fost luată pentru a răspunde la creşterea cererii de gaze în Ungaria.

"Utilizatori ai reţelei ne-au informat că începând de (vineri), 26 septembrie, cererea de gaze va creşte semnificativ", a afirmat FGSZ.

Operatorul ungar a subliniat necesitatea unor lucrări tehnice la postul de tranzit de gaze Beregdaroc, în apropiere de frontiera cu Ucraina, pentru a permite o aprovizionare cu gaze mai intensă în Ungaria.

FGSZ a afirmat că, începând din martie 2013, a furnizat Ucrainei 16,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Totuşi, acest volum nu este garantat, deoarece nivelul livrărilor "depinde de condiţiile tehnice şi comerciale", care se pot schimba.

Ucrainenii invocă legislația UE

Grupul ucrainean Naftogaz, care are contracte cu companii din Europa de Vest privind importul de gaze în Ucraina prin Ungaria, a confirmat joi seara că gazul a fost oprit.

Naftogaz "regretă profund" decizia "neaşteptată şi inexplicabilă" a operatorului ungar, potrivit unui comunicat al grupului ucrainean. El a îndemnat FGSZ "să-şi respecte obligaţiile contractuale şi legislaţia Uniunii Europene" care reglementează fluxul de gaze între Ungaria şi Ucraina.

Potrivit grupului ucrainean, decizia operatorului ungar încalcă "principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene". 

Suspendarea livrărilor de gaze din Ungaria intervine după ce preşedintele gigantului de gaze rus Gazprom Aleksei Miller şi premierul ungar Viktor Orban s-au întâlnit în urmă cu câteva zile, la Budapesta.

Întălnire Gazprom-Orban

Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Profund dependenți de ruși. Și pățiți

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Rusia amenință UE că îi taie gazele dacă europenii continuă să reexporte gaze rusești în Ucraina. Ungurii au încetat deja livrările către ucraineni

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 26 September 2014 13:20

Gazprom PoloniaMinistrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a avertizat Europa că Gazprom îi va tăia gazele dacă nu încetează cu practica revânzării de gaze importate din Rusia către Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte. Declarația a fost făcută într-un interviu publicat vineri în presa germană, în aceeaşi zi în care vor fi reluate discuţiile dintre Moscova, Kiev şi Uniunea Europeană.

"Contractele în vigoare nu prevăd exportul către o parte terţă. Sperăm că partenerii noştri europeni vor respecta acordurile pe care le-am încheiat. Doar acest lucru poate garanta continuarea livrărilor pentru consumatorii europeni ", a declarat ministrul într-un interviu acordat cotidianului german de afaceri Handelsblatt, preluat de Reuters.

Alte state care aprovizionează Ucraina reexportând în flux gaze primite din Rusia prin inversarea fluxului prin conducte sunt Polonia, Slovacia și Germania.

Aceste declaraţii au loc în timp ce negocierile dintre ruşi, ucraineni şi europeni pe tema livrărilor de gaz rusesc urmează să se reia în aceeaşi zi la Berlin. Aceste discuţii trilaterale urmăresc rezolvarea contenciosului între Kiev şi Moscova pe tema gazelor şi garantarea livrărilor către UE, care depinde în proporţie de 30 la sută de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz, dintre care jumătate tranzitează Ucraina.

Ucraina nu mai primește gaze rusești din iunie

Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaz către Ucraina, care a refuzat creşterea preţului impus de gigantul Gazprom în contextul crizei dintre Kiev şi Moscova, şi care a acumulat, potrivit Rusiei, o datorie de 5,3 miliarde de dolari.

"Suntem pregătiţi să nu cerem această plată imediat. Grupul ucrainean Naftogaz trebuie să plătească imediat două miliarde de dolari, apoi putem restructura restul datoriei", a adăugat Novak.

Săptămâna trecută, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au subliniat "importanţa" continuării dialogului pe tema livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul unei discuţii prin telefon.

Se pare că ungurii s-au conformat deja

Operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat joi că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, o măsură "neaşteptată şi inexplicabilă", potrivit grupului public ucrainean Naftogaz.

FGSZ a anunţat într-un comunicat trimis agenţiei ungare de presă MTI că a oprit livrările pe "o durată nedeterminată, joi, la ora 16.00 GMT (19.00, ora României). Potrivit operatorului ungar, această măsură a fost luată pentru a răspunde la creşterea cererii de gaze în Ungaria.

"Utilizatori ai reţelei ne-au informat că începând de (vineri), 26 septembrie, cererea de gaze va creşte semnificativ", a afirmat FGSZ.

Operatorul ungar a subliniat necesitatea unor lucrări tehnice la postul de tranzit de gaze Beregdaroc, în apropiere de frontiera cu Ucraina, pentru a permite o aprovizionare cu gaze mai intensă în Ungaria.

FGSZ a afirmat că, începând din martie 2013, a furnizat Ucrainei 16,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Totuşi, acest volum nu este garantat, deoarece nivelul livrărilor "depinde de condiţiile tehnice şi comerciale", care se pot schimba.

Ucrainenii invocă legislația UE

Grupul ucrainean Naftogaz, care are contracte cu companii din Europa de Vest privind importul de gaze în Ucraina prin Ungaria, a confirmat joi seara că gazul a fost oprit.

Naftogaz "regretă profund" decizia "neaşteptată şi inexplicabilă" a operatorului ungar, potrivit unui comunicat al grupului ucrainean. El a îndemnat FGSZ "să-şi respecte obligaţiile contractuale şi legislaţia Uniunii Europene" care reglementează fluxul de gaze între Ungaria şi Ucraina.

Potrivit grupului ucrainean, decizia operatorului ungar încalcă "principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene". 

Suspendarea livrărilor de gaze din Ungaria intervine după ce preşedintele gigantului de gaze rus Gazprom Aleksei Miller şi premierul ungar Viktor Orban s-au întâlnit în urmă cu câteva zile, la Budapesta.

Întălnire Gazprom-Orban

Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Profund dependenți de ruși. Și pățiți

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Fost șef ANRE din Republica Moldova: Gazoductul Iași-Ungheni este doar un simbol, numai în comunism s-a făcut ceva pentru securitatea energetică

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 25 September 2014 12:52

Iasi UngheniSingura investiție fundamentală pentru securitatea energetică a Republicii Moldova s-a făcut în perioada comunistă, atunci când a fost construit gazoductul Tocuz-Mereni, care a rezolvat problema stabilității alimentării cu gaze a Chișinăului împiedicând autoritățile transnistrene să lase capitala fără gaze, susține fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE) de peste Prut, Victor Parlicov.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Parlicov spune că, în 20 de ani de independență, în Republica Moldova s-au făcut doar simboluri, iar gazoductul Iași-Ungheni este încă unul.

În opinia lui Parlicov, ar fi fost mult mai ieftin, mai simplu și mai rapid să se reabiliteze două stații de comprimare a gazelor, una pe teritoriul României și alta pe teritoriul Republicii Moldova, "niște lucrări mărunte care să permită transportarea gazului prin conductele deja existente", şi să se pună astfel la punct un regim de livrare în flux invers a gazelor, însă acest proiect nu ar fi putut fi prezentat public ca având valoare simbolică.

„Atunci, stimați colegi, noi trebuie să spunem pentru ce facem gazoductul Iași-Ungheni, ca să creăm simboluri care ne costă 20 milioane? Atunci trebuie să mergem la europeni și să le spunem onest: Stimați prieteni europeni, noi vă cerem 20 de milioane de euro ca să construim un simbol. El nu are nimic treabă cu independența noastră energetică. Noi avem nevoie de 20 milioane de euro pentru un monument - un simbol al independenței”, declară Parlicov.

Redăm în continuare integral interviul acordat de Victor Parlicov pentru Europa Liberă.

Europa Liberă: Dle Parlicov, într-o discuţie despre staţionarea, deocamdată, a conductei Iaşi-Ungheni, în ciuda unor promisiuni potrivit cărora ea deja trebuia să funcţioneze, premierul Iurie Leancă a părut să sugereze că autorităţile și-au dat seama târziu că singurul distribuitor pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie să cumpere gazul românesc, este compania MoldovaGaz, controlată de concernul rus Gazprom, şi că deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu MoldovaGaz. Cum pot fi înţelese aceste declaraţii?

Victor Parlicov: Dacă premierul a spus acest lucru, înseamnă că a fost indus în eroare. Pentru că tot ce am făcut noi până acum a urmărit tocmai acest lucru: să fie posibil să pornim conducta chiar dacă țevile (de distribuţie) aparțin unui monopolist. Anume cu acest scop a fost transpusă în Republica Moldova legislația europeană. Anume de aceea a lucrat Agenția Națională pentru Reglementarea Energetică la aprobarea regulamentelor necesare, transpunerea pachetului energetic II al UE, apoi pachetul energetic III.

Problema aici e de altă natură: sunt foarte multe lucruri de făcut dincolo de construcția fizică a gazoductului. Deci, primul lucru care trebuia făcut era ca această companie care a fost creată de Guvern special pentru acest lucru, VestMoldtransgaz, să primească la bilanț gazoductul și, cu acest gazoduct la bilanț, să meargă la Agenția Națională pentru Reglementarea Energetică să obțină o licență.”

Europa Liberă: Dar din ce a relatat presa, citându-i și pe acei de la această companie, și pe acei de la ANRE, și pe cei de la MoldovaGaz, această companie - VestMoldtransgaz - a făcut lucrul acesta, s-a adresat la ANRE, iar ANRE încă nu i-a eliberat o licență?

Victor Parlicov: „La ANRE eliberarea licenței nu poate dura mai mult de 15 zile, conform procedurii și conform prevederilor legislative. Nu cred că la ANRE este problema. Gazoductele respective încă nu sunt la bilanțul companiei, deci deocamdată încă nu s-au transmis fizic de la bilanțul celor care au gestionat procesul de construcție la bilanțul întreprinderii. Şi atât timp cât gazoductele nu sunt transmise la bilanțul acestei întreprinderi, ea nu va putea obține această licență, pentru că dispunerea de această infrastructură este o condiție pentru obținerea licenței.

După ce se transmite gazoductul, durează foarte puțin timp obținerea licenței – e vorba de câteva zile. După aceasta urmează ca compania dată să aplice la ANRE pentru obţinerea tarifului de transport. Iar asta iarăși implică un proces. În mod normal, asemenea aplicații pentru prima dată ar putea să se examineze și timp de jumătate de an. Dar în asemenea cazuri, în care este o întrebare de prioritate națională, ANRE ar putea să facă un efort şi să ia o decizie timp de o lună sau două.

Dar mai există o problemă și ea este ceva mai complicată: activitatea companiei UngheniGaz. Această compania va trebui să izoleze o parte din sistem de restul sistemului și să presteze servicii ca operator al acelei părţi de sistem. Deocamdată UngheniGaz desfășoară în comun activitatea de distribuție și furnizare, deci nu are un tarif separat doar pentru distribuție. UngheniGaz trebuie să aplice, iar ANRE trebuie să aprobe un tarif pentru distribuția gazelor naturale. Şi această procedură ar putea dura, chiar dacă compania deja este cunoscută, ANRE dispune de datele acesteia deoarece ea transmite ANRE-ului rapoarte trimestriale. Deci relativ rapid s-ar putea face și lucru acesta, dar toate aceste proceduri necesită timp.

După aceasta urmează partea cea mai complicată despre care nu ştiu de ce nu vorbește nimeni. Dacă izolăm o zonă, de exemplu 10 mii de consumatori, toți acești consumatori trebuie să reîncheie contracte cu un alt furnizor de gaze naturale. Guvernul a desemnat și mandatat Energocom-ul pentru asta, Energocom a aplicat pentru licență la tarife nereglementate și a obținut această licență. Întrebarea mea e: ce a făcut Energocom-ul de atunci până acum? Pentru că în mod normal deja trebuiau purtate discuții printre consumatorii din zona respectivă, care va fi tehnic izolată pentru a furniza gazul românesc, pentru a reîncheia contractele. Acest proces nu va dura o zi, nu va dura o săptămână. Acest proces poate să dureze luni întregi.

Europa Liberă: Toate aceste proceduri se puteau face în paralel cu construcția gazoductului? Pentru că au durat ani de zile până s-a decis construcţia gazoductului, apoi până s-au găsit bani, apoi până s-a construit. La modul ideal, vă puteţi imaginați ca toate procedurile să se fi încheiat până s-ar fi dat în exploatare conducta?

Victor Parlicov: Vă amintesc că Legea cu privire la gazele naturale, finalizarea transpunerii pachetului energetic II și crearea premizelor pentru transpunerea pachetului energetic III trebuiau să fie finalizate în anul 2012. Dar legea a fost aprobată abia în iulie 2014 și în august 2014 a fost publicată. Respectiv, ANRE, chiar dacă aproba metodologia de calcul a tarifelor pentru distribuție și furnizare separat, nu putea să o aplice pentru că, conform legii, încă nu era în vigoare separarea activităților.

Europa Liberă: Revenim la MoldovaGaz. Dacă premierul zice că asta este piedica, eu personal nu aş avea motive să nu-l cred. Care este momentul în care MoldovaGaz ar avea un cuvânt de spus, ar putea împiedica mersul firesc al lucrurilor?

