Prețul țițeiului Ural va scădea în următorii 3 ani cu 40%, până la 54 dolari pe baril în luna decembrie 2025, anticipează estimează Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia într-o prognoză macroeconomică actualizată a dezvoltării socio-economice până în 2025, consultată de publicația economică moscovită Vedomosti. În primul trimestru al acestui an, prețul de referință al petrolului exportat de Rusia, Ural, s-a situat la 90,2 dolari pe baril, ceea ce înseamnă că în următorii ani, guvernul rus se așteaptă la o scădere a veniturilor din exporturile de petrol nu numai ca urmare a cantităților care nu vor mai fi exportate în UE, ci și ca urmare a scăderii prețurilor.

Potrivit scenariului de bază al prognozei ministerului rus, prețurile medii anuale ale țițeiului Ural vor fi de 80,1 dolari/baril în 2022, 71,4 dolari în 2023, 66 dolari în 2024, 61,2 dolari în 2025.

“Motivele pentru care prețul petrolului va scădea sunt încetinirea creșterii economiei mondiale și adaptarea treptată a pieței mondiale a energiei la noile condiții (pe de o parte, înlocuirea resurselor energetice rusești pe piețele țărilor „neprietenoase”; iar pe de alta, redirecționarea exporturilor rusești de energie către alte țări „neutre”),” se precizează în prognoza Ministerului rus.

Într-un scenariu mai conservator, prețul mediu anual al petrolului Ural va scădea la 57 dolari/baril până în 2025 din cauza încetinirii creșterii economice globale și a creșterii diferenței de preț dintre țițeiul Ural, de referință pentru exportul rusesc, și Brent, de referință pe piațăa globală și europeană.

Potrivit Institutului VEB.RF, Ural-ul se va tranzacționa cu un discount față de țițeiul Brent de 20% în 2022 și de 16% în 2024.

În martie, Fitch Ratings a ridicat prognoza pentru prețul mediu anual al petrolului Brent de la 70 la 100 dolari/baril în 2022, de la 60 dolari la 80 dolari în 2023, de la 53 dolari la 60 dolari în 2024.

Comparativ, principalul producător de petrol autohton, OMV Petrom, preconiza la finalul lunii aprilie că “prețul mediu al țițeiului Brent va fi în jur de 95 dolari/baril (estimarea precedentă: 75 dolari/baril)”. OMV Petrom mai estima că “discountul mediu al țițeiului Ural față de țițeiul Brent va rămâne ridicat și volatil, reflectând contextul geopolitic cu multe provocări”.

În ianuarie, țițeiul Brent a înregistrat creșteri de la 79 la 92,5 dolari/baril, cel mai mare nivel din 2014, și cea mai bună performanță a lunii ianuarie din ultimii 30 de ani, creștere bazată pe combinația dintre o cerere globală ridicată și o scădere a stocului de țiței din SUA la cel mai mic nivel din 2018, împreună cu riscurile geopolitice ridicate de amenințarea invadării Ucrainei de către Rusia, arată o analiză a Rompetrol.

Invazia Ucrainei a agitat piețele și a alimentat frica unei prăbușiri a ofertei, propulsând prețurile la cel mai mare nivel din 2008. Cotațiile Brent au ajuns până la 137,6 dolari/baril pe 8 martie.

Până la invadarea Ucrainei de către Rusia, diferențialul Ural-Brent înregistra o evoluție normală, în jurul mediei de 2 dolari/baril. După 24 februarie însă, țițeiul rusesc s-a tranzacționat la minime istorice față de Brent (31 dolari/baril) din cauza temerii că nimeni nu va mai vrea să cumpere petrol rusesc, susține Rompetrol.

Potrivit Ministerului de Finanțe din Rusia, diferențialul Ural-Brent, s-a accentuat în ultima lună. Prețul mediu al țițeiului Uralul din ultimele 30 de zilea fost de aproximativ 73,2 dolari/baril, în timp ce cel al petrolului Brent a fost de peste 108,5 dolari/baril, ceea ce a ridicat diferențialul Ural-Brent la peste 35,3 dolari/baril.

În 2021, Rusia a exportat în UE aproximativ 2,1 milioane de barili de țiței pe zi.

E ieftin petrolul? Dacă ne uităm la cotaţia Brent, 60 de dolari pe baril nu sunt 85, cât în 2018 sau 75 - ca-n aprilie 2019. În ciuda tentativelor de „resuscitare”, ţiţeiul rămâne tributar anticipaţiilor privind criza spre care se îndreaptă lumea, dar și iarna blândă este un factor care restrânge cererea. Dacă ne raportăm însă la ceea ce s-a văzut din a doua parte a anilor ’80, până la sfârșitul anilor ’90, când a fost o perioadă lungă cu preţuri mici şi stabile - 18 dolari/baril - se observă că petrolul este mult mai scump. Într-un asemenea context, e inexplicabil de ce unele țări producătoare de țiței, cele care-l extrag ușor, de pe uscat, prin erupție naturală, acuză probleme la actualul preț? Vă închipuiți cu cât au crescut cheltuielile acestor state?!

Așadar deși petrolul costă mai mult decât în intervalul apreciabil de timp când toată lumea a fost mulțumită şi economiile erau stabile, acum se văd state care se plâng că e mult prea ieftin. De ce? Arabii, de pildă, s-au apucat să achiziționeze hoteluri de lux în care nu mai intră nimeni pe timp de criză, echipe de fotbal și au oferit privilegii sociale.

Arabia Saudită a subvenționat masiv produsele și serviciile esențiale pentru populație. Iar în cele din urmă preţul petrolului a afectat bugetul statului arab. Ceea ce i-a determinat pe şeici să renunţe, în decembrie, la trei miliarde din acţiunile Aramco (1,5% din capitalul social), compania petrolieră de stat, cea mai mare din lume.

