Actualele ofertele post-liberalizare ale furnizorilor de energie - puţine şi la un preţ superior estimării optimiste a ministrului Energiei, de 1,1-1,22 lei/KWh
- Detalii
- Publicat în 18 November 2024
- Scris de Florin Rusu
Reliberalizarea pieţei de energie este întotdeauna dificilă şi are efecte controversate după orice perioadă de “control al preţurilor”, mai ales una concepută la preţuri şi de două ori sub cel de pe piaţa liberă. Piaţă care a fost practic suspendată, dacă nu chiar aproape desfiinţată, ca urmare a intervenţiei statului şi care va trebui să se reinventeze la rândul său.
Cu toate acestea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, este optimist, anticipând că începând cu 1 aprilie 2025, data la care expiră legislaţia de plafonare a preţurilor, “toţi consumatorii din România vor plăti preţuri la electricitate mai mici decât plafonul maxim actual, cel de 1,3 lei/kWh”.
Deocamdată însă, conform analizei Profit.ro, singurele oferte de pe piaţă valabile după 1 aprilie fie nu conţin preţul care va fi aplicat de la acea dată - cazul Hidroelectrica - fie au preţ superior celui de 1,3 lei/MWh amintit de ministru, cazul PPC (fost Enel) şi E.On.
″(...) nu am un glob de cristal ca să văd în el preţurile din facturile din primăvara viitoare, însă ne uităm pe cifre, facem analize, scenarii şi luăm în calcul mai multe ipoteze.
Astfel, aşa cum arată piaţa până acum, toţi consumatorii din România vor plăti preţuri la electricitate mai mici decât plafonul maxim actual, cel de 1,3 lei/kWh.
Din situaţia tranzacţiilor realizate până la data de 24.10.2024 pe pieţele de energie electrică administrate de OPCOM, energia cu livrare în perioada 2025, profil bandă, a fost vândută la un preţ mediu ponderat de 485,28 lei/MWh, iar profilul vârf la 539,31 lei/MWh.
Adăugăm costurile cu echilibrarea ale furnizorilor, marja de profit şi toate celelalte taxe şi tarife reglementate şi vedem că, în toate zonele de distribuţie, preţul final de vânzare este cuprins între 1,1 şi 1,22 lei/kWh, deci sub plafonul actual de 1,3 lei/kWh″, a spus Burduja, într-o tentativă de persuasiune morală (moral suasion), caracteristică mai degrabă oficialilor băncilor centrale.
Analiza ministrului este făcută pe baza costurilor, însă preţul pe o piaţă este rezultatul întâlnirii cererii cu ofertă, un rol mult mai important, cel puţin în privinţa preţurilor marginale, avându-l cererea, care, la orele cu consum de vârf, tinde să fie net superioară ofertei, cel puţin interne.
În plus, în prezent, oferta este afectată de reglementările statului, producătorii neputând încasa mai mult de 400 de lei/MWh, diferenţa faţă de preţul la care se tranzacţionează energia fiind suprataxată cu 100%.
Ceea ce face piaţa liberă, atât cât mai funcţionează, una lipsită de lichiditate. Iar în lipsa lichidităţii, chiar că este nevoie de “glob de cristal” pentru a anticipa preţurile din ofertele furnizorilor de la 1 aprilie 2025.
Cu toate acestea, există în prezent câţiva furnizori care au oferte şi pentru perioada post-liberalizare
Hidroelectrica, de exemplu, precizează că, “preţul din ofertă se aplică contractelor până la data de 31.03.2025, ulterior cu obligaţia furnizorului de a notifica Clientul cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data la care modificarea urmează să fie efectuată, cu precizarea dreptului Clientului de a denunţa contractul, în cazul în care nu este de acord cu noile condiţii contractuale notificate”.
Şi Electrica Furnizare are o prevedere similară: ″în cazul în care (…) Ordonanţa de Urgenţă nr. 27/2022 va fi abrogată ori va înceta să producă efecte în orice alt mod, Electrica Furnizare SA urmează să vă notifice în legătură cu noul preţ de contract, în conformitate cu dispoziţiile legale în materie în vigoare″.
Un alt furnizor, Getica avansează un preţ prohibitiv, de 7 lei/KWh: ″părţile convin faptul că, după încetarea măsurilor de plafonare aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică, preţul energiei electrice active se stabileşte convenţional la nivelul a 7 lei/kWh, preţul energiei electrice active fără TG (tarif de injecţie în reţea – n.r.), la care se adaugă celelalte taxe şi tarife reglementate, în vigoare la momentul facturării, fără a mai fi necesară încheierea unui act adiţional la contractul încheiat între părţi″
Nova Power&Gas pare cea mai prietenoasă, însă doar pe trei luni: “dacă schema de sprijin nu mai este aplicabilă (…) preţul aplicat al energiei electrice furnizate va fi corespunzător condiţiilor de piaţă concurenţială, respectiv: un preţ al energiei electrice corespunzător condiţiilor de piaţă concurenţială, care în momentul de faţă are valoarea de 0,49882 lei/kWh.
Preţul fix al energiei electrice este valabil timp de 3 luni, de la data intrării în vigoare a prezentului contract, iar următoarele 9 luni preţul poate suferi modificări fiind supus prevederilor OUG 27/2022 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu actele normative aplicabile în vigoare şi este valabil în măsura în care aceste acte normative rămân în vigoare”.
La un preţ al energiei active de 0,49882 lei/kWh, preţul final, cu tot cu taxe şi tarife, facturat clienţilor de Nova Power&Gas, ar fi cuprins între 0,83 şi 1,15 lei/KWh, în funcţie de zona de distribuţie.
Singurii furnizori care au postat pe site-ul ANRE oferte ferme cu preţuri aplicabile după 1 aprilie 2025 sunt E.On şi PPC.
PPC (fosta Enel) are un preţ al energiei active de 0,749 lei/Kwh, care, după adăugarea tarifelor şi taxelor, inclusiv TVA, depăşeşte actualul plafon maxim de 1,3 lei/KWh, ajungâ la 1,33-1,46 lei/KWh, în funcţie de regiune.
E.On, la rândul su, are o ofertă post-liberalizare cu un preţ al energiei active de 0,725 lei/KWh, însă unul practic de 0,73/KWh, compania oferind doar abonament cu servicii. Acesta ajunge în apropierea nivelului celui practicat de PPC, fiind şi el mai mare decât actualul plafon superior de 1,3 lei/MWh.
După cum a relatat Profit.ro, Camera Deputaţilor, care administrează Palatul Parlamentului, a renunţat la pretenţia iniţială de a plăti mai puţin de 1 leu/kWh pe energia electrică necesară alimentării clădirii, cunoscută şi sub denumirea de Casa Poporului, după eliminarea plafonării preţurilor finale de la 1 aprilie 2025, prevăzută de legislaţia în vigoare în acest moment.
Comisia Europeană a anunţat luna trecută că a decis să iniţieze o procedură de infringement împotriva României, pentru limitarea libertăţii participanţilor la piaţă de a-şi stabili preţurile angro la energie electrică şi gaze, precum şi a exporturilor, măsuri care stau la baza plafonării preţurilor finale la consumatori.