Victor Parlicov: Eu de aceea şi cred că este o informare greșită a premierului. Pentru că MoldovaGaz nu este implicată în acest proces absolut nicăieri. Dacă Energocom re încheie contract cu un alt furnizor, nimeni nu poate împiedica un consumator să aleagă acest furnizor. Cu atât mai mult acum, după ce a fost aprobat regulamentul respectiv de ANRE în luna august. Eu cred că factorul care va frâna în realitate încheierea contractelor și furnizarea gazelor nu va fi factorul tehnic, și nici nu va fi legislativ, ci va fi capacitatea întreprinderilor respective de a presta servicii și de a-și face lucrul.

Europa Liberă: Ce rezultă de aici: că statul a încredințat aceste activități unor companii care nu au capacitatea să facă lucrul acesta?

Victor Parlicov: Chiar dacă nu aveau, trebuiau să şi-o dezvolte între timp. Pentru că despre faptul că gazoductul Iași-Ungheni va fi finalizat și se preconizează furnizarea gazului pe acolo nu s-a aflat de ieri sau de azi. Toate componentele implicate în acest proces sunt , într-un fel sau altul, afiliate Guvernului și guvernării, deci statului. Inclusiv MoldovaGaz, în care statul deţine acţiuni. Din această cauza eu nu înțeleg și nu cred că argumentul real ar fi că MoldovaGaz ar putea bloca ceva.

Europa Liberă: Dar Rusia?

Victor Parlicov: Nici chiar Rusia. Ce are Rusia cu asta? Gazpromul nu are acțiuni la UngheniGaz.

Europa Liberă: Iar UngheniGaz este o companie - fiică a MoldovaGaz?

Victor Parlicov: Da, este o companie fiică, dar cu identitate juridică separată, care este înregistrată și se conduce de legislația Republicii Moldova. Deci, nu accept argumentul că SA MoldovaGaz ar putea bloca ceva la acest capitol. Dacă aceasta se întâmplă, înseamnă ca cineva din ai noștri nu-și îndeplinește lucrul său. Desigur că Gazpromul nu o să bată din palme când o să afle că Republica Moldova, chiar și pentru câteva sate sau pentru orașul Ungheni, poate obține gaz din altă parte. Ei nu vor fi fericiți și nici nu trebuia să ne așteptăm la asta. Noi nu am făcut gazoductul acesta ca să-i fericim pe cei de la Gazprom.

Eu consider că e real ca până la Anul Nou să fie finalizate toate aceste proceduri, dar dacă nici până atunci gazul nu va ajunge la consumator, înseamnă că e sabotaj. Înseamnă că cineva a sabotat procesul.

Aici totuşi mai sunt alte probleme, care erau evidente de la bun început și din cauza cărora noi am și spus că nu are sens de examinat proiectul Iași-Ungheni doar prin prisma unei singure rețele, fără stații de compresoare, fără celelalte elemente care ar putea costa în sumă peste 200 milioane de euro suplimentar.

Europa Liberă: Deci, sugestia dvs. este următoarea - statul, dacă vroia să obțină cu adevărat o sursă alternativă de gaze naturale, trebuia să găsească 200 milioane şi să construiască totodată și compresoare, și tot de ce e nevoie?

Victor Parlicov: Ceea ce eu personal am spus din start, chiar fiind încă la ANRE, este că gazoductul Iași-Ungheni singur nu rezolvă problema. Trebuia de analizat în complex tot proiectul necesar pentru asigurarea securității energetice. Dacă se analiza în complex, se vedea că toată infrastructura necesară pentru a duce tot asta la bun sfârșit, inclusiv construcția stației de compresoare, construcția gazoductelor noi de capacitate mare pe teritoriul României de peste 150 de km, inclusiv construcția gazoductului nou de presiune înaltă Ungheni-Strășeni, deci se vedea că toate lucrurile acestea valorează în suma peste 200 milioane de euro.

Și atunci poate se punea întrebarea: dar s-ar fi mers în general pe ideea de a construi acest gazoduct, pentru a aduce gaz în regim revers în Republica Moldova din România prin gazoductul Iași-Ungheni? În opinia mea este mult mai simplu și mai rapid de a reabilita două stații de compresoare, unul pe teritoriul României și altul pe teritoriul Republicii Moldova, (vorbim despre stația de la Vulcănești care funcționează perfect şi care trebuie doar modernizată, niște lucrări mărunte care să permită transportarea gazului prin conductele deja existente) şi de a porni un regim revers. Exact așa cum gazul este pompat acum ca să poată să meargă la est sau la sud, exact așa se putea pompa să meargă dinspre est înspre vest sau nord-vest.

Europa Liberă: Unde ar fi fost simbolul în acest caz? Pentru că autoritățile zic ca acest gazoduct are mai mult o valoare simbolică.

Victor Parlicov: Atunci, stimați colegi, noi trebuie să spunem pentru ce facem gazoductul Iași-Ungheni: ca să creăm simboluri care ne costă 20 milioane? Atunci trebuie să mergem la europeni și să le spunem onest: Stimați prieteni europeni, noi vă cerem 20 de milioane de euro ca să construim un simbol. El nu are nimic treabă cu independența noastră energetică. Noi avem nevoie de 20 milioane de euro pentru un monument - un simbol al independenței.

Europa Liberă: Dar aceste compresoare, ca să fi fost construite, era nevoie de acordul MoldovaGaz? Dacă tot zicem că rețelele de distribuție sunt ale lor…

Victor Parlicov: Rețelele de distribuție nu sunt ale MoldovaGaz. MoldovaGaz nu este proprietar pe țevi, ci pe cote-părți dintr-o întreprindere. Exact așa ca la UngheniGaz: nu UngheniGaz este proprietar pe țevile din Ungheni și nu Gazprom-ul este proprietarul pe țevile din Ungheni sau pe țevile de tranzit. Gazprom-ul este proprietar pe acțiuni, MoldovaGaz este proprietar pe cote părți într-un SRL. Iar proprietari pe gazoducte, pe infrastructură, pe stații de compresoare sunt entități juridice înregistrate în Republica Moldova și care funcționează conform legislației Republicii Moldova.

Europa Liberă: Ucraina a mers pe calea pe care o sugerați dvs. pentru Moldova? Tot auzim că Ucraina și-a rezolvat problema cu reversul.

Victor Parlicov: Exact. Ucraina, atunci când a avut nevoia de a-și aduce gaz din vest, nu a mers pe calea simbolurilor, ci a rezolvat problema la modul real. Cu puține investiții a modernizat nişte stații de compresoare, pe teritoriul său și pe teritoriul Slovaciei, și acum pompează în regim revers. Asta se face timp de câteva luni și valorează maxim câteva milioane de euro.

Europa Liberă: Din ceea ce spuneți Dvs., rezultă că e o prostie ceea ce s-a făcut la noi?

Victor Parlicov: La noi s-au făcut mai multe greșeli. Asta nu e unică, nu e prima și nu e ultima, spre regret. Greșeli se fac peste tot. Păcatul este că asta nu este o greșeală, pentru că aceste lucruri s-au știut, noi de aceste lucruri am fost preîntâmpinați.

Europa Liberă: O singură concluzie îmi vine în gând: că cineva a avut interes să gestioneze aceste fonduri care au mers pentru construcția gazoductului?

Victor Parlicov: Dacă se rezolva o problemă fundamentală pentru existența țării noastre - securitatea noastră energetică de care toți suntem suspendați și ținuți în orbita estică - deci dacă noi rezolvam problema aceasta cu prețul de a plăti cuiva niște comisioane de câteva milioane pe care să şi le pună în buzunar, sincer, aş tăcea.

Adică, dacă ar fi fost alegerea: sau să o faci, cu un comision, sau să nu o faci deloc, aș alege să o faci. Lasă să ia cineva un comision, dar să avem opțiunea reală de a fi independenți energetic.

Paradoxal, dar în securitatea noastră energetică, singurul lucrul fundamental care s-a făcut şi a schimbat fundamental starea lucrurilor a fost, cu regret, în perioada comunistă. Voronin, atunci când a hotărât să construiască gazoductul Tocuz-Mereni, practic a rezolvat problema furnizării stabile a gazelor către Chișinău, punând transnistrenii în imposibilitatea de a ne bloca accesul. Pentru că noi suntem acolo direct conectați la țeava de tranzit şi acum, cu această conductă, ori transnistreni deconectează tot tranzitul în Balcani, ori nu pot face nimic.

Ei nu pot deconecta doar Chișinăul. Și asta a fost singurul lucru care, într-adevăr, ne-a îmbunătățit situația. Nu a rezolvat-o, dar a îmbunătățit-o. Spre regret, în rest, timp 20 de ani de independență noi am făcut tot simboluri. Şi gazoductul Iași-Ungheni este încă unul.

Fost șef ANRE din Republica Moldova: Gazoductul Iași-Ungheni este doar un simbol, numai în comunism s-a făcut ceva pentru securitatea energetică

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 25 September 2014 12:52

Iasi UngheniSingura investiție fundamentală pentru securitatea energetică a Republicii Moldova s-a făcut în perioada comunistă, atunci când a fost construit gazoductul Tocuz-Mereni, care a rezolvat problema stabilității alimentării cu gaze a Chișinăului împiedicând autoritățile transnistrene să lase capitala fără gaze, susține fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE) de peste Prut, Victor Parlicov.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Parlicov spune că, în 20 de ani de independență, în Republica Moldova s-au făcut doar simboluri, iar gazoductul Iași-Ungheni este încă unul.

În opinia lui Parlicov, ar fi fost mult mai ieftin, mai simplu și mai rapid să se reabiliteze două stații de comprimare a gazelor, una pe teritoriul României și alta pe teritoriul Republicii Moldova, "niște lucrări mărunte care să permită transportarea gazului prin conductele deja existente", şi să se pună astfel la punct un regim de livrare în flux invers a gazelor, însă acest proiect nu ar fi putut fi prezentat public ca având valoare simbolică.

„Atunci, stimați colegi, noi trebuie să spunem pentru ce facem gazoductul Iași-Ungheni, ca să creăm simboluri care ne costă 20 milioane? Atunci trebuie să mergem la europeni și să le spunem onest: Stimați prieteni europeni, noi vă cerem 20 de milioane de euro ca să construim un simbol. El nu are nimic treabă cu independența noastră energetică. Noi avem nevoie de 20 milioane de euro pentru un monument - un simbol al independenței”, declară Parlicov.

Redăm în continuare integral interviul acordat de Victor Parlicov pentru Europa Liberă.

Europa Liberă: Dle Parlicov, într-o discuţie despre staţionarea, deocamdată, a conductei Iaşi-Ungheni, în ciuda unor promisiuni potrivit cărora ea deja trebuia să funcţioneze, premierul Iurie Leancă a părut să sugereze că autorităţile și-au dat seama târziu că singurul distribuitor pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie să cumpere gazul românesc, este compania MoldovaGaz, controlată de concernul rus Gazprom, şi că deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu MoldovaGaz. Cum pot fi înţelese aceste declaraţii?

Victor Parlicov: Dacă premierul a spus acest lucru, înseamnă că a fost indus în eroare. Pentru că tot ce am făcut noi până acum a urmărit tocmai acest lucru: să fie posibil să pornim conducta chiar dacă țevile (de distribuţie) aparțin unui monopolist. Anume cu acest scop a fost transpusă în Republica Moldova legislația europeană. Anume de aceea a lucrat Agenția Națională pentru Reglementarea Energetică la aprobarea regulamentelor necesare, transpunerea pachetului energetic II al UE, apoi pachetul energetic III.

Problema aici e de altă natură: sunt foarte multe lucruri de făcut dincolo de construcția fizică a gazoductului. Deci, primul lucru care trebuia făcut era ca această companie care a fost creată de Guvern special pentru acest lucru, VestMoldtransgaz, să primească la bilanț gazoductul și, cu acest gazoduct la bilanț, să meargă la Agenția Națională pentru Reglementarea Energetică să obțină o licență.”

Europa Liberă: Dar din ce a relatat presa, citându-i și pe acei de la această companie, și pe acei de la ANRE, și pe cei de la MoldovaGaz, această companie - VestMoldtransgaz - a făcut lucrul acesta, s-a adresat la ANRE, iar ANRE încă nu i-a eliberat o licență?

Victor Parlicov: „La ANRE eliberarea licenței nu poate dura mai mult de 15 zile, conform procedurii și conform prevederilor legislative. Nu cred că la ANRE este problema. Gazoductele respective încă nu sunt la bilanțul companiei, deci deocamdată încă nu s-au transmis fizic de la bilanțul celor care au gestionat procesul de construcție la bilanțul întreprinderii. Şi atât timp cât gazoductele nu sunt transmise la bilanțul acestei întreprinderi, ea nu va putea obține această licență, pentru că dispunerea de această infrastructură este o condiție pentru obținerea licenței.

După ce se transmite gazoductul, durează foarte puțin timp obținerea licenței – e vorba de câteva zile. După aceasta urmează ca compania dată să aplice la ANRE pentru obţinerea tarifului de transport. Iar asta iarăși implică un proces. În mod normal, asemenea aplicații pentru prima dată ar putea să se examineze și timp de jumătate de an. Dar în asemenea cazuri, în care este o întrebare de prioritate națională, ANRE ar putea să facă un efort şi să ia o decizie timp de o lună sau două.