Regatul saudit  vinde acţiuni la Aramco, pentru 8,5 dolari bucata, în vederea rezolvării unor chestiuni de ordin social.  Dar aţi auzit ce se întâmplă în ţările scandinave? Aici este locul unde taxele sunt mari, la fel ca şi veniturile fiscale. Statele nordice nu se sfiesc să spună că sunt sociale şi socialismul constituie o sintagmă consacrată în regiune, ceea ce le-ar recomanda să acorde subvenţii şi alte beneficii sociale mai mult decât arabii. Dar nu prea e aşa, Norvegia este o țară care încercă să-și administreze banii obținuți din petrol mergând pe considerente pur economice. I-a plasat cam cum recomanda FMI să facă România cu cei din privatizări în prima parte a anilor 2000, veniturile excepționale să fie canalizate către investiții ce se materializează în dezvoltare. 

Fondul norvegian de petrol s-a confruntat şi el cu pierderi, însă situația nu s-a putut compara cu cea din țările arabe sau din Rusia. Pentru că importante sunt principiile. Una dintre concepţii, valabilă, este adevărat, în cazul unui fond privat de pensii la nivelul căruia fiecare cotizează pentru el, e aceea ca banii economisiţi în acest fel să se întoarcă sub formă de capital în domeniile în care activează deponenţii şi să adauge valoare. Altfel, într-un sistem piramidal, care funcţionează pe criteriul cazanului comun - pay-as-you-go -  în care hazardul moral și stimulentele perverse sunt la ele acasă, falimentul este doar o chestiune de timp.

Ca o precizare suplimentară în prima parte a anilor ’90 fondul de pensii românesc a fost pe plus, dar cum n-a fost exploatat „norvegian”, acum e susţinut „arăbeşte”de buget ca să nu se declare falit. Vârsta medie la data pensionării şi raportul de dependenţă se răzbună!  

În fine, dar noi la ce ne raportăm? Stăm frumos cu terenul arabil, sol bogat, şi ne gândim: Ne apucăm să muncim? Nu încă, o mai putem trage pe deficite. Cât? Cât ne permite plapuma. Problema este însă că atunci când vom fi nevoiţi să ne apucăm de muncă, fiindcă nu merge la infinit să ne pensionăm anticipat, e posibil să observăm că am uitat s-o facem. Oare de ce susţine propaganda amorţeala, vrea să conserve inconştienţa? Cine n-are bătrâni trebuie să-şi cumpere este o falsă perlă a înţelepciunii, câtă vreme cine are prea mulţi nu poate să-i vândă. Dacă ar fi voie, România ar inunda piaţa cu exporturi!

Şi într-o singură secvenţă nu se vede că a fost condusă ţara prost.  În  vreme de război! Atunci când se atinge un punct maxim de hazard moral şi selecţie adversă. Chiar asta sperăm să se întâmple ca să nu se vadă nepriceperea conducătorilor? Iar dacă ne luptăm există marea şansă să moară capra vecinului. Iată de ce la noi lucrurile funcționează în cheia un pas înainte doi înapoi!

Scăderea cotațiilor internaționale ale petrolului au fost transferate rapid în preț de companiile care comercializează carburanți în România, prețul benzinei coborând de la 5,75 lei/l la finalul lunii octombrie la 5,02 lei/l în cazul stației OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, una dintre cele mai ieftine din București.

Însă grosul prețului carburanților reprezintă taxe și impozite. Dacă este luat în calcul prețul fără taxe și impozite, ieftinirea este de peste 22%, peste cea înregistrată de petrol pe piețele internaționale. În ultima lună, cotațiile petrolului Brent (de referință la nivel global) au scăzut cu 15 dolari (aproximativ 20%), de la 76 dolari pe baril la finalul lunii octombrie, la 61 dolari pe baril, cât s-a înregistrat la finalul ședinței de tranzacționare de marți.

Motivul: din ieftinirea totală de 74 de bani efectuată în ultima, companiile și-au asumat aproximativ 64 de bani, în timp ce statul s-a văzut nevoit să-și vadă reduse veniturile doar cu 10 bani pe litru (diferența de TVA). Astfel în timp ce la un preț de 5,74 de lei/l, atât statul cât și companiile încasau 2,87 lei/l (1,97 lei accize și 0,8 lei TVA în cazul statului), la noul preț de 5 lei/l statul încasează 2,77 lei/l (1,97 lei accize și 0,8 lei TVA), în timp ce companiile și-au redus partea la 2,23 lei/l.

Companiile care comercializează carburanți în România practică însă prețuri diferite de la stație la stație, în funcție de concurența din zonă. Însă ieftinirile sunt similare. Astfel, dacă la finalul lunii octombrie, la stația Rompetrol din Șoseaua Mihai Bravu, un litru de benzină era cumpărat cu 5,82 lei, iar unul de motorină, cu 6,12 lei, în prezent, la aceeași stație, prețurile sunt de 5,14, respectiv 5,58 lei. Rezultă o ieftinire de peste 11,7% la benzină și una de aproximativ 9% la motorină, în funcție de cotațiile internaționale ale celor două produse pe piețele internaționale.

Similar și în cazul benzinăriei OMV Petrom de pe aceeași stradă. În ultimele zile ale lunii octombrie, benzina costa 5,75 lei/litru, iar motorina, 6,02 lei/litru. În prezent, prețurile au ajuns la 5,1, respectiv 5,54 lei/l. Rezultă o ieftinire de peste 11,3% la benzină și una de aproximativ 8% la motorină în mai puțin de o lună.

În ultima lună, cotațiile petrolului Brent (de referință la nivel global) au scăzut cu 15 dolari (aproximativ 20%), de la 76 dolari pe baril la finalul lunii octombrie, la 61 dolari pe baril, cât s-a înregistrat la finalul ședinței de tranzacționare de marți.

Oficialii români, fie că este vorba de ministrul de finanțe Eugen Teodorovici, sau șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, s-au plâns în repetate rânduri că benzinarii se grăbesc să transfere în preț orice majorare de fiscalitate sau a prețului petrolului, dar că sunt mult mai lenți să facă același lucru în cazul ieftinirilor.

Evoluția prețurilor din ultima lună îi contrazice însă. Viteza cu care s-au ieftinit carburanții în urma deprecierii prețului petrolului este surprinzătoare.

Publicația americană Business Insider a publicat un articol pe această temă, în care analiza piața americană, articol intitulat: “Prețurile benzinei. De se majorează atât de rapid, și scad atât de încet?”

Business Insider remarca faptul că orice apreciere a prețului internațional al petrolului este transferată în preț în cea mai mare parte a ei în primele două săptămâni, în timp ce în cazul unei deprecieri a prețului petrolului acest fenomen de ajustare durează de 3 ori mai mult, adică șase săptămâni.

Explicația ține de specificul business-ului: în timp ce alimentarea stațiilor se face zilnic, presiunea scumpirii pe partea de costuri este mare, limitând concurența dintre benzinării. Pe partea de cerere, însă, majorarea rapidă a prețului trezește interesul consumatorilor pentru comercianții cu oferte mai scăzute, ceea ce limitează totuși scumpirea în exces. Invers, situația se schimbă. Eliberați de presiunea unei majorări inevitabile de preț (dimpotrivă, acesta scade), consumatorii devin mai puțin sensibili la concurența prețurilor diferiților distribuitori, care nu se mai tem atât de mult de mișcările concurenților și încearcă să își păstreze pentru o perioadă mai lungă o rentă parte a vechiului preț.

În teoria economică, acest fenomen este universal și denumit “ajustarea asimetrică a prețurilor”.

Investitorii nu mai exclud un preț al petrolului Brent de peste 100 de dolari pe baril, dovadă că în prezent există contracte option pentru nu mai puțin de 93 de milioane de barili potrivit cărora prețul petrolului va depăși acest prag în următoarele 12 luni.

De ce este important. Cotațiile internaționale ale petrolului, împreună cu cursul de schimb leu/dolar și impozitarea (accize+TVA), reprezintă cele mai importante variabile în evoluția prețului carburanților. Astfel, în ultimul an, în care prețul petrolului s-a majorat cu 46%, prețul carburanților de pe piața autohtonă a crescut cu peste 20%.

Motivele pentru care fondurile speculative pariază pe un preț al petrolului de peste 100 de dolari pe baril sunt diverse: sancțiunile impuse Iranului, scăderea producției Venezuelei, scăderea stocurilor la nivel global, politica externă “agresivă” a Statelor Unite sau creșterea cotațiilor petrolului cu 46% în ultimul an.

Potrivit Bloomberg, la începutul acestei luni, Bank of America a estimat că petrolul ar putea ajunge la 100 de dolari până la jumătatea anului viitor, o viziune preluată și de veteranul investitor Mark Mobius.

Săptămâna trecută și șeful Total, Patrick Pouyanne, a declarat că petrolul ar putea depăși pragul de 100 de dolari pe baril până la finalul acestui an ca urmare a faptului că “geopolitica domină din nou piața”.

Mai mult, Pierre Andurand, unul dintre cei mai proeminenți manageri de fonduri de hedging pe piața petrolului, a declarat recent că nu este imposibil nici un preț de 300 de dolari pe baril.

Cu toate acestea, cei mai mulți investitori pariază pe un preț al petrolului de 80 de dolari pe baril (însă pentru un număr doar marginal mai mare, de 95 de milioane de barili), numărul de astfel de contracte depășindu-le pe cele efectuate la prețuri de 100 (pentru 93,2 de milioane barili), respectiv 90 de dolari pe baril pentru 93 milioane barili).

În ultima lună, însă, contractele care anticipează un preț al petrolului de 100, respectiv 90 de dolari pe baril s-au înmulțit în detrimentul celor care estimează un preț de 80 de dolari.

Știrile din zilele următoare vor fi urmărite cu sufletul la gură de investitorii speculativi, preocupați mai ales de evoluțiile geopolitice. Amploarea sancțiunilor impuse Iranului, eventualitatea impunerii unor sancțiuni similare Venezuelei și viitoarea decizie cartelului statelor exportatoare de petrol (OPEC) și Rusiei de a relaxa sau nu acordul de plafonare a producției vor fi decisive pentru evoluția prețului țițeiului pe piața option.

Cotațiile petrolului au depășit, joia trecută, pragul de 80 dolari pe baril pentru prima oară din noiembrie 2014, marcând un nou maxim al ultimilor trei ani și jumătate, în contextul îngrijorărilor privind scăderea exporturilor din Iran în urma reintroducerii sancțiunilor economice de către SUA. În prezent, țițeiul Brent se tranzacționează la o valoare de 79,54 dolari pe baril.

Prețul petrolului a crescut miercuri în urma anunțului președintelui american Donald Trump privind retragerea Statelor Unite din acordul nuclear semnat de comunitatea internațională cu Iranul, care a provocat îngrijorări în piață cu privire la nivelul ofertei la nivel global.

Investitorii se tem că sancțiunile anunțate de Trump vor perturba activitatea mai multor companii energetice implicate activ în Iran, dar și că mișcarea administrației americane este una riscantă, menită a înrăutăți relațiile dintre statul asiatic și aliații SUA din regiune.

"Pe termen foarte scurt, se pare că impactul escaladării situației geopolitice a fost limitat la piețele petrolului. Dar acesta nu este sfârșitul poveștii. Sancțiunile SUA ar putea afecta diferite industrii. Iar tensiunile dintre Iran și Israel s-ar putea intensifica”, a declarat Norihiro Fujito, analist la Mitsubishi UFJ Morgan Stanley Securities, citat de Reuters.

Cotații țițeiului West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) au ajuns miercuri dimineață la cel mai înalt nivel din noiembrie 2014, la 70,57 dolari / baril, în creștere cu 2,2%.