Dar mai există o problemă și ea este ceva mai complicată: activitatea companiei UngheniGaz. Această compania va trebui să izoleze o parte din sistem de restul sistemului și să presteze servicii ca operator al acelei părţi de sistem. Deocamdată UngheniGaz desfășoară în comun activitatea de distribuție și furnizare, deci nu are un tarif separat doar pentru distribuție. UngheniGaz trebuie să aplice, iar ANRE trebuie să aprobe un tarif pentru distribuția gazelor naturale. Şi această procedură ar putea dura, chiar dacă compania deja este cunoscută, ANRE dispune de datele acesteia deoarece ea transmite ANRE-ului rapoarte trimestriale. Deci relativ rapid s-ar putea face și lucru acesta, dar toate aceste proceduri necesită timp.

După aceasta urmează partea cea mai complicată despre care nu ştiu de ce nu vorbește nimeni. Dacă izolăm o zonă, de exemplu 10 mii de consumatori, toți acești consumatori trebuie să reîncheie contracte cu un alt furnizor de gaze naturale. Guvernul a desemnat și mandatat Energocom-ul pentru asta, Energocom a aplicat pentru licență la tarife nereglementate și a obținut această licență. Întrebarea mea e: ce a făcut Energocom-ul de atunci până acum? Pentru că în mod normal deja trebuiau purtate discuții printre consumatorii din zona respectivă, care va fi tehnic izolată pentru a furniza gazul românesc, pentru a reîncheia contractele. Acest proces nu va dura o zi, nu va dura o săptămână. Acest proces poate să dureze luni întregi.

Europa Liberă: Toate aceste proceduri se puteau face în paralel cu construcția gazoductului? Pentru că au durat ani de zile până s-a decis construcţia gazoductului, apoi până s-au găsit bani, apoi până s-a construit. La modul ideal, vă puteţi imaginați ca toate procedurile să se fi încheiat până s-ar fi dat în exploatare conducta?

Victor Parlicov: Vă amintesc că Legea cu privire la gazele naturale, finalizarea transpunerii pachetului energetic II și crearea premizelor pentru transpunerea pachetului energetic III trebuiau să fie finalizate în anul 2012. Dar legea a fost aprobată abia în iulie 2014 și în august 2014 a fost publicată. Respectiv, ANRE, chiar dacă aproba metodologia de calcul a tarifelor pentru distribuție și furnizare separat, nu putea să o aplice pentru că, conform legii, încă nu era în vigoare separarea activităților.

Europa Liberă: Revenim la MoldovaGaz. Dacă premierul zice că asta este piedica, eu personal nu aş avea motive să nu-l cred. Care este momentul în care MoldovaGaz ar avea un cuvânt de spus, ar putea împiedica mersul firesc al lucrurilor?

Victor Parlicov: Eu de aceea şi cred că este o informare greșită a premierului. Pentru că MoldovaGaz nu este implicată în acest proces absolut nicăieri. Dacă Energocom re încheie contract cu un alt furnizor, nimeni nu poate împiedica un consumator să aleagă acest furnizor. Cu atât mai mult acum, după ce a fost aprobat regulamentul respectiv de ANRE în luna august. Eu cred că factorul care va frâna în realitate încheierea contractelor și furnizarea gazelor nu va fi factorul tehnic, și nici nu va fi legislativ, ci va fi capacitatea întreprinderilor respective de a presta servicii și de a-și face lucrul.

Europa Liberă: Ce rezultă de aici: că statul a încredințat aceste activități unor companii care nu au capacitatea să facă lucrul acesta?

Victor Parlicov: Chiar dacă nu aveau, trebuiau să şi-o dezvolte între timp. Pentru că despre faptul că gazoductul Iași-Ungheni va fi finalizat și se preconizează furnizarea gazului pe acolo nu s-a aflat de ieri sau de azi. Toate componentele implicate în acest proces sunt , într-un fel sau altul, afiliate Guvernului și guvernării, deci statului. Inclusiv MoldovaGaz, în care statul deţine acţiuni. Din această cauza eu nu înțeleg și nu cred că argumentul real ar fi că MoldovaGaz ar putea bloca ceva.

Europa Liberă: Dar Rusia?

Victor Parlicov: Nici chiar Rusia. Ce are Rusia cu asta? Gazpromul nu are acțiuni la UngheniGaz.

Europa Liberă: Iar UngheniGaz este o companie - fiică a MoldovaGaz?

Victor Parlicov: Da, este o companie fiică, dar cu identitate juridică separată, care este înregistrată și se conduce de legislația Republicii Moldova. Deci, nu accept argumentul că SA MoldovaGaz ar putea bloca ceva la acest capitol. Dacă aceasta se întâmplă, înseamnă ca cineva din ai noștri nu-și îndeplinește lucrul său. Desigur că Gazpromul nu o să bată din palme când o să afle că Republica Moldova, chiar și pentru câteva sate sau pentru orașul Ungheni, poate obține gaz din altă parte. Ei nu vor fi fericiți și nici nu trebuia să ne așteptăm la asta. Noi nu am făcut gazoductul acesta ca să-i fericim pe cei de la Gazprom.

Eu consider că e real ca până la Anul Nou să fie finalizate toate aceste proceduri, dar dacă nici până atunci gazul nu va ajunge la consumator, înseamnă că e sabotaj. Înseamnă că cineva a sabotat procesul.

Aici totuşi mai sunt alte probleme, care erau evidente de la bun început și din cauza cărora noi am și spus că nu are sens de examinat proiectul Iași-Ungheni doar prin prisma unei singure rețele, fără stații de compresoare, fără celelalte elemente care ar putea costa în sumă peste 200 milioane de euro suplimentar.

Europa Liberă: Deci, sugestia dvs. este următoarea - statul, dacă vroia să obțină cu adevărat o sursă alternativă de gaze naturale, trebuia să găsească 200 milioane şi să construiască totodată și compresoare, și tot de ce e nevoie?

Victor Parlicov: Ceea ce eu personal am spus din start, chiar fiind încă la ANRE, este că gazoductul Iași-Ungheni singur nu rezolvă problema. Trebuia de analizat în complex tot proiectul necesar pentru asigurarea securității energetice. Dacă se analiza în complex, se vedea că toată infrastructura necesară pentru a duce tot asta la bun sfârșit, inclusiv construcția stației de compresoare, construcția gazoductelor noi de capacitate mare pe teritoriul României de peste 150 de km, inclusiv construcția gazoductului nou de presiune înaltă Ungheni-Strășeni, deci se vedea că toate lucrurile acestea valorează în suma peste 200 milioane de euro.

Și atunci poate se punea întrebarea: dar s-ar fi mers în general pe ideea de a construi acest gazoduct, pentru a aduce gaz în regim revers în Republica Moldova din România prin gazoductul Iași-Ungheni? În opinia mea este mult mai simplu și mai rapid de a reabilita două stații de compresoare, unul pe teritoriul României și altul pe teritoriul Republicii Moldova, (vorbim despre stația de la Vulcănești care funcționează perfect şi care trebuie doar modernizată, niște lucrări mărunte care să permită transportarea gazului prin conductele deja existente) şi de a porni un regim revers. Exact așa cum gazul este pompat acum ca să poată să meargă la est sau la sud, exact așa se putea pompa să meargă dinspre est înspre vest sau nord-vest.

Europa Liberă: Unde ar fi fost simbolul în acest caz? Pentru că autoritățile zic ca acest gazoduct are mai mult o valoare simbolică.

Victor Parlicov: Atunci, stimați colegi, noi trebuie să spunem pentru ce facem gazoductul Iași-Ungheni: ca să creăm simboluri care ne costă 20 milioane? Atunci trebuie să mergem la europeni și să le spunem onest: Stimați prieteni europeni, noi vă cerem 20 de milioane de euro ca să construim un simbol. El nu are nimic treabă cu independența noastră energetică. Noi avem nevoie de 20 milioane de euro pentru un monument - un simbol al independenței.

Europa Liberă: Dar aceste compresoare, ca să fi fost construite, era nevoie de acordul MoldovaGaz? Dacă tot zicem că rețelele de distribuție sunt ale lor…

Victor Parlicov: Rețelele de distribuție nu sunt ale MoldovaGaz. MoldovaGaz nu este proprietar pe țevi, ci pe cote-părți dintr-o întreprindere. Exact așa ca la UngheniGaz: nu UngheniGaz este proprietar pe țevile din Ungheni și nu Gazprom-ul este proprietarul pe țevile din Ungheni sau pe țevile de tranzit. Gazprom-ul este proprietar pe acțiuni, MoldovaGaz este proprietar pe cote părți într-un SRL. Iar proprietari pe gazoducte, pe infrastructură, pe stații de compresoare sunt entități juridice înregistrate în Republica Moldova și care funcționează conform legislației Republicii Moldova.

Europa Liberă: Ucraina a mers pe calea pe care o sugerați dvs. pentru Moldova? Tot auzim că Ucraina și-a rezolvat problema cu reversul.

Victor Parlicov: Exact. Ucraina, atunci când a avut nevoia de a-și aduce gaz din vest, nu a mers pe calea simbolurilor, ci a rezolvat problema la modul real. Cu puține investiții a modernizat nişte stații de compresoare, pe teritoriul său și pe teritoriul Slovaciei, și acum pompează în regim revers. Asta se face timp de câteva luni și valorează maxim câteva milioane de euro.

Europa Liberă: Din ceea ce spuneți Dvs., rezultă că e o prostie ceea ce s-a făcut la noi?

Victor Parlicov: La noi s-au făcut mai multe greșeli. Asta nu e unică, nu e prima și nu e ultima, spre regret. Greșeli se fac peste tot. Păcatul este că asta nu este o greșeală, pentru că aceste lucruri s-au știut, noi de aceste lucruri am fost preîntâmpinați.

Europa Liberă: O singură concluzie îmi vine în gând: că cineva a avut interes să gestioneze aceste fonduri care au mers pentru construcția gazoductului?

Victor Parlicov: Dacă se rezolva o problemă fundamentală pentru existența țării noastre - securitatea noastră energetică de care toți suntem suspendați și ținuți în orbita estică - deci dacă noi rezolvam problema aceasta cu prețul de a plăti cuiva niște comisioane de câteva milioane pe care să şi le pună în buzunar, sincer, aş tăcea.

Adică, dacă ar fi fost alegerea: sau să o faci, cu un comision, sau să nu o faci deloc, aș alege să o faci. Lasă să ia cineva un comision, dar să avem opțiunea reală de a fi independenți energetic.

Paradoxal, dar în securitatea noastră energetică, singurul lucrul fundamental care s-a făcut şi a schimbat fundamental starea lucrurilor a fost, cu regret, în perioada comunistă. Voronin, atunci când a hotărât să construiască gazoductul Tocuz-Mereni, practic a rezolvat problema furnizării stabile a gazelor către Chișinău, punând transnistrenii în imposibilitatea de a ne bloca accesul. Pentru că noi suntem acolo direct conectați la țeava de tranzit şi acum, cu această conductă, ori transnistreni deconectează tot tranzitul în Balcani, ori nu pot face nimic.

Ei nu pot deconecta doar Chișinăul. Și asta a fost singurul lucru care, într-adevăr, ne-a îmbunătățit situația. Nu a rezolvat-o, dar a îmbunătățit-o. Spre regret, în rest, timp 20 de ani de independență noi am făcut tot simboluri. Şi gazoductul Iași-Ungheni este încă unul.

Gazprom: Ungaria va începe să primească gaze rusești prin South Stream în 2017

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 24 September 2014 21:29

Putin OrbanÎn timp ce Bulgaria este amenințată de către Comisia Europeană cu sancțiuni dacă nu suspendă lucrările de construcție la gazoductul South Stream, Ungaria selectează în prezent firma contractoare care va executa proiectul și analiza de impact de mediu pentru sectorul unguresc al gazoductului prin care rușii de la Gazprom vor să exporte gaze naturale în UE ocolind Ucraina.

Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017, a anunțat Gazprom, după o întâlnire desfășurată luni la Budapesta între președintele gigantului controlat de statul rus, Alexei Miller, și premierul Ungariei, Viktor Orban.

"Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Dependenți în proporție de 70% de ruși

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Europa e ciumă cu bulgarii

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a cerut din nou autorităţilor bulgare să suspende lucrările la construcţia gazoductului South Stream, avertizând asupra unor posibile sancţiuni împotriva Bulgariei şi chiar a Serbiei, deşi aceasta din urmă nu este membru UE.

"Am cerut guvernului de la Sofia să suspende lucrările de construcţie pentru conducta South Stream", a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt pe teme de energie a CE, relatează novinite.com.

Holzner a spus că procedura de infringement împotriva Bulgariei pentru nerespectarea legislaţiei UE în legătură cu proiectul South Stream este încă în vigoare. Procedura a fost lansată la începutul lunii iunie.

Ce te faci cu țările nemembre UE

Răspunzând la o întrebare despre planurile Serbiei în privinţa South Stream, Holzner a admis că Uniunea Europeană nu poate impune sancţiuni împotriva statelor care nu sunt membre, dar a adăugat că problema ar putea fi dezbătută de către Comunitatea Energetică, un forum care include şi state din afara UE şi care dispune de "propriile instrumente".

Proiectul gazoductul South Stream presupune transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Serbia.

Comisia a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de transport și distribuţie în sectorul gazelor naturale, solicitare respinsă de Rusia.

Gazprom: Ungaria va începe să primească gaze rusești prin South Stream în 2017

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 24 September 2014 21:29

Putin OrbanÎn timp ce Bulgaria este amenințată de către Comisia Europeană cu sancțiuni dacă nu suspendă lucrările de construcție la gazoductul South Stream, Ungaria selectează în prezent firma contractoare care va executa proiectul și analiza de impact de mediu pentru sectorul unguresc al gazoductului prin care rușii de la Gazprom vor să exporte gaze naturale în UE ocolind Ucraina.

Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017, a anunțat Gazprom, după o întâlnire desfășurată luni la Budapesta între președintele gigantului controlat de statul rus, Alexei Miller, și premierul Ungariei, Viktor Orban.

"Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Dependenți în proporție de 70% de ruși

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Europa e ciumă cu bulgarii

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a cerut din nou autorităţilor bulgare să suspende lucrările la construcţia gazoductului South Stream, avertizând asupra unor posibile sancţiuni împotriva Bulgariei şi chiar a Serbiei, deşi aceasta din urmă nu este membru UE.

"Am cerut guvernului de la Sofia să suspende lucrările de construcţie pentru conducta South Stream", a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt pe teme de energie a CE, relatează novinite.com.

Holzner a spus că procedura de infringement împotriva Bulgariei pentru nerespectarea legislaţiei UE în legătură cu proiectul South Stream este încă în vigoare. Procedura a fost lansată la începutul lunii iunie.

Ce te faci cu țările nemembre UE

Răspunzând la o întrebare despre planurile Serbiei în privinţa South Stream, Holzner a admis că Uniunea Europeană nu poate impune sancţiuni împotriva statelor care nu sunt membre, dar a adăugat că problema ar putea fi dezbătută de către Comunitatea Energetică, un forum care include şi state din afara UE şi care dispune de "propriile instrumente".

Proiectul gazoductul South Stream presupune transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Serbia.

Comisia a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de transport și distribuţie în sectorul gazelor naturale, solicitare respinsă de Rusia.

Americanii de la Exxon întrerup explorările derulate alături de rușii de la Rosneft în Arctica, din cauza sancțiunilor SUA contra Rusiei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Sunday, 21 September 2014 18:35

Arctica GSPGrupul american Exxon a devenit cea mai importantă companie care întrerupe operaţiunile de explorare desfăşurate alături de o corporaţie rusească, după ce a anunţat că îşi retrage muncitorii din Oceanul Arctic, ca parte a programului de sancţiuni impuse Rusiei de către SUA.

Noile sancţiuni impuse de guvernul SUA Rusiei la începutul lunii septembrie, pentru implicarea Moscovei în conflictului din estul Ucrainei, includ retragerea muncitorilor americani din proiectele desfăşurate de Exxon, alături de gigantul rus Rosneft, în Marea Kara din Oceanul Arctic, până în 26 septembrie, relatează Financial Times.

De asemenea, noile măsuri presupun şi interzicerea furnizării de servicii şi tehnologii de către companiile americane grupurilor din Rusia care conduc programe de explorare în Oceanul Arctic.

Totuşi, Exxon a obţinut permisiunea autorităţilor americane de a prelungi operaţiunile din Oceanul Arctic cu două săptămâni, pentru a putea încheia "în siguranţă" activitatea din zonă şi a retrage oamenii şi echipamentele folosite.

Măsurile anterioare luate împotriva Rusiei în iulie nu au împiedicat Exxon şi Rosneft să înceapă operaţiunile de explorare din Oceanul Arctic în august, ca parte a unui program comun în valoare de 700 de milioane de dolari.

Proiectul de explorare din Marea Kara este parte a unei colaborări mai extinse dintre Exxon şi cel mai mare producător de petrol din Rusia, cu care a semnat un parteneriat în valoare de 3,6 miliarde de dolari în 2011.

Și UE a înăsprit sancțiunile la adresa Rusiei, interzicând companiilor europene să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia, însă sancțiunile nu se vor aplica retroactiv, neafectând contractele în vigoare, semnate înainte de 12 septembrie 2014.

De altfel, încă dinainte de anunțul oficial privind noua rundă de sancțiuni, oficiali americani, contactați de Bloomberg, spuneau că SUA nu va permite ca contractele aflate deja în vigoare între companiile petroliere occidentale și cele rusești să fie exceptate de la sancțiuni, adăugând, însă, că nu sunt siguri dacă UE va fi la fel de severă în impunerea sancțiunilor.

Americanii de la Exxon întrerup explorările derulate alături de rușii de la Rosneft în Arctica, din cauza sancțiunilor SUA contra Rusiei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Sunday, 21 September 2014 18:35

Arctica GSPGrupul american Exxon a devenit cea mai importantă companie care întrerupe operaţiunile de explorare desfăşurate alături de o corporaţie rusească, după ce a anunţat că îşi retrage muncitorii din Oceanul Arctic, ca parte a programului de sancţiuni impuse Rusiei de către SUA.

Noile sancţiuni impuse de guvernul SUA Rusiei la începutul lunii septembrie, pentru implicarea Moscovei în conflictului din estul Ucrainei, includ retragerea muncitorilor americani din proiectele desfăşurate de Exxon, alături de gigantul rus Rosneft, în Marea Kara din Oceanul Arctic, până în 26 septembrie, relatează Financial Times.

De asemenea, noile măsuri presupun şi interzicerea furnizării de servicii şi tehnologii de către companiile americane grupurilor din Rusia care conduc programe de explorare în Oceanul Arctic.

Totuşi, Exxon a obţinut permisiunea autorităţilor americane de a prelungi operaţiunile din Oceanul Arctic cu două săptămâni, pentru a putea încheia "în siguranţă" activitatea din zonă şi a retrage oamenii şi echipamentele folosite.

Măsurile anterioare luate împotriva Rusiei în iulie nu au împiedicat Exxon şi Rosneft să înceapă operaţiunile de explorare din Oceanul Arctic în august, ca parte a unui program comun în valoare de 700 de milioane de dolari.

Proiectul de explorare din Marea Kara este parte a unei colaborări mai extinse dintre Exxon şi cel mai mare producător de petrol din Rusia, cu care a semnat un parteneriat în valoare de 3,6 miliarde de dolari în 2011.

Și UE a înăsprit sancțiunile la adresa Rusiei, interzicând companiilor europene să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia, însă sancțiunile nu se vor aplica retroactiv, neafectând contractele în vigoare, semnate înainte de 12 septembrie 2014.

De altfel, încă dinainte de anunțul oficial privind noua rundă de sancțiuni, oficiali americani, contactați de Bloomberg, spuneau că SUA nu va permite ca contractele aflate deja în vigoare între companiile petroliere occidentale și cele rusești să fie exceptate de la sancțiuni, adăugând, însă, că nu sunt siguri dacă UE va fi la fel de severă în impunerea sancțiunilor.

Presa de peste Prut: Subsidiara Gazprom din Moldova a "ucis" conducta Iași-Ungheni

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 18 September 2014 10:05

Iasi UngheniRepublica Moldova nu primește deocamdată gaze din România pentru că nu a ajuns la o înțelegere cu distribuitorul Moldovagaz, subsidiară a Gazprom, pentru importul gazului de peste Prut, a declarat premierul moldovean Iurie Leancă.

Leancă a spus, la o emisiune televizată citată de portalul deschide.md, că, până în prezent, nu s-a reușit stabilirea unei formule de import a gazului din România, deoarece rețeaua de distribuție aparține Moldovagaz, unde acționar majoritar este concernul rus Gazprom.

“Conducta Iași-Ungheni este una simbolică și are menirea de a ne asigura securitatea energetică. Ați văzut că țeava este funcțională când a fost aprinsă flacăra la Ungheni”, a precizat Leancă, care a promis că până la sfârșitul lunii curente gazul românesc va fi livrat Republicii Moldova.

Conducta Iași-Ungheni a fost dată în exploatare la 27 august curent, iar premierul Iurie Leancă declara că gazul românesc va intra în republica Moldova de la 1 septembrie.

Peste o săptămână se negociază la Moscova

Referindu-se la un potențial contract cu Gazporom de achiziție a gazului, Leancă a afirmat că cel mai probabil va fi prelungit actualul contract. Acest lucru va fi cunoscut după 25-26 septembrie când ministrul Economiei, Adrian Candu va merge la Moscova și va discuta cu oficialii ruși.

“Sigur că ne-am dori un preț mai mic pentru gazul achiziționat, dar deocamdată ne convine prelungirea contractului în condițiile în care Moscova e deranjată de pachetele energetice doi și trei care presupun separarea livrărilor de distribuție”, a conchis Leancă.

Republica Moldova nu are un contract pe termen mediu cu Gazprom de câțiva ani. Rusia este deranjată de pachetele energetice doi și trei pe care urmează să le implementeze Republica Moldova. Respectivele pachete prevăd separarea companiilor de furnizare şi de distribuţie a energiei electrice şi gaze.

În luna octombrie 2012, premierul Vlad Filat a solicitat autorităţilor europene să permită Republicii Moldova să amâne implementarea prevederilor Pachetelor Energetice II şi III. Drept urmare, termenul implementării pachetelor energetice europene a fost prelungit până în 2020.

Pentru anul acesta, prețul mediu de livrare practicat de Gazprom în relația cu Republica Moldova este de 365-368 dolari/mia de metri cubi, preț care, anul viitor, ar urma să scadă la 350 dolari/mia de metri cubi.

Potrivit ANRE de la București, exporturile de gaze românești către Republica Moldova se vor face, cel mai probabil, la un preț de circa 80 lei/MWh. La actualul curs de schimb de circa 3,33 lei/dolar și adăugând la prețul de 80 lei/MWh costul mediu unitar de transport al gazelor prin conductele Transgaz, calculat de ANRE la 16,30 lei/MWh, rezultă un preț de export către Republica Moldova de circa 317 dolari/mia de metri cubi.

"Molecula" lui Nicolescu n-a sosit încă

Pe 4 septembrie, publicația online mold-street.com scria că, la o săptămână după inaugurarea oficială a gazoductului Iaşi-Ungheni, „prima moleculă de gaz” din România încă nu a intrat în sistemul de transport şi distribuţie a gazelor din Republica Moldova, referire la faptul că ministrul delegat pentru Energie din România, Răzvan Nicolescu, anunțase pe contul său de Facebook, cu ocazia inaugurării, că „prima moleculă de gaz românesc tocmai a trecut Prutul prin noul interconector Iași-Ungheni. Transgaz derulează acum operațiunile de umplere a conductei”.

”Din România nu am primit nici un metru cub de gaze, doar atât vă pot spune” a declarat Iurie Dolghier, directorul Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, creată special de Guvernul Republicii Moldova pentru transportul gazelor naturale importate prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni, citat de publicația online mold-street.com. Dolghier a refuzat să ofere detalii privind tergiversarea livrările de gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni.

În acelaşi timp, Vestmoldtransgaz nu are nici măcar licenţă de activitate pe piaţa gazelor. „La finele lunii august, întreprinderea a depus o cerere pentru eliberarea licenţei, pe care urmează să o examinăm în 15 zile”, a precizat Tatiana Vieru, responsabilă în Departamentul Juridic şi Licenţiere din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău.

Alexandru Mija, şeful Departamentului analize economice şi tarife din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, susţine că întreprinderea ar urma să solicite şi stabilirea unor tarife pentru transportul gazelor. „Deocamdată au fost şi s-au interesat ce documente şi calcule urmează să prezinte pentru ca Agenţia să poată stabili tariful”, a spus Alexandru Mija.

Încă o iarnă doar cu Gazprom?

În plus, potrivit sursei citate, Vestmoldtransgaz trebuie să facă angajări de personal calificat care să poată administra atât segmentul de 11 kilometri de gazoduct de pe teritoriul Moldovei, cât şi staţia de măsurare. Din cauză că Guvernul a întârziat cu câteva luni decizia de înființare a companiei, şi mai ales din cauza lipsei de specialişti, în următoarele două luni staţia de măsurare va fi gestionată de experți din România, susține mold-street.md.

O altă problemă ar fi cea a accesului la consumatori, dat fiind că, în raionul Ungheni, care va beneficia de gazele din România, consumatorii sunt deserviţi de întreprinderea Ungheni-Gaz din cadrul Moldovagaz.

Pe 22 august 2014, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a aprobat Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către consumatorii finali. Directorul Agenției, Sergiu Ciobanu, spune că aprobarea Regulamentului este importantă „din perspectiva începerii livrărilor de gaze din România, din data de 27 august 2014, odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi-Ungheni” şi creează premisele necesare asigurării concurenţei pe piaţa gazelor naturale.

Documentul, care încă nu a intrat în vigoare, prevede că consumatorul final poate încheia contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, inclusiv din străinătate. În acelaşi timp Regulamentul stipulează că, pentru schimbarea furnizorului, „consumatorul este obligat să notifice în termen de 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale”.

”Altfel spus până când se vor stabili tarifele, până vor apărea primii consumatori şi se vor încheia contracte va mai trece o lună-două şi practic ajungem în prag de iarnă, fără alternativă la Gazprom”, comentează publicația citată.

Presa de peste Prut: Subsidiara Gazprom din Moldova a "ucis" conducta Iași-Ungheni

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 18 September 2014 10:05

Iasi UngheniRepublica Moldova nu primește deocamdată gaze din România pentru că nu a ajuns la o înțelegere cu distribuitorul Moldovagaz, subsidiară a Gazprom, pentru importul gazului de peste Prut, a declarat premierul moldovean Iurie Leancă.

Leancă a spus, la o emisiune televizată citată de portalul deschide.md, că, până în prezent, nu s-a reușit stabilirea unei formule de import a gazului din România, deoarece rețeaua de distribuție aparține Moldovagaz, unde acționar majoritar este concernul rus Gazprom.