Prețul petrolului Brent a crescut la rândul său cu 2,5%, ajungând la 76,75 dolari/baril, cel mai înalt nivel din ultimii 3 ani și jumătate.

Iranul, cel de-al treilea cel mai mare producător din cadrul Organizației țărilor exportatoare de petrol (OPEC), produce aproximativ 3,8 milioane de barili pe zi sau aproximativ 4,0% din livrările de petrol ale lumii.

Trezoreria Statelor Unite a declarat că va reintroduce mai multe sancțiuni împotriva Iranului, acestea vizând atât industria petrolieră, cât și tranzacțiile cu banca centrală de la Teheran.

Companiile petroliere din România ar putea fi nevoite să-și revizuiască planul de afaceri pentru acest an și să-l fundamenteze de un preț al petrolului mult mai ridicat decât cel anticipat (și implicit pe o marjă de rafinare mai scăzută), perspectiva unui baril de petrol de 100 de dolari nemaifiind una improbabilă.

Specialiștii anticipează că Arabia Saudită va face tot posibilul să exploateze actuala situație geopolitică pentru a conduce prețul petrolului la un nivel de minim 80 de dolari. Potrivit OilPrice.com, nu este deloc improbabil nici un preț de 100 de dolari, Arabia Saudită având tot interesul să monetizeze cât mai bine viitoarea listare a gigantului saudit Aramco.

OMV Petrom, de exemplu preconiza în ultimul său raport, din luna februarie, pentru anul 2018, un preț mediu al țițeiului Brent de 60 dolari pe baril.

Joi dimineață, țițeiul Brent (de referință pe piața globală) cu livrare în luna iunie se apreciase cu 47 de cenți față de nivelul de închidere al zilei premărgătoare, la 73,95 dolari pe baril, cu 23,25% peste prețul mediu estimat de OMV Petrom pentru tot anul.

O apreciere similară (48 de cenți) înregistrase și țițeiul West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) cu livrare în mai, acesta tranzacționându-se la un preț de aproape 69 dolari/baril.

În 2017, OMV Petrom a realizat un preț mediu al petrolului la nivel de Grup de 45,77 dolari/baril.

O majorare a prețului petrolului ar avea efecte benefice asupra activității de explorare și producție upstream), însă ar afecta companiile care se axează pe activitatea de rafinare și marketing (downstream), care se vor confrunta cu o majorare a prețului materiei prime și, implicit, cu o scădere a marjelor de rafinare.

OMV Petrom a înregistrat în 2017 la rafinăria sa de la Petrobrazi o marjă de rafinare de 7,6 dolari/baril (în creștere cu 11% față de 2016), iar Rompetrol, la Petromidia, o marjă de 7 dolari/baril (în creștere cu 20% față de 2016).

De altfel, în raportul său din ianuarie, care se baza pe un preț mediu al petrolului de 60 de dolari/baril, OMV Petrom estima un nivel al marjelor de rafinare mai scăzut decât cel realizat în 2017. În plus, un efect negativ asupra activității de downstream a OMV Petrom îl va avea și scăderea ratei de utilizare a rafinăriei de la 93% în 2017 la 85%, în principal ca urmare a intrării, începând cu această lună, a rafinăriei de la Petrobrazi în revizie generala planificată, timp de 6 săptămâni.

În 2017 rata de utilizare a rafinăriei Petromidia, operată de Rompetrol Rafinare, a fost de 85,88%, în în scădere cu 0,8% față de nivelul înregistrat în 2016, în principal ca urmare a intrării în revizie a rafinăriei în luna mai a anului trecut.

Cu numai o săptămână în urmă, presa internațională a anunțat că oficialii saudiți speră că vor putea contribui la aprecierea prețului petrolului la mini 80 de dolari pe baril, pentru a beneficia cât mai mult de pe urma listării Aramco.

În acest sens, cartelul statelor exportatoare de petrol (OPEC - al cărui membru cel mai important este Arabia Saudită) și partenerii săi non-OPEC (printre care și Rusia) iau în calcul o nouă prelungire de limitare a producției până la mijlocul anului 2019. Cum stocurile de petrol la nivel global urmează a scădea în viitorul apropiat, o limitare a producției va micșora oferta și ar conduce la o majorare a prețurilor exact înaintea listării companiei saudite.

Potrivit Bloomberg, rata de conformare a statelor membre OPEC la prevederile acordului a fost mai mare de 100% pentru a cincea lună consecutivă. În martie, aceasta a crescut la 164%, de la un nivel deja ridicat, de la 148% înregistrat în februarie.

"Nu m-ar mira ca Arabia Saudită să dorească un preț al petrolului de 100 de dolari, cel puțin până la prezentarea ofertei publice inițiale”, a declarat, pentru Reuters, o sursă din piață.

"Arabia Saudită dorește prețuri mai ridicate la petrol, probabil pentru listarea Aramco, însă nu numai pentru asta. Analizați reformele și proiectele economice declanșate, dar și războiul din Yemen. Cum vor plăti pentru toate astea? Au nevoie de prețuri mai mari la petrol“, a declarat o sursă OPEC pentru Reuters.

Prețul petrolului a înregistrat marți o nouă scădere de aproximativ 1,4%, apropiindu-se de minimul ultimelor trei luni, înregistrat săptămâna trecută, de 50,25 dolari pe baril.

Dimineață, petrolul se apreciase cu aproximativ 1% ca urmare a zvonurilor potrivit cărora cartelul statelor exportatoare de petrol, OPEC, ar fi dispus să-și prelungească perioada pe care a convenit reducerea producției, dincolo de cele 6 luni stabilite inițial.

La ora 22:00 (ora României), petrolul Brent (de referință la nivel european și global) se tranzacționa cu 50,93 dolari pe baril, în scădere cu 1,34% sau 69 de cenți față de nivelul de închidere al zilei de luni, de 51,62 dolari pe baril.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) s-a depreciat marți cu 1,45% sau 71 de cenți, tranzacționându-se la aceeași oră la o cotație de 48,3 dolari pe baril.