“Conducta Iași-Ungheni este una simbolică și are menirea de a ne asigura securitatea energetică. Ați văzut că țeava este funcțională când a fost aprinsă flacăra la Ungheni”, a precizat Leancă, care a promis că până la sfârșitul lunii curente gazul românesc va fi livrat Republicii Moldova.

Conducta Iași-Ungheni a fost dată în exploatare la 27 august curent, iar premierul Iurie Leancă declara că gazul românesc va intra în republica Moldova de la 1 septembrie.

Peste o săptămână se negociază la Moscova

Referindu-se la un potențial contract cu Gazporom de achiziție a gazului, Leancă a afirmat că cel mai probabil va fi prelungit actualul contract. Acest lucru va fi cunoscut după 25-26 septembrie când ministrul Economiei, Adrian Candu va merge la Moscova și va discuta cu oficialii ruși.

“Sigur că ne-am dori un preț mai mic pentru gazul achiziționat, dar deocamdată ne convine prelungirea contractului în condițiile în care Moscova e deranjată de pachetele energetice doi și trei care presupun separarea livrărilor de distribuție”, a conchis Leancă.

Republica Moldova nu are un contract pe termen mediu cu Gazprom de câțiva ani. Rusia este deranjată de pachetele energetice doi și trei pe care urmează să le implementeze Republica Moldova. Respectivele pachete prevăd separarea companiilor de furnizare şi de distribuţie a energiei electrice şi gaze.

În luna octombrie 2012, premierul Vlad Filat a solicitat autorităţilor europene să permită Republicii Moldova să amâne implementarea prevederilor Pachetelor Energetice II şi III. Drept urmare, termenul implementării pachetelor energetice europene a fost prelungit până în 2020.

Pentru anul acesta, prețul mediu de livrare practicat de Gazprom în relația cu Republica Moldova este de 365-368 dolari/mia de metri cubi, preț care, anul viitor, ar urma să scadă la 350 dolari/mia de metri cubi.

Potrivit ANRE de la București, exporturile de gaze românești către Republica Moldova se vor face, cel mai probabil, la un preț de circa 80 lei/MWh. La actualul curs de schimb de circa 3,33 lei/dolar și adăugând la prețul de 80 lei/MWh costul mediu unitar de transport al gazelor prin conductele Transgaz, calculat de ANRE la 16,30 lei/MWh, rezultă un preț de export către Republica Moldova de circa 317 dolari/mia de metri cubi.

"Molecula" lui Nicolescu n-a sosit încă

Pe 4 septembrie, publicația online mold-street.com scria că, la o săptămână după inaugurarea oficială a gazoductului Iaşi-Ungheni, „prima moleculă de gaz” din România încă nu a intrat în sistemul de transport şi distribuţie a gazelor din Republica Moldova, referire la faptul că ministrul delegat pentru Energie din România, Răzvan Nicolescu, anunțase pe contul său de Facebook, cu ocazia inaugurării, că „prima moleculă de gaz românesc tocmai a trecut Prutul prin noul interconector Iași-Ungheni. Transgaz derulează acum operațiunile de umplere a conductei”.

”Din România nu am primit nici un metru cub de gaze, doar atât vă pot spune” a declarat Iurie Dolghier, directorul Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, creată special de Guvernul Republicii Moldova pentru transportul gazelor naturale importate prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni, citat de publicația online mold-street.com. Dolghier a refuzat să ofere detalii privind tergiversarea livrările de gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni.

În acelaşi timp, Vestmoldtransgaz nu are nici măcar licenţă de activitate pe piaţa gazelor. „La finele lunii august, întreprinderea a depus o cerere pentru eliberarea licenţei, pe care urmează să o examinăm în 15 zile”, a precizat Tatiana Vieru, responsabilă în Departamentul Juridic şi Licenţiere din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău.

Alexandru Mija, şeful Departamentului analize economice şi tarife din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, susţine că întreprinderea ar urma să solicite şi stabilirea unor tarife pentru transportul gazelor. „Deocamdată au fost şi s-au interesat ce documente şi calcule urmează să prezinte pentru ca Agenţia să poată stabili tariful”, a spus Alexandru Mija.

Încă o iarnă doar cu Gazprom?

În plus, potrivit sursei citate, Vestmoldtransgaz trebuie să facă angajări de personal calificat care să poată administra atât segmentul de 11 kilometri de gazoduct de pe teritoriul Moldovei, cât şi staţia de măsurare. Din cauză că Guvernul a întârziat cu câteva luni decizia de înființare a companiei, şi mai ales din cauza lipsei de specialişti, în următoarele două luni staţia de măsurare va fi gestionată de experți din România, susține mold-street.md.

O altă problemă ar fi cea a accesului la consumatori, dat fiind că, în raionul Ungheni, care va beneficia de gazele din România, consumatorii sunt deserviţi de întreprinderea Ungheni-Gaz din cadrul Moldovagaz.

Pe 22 august 2014, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a aprobat Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către consumatorii finali. Directorul Agenției, Sergiu Ciobanu, spune că aprobarea Regulamentului este importantă „din perspectiva începerii livrărilor de gaze din România, din data de 27 august 2014, odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi-Ungheni” şi creează premisele necesare asigurării concurenţei pe piaţa gazelor naturale.

Documentul, care încă nu a intrat în vigoare, prevede că consumatorul final poate încheia contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, inclusiv din străinătate. În acelaşi timp Regulamentul stipulează că, pentru schimbarea furnizorului, „consumatorul este obligat să notifice în termen de 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale”.

”Altfel spus până când se vor stabili tarifele, până vor apărea primii consumatori şi se vor încheia contracte va mai trece o lună-două şi practic ajungem în prag de iarnă, fără alternativă la Gazprom”, comentează publicația citată.

Gazprom: Satisfacem integral cererile de gaze ale clienților europeni. Securitatea aprovizionării la iarnă depinde de Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 16 September 2014 23:39

Gazprom PoloniaGazprom a anunțat, marți, că satisface integral cererile de gaze naturale ale clienților săi europeni și că securitatea aprovizionării Europei depinde de felul în care Ucraina își va onora contractul de tranzit de gaze pe care îl are semnat cu Gazprom, subliniind că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

Gigantul controlat de statul rus a semnalat, de asemenea, că vrea să întărească relațiile cu China, cu care a semnat recent un acord privind începerea livrărilor de gaze în 2019 și a anunțat că în curând va fi finalizat un acord interguvernamental cu autoritățile din Republica Sprska privind construirea și operarea în Republică a unui segment din gazoductul South Stream.

"Compania satisface integral cererile de gaze ale partenerilor săi europeni", se arată într-o declarație a Gazprom, publicată după o întâlnire a Consiliului de Administrație al companiei.

Scăderi de livrări

Polonia, Slovacia, România, Austria și Germania au raportat scăderi ale livrărilor de gaze din partea Gazprom în ultimele zile. Polonia, Slovacia și Germania alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor, din cauza facturilor neplătite de ucraineni și a escaladării conflictului politic. Jumătate din exporturile de gaze ale Gazprom către UE tranzitează sistemul de conducte al Ucrainei.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, miercurea trecută, că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii anterioare, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Gazprom a mai anunțat că reluarea cooperării cu Ucraina depinde de rezolvarea problemei facturilor neplătite de ucraineni pentru gazele livrate de ruși, în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În plus, rușii au avertizat că securitatea livrărilor de gaze rusești către Europa depinde de felul în care Ucraina își onorează contractul de tranzit de gaze cu Gazprom, adăugând că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

N-ar fi în interesul nimănui

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni.

Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

"Uite reducerea, nu e reducerea"

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la viitoarele negocieri tripartite Rusia-Ucraina-UE. Comisia Europeană încearcă să pună la punct o întâlnire între oficiali ai UE, Rusiei și Ucrainei pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu gaze a Europei. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a respins propunerea CE de a se organiza o întâlnire pe 20 septembrie la Berlin și urmează să propună o dată alternativă, a declarat un purtător de cuvânt al Comisie, citat de Interfax.

Gazprom a comunicat, luni seară că de marţi până joi nu vor scădea volumele de gaz destinate României, cum anunţase în urmă cu o zi, a declarat, marţi, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, arătând că acest joc "uite reducerea, nu e reducerea" ar putea continua în săptămânile următoare.

"Aţi văzut această decizie stranie a Gazprom, de diminuare a volumelor de gaze. Ieri seară, Gazprom a trimis un fax în care spune că de azi până joi volumele de gaze vor fi la parametrii agreaţi. Tot nu avem un punct de vedere oficial", a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

El a adăugat că se aşteaptă ca acest joc "uite reducerea, nu e reducerea", prin care se încearcă să se transmită o stare de nelinişte în unele ţări europene, să continue în săptămânile următoare.

"Din fericire pentru noi aceste lucruri nu au efecte. Cei care fac astfel de jocuri vor pierde mult pe termen mediu şi lung, pentru că imaginea de furnizor de energie de încredere (...) este discutabilă având în vedere ce se întâmplă în ultimele zile", a continuat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că România are suficiente stocuri de gaze pentru perioada de iarnă, iar importurile de gaze ruseşti sunt nesemnificative, astfel încât sistarea livrărilor de gaze ruseşti nu va avea efecte asupra consumatorilor.

Gazprom vrea să se diversifice în Asia

Pe de altă parte, căutând la rândul său să-și reducă dependența de clienții europeni, Gazprom se uită spre piețele asiatice, în special către China și afirmă că cererea de gaze din regiunea Asia-Pacific îi dă motive de optimism.

"China va juca rolul principal în creșterea consumului de gaze din Asia, ca urmare a creșterii sale economice, dar și a înrăutățirii stării mediului înconjurător, care a dus la măsuri de limitare a consumului de cărbune", arată Gazprom.

În mai, Rusia și China au semnat un contract de furnizare de gaze naturale pe o perioadă de 30 de ani, contract în valoare totală de peste 400 miliarde dolari, în timpul unei vizite a președintelui Vladimir Putin la Shanghai. Se preconizează că primele livrări vor fi efectuate în 2019.

De asemenea, se vorbește despre un posibil acord similar cu India, guvernul de la New Delhi evaluând ideea construirii unui gazoduct terestru gigant care să transporte în India gaze naturale rusești, investiție estimată la circa 40 de miliarde de dolari.

South Stream ar putea trece prin enclava sârbă din Bosnia

Gazprom a mai anunțat că, în curând, va fi finalizat un acord interguvernamental cu autoritățile din Republica Sprska privind construirea și operarea în Republică a unui segment din gazoductul South Stream.

Anunțul a fost făcut în urma unei întâlniri dintre președintele Gazpron, Alexei Miller, și cel al Republicii Srpska, Milorad Dodic, la care s-au mai discutat și alte aspecte ale cooperării energetice dintre Rusia și enclava sârbă din Bosnia, cum ar fi dezvoltarea producției de energie electrică pe bază de gaze naturale din Republică.

De asemenea, a fost semnat un acord privind termenii și condițiile de bază ai livrărilor de gaze de către Gazprom către Srpska, care vor începe de anul viitor.

Potrivit documentului semnat, exporturile de gaze rusești către Republica Srpska se vor face prin actualele coridoare de tranzit, începând cu jumătatea lui 2015 și până în momentul în care va fi finalizat sectorul din Srpska al gazoductului South Stream. Gazprom va livra gaze în Republica Srpska direct, printr-un contract semnat cu compania locală de gaze GAS RES.

Gazprom: Satisfacem integral cererile de gaze ale clienților europeni. Securitatea aprovizionării la iarnă depinde de Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 16 September 2014 23:39

Gazprom PoloniaGazprom a anunțat, marți, că satisface integral cererile de gaze naturale ale clienților săi europeni și că securitatea aprovizionării Europei depinde de felul în care Ucraina își va onora contractul de tranzit de gaze pe care îl are semnat cu Gazprom, subliniind că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

Gigantul controlat de statul rus a semnalat, de asemenea, că vrea să întărească relațiile cu China, cu care a semnat recent un acord privind începerea livrărilor de gaze în 2019 și a anunțat că în curând va fi finalizat un acord interguvernamental cu autoritățile din Republica Sprska privind construirea și operarea în Republică a unui segment din gazoductul South Stream.

"Compania satisface integral cererile de gaze ale partenerilor săi europeni", se arată într-o declarație a Gazprom, publicată după o întâlnire a Consiliului de Administrație al companiei.

Scăderi de livrări

Polonia, Slovacia, România, Austria și Germania au raportat scăderi ale livrărilor de gaze din partea Gazprom în ultimele zile. Polonia, Slovacia și Germania alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor, din cauza facturilor neplătite de ucraineni și a escaladării conflictului politic. Jumătate din exporturile de gaze ale Gazprom către UE tranzitează sistemul de conducte al Ucrainei.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, miercurea trecută, că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii anterioare, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Gazprom a mai anunțat că reluarea cooperării cu Ucraina depinde de rezolvarea problemei facturilor neplătite de ucraineni pentru gazele livrate de ruși, în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În plus, rușii au avertizat că securitatea livrărilor de gaze rusești către Europa depinde de felul în care Ucraina își onorează contractul de tranzit de gaze cu Gazprom, adăugând că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

N-ar fi în interesul nimănui

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni.

Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

"Uite reducerea, nu e reducerea"

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la viitoarele negocieri tripartite Rusia-Ucraina-UE. Comisia Europeană încearcă să pună la punct o întâlnire între oficiali ai UE, Rusiei și Ucrainei pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu gaze a Europei. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a respins propunerea CE de a se organiza o întâlnire pe 20 septembrie la Berlin și urmează să propună o dată alternativă, a declarat un purtător de cuvânt al Comisie, citat de Interfax.

Gazprom a comunicat, luni seară că de marţi până joi nu vor scădea volumele de gaz destinate României, cum anunţase în urmă cu o zi, a declarat, marţi, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, arătând că acest joc "uite reducerea, nu e reducerea" ar putea continua în săptămânile următoare.

"Aţi văzut această decizie stranie a Gazprom, de diminuare a volumelor de gaze. Ieri seară, Gazprom a trimis un fax în care spune că de azi până joi volumele de gaze vor fi la parametrii agreaţi. Tot nu avem un punct de vedere oficial", a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

El a adăugat că se aşteaptă ca acest joc "uite reducerea, nu e reducerea", prin care se încearcă să se transmită o stare de nelinişte în unele ţări europene, să continue în săptămânile următoare.

"Din fericire pentru noi aceste lucruri nu au efecte. Cei care fac astfel de jocuri vor pierde mult pe termen mediu şi lung, pentru că imaginea de furnizor de energie de încredere (...) este discutabilă având în vedere ce se întâmplă în ultimele zile", a continuat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că România are suficiente stocuri de gaze pentru perioada de iarnă, iar importurile de gaze ruseşti sunt nesemnificative, astfel încât sistarea livrărilor de gaze ruseşti nu va avea efecte asupra consumatorilor.

Gazprom vrea să se diversifice în Asia

Pe de altă parte, căutând la rândul său să-și reducă dependența de clienții europeni, Gazprom se uită spre piețele asiatice, în special către China și afirmă că cererea de gaze din regiunea Asia-Pacific îi dă motive de optimism.

"China va juca rolul principal în creșterea consumului de gaze din Asia, ca urmare a creșterii sale economice, dar și a înrăutățirii stării mediului înconjurător, care a dus la măsuri de limitare a consumului de cărbune", arată Gazprom.

În mai, Rusia și China au semnat un contract de furnizare de gaze naturale pe o perioadă de 30 de ani, contract în valoare totală de peste 400 miliarde dolari, în timpul unei vizite a președintelui Vladimir Putin la Shanghai. Se preconizează că primele livrări vor fi efectuate în 2019.

De asemenea, se vorbește despre un posibil acord similar cu India, guvernul de la New Delhi evaluând ideea construirii unui gazoduct terestru gigant care să transporte în India gaze naturale rusești, investiție estimată la circa 40 de miliarde de dolari.

South Stream ar putea trece prin enclava sârbă din Bosnia

Gazprom a mai anunțat că, în curând, va fi finalizat un acord interguvernamental cu autoritățile din Republica Sprska privind construirea și operarea în Republică a unui segment din gazoductul South Stream.

Anunțul a fost făcut în urma unei întâlniri dintre președintele Gazpron, Alexei Miller, și cel al Republicii Srpska, Milorad Dodic, la care s-au mai discutat și alte aspecte ale cooperării energetice dintre Rusia și enclava sârbă din Bosnia, cum ar fi dezvoltarea producției de energie electrică pe bază de gaze naturale din Republică.

De asemenea, a fost semnat un acord privind termenii și condițiile de bază ai livrărilor de gaze de către Gazprom către Srpska, care vor începe de anul viitor.

Potrivit documentului semnat, exporturile de gaze rusești către Republica Srpska se vor face prin actualele coridoare de tranzit, începând cu jumătatea lui 2015 și până în momentul în care va fi finalizat sectorul din Srpska al gazoductului South Stream. Gazprom va livra gaze în Republica Srpska direct, printr-un contract semnat cu compania locală de gaze GAS RES.

Traderul german de gaze Wingas, viitoare subsidiară a Gazprom, spune că reducerile de livrări de gaze rusești către unele state UE sunt de rutină

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 15 September 2014 22:46

Gazprom PoloniaTranzacția prin care Gazprom va prelua importatorul și traderul de gaze naturale Wingas, în prezent subsidiară a gigantului german BASF, va fi încheiată în această toamnă și nu va fi afectată de sancțiunile dictate de Uniunea Europeană la adresa Rusiei, a declarat, luni, Ludwig Moehring, membru al board-ului Wingas.

Acesta a mai explicat că reducerea luna aceasta a livrărilor de gaze ale Rusiei către unele state europene este normală și că fluctuația în cantitățile livrate se cifrează în limitele convenite prin contractele semnate de Gazprom cu respectivii clienți, lucru dovedit de faptul că prețurile gazelor naturale pe piețele internaționale relevante nu au fost influențate semnificativ de respectivele reduceri de livrări ale rușilor.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat, luni, că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că nici de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze. Ministrul a subliniat că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

Sâmbătă, Nicolescu a declarat că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni. Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

Neafectați de sancțiuni

Moehring, care este șeful diviziei de vânzări a Wingas, a declarat că preluarea companiei de către Gazprom ar fi trebuit parafată în vară, adăugând că întârzierea s-a datorat necesității de a se perfecta anumite detalii juridice ale tranzacției.

"Ne așteptăm ca tranzacția să fie încheiată în toamnă și nu ne temem că ar putea fi întârziată din cauza crizei din Ucraina", a spus Moehring.

În urma unui acord de schimb de active semnat de Gazprom cu BASF în 2012, rușii vor prelua Wingas, care a vândut anul trecut 44,3 miliarde de metri cubi de gaze în Europa de Vest, echivalentul a aproape jumătate din consumul total anual al Germaniei și în creștere cu 14,1% față de 2012. În baza deal-ului, Gazprom va prelua și capacități de înmagazinare subterană de gaze naturale de 6 miliarde de metri cubi.

Odată intrată în posesia Gazprom, Wingas va căuta să-și diversifice țintele de vânzări în afara Germaniei, care în prezent are o cotă de 75% din total, însă își va menține structura portofoliului de aprovizionare, care se bazează în proporție de 50% pe importuri de gaze din Rusia.

Wingas este activă în opt state occidentale, inclusiv Marea Britanie. Gazprom încearcă de ani de zile să obțină acces direct pe piețele de furnizare de gaze din Europa, extrem de profitabile, însă până în prezent a lucrat în proporție covârșitoare cu firme intermediare.

Nimic deosebit în reducerea livrărilor de gaze rusești

Pe de altă parte, Moehring a declarat că reducerea luna aceasta a livrărilor de gaze ale Rusiei către unele state europene este normală și că fluctuația în cantitățile livrate se cifrează în limitele convenite prin contractele semnate de Gazprom cu respectivii clienți.

"Și noi am primit cantități mai mici, însă nu este nici un motiv de îngrijorare, fluctuația e în limite normale și a mai survenit și în alți ani, în momente când nu era nevoia de întreaga capacitate contractată. Traderii știu asta și, în consecință, prețurile nu au reacționat semnificativ pe piețe, ceea ce este un argument în favoarea ipotezei noastre", a exp,licat oficialul Wingas.

Unii analiști consideră că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la viitoarele negocieri tripartite Rusia-Ucraina-UE.

Pe lângă România, alte state europene care au raportat reducerea livrărilor de gaze rusești sunt Polonia, Slovacia, Germania și Austria. Polonia și Slovacia alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor.

Europenii par pregătiți de iarnă

Însă Moehring spune că nu este deloc ceva neobișnuit ca Gazprom să își umple depozitele subterane de înmagazinare și să execute lucrări de mentenanță la conducte în vederea iernii, în sezonul rece astfel de lucrări neputând fi derulate.

Explicația este aceeași cu cea furnizată anterior de un purtător de cuvânt al Gazprom, care declarase, miercurea trecută, că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii anterioare, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Grație temperaturilor ridicate din prima jumătate a anului, companiile europene de utilități au injectat în depozitele subterane de înmagazinare cantități cât mai mari de gaze, ca măsură de prevedere față de perspectiva unor eventuale disfuncționalități în aprovizionarea cu gaze din Rusia în sezonul rece. Duminică, depozitele europene erau pline în proporție de peste 90% potrivit Gas Infrastructure Group Europe.

În plus, extinderea accesibilității hub-urilor de tranzacționare spot în Europa permite cumpărarea de gaze la disconturi de 5 până la 15% față de prețurile din contractele pe termen lung, potrivit traderilor. Luni, cotația gazelor naturale la Londra era cu 5% sub nivelul din mai.

Exporturile Gazprom prin conductele din Ucraina și Slovacia au scăzut cu 17% luni și sunt așteptate să scadă până la 21,5% față de maximele din luna septembrie, după ce Slovacia a început să aprovizioneze Ucraina prin flux invers. După ce s-au cifrat, în medie, la circa 60 de milioane de metri cubi pe zi în prima jumătate a lunii, livrările de gaze rusești prin conductele care tranzitează Ucraina și Slovacia au scăzut la 49,7 milioane de metri cubi pe zi luni, potrivit datelor operatorului slovac de transport de gaze Eurstream. Slovacia este unul dintre principalele coridoare de tranzit pentru exporturile de gaze rusești în Europa Centrală și de Vest.

Producția Gazprom a scăzut semnificativ

Livrările Gazprom către vecinii Ucrainei au scăzut la nivelurile minime permise de contractele în vigoare în ultimele săptămâni, după ce unele dintre acestea au început să revândă gazele rusești primite către ucraineni, prin inversarea fluxului în conducte, în condițiile în care Rusia a stopat livrările de gaze către Ucraina, ca urmare a unei dispute privind datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele primite în trecut, prețul impus de ruși pentru aceste gaze, considerat exagerat și incorect de către ucraineni, dar și din cauza anexării peninsulei Crimea de către Rusia și a războiului civil dintre forțele guvernamentale ucrainene și rebelii separatiști proruși din estul țării.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

De exemplu, slovacii de la Eurstream au început să livreze gaze în flux invers către Ucraina la începutul acestei luni, iar săptămâna trecută au raportat o reducere cu 10% a cantităților livrate de Gazprom, reducere situată, totuși, în limitele minime stabilite prin contractul cu rușii. Reducerile nu au afectat livrările în flux invers către Ucraina.

Pe lângă explicația că rușii își umplu la rândul lor depozitele subterane de înmagazinare și fac lucrări de mentenanță la conducte, trebuie notat că producția de gaze a Gazprom a scăzut la circa 950 de milioane de metri cubi pe zi, cu aproape un sfert sub nivelul din septembrie 2013 și cu 44% sub capacitatea maximă de producție a companiei.

Comisia Europeană încearcă să pună la punct o întâlnire între oficiali ai UE, Rusiei și Ucrainei pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu gaze a Europei. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a respins propunerea CE de a se organiza o întâlnire pe 20 septembrie la Berlin și urmează să propună o dată alternativă, a declarat un purtător de cuvânt al Comisie, citat de Interfax.

Traderul german de gaze Wingas, viitoare subsidiară a Gazprom, spune că reducerile de livrări de gaze rusești către unele state UE sunt de rutină

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 15 September 2014 22:46

Gazprom PoloniaTranzacția prin care Gazprom va prelua importatorul și traderul de gaze naturale Wingas, în prezent subsidiară a gigantului german BASF, va fi încheiată în această toamnă și nu va fi afectată de sancțiunile dictate de Uniunea Europeană la adresa Rusiei, a declarat, luni, Ludwig Moehring, membru al board-ului Wingas.

Acesta a mai explicat că reducerea luna aceasta a livrărilor de gaze ale Rusiei către unele state europene este normală și că fluctuația în cantitățile livrate se cifrează în limitele convenite prin contractele semnate de Gazprom cu respectivii clienți, lucru dovedit de faptul că prețurile gazelor naturale pe piețele internaționale relevante nu au fost influențate semnificativ de respectivele reduceri de livrări ale rușilor.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat, luni, că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că nici de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze. Ministrul a subliniat că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

Sâmbătă, Nicolescu a declarat că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni. Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

Neafectați de sancțiuni

Moehring, care este șeful diviziei de vânzări a Wingas, a declarat că preluarea companiei de către Gazprom ar fi trebuit parafată în vară, adăugând că întârzierea s-a datorat necesității de a se perfecta anumite detalii juridice ale tranzacției.

"Ne așteptăm ca tranzacția să fie încheiată în toamnă și nu ne temem că ar putea fi întârziată din cauza crizei din Ucraina", a spus Moehring.

În urma unui acord de schimb de active semnat de Gazprom cu BASF în 2012, rușii vor prelua Wingas, care a vândut anul trecut 44,3 miliarde de metri cubi de gaze în Europa de Vest, echivalentul a aproape jumătate din consumul total anual al Germaniei și în creștere cu 14,1% față de 2012. În baza deal-ului, Gazprom va prelua și capacități de înmagazinare subterană de gaze naturale de 6 miliarde de metri cubi.

Odată intrată în posesia Gazprom, Wingas va căuta să-și diversifice țintele de vânzări în afara Germaniei, care în prezent are o cotă de 75% din total, însă își va menține structura portofoliului de aprovizionare, care se bazează în proporție de 50% pe importuri de gaze din Rusia.

Wingas este activă în opt state occidentale, inclusiv Marea Britanie. Gazprom încearcă de ani de zile să obțină acces direct pe piețele de furnizare de gaze din Europa, extrem de profitabile, însă până în prezent a lucrat în proporție covârșitoare cu firme intermediare.