Potrivit Reuters, motivul deprecierii din a doua parte a zilei a fost anticiparea majorării stocurilor de petrol din SUA cu 2,6 milioane de barili de către analiști, datele oficiale urmând a fi pblicate miercuri la primele ore ale dimineții.

Potrivit unor surse OPEC, citate de Reuters, marea majoritate a statelor membre pare decisă să prelungească termenul de 6 luni pe care fusese convenită inițial plafonarea volumului de țiței extras, însă dorește să vadă mai multă implicare din partea statelor membre non-OPEC printre care și Rusia, care și-au asumat la rândul lor reduceri.

"OPEC rămâne fidelă unui plan care n-a funcționat”, susține

Phil Davis, managing partner la PSW Investments din New Jersey.

“Credem că este improbabil ca Rusia să participe la o eventuală extindere a termenului de reducere a producției”, le-a transmis printr-o notă clienților săi Commerzbank, avertizând că ar fi prematur ca investitorii să-și pună speranțele în vreo “extindere”.. Potrivit Commerzbank, pentru echilibrarea raportului dintre cerere și ofertă pe piața petrolului, OPEC ar trebui să păstreze reducerea petrolului până la finalul anului.

Prețul internațional al petrolului a câștigat aproximativ 1% în dimineața zilei de marți ca urmare a zvonurilor potrivit cărora cartelul statelor exportatoare de petrol, OPEC, ar fi dispus să-și prelungească perioada pe care a convenit reducerea producției, dincolo de cele 6 luni stabilite inițial.

Țițeiul a avut o ultimă săptămână negativă, cotațiile sale fiind afectate de raportările privind majorarea producției în statele non-membre ale cartelului, în special în Statele Unite ale Americii.

În pofida faptului că OPEC și-a respectat angajamentul de reducere a producției în proporție de 98,5%, stocurile de petrol rămân la un nivel ridicat. Principalul motiv este reluarea activității de extragere a petrolului din formațiuni de șisturi bituminoase în SUA. Nici celelalte state non-membre ale cartelului care și-au asumat reducerea, inclusiv Rusia, nu au ajutat, gradul lor de conformare fiind undeva la 60%.

Potrivit unor surse OPEC, citate de Reuters, marea majoritate a statelor membre pare decisă să prelungească termenul de 6 luni pe care fusese convenită inițial plafonarea volumului de țiței extras.

“Zvonurile privind extinderea perioadei de reducere a prețurilor și un dolar slab susțin o apreciere a prețului petrolului. Însă orice revenire a țițeiului ar putea rămâne rapid fără combustibil, dentrimentul pieței fiind în continuare negativ”, afirmă Tamas Varga, analist la firma de brokeraj londoneză PVM Oil Associates.

La ora 12,35 (ora României), petrolul Brent (de referință pe piața europeană și globală) cu livrare în luna martie se tranzacționa la un preț de 52,07 dolari pe baril, în creștere cu 0,87% sau 45 de cenți față de nivelul de închidere al ultimei ședințe de tranzacționare. Brent-ul a reușit să recupereze o parte din pierdea înregistrată în ultima săptămână, când a ajuns la minimul ultimelor trei luni, 50,25 dolari pe baril, însă se află departe de maximul din ianuarie, de 58 de dolari pe baril.

La aceeași oră, petrolul West Texas Intermediate (WTI- de referință pe piața americană) se apreciase la rândul său, cu 0,88% sau 43 de cenți, ajungând la 49,34 dolari pe baril.

Există însă și unii analiști optimiști. “Combinația dintre cererea robustă și oferta globală mai redusă va conduce la o echilibrare a raportului dintre cerere și ofertă și nu va fi afectată de producția de petrol din formațiuni de șist din SUA”, crede Jeremy Baker, de la Vontobel Asset Management, citat de Reuters.

Cartelul statelor exportatoare de petrol (OPEC) a ajuns la un acord în urma căruia ar urma să-și micșoreze producția, pentru prima dată în ultimii opt ani, cu 1,2 milioane de barili pe zi.

Acordul semnat miercuri este rezultatul unor negocieri intense pe tema ratificării unui acord preliminar semnat în urmă cu trei luni în capitala Algeriei, Algier.

OPEC a infirmat astfel scepticismul analiștilor, care puneau sub semnul întrebării funcționalitatea cartelului, care părea neputincios în fața forțelor pieței țițeiului, caracterizată de supraproducție, și care ce au dus la înjumătățirea prețului petrolului în ultimii doi ani.

Informația, deși nu este încă publică, a fost confirmată pentru Bloomberg de doi înalți oficiali ai OPEC, care au dorit să-și păstreze anonimatul. Reducerea producției OPEC cu 1,2 milioane de barili pe zi, până la un nivel de 32,5 milioane de barili pe zi, a condus la o apreciere a petrolului Brent (etalon pe piața globală și europeneană) la un nivel de peste 50 de dolari pe baril.

La ora 17:45 (ora României), Brent-ul se tranzacționa la un preț de 50,98 de dolari pe baril, în creștere cu 7,73% (sau 3,66 dolari) față de nivelul de închidere al zilei precedente, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) câștigase la rândul său 7,27% (sau 3,29 dolari), fiind cotat al 48,52 dolari pe baril.

Semnarea acordului are ca rezultat atenuarea conflictelor dintre cei trei mari jucători din cadrul cartelului, Arabia Saudită, Iranul și Irakul. Se pare că Arabia Saudită a acceptat ca rivalul său geostrategic, Iranul să-și poată majora producția până la 3,9 milioane de barili pe zi. În plus, acordul include și o micșorare a producție din partea producătorilor care nu sunt membri ai cartelului, precum Rusia, de 600.000 de barili pe zi, producători cu care OPEC a purtat mai multe negocieri în acest sens.

Acordul semnat va reprezenta o gură de oxigen pentru finanțele publice ale Venezuelei și Libiei i va restaura prestigiul cartelului, care este responsabil pentru 40% din producția de petrol la nivel global. Consecințele sale nu vizează numai membri cartelului însă. Producătorii de petrol din formațiuni de șisturi bituminoase din SUA, dar și giganți precum Royal Dutch Shell Plc, ar putea profita de prețurile mai mari ale petrolului.

Potrivit Morgan Stanley, acordul OPEC ar putea majora prețul țițeiului cu 5 dolari (10%), nefiind însă suficient pentru echilibrarea raportului din ofertă și cerere pe această piață. Dacă însă celelalte state exportatoare, inclusiv Rusia, își vor respecta angajamentele asumate, de reducere a producției cu 600.000 de barili pe zi, actuala supraproducție de peste 1,5 milioane de barili pe zi, care caracterizează piața petrolului, s-ar putea evapora.

Singurii pierzători ai actualului acord par a fi consumatorii (șoferi și companii) care vor achita un preț mai mare pe benzină și motorină în perioada următoare.

Petrolul s-a apreciat luni cu peste 4%, pentru ca în noaptea de luni spre marți să câștige un alt punct procentual, depășind nivelul de 49 dolari pe baril. Aprecierea țițeiului pe piețele internaționale semnalează faptul că investitorii sunt optimiști cu privire la posibilitatea ratificării acordului preliminar de micșorare a producției OPEC, în cadrul viitoarei reuniuni de pe 30 noiembrie de la Viena.

Cotațiile futures ale petrolului cu livrare în luna ianuarie s-au apreciat în noaptea de luni spre marți cu 1,2%, după ce contractele futures ale petrolului cu livrare în decembrrie, care au expirat luni, s-au apreciat în cursul ultimei zile de tranzacționare cu peste 3,9%.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) cu livrare în luna ianuarie s-a apreciat până la ora 04:00 (ora României) cu 57 de cenți, până la un nivel de 48,81 dolari pe baril.

Contractele cu livrare în decembrie s-au apreciat luni, în ultima zi de tranzacționare, cu 1,8 dolari pe baril, încheind ziua la 47,59 dolari pe baril. Aprecierea de 1,8 dolari pe baril este cea mai mare apreciere zilnică înregistrată în ultima lună, iar volumul tranzacționat a fost cu 7% mai ridicat decât media ultimelor 100 de zile.

Țițeiul Brent (etalon pe piața europeană și globală) cu livrare în ianuarie s-a apreciat la rândul său cu 55 de cenți sau 1,1%, ajungând la 49,45 dolari pe baril, după ce luni câștigase 2,04 dolari sau 4,4%.

Acordul preliminar, semnat în urmă cu peste o lună la Algier de statele membre OPEC, vizează o micșorare a producției colective a cartelului până la un nivel cuprins între 32,5 și 33 de milioane de barili pe zi, de la actualul nivel de 33,2 milioane de barili pe zi înregistrat în luna august.

Aprecierea petrolului de la începutul acestei săptămâni a fost impulsionată de declarațiile oficialilor statelor membre ale cartelului, în special de cea a guvernatorului libian al OPEC, Mohamed Oun, care a declarat că negocierile diplomatice pe tema cotelor de producție care urmează a fi asumate de statele individuale au “evaluat pozitiv”.

La ora actuală pare că singurele obstacole în calea semnării unui acord definitiv de micșorare a producției OPEC sunt dorința Iranului de a-și majora producția pentru a-și recupera cota de piață pierdută în perioada în care a fost subiectul sancțiunilor occidentale și solicitarea similară a Irakului, care susține că are nevoie de veniturile din petrol pentru a-și putea finanța războiul pe care-l poartă cu militanții islamiști.

“Semnarea unui acord de către OPEC ar împinge petrolul la un preț de peste 50 de dolari pe baril. Dacă va fi numai un acord verbal, fără sancțiuni pentru nerespectarea cotelor, piața va reacționa pozitiv, însă pe termen scurt. Petrolul ar putea apoi coborâ iarăși la un nivel de 45-46 dolari pe baril”, susține Evan Lucas, analist la IG Ltd. din Melbourne, citat de Bloomberg.

Companiile petroliere din întreaga lume au primit miercuri noapte o gură de oxigen din partea cartelului OPEC, care a ajuns la un acord privind reducerea producției cu 200.000-700.000 de barili pe zi, primul acord de micșorare a ofertei semnat de cartel în ultimii 8 ani.

Drept urmare, pe piețele internaționale, petrolul s-a apreciat cu peste 5 procente în cursul nopții de miercuri.

Acordul vizează o micșorare a producției colective a cartelului până la un nivel cuprins între 32,5 și 33 de milioane de barili pe zi, de la actualul nivel de 33,2 milioane de barili pe zi înregistrat în luna august.

Acordul, semnat miercuri seară la Algier este unul preliminar, statele membre ale OPEC urmând a stabili detaliile aplicării acestuia în cadrul reuniunii următoare, din noiembrie.

Mișcarea OPEC este una surprinzătoare, reprezentând o întoarcere cu 180 de grade de la politica grupului din ultimii 2 ani de majorare a cotei de piață. Semnalul transmis este că și marii producători cu costuri de producție scăzute au suferit în actualul climat, caracterizat de prețuri reduse.

Evoluția spectaculoasă a prețului petrolului de miercuri noapte a mai fost influențată și de reducerea stocurilor de țiței din SUA până la un nivel de 1,9 milioane de barili.

Scepticismul de joi dimineață

Aprecierea cu peste 5% de miercuri noaptea a făcut ca țițeiul Brent (de referință pe piața europeană și globală) să închidă ziua la 49,24 doalri pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) la 47,05 dolari pe baril.

Potrivit Profit.ro, joi dimineață, tendința de apreciere s-a mai temperat, ca urmare a scepticismului investitorilor cu privire la disponibilitatea statelor membre ale cartelului de a-și respecta obligațiile asumate. La ora 09:20 (ora României), Brent-ul se tranzacționa la un nivel de 49,22 (în scădere cu 0,04% sau 0,02 dolari/baril), iar WTI la 47,09 dolari (în creștere cu 0.09% sau 0,04 dolari/baril).

“Producătorii OPEC dețin recordul în ceea ce privește nerespectarea cotelor de producție. rămâne de văzut dacă chiar vor putea să respecte acordul”, a declarat Jonathan Chen, analist al pieței de energie la Phillip Futures, citat de The Wall Street Journal.

“Investitorii și traderii sunt sceptici și pe bună dreptate. Cei mai cinici dintre ei au remarcat absența oricărui detaliu referitor la acordul semnat și, în special, a problemei spinoase privind identitatea statelor care-și vor reduce producția.”, a afirmat Michael McCarthy, analist șef la CMC Markets, citat de Reuters.

Potrivit unui articol publicat în ziua semnării acordului de publicația americană the Wall Street Journal, Arabia Saudită ar urma să-și reducă producția actuală, aflată la un nivel record, de 10,6 milioane de barili pe zi, cu 400.000 de barili pe zi, la nivelul înregistrat în luna ianuarie. Iranul, în schimb, ar trebui să renunțe la planurile sale de majorare a producției la peste 4,2 milioane de barili pe zi și să se mulțumească cu atingerea unui plafon de 3,7 milioane de barili pe zi, puțin peste nivelul producției din luna august.

Strategie riscantă

Strategia cartelului OPEC este una riscantă, din două motive. Primul ar fi acela că va conduce, în special pe piața asiatică, la creșterea prețului carburanților, cu atât mai mult cu cât, e această piață, consumatorii nu au beneficiat de reduceri considerabile, ca urmare a politicii statelor din zonă de a-și reduce subvențiile în perioada prăbușirii petrolului. Cu alte cuvinte, membrii cartelului ar putea opera cu prețuri mai mari, dar la cantități mai mici. Micșorarea producției ar putea antrena o creștere a prețurilor care va reduce și nivelul cererii. Al doilea motiv pentru care strategia cartelului este riscantă este acela că o apreciere a prețului petrolului i-ar putea încuraja pe producătorii cu costuri mai ridicate de producție, cum sunt producătorii de țiței din șisturi bituminoase din SUA, să-și majoreze producția. Potrivit Goldman Sachs, această strategie s-ar putea demonstra una cu un efect de bumerang.

În plus, nu este clar dacă s-a stabilit sau nu exceptarea Iran-ului, Libiei și Nigeriei de la plafonarea producției, cele trei state având diverse motive de a-și majora producția afectată fie de embargoul occidental (cazul Iranului), fie de conflicte militare interne.

Supraproducție greu de ucis

Goldman Sachs anticipează că piața petrolului va fi caracterizată în ultimul trimestru al acestui an tot de un dezechilibru între cerere și ofertă, producția urmând a depăși cu 400.000 de barili pe zi nivelul cererii, după ce în trimestrul al treilea a fost înregistrată o supraproducție de 300.000 de barili pe zi. La rândul său, Agenția Internațională a Energiei estimează că raportul cerere/ofertă se va echilibra de-abia în ultima parte a anului viitor.{jathumbnailoff}

 Piața petrolului ar putea trece rapid de la supraproducție la penurie ca urmare a diferitelor probleme cu care se confruntă mai mulți producători, printre care Norvegia, Venezuela și Nigeria, cred analiștii de la Oilprice.com.

Evoluția pozitivă a prețului petrolului, stopată temporar de surpriza rezultatului referendumului privind retragerea din UE a Marii Britanii, ar putea primi în zilele următoare noi

După ce miercuri petrolul a recuperat o parte din pierderile suferite ca urmare a Brexit-ului, joi acesta a pierdut teren, scăzând cu peste 2%. În prezent (ora 16:45, ora României), Brent-ul, petrolul de referință pe piețele internaționale, este cotat la 50,15 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) de referință pe piața americană, la 48,75 dolari pe baril.

Scăderea de joi este pusă de analiști pe seama ameliorării situației din Nigeria și pe veștile pozitive venite din Norvegia, unde s-a anunțat o întâlnire a sindicatelor din domeniu cu decidenții în vederea evitării intrării în grevă a muncitorilor din sectorul de petrol și gaze.

Greva din Norvegia ar putea conduce la scăderea producției cu 300.000 barili/zi

Problemele pe partea de ofertă rămân însă. Dacă negocierile cu sindicatele norvegiene eșuează, iar pretențiile salariale ale acestora nu sunt satisfăcute, începând cu sâmbătă aproximativ 7.500 de angajați din sectorul petrolier vor intra în grevă. Potrivit Reuters, greva ar putea conduce la scăderea producției de petrol a Norvegiei cu o cincime sau 300.000 de barili pe zi. Norvegia n-ar mai produce pe timpul grevei 1,6 milioane de barili pe zi, ci doar 1,3 milioane de barili pe zi. O grevă similară din 2012 a afectat 13% din producția de petrol a statului scandinav.

PDVSA și Venezuela ar putea intra în incapacitate de plată

O altă presiune pe partea de ofertă provine din Venezuela, iar aceasta va fi una de lungă durată și dificil de contracarat. Producția statului sud-american se află pe o pantă descendentă de mai mulți ani, însă în prezent se prefigurează o scădere mai acută ca urmare a crizei economice profunde în care a intrat Venezuela.

Atât statul venezuelean, cât și campionul său național, compania petrolieră PDVSA sunt în căutare de bani. PDVSA înregistrează deja arierate către companiile internaționale care îi furnizează servicii petroliere. Schlumberger s-a retras deja ca urmare a neplății de către companie a unor facturi în valoare de 1,2 miliarde de dolari. PDVA mai datorează și companiei de servicii petroliere Halliburton aproximativ 756 milioane de dolari, iar aceasta s-ar putea retrage la rândul său, în pofida cooperării de peste 100 de ani invocată de autoritățile din Venezuela.

Potrivit Barclays, în acest an producția de petrol a Venezuelei va scădea cu 11%, ajungând la 2,1 milioane de barili pe zi.

În plus, PDVSA va intra mai mult ca sigur în incapacitate de plată, neavând de unde să obțină cele 4 miliarde de dolari necesare a achita datoriile scadente în trimestru al patrulea al acestui an. Dată fiind criza economică internă, de această dată, nici guvernul venezuelean nu are cum să mai ajute compania de stat, chiar dacă intrarea în incapacitate de plată a PDVA va antrena foarte probabil și intrarea în incapacitate de plată a statului venezuelean, dependent de veniturile din petrol.

În aceste condiții, estimările Barclays sunt pozitive. Potrivit celui mai pesimist scenariu, Barclays estimează o reducere a producției din Venzuela până la sfârșitul anului cu 600.000 de barili pe zi, la 1,7 milioane de barili pe zi.

OPEC ar trebui să majoreze producția cu 650.000 de barili/zi

Potrivit estimărilor Bloomberg, statele membre ale cartelului OPEC ar trebui să producă suplimentar 650.000 de barili pe zi pentru a compensa reducerea de producție din Norvegia și Venezuela.

În prezent, piața petrolului este caracterizată de o producție situată cu peste jumătate de milion de barili pe zi peste nivelul cererii. Iar veștile privind acordul de încetare a focului dintre guvernul nigerian și milițiile locale au permis deja majorarea producției de petrol a Nigeriei de la 1,3 la 1,9 milioane de barili pe zi. Permanentizarea păcii în regiune ar putea conduce la un preț al petrolului situat sub 50 de dolari pe baril, susțin analiștii Goldman Sachs.

 Marea Britanie a fost singura țară în care Royal Dutch Shell a “achitat” anul trecut o taxă efectivă “negativă”, reiese dintr-un raport al companiei citat de The Times.

Per total, în 2015, Shell, cel de-al doilea grup petrolier la nivel global, a achitat taxe în valoare de miliarde de dolari diferitelor guverne, fie că este vorba de cel nigeria sau cel norvegian, însă a primit 123 de milioane de dolari (86 milioane de lire) de la Trezoreria Regatului Unit, ca urmare a efectelor prăbușirii prețului petrolului. Potrivit legislației britanice, modificată anul trecut, companiile petroliere pot ajunge în situația de a nu achita, ci dimpotrivă de a primi bani de la buget, ca urmare a unei recalculări a activelor și implicit a nivelului taxelor achitate în anii trecuți pentru zăcămintele sale, în special cele care au trecut de maturitate.

În cazul Shell este vorba de zăcământul Brent (de unde provine și denumirea țițeiului de referință la nivel global). În ultimii 40 de ani, exploatarea zăcământului Brent de către Shell a generat taxe și impozite într-o valoare superioară cifrei de 20 de miliarde de lire.

În 2014, Shell a încasat, pentru operarea Brent alte 334 milioane de dolari de la Trezoreria Marii Britanii. Pentru celelalte zăcăminte pe care compania le are în Marea Nordului, mai recente și cu o productivitate mult mai ridicată, Shell a achitat Norvegiei de exemplu 4,1 miliarde de dolari redevențe, impozit pe profit sau alte taxe și impozite.

Și mai important, potrivit unor estimări ale Biroului pentru Responsabilitate Bugetară, veniturile statului britanic din exploatarea zăcămintelor din Marea Nordului vor rămâne negative în următorii 5 ani. Chiar dacă la mijlocul anilor ’80 acestea au produs venituri publice de peste 33 de miliarde de lire, până în 2021 situația se va inversa, urmând a transfera din bugetul statului în cel al companiilor peste 4,9 miliarde de lire.

Guvernul britanic a redus taxele industriei petroliere din Marea Nordului pentru ca aceasta să nu închidă zăcămintele. Aproximativ 65.000 de angajați ai industriei din Marea Nordului au fost disponibilizați ca urmare a prăbușirii petrolului din ultimul an și jumătate.

Indicii futures ai petrolului au pierdut 2% miercuri dimineață în urma declarațiilor ministrului petrolului din Arabia Saudită, Ali al-Naimi, care a sugerat că nu se pune problema reducerii producției.

Declarația a avut un impact cu atât mai mare cu cât a fost făcută cu doar câteva zile înaintea reuniunii marilor producători care se va desfășura duminică la Doha.

La primele ore ale dimineții, petrolul Brent (de referință pe piața europeană și la nivel global)pierduse 85 cenți sau 1,9%, ajungând la un niveld e 43,84 dolari pe baril, după ce ieri înregistrase o apreciere considerabilă, de 4% sau 1,86 dolari pe baril. Cotația de ieri a Brent-ului a fost cea mai ridicată din ultimele patru luni

Petrolul West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) s-a depreciat, la rândul său, cu 87 de cenți sau 2,06%, până la 41,3 dolari pe baril. În ședința de tranzacționare de marți, WTI câștigase 1,81 dolari sau 4,48%.

Un alt element care a condus la scăderile din dimineața zilei de miercuri a fost, potrivit Reuters, aprecierea dolarului, care afectează cotațiile țițeiului, marfă a cărei monedă de tranzacționare este dolarul.

Comentariile ministrului saudit al petrolului, care au apărut, surpinzător, în ediția de miercuri a publicației locale al-Hayat , par a contrazice informațiile apărute marți, privind consensul la care ar fi ajuns Arabia Saudită și Rusia privind plafonarea producției.

OMV Petrom a ieftinit miercuri carburanții, atât benzina, cât și motorina, cu 5 bani pe litru, în urma acestei ieftiniri prețul acestora coborând sub nivelul de 5 lei pe litru în majoritatea stațiilor operate de cea mai importantă companie de petrol din România.

Ieftinirea de miercuri este cea de-a treia efectuată