Nimic deosebit în reducerea livrărilor de gaze rusești

Pe de altă parte, Moehring a declarat că reducerea luna aceasta a livrărilor de gaze ale Rusiei către unele state europene este normală și că fluctuația în cantitățile livrate se cifrează în limitele convenite prin contractele semnate de Gazprom cu respectivii clienți.

"Și noi am primit cantități mai mici, însă nu este nici un motiv de îngrijorare, fluctuația e în limite normale și a mai survenit și în alți ani, în momente când nu era nevoia de întreaga capacitate contractată. Traderii știu asta și, în consecință, prețurile nu au reacționat semnificativ pe piețe, ceea ce este un argument în favoarea ipotezei noastre", a exp,licat oficialul Wingas.

Unii analiști consideră că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la viitoarele negocieri tripartite Rusia-Ucraina-UE.

Pe lângă România, alte state europene care au raportat reducerea livrărilor de gaze rusești sunt Polonia, Slovacia, Germania și Austria. Polonia și Slovacia alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor.

Europenii par pregătiți de iarnă

Însă Moehring spune că nu este deloc ceva neobișnuit ca Gazprom să își umple depozitele subterane de înmagazinare și să execute lucrări de mentenanță la conducte în vederea iernii, în sezonul rece astfel de lucrări neputând fi derulate.

Explicația este aceeași cu cea furnizată anterior de un purtător de cuvânt al Gazprom, care declarase, miercurea trecută, că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii anterioare, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Grație temperaturilor ridicate din prima jumătate a anului, companiile europene de utilități au injectat în depozitele subterane de înmagazinare cantități cât mai mari de gaze, ca măsură de prevedere față de perspectiva unor eventuale disfuncționalități în aprovizionarea cu gaze din Rusia în sezonul rece. Duminică, depozitele europene erau pline în proporție de peste 90% potrivit Gas Infrastructure Group Europe.

În plus, extinderea accesibilității hub-urilor de tranzacționare spot în Europa permite cumpărarea de gaze la disconturi de 5 până la 15% față de prețurile din contractele pe termen lung, potrivit traderilor. Luni, cotația gazelor naturale la Londra era cu 5% sub nivelul din mai.

Exporturile Gazprom prin conductele din Ucraina și Slovacia au scăzut cu 17% luni și sunt așteptate să scadă până la 21,5% față de maximele din luna septembrie, după ce Slovacia a început să aprovizioneze Ucraina prin flux invers. După ce s-au cifrat, în medie, la circa 60 de milioane de metri cubi pe zi în prima jumătate a lunii, livrările de gaze rusești prin conductele care tranzitează Ucraina și Slovacia au scăzut la 49,7 milioane de metri cubi pe zi luni, potrivit datelor operatorului slovac de transport de gaze Eurstream. Slovacia este unul dintre principalele coridoare de tranzit pentru exporturile de gaze rusești în Europa Centrală și de Vest.

Producția Gazprom a scăzut semnificativ

Livrările Gazprom către vecinii Ucrainei au scăzut la nivelurile minime permise de contractele în vigoare în ultimele săptămâni, după ce unele dintre acestea au început să revândă gazele rusești primite către ucraineni, prin inversarea fluxului în conducte, în condițiile în care Rusia a stopat livrările de gaze către Ucraina, ca urmare a unei dispute privind datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele primite în trecut, prețul impus de ruși pentru aceste gaze, considerat exagerat și incorect de către ucraineni, dar și din cauza anexării peninsulei Crimea de către Rusia și a războiului civil dintre forțele guvernamentale ucrainene și rebelii separatiști proruși din estul țării.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

De exemplu, slovacii de la Eurstream au început să livreze gaze în flux invers către Ucraina la începutul acestei luni, iar săptămâna trecută au raportat o reducere cu 10% a cantităților livrate de Gazprom, reducere situată, totuși, în limitele minime stabilite prin contractul cu rușii. Reducerile nu au afectat livrările în flux invers către Ucraina.

Pe lângă explicația că rușii își umplu la rândul lor depozitele subterane de înmagazinare și fac lucrări de mentenanță la conducte, trebuie notat că producția de gaze a Gazprom a scăzut la circa 950 de milioane de metri cubi pe zi, cu aproape un sfert sub nivelul din septembrie 2013 și cu 44% sub capacitatea maximă de producție a companiei.

Comisia Europeană încearcă să pună la punct o întâlnire între oficiali ai UE, Rusiei și Ucrainei pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu gaze a Europei. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a respins propunerea CE de a se organiza o întâlnire pe 20 septembrie la Berlin și urmează să propună o dată alternativă, a declarat un purtător de cuvânt al Comisie, citat de Interfax.

Grup Servicii Petroliere are noroc deocamdată: interzicerea de către UE a colaborării cu petroliștii ruși în Arctica nu se aplică retroactiv

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 15 September 2014 21:31

Arctica GSPUE a înăsprit, vineri, sancțiunile la adresa Rusiei, interzicând companiilor europene să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia, însă sancțiunile nu se vor aplica retroactiv, neafectând contractele în vigoare, semnate înainte de 12 septembrie 2014.

Astfel, sancțiunile nu afectează deocamdată operațiunile din Rusia aflate în derulare ale companiei românești de foraj petrolier maritim Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, însă ar putea bloca semnarea de către GSP a noi contracte cu rușii, pentru proiecte de tipul celor aflate sub regimul sancțiunilor.

În iunie, GSP a început lucrările de foraj în Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, la 75 de kilometri de coastele rusești. GSP forează o sondă de explorare la adâncimea de 3.500 de metri în câmpul petrolier Dolginskoye, având un contract pe doi ani semnat cu Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus Gazprom.

Contractele în vigoare merg mai departe

Potrivit documentului de impunere a sancțiunilor, publicat în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, companiilor din UE le este interzis să furnizeze servicii pentru lucrări de explorare și producție de țiței offshore de mare adâncime, pentru lucrări de explorare și producție de țiței offshore în Oceanul Arctic și pentru lucrări de explorare și producție de țiței din șisturi bituminoase din Rusia.

Interdicțiile acoperă operațiunile legate de foraj, testare și monitorizare de sonde, precum și furnizarea de vase și aeronave specializate pentru astfel de operațiuni.

"Interdicțiile nu afectează îndeplinirea obligațiilor generate de contracte sau acorduri încheiate înainte de 12 septembrie 2014 sau de contracte subsecvente necesare pentru ducerea la îndeplinire a contractelor menționate. Interdicțiile nu se aplică acolo unde serviciile respective sunt necesare pentru prevenirea sau remedierea urgentă a efectelor unui eveniment de natură să afecteze serios și semnificativ sănătatea și siguranța oamenilor sau a mediului înconjurător", se stipulează în documentul de impunere a sancțiunilor.

Viitorul e incert

Operațiunile din Marea Pechora din Arctica sunt departe de a fi singura colaborare a GSP cu rușii. De altfel, în 2013, compania și-a deschis o filială la Moscova. Anul trecut, GSP anunța că va participa la licitația organizată de NK Priazovneft, companie controlată indirect de Rosneft, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia, pentru forarea unei sonde de explorare în Marea Azov, perimetrul Temruksko – Akhtarskly.

În 2011, GSP a finalizat lucrările de instalare a unei conducte submarine cu o lungime de 159,5 km, pentru Gazprom, iar la inaugurarea proiectului, în valoare de 269 de milioane de dolari, a participat şi premierul rus, Vladimir Putin. Conducta submarină a fost instalată în sectorul platformei continentale ruse din nord-estul Mării Negre, pe traseul Dzhubga-Lazarevskoe-Sochi, la o distanţă de 4,5 km de ţărm. GSP a mai prestat și servicii de cercetare și suport pentru proiectul gazoductului South Stream.

De altfel, clientul pentru care GSP forează în Marea Pechora din Arctica, Gazprom Neft, a anunțat că nu exclude posibilitatea de a apela la alți contractori decât cei europeni și americani, afectați de sancțiuni, pentru a-și atinge țintele de producție la câmpul petrolier offshore de mare adâncime Prirazlomnoye, aflat tot în Marea Pechora din Arctica.

În iulie, GSP a semnat un contract cu Gazprom Neft pentru furnizarea de servicii de cazare, transport și transfer de personal pentru lucrările derulate pe câmpul Prirazlomnoye. În acest scop, GSP a deplasat în Marea Pechora vasul GSP Falcon, cu lungimea de 153 de metri. Contractul a fost semnat pe o lună, cu posibilitate de extindere pe încă două. Pe baza contractului, GSP furnizează servicii un număr de 160 de persoane care lucrează pe platforma maritimă Prirazlomnaia a Gazprom Neft.

"Suntem foarte mulțumiți de câștigarea celui de-al doilea contract în Marea Pechora, care va întări reputația GSP de partener de încredere pentru dezvoltarea resurselor offshore din regiunea arctică. Suntem în grafic cu planul nostru pe termen lung de a ne intensifica prezența și de a ne diversifica serviciile pe care suntem pe deplin calificați să le oferim în regiune", declara, în iulie, șeful GSP, Gabriel Comănescu.

Europenii ar putea fi înlocuiți de asiatici și ruși

Vineri, prim vice-CEO-ul Gazprom Neft, Vadim Iakovlev, a declarat ziariștilor, chiar pe platforma maritimă Prirazlomnaia, înainte de anunțul înăspririi sancțiunilor occidentale la adresa Rusiei, că este convins că Gazprom Neft va putea să continue să-și dezvolte proiectele pe termen lung chiar și în condițiile sancțiunilor dictate de SUA și UE.

"Pe moment, nu cred că sancțiunile ne vor afecta planurile pe termen lung. Însă dacă evenimentele vor evolua în direcția celui mai pesimist scenariu posibil, luăm în calcul obținerea de echipamente de foraj din surse alternative, din Asia sau chiar de la producători ruși", a spus Iakovlev, refuzând să dea nume. Potrivit acestuia, companiile străine execută mai puțin de jumătate din lucrările derulate pe platforma Prirazlomnaia, inclusiv operațiuni de foraj și mentenanță a echipamentelor.

Gazprom Neft se află deja sub regimul sancțiunilor UE, fiindu-i interzis accesul la contractarea de finanțări în Europa, și se numără, totodată, printre cele cinci companii energetice rusești sancționate de către SUA.

Prirazlomnoye este primul câmp petrolier arctic aflat în producție al Rusiei, iar Iakovlev a declarat că vârful de producție, de 5,5 milioane de tone pe an, va fi atins în 2021, după care câmpul va produce peste 4 milioane de tone pe an timp de trei ani. Oceanul Arctic este esențial pentru planurile viitoare de dezvoltare a producției de țiței a Rusiei.

Se estimează că Oceanul Arctic conține circa 20% din rezervele nedescoperite de hidrocarburi ale lumii. Rusia se bazează pe regiunea arctică și pe zăcămintele onshore de țiței de șist, considerate cele mai mari la nivel global, pentru a-și consolida producția de petrol. În prezent, Rusia extrage cantități foarte mici din zăcăminte arctice offshore și mai puțin de un milion de tone pe an din zăcăminte neconvenționale.

Grup Servicii Petroliere are noroc deocamdată: interzicerea de către UE a colaborării cu petroliștii ruși în Arctica nu se aplică retroactiv

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 15 September 2014 21:31

Arctica GSPUE a înăsprit, vineri, sancțiunile la adresa Rusiei, interzicând companiilor europene să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia, însă sancțiunile nu se vor aplica retroactiv, neafectând contractele în vigoare, semnate înainte de 12 septembrie 2014.

Astfel, sancțiunile nu afectează deocamdată operațiunile din Rusia aflate în derulare ale companiei românești de foraj petrolier maritim Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, însă ar putea bloca semnarea de către GSP a noi contracte cu rușii, pentru proiecte de tipul celor aflate sub regimul sancțiunilor.

În iunie, GSP a început lucrările de foraj în Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, la 75 de kilometri de coastele rusești. GSP forează o sondă de explorare la adâncimea de 3.500 de metri în câmpul petrolier Dolginskoye, având un contract pe doi ani semnat cu Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus Gazprom.

Contractele în vigoare merg mai departe

Potrivit documentului de impunere a sancțiunilor, publicat în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, companiilor din UE le este interzis să furnizeze servicii pentru lucrări de explorare și producție de țiței offshore de mare adâncime, pentru lucrări de explorare și producție de țiței offshore în Oceanul Arctic și pentru lucrări de explorare și producție de țiței din șisturi bituminoase din Rusia.

Interdicțiile acoperă operațiunile legate de foraj, testare și monitorizare de sonde, precum și furnizarea de vase și aeronave specializate pentru astfel de operațiuni.

"Interdicțiile nu afectează îndeplinirea obligațiilor generate de contracte sau acorduri încheiate înainte de 12 septembrie 2014 sau de contracte subsecvente necesare pentru ducerea la îndeplinire a contractelor menționate. Interdicțiile nu se aplică acolo unde serviciile respective sunt necesare pentru prevenirea sau remedierea urgentă a efectelor unui eveniment de natură să afecteze serios și semnificativ sănătatea și siguranța oamenilor sau a mediului înconjurător", se stipulează în documentul de impunere a sancțiunilor.

Viitorul e incert

Operațiunile din Marea Pechora din Arctica sunt departe de a fi singura colaborare a GSP cu rușii. De altfel, în 2013, compania și-a deschis o filială la Moscova. Anul trecut, GSP anunța că va participa la licitația organizată de NK Priazovneft, companie controlată indirect de Rosneft, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia, pentru forarea unei sonde de explorare în Marea Azov, perimetrul Temruksko – Akhtarskly.

În 2011, GSP a finalizat lucrările de instalare a unei conducte submarine cu o lungime de 159,5 km, pentru Gazprom, iar la inaugurarea proiectului, în valoare de 269 de milioane de dolari, a participat şi premierul rus, Vladimir Putin. Conducta submarină a fost instalată în sectorul platformei continentale ruse din nord-estul Mării Negre, pe traseul Dzhubga-Lazarevskoe-Sochi, la o distanţă de 4,5 km de ţărm. GSP a mai prestat și servicii de cercetare și suport pentru proiectul gazoductului South Stream.

De altfel, clientul pentru care GSP forează în Marea Pechora din Arctica, Gazprom Neft, a anunțat că nu exclude posibilitatea de a apela la alți contractori decât cei europeni și americani, afectați de sancțiuni, pentru a-și atinge țintele de producție la câmpul petrolier offshore de mare adâncime Prirazlomnoye, aflat tot în Marea Pechora din Arctica.

În iulie, GSP a semnat un contract cu Gazprom Neft pentru furnizarea de servicii de cazare, transport și transfer de personal pentru lucrările derulate pe câmpul Prirazlomnoye. În acest scop, GSP a deplasat în Marea Pechora vasul GSP Falcon, cu lungimea de 153 de metri. Contractul a fost semnat pe o lună, cu posibilitate de extindere pe încă două. Pe baza contractului, GSP furnizează servicii un număr de 160 de persoane care lucrează pe platforma maritimă Prirazlomnaia a Gazprom Neft.

"Suntem foarte mulțumiți de câștigarea celui de-al doilea contract în Marea Pechora, care va întări reputația GSP de partener de încredere pentru dezvoltarea resurselor offshore din regiunea arctică. Suntem în grafic cu planul nostru pe termen lung de a ne intensifica prezența și de a ne diversifica serviciile pe care suntem pe deplin calificați să le oferim în regiune", declara, în iulie, șeful GSP, Gabriel Comănescu.

Europenii ar putea fi înlocuiți de asiatici și ruși

Vineri, prim vice-CEO-ul Gazprom Neft, Vadim Iakovlev, a declarat ziariștilor, chiar pe platforma maritimă Prirazlomnaia, înainte de anunțul înăspririi sancțiunilor occidentale la adresa Rusiei, că este convins că Gazprom Neft va putea să continue să-și dezvolte proiectele pe termen lung chiar și în condițiile sancțiunilor dictate de SUA și UE.

"Pe moment, nu cred că sancțiunile ne vor afecta planurile pe termen lung. Însă dacă evenimentele vor evolua în direcția celui mai pesimist scenariu posibil, luăm în calcul obținerea de echipamente de foraj din surse alternative, din Asia sau chiar de la producători ruși", a spus Iakovlev, refuzând să dea nume. Potrivit acestuia, companiile străine execută mai puțin de jumătate din lucrările derulate pe platforma Prirazlomnaia, inclusiv operațiuni de foraj și mentenanță a echipamentelor.

Gazprom Neft se află deja sub regimul sancțiunilor UE, fiindu-i interzis accesul la contractarea de finanțări în Europa, și se numără, totodată, printre cele cinci companii energetice rusești sancționate de către SUA.

Prirazlomnoye este primul câmp petrolier arctic aflat în producție al Rusiei, iar Iakovlev a declarat că vârful de producție, de 5,5 milioane de tone pe an, va fi atins în 2021, după care câmpul va produce peste 4 milioane de tone pe an timp de trei ani. Oceanul Arctic este esențial pentru planurile viitoare de dezvoltare a producției de țiței a Rusiei.

Se estimează că Oceanul Arctic conține circa 20% din rezervele nedescoperite de hidrocarburi ale lumii. Rusia se bazează pe regiunea arctică și pe zăcămintele onshore de țiței de șist, considerate cele mai mari la nivel global, pentru a-și consolida producția de petrol. În prezent, Rusia extrage cantități foarte mici din zăcăminte arctice offshore și mai puțin de un milion de tone pe an din zăcăminte neconvenționale.

Departamentul pentru Energie: România nu va suferi nici dacă Gazprom oprește cu totul livrările de gaze la iarnă, însă nu-și poate ajuta vecinii

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 15 September 2014 14:51

Gazprom PoloniaRomânia nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, afirmă mininistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, menţionând că grupul rus va reduce din nou cantităţile furnizate clienţilor din România.

Nicolescu a arătat că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că nici de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

"Am încercat să discut astăzi (luni - n.r.) cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, dar nu a fost posibil. Mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Voiam să aflu motivele acestor reduceri, pentru că nici Transgaz nu are un răspuns de la Gazprom", a afirmat luni, într-o declaraţie de presă, Răzvan Nicolescu.

El a adăugat că importurile de gaze pentru luni sunt în parametrii agreaţi. Ministrul a arătat că producţia zilnică de gaze a României este dublă faţă de consum şi că populaţia nu este afectată de reducerea gazelor din Rusia.

Nicolescu spune că România e pregătită de iarnă

"Cred că trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie în săptămânile care vor urma. Cantităţile (importate - n.r., de aproximativ 200.000 metri cubi pe zi) sunt absolut nesemnificative şi nu există niciun fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară şi chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă", a mai spus Nicolescu.

El nu exclude ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

"Sperăm că energia să nu fie folosită ca armă politică, pentru că cei care ar face asta ar avea de pierdut", a mai spus Nicolescu.

Pe de altă parte, el a arătat că măsurile luate de guvern în luna aprilie, prin care s-a permis forarea cu sonde noi pe terenuri fără cadastru au ajutat Romgaz și Petrom să aibă producția la nivelul maxim. "De asemenea, am inaugurat investiția Romgaz de la Urziceni și am crescut capacitatea de depozitare cu 110 milioane mc. Am luat toate măsurile care erau necesare ca să nu fim afectați de o posibilă criză în perioada de iarnă", a precizat ministrul delegat pentru Energie.

Nu ne putem ajuta vecinii din motive tehnice

Nicolescu a mai spus că România este pregătită să treaca iarna, însă nu are capacitatea de a ajuta și alte țări în cazul întreruperii livrărilor de gaze către Europa.

"Am avut o serie de discuții cu omologi de-ai mei din Bulgaria, Moldova, Serbia, precum și cu ambasadorul Ucrainei la București, în plus față de consultările zilnice de la Comisia Europeană. Comisia Europeană a convocat mâine întâlnirea tehnică a grupului de lucru responsabil cu securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Le-am comunicat omologilor că, din păcate, posibilitatea României de a ajuta este extrem de limitată, cu excepția unui posibil ajutor prin interconectorul Iași-Ungheni. Posibilitățile de a ajuta Bulgaria, Serbia, Ucraina sunt inexistente tehnic. Avem posibilitatea de a ajuta Moldova cu 14.000 mc/oră, dacă situația o impune. Suntem limitați tehnic, le-am comunicat acest lucru cu regretul că, în afară de asigurarea cu aproximativ 3% din consumul Moldovei, posibilitatea de a ajuta nu există", a explicat Nicolescu.

Nicolescu a declarat, sâmbătă, pentru Mediafax, că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Moscova hărțuiește Varșovia?

Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printre altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom - Gazprom Neft.

Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

Polonia a anunțat, joi seară, că Gazprom a promis că va restabili la nivelurile convenite livrările de gaze către monopolul polonez de stat PGNiG, după ce polonezii s-au plâns că rușii le-au tăiat cantitățile livrate aproape la jumătate.

"Astăzi (joi – n.r.), după câteva ore de tăcere, avem un anunț de la Gazprom potrivit căruia mâine livrările vor fi reluate la nivelurile programate. Partenerii noștri ruși ne-au dat asigurări că, începând de mâine, comenzile PGNiG vor fi satisfăcute integral", a declarat ministrul polonez al Economiei, Janusz Piechocinski.

Monopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, miercuri, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia aproape la jumătate, după ce, în primele două zile ale săptămânii, polonezii se plânseseră de reduceri cu 20%, respectiv 24%, ale cantităților livrate de ruși, față de prevederile contractuale.

Anunțul a venit joi, în aceeași zi în care statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru ca noile sancţiuni economice, înăsprite, împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri, iar Rusia a anunțat că a pregătit noi măsuri de retaliere faţă de sancţiunile UE, preconizând în special restricţii la importurile anumitor maşini sau produse din industria uşoară. În schimb, Gazprom susține că a menținut întreaga săptămână un nivel constant al cantităților de gaze livrate în Polonia. Slovacia și Germania, state care aprovizionează și ele, la rândul lor, Ucraina, prin fluxuri inverse, au raportat de asemenea reducerea cantităților livrate de Gazprom.

Ucrainenii spun că ei sunt ținta rușilor

"Miercuri, deficitul în livrări s-a situat la 45%, față de ce fusese comandat prin conductele de tranzit din Ucraina și Belarus. Nu am primit nici un fel de date sau informații de la Gazprom privind motivele reducerii cantităților de gaze livrate", se arată într-un comunicat al PGNiG, citat de France Press.

Miercuri, transportatorul ucrainean de gaze Ukrtransgaz declarase că reducerea cantităților de gaze livrate de Gazprom unor state UE are drept scop să împiedice respectivele state să aprovizioneze Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte, metodă pe care Gazprom o consideră ilegală și contravenind contractelor în vigoare. Ca urmare a reducerii livrărilor Gazprom, Polonia a fost nevoită să stopeze la rândul său aprovizionarea Ucrainei prin flux invers.

Ucraina nu mai primește gaze pentru consumul propriu din Rusia din iunie, ca urmare a disputelor privind prețul acestora și datoriile neachitate de Ucraina, a anexării peninsulei Crimea de către Rusia, precum și a conflictului dintre armata guvernamentală și separatiștii proruși din estul țării.

În replică, Gazprom a declarat că afirmațiile Poloniei sunt "incorecte" și că livrările au rămas constante întreaga săptămână, la nivelul de 23 de milioane de metri cubi pe zi. Cu o zi înainte, însă, un purtător de cuvânt al Gazprom declarase că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-UE programate pentru 16 septembrie.

Mai multe state europene au început să aprovizioneze Kievul cu gaze naturale după ce Moscova a oprit livrările pentru consumul propriu al Ucrainei în iunie. Miercuri, Slovacia, unul dintre furnizorii Ucrainei, a raportat la rândul său o scădere cu 10% a volumelor de gaze livrate de Gazprom. Alt furnizor al Ucrainei este grupul german RWE.

Rușilor le-ar fi greu spre imposibil să taie gazele cu totul

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni.

Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

Departamentul pentru Energie: România nu va suferi nici dacă Gazprom oprește cu totul livrările de gaze la iarnă, însă nu-și poate ajuta vecinii

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 15 September 2014 14:51

Gazprom PoloniaRomânia nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, afirmă mininistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, menţionând că grupul rus va reduce din nou cantităţile furnizate clienţilor din România.

Nicolescu a arătat că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că nici de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

"Am încercat să discut astăzi (luni - n.r.) cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, dar nu a fost posibil. Mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Voiam să aflu motivele acestor reduceri, pentru că nici Transgaz nu are un răspuns de la Gazprom", a afirmat luni, într-o declaraţie de presă, Răzvan Nicolescu.

El a adăugat că importurile de gaze pentru luni sunt în parametrii agreaţi. Ministrul a arătat că producţia zilnică de gaze a României este dublă faţă de consum şi că populaţia nu este afectată de reducerea gazelor din Rusia.

Nicolescu spune că România e pregătită de iarnă

"Cred că trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie în săptămânile care vor urma. Cantităţile (importate - n.r., de aproximativ 200.000 metri cubi pe zi) sunt absolut nesemnificative şi nu există niciun fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară şi chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă", a mai spus Nicolescu.

El nu exclude ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

"Sperăm că energia să nu fie folosită ca armă politică, pentru că cei care ar face asta ar avea de pierdut", a mai spus Nicolescu.

Pe de altă parte, el a arătat că măsurile luate de guvern în luna aprilie, prin care s-a permis forarea cu sonde noi pe terenuri fără cadastru au ajutat Romgaz și Petrom să aibă producția la nivelul maxim. "De asemenea, am inaugurat investiția Romgaz de la Urziceni și am crescut capacitatea de depozitare cu 110 milioane mc. Am luat toate măsurile care erau necesare ca să nu fim afectați de o posibilă criză în perioada de iarnă", a precizat ministrul delegat pentru Energie.

Nu ne putem ajuta vecinii din motive tehnice

Nicolescu a mai spus că România este pregătită să treaca iarna, însă nu are capacitatea de a ajuta și alte țări în cazul întreruperii livrărilor de gaze către Europa.

"Am avut o serie de discuții cu omologi de-ai mei din Bulgaria, Moldova, Serbia, precum și cu ambasadorul Ucrainei la București, în plus față de consultările zilnice de la Comisia Europeană. Comisia Europeană a convocat mâine întâlnirea tehnică a grupului de lucru responsabil cu securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Le-am comunicat omologilor că, din păcate, posibilitatea României de a ajuta este extrem de limitată, cu excepția unui posibil ajutor prin interconectorul Iași-Ungheni. Posibilitățile de a ajuta Bulgaria, Serbia, Ucraina sunt inexistente tehnic. Avem posibilitatea de a ajuta Moldova cu 14.000 mc/oră, dacă situația o impune. Suntem limitați tehnic, le-am comunicat acest lucru cu regretul că, în afară de asigurarea cu aproximativ 3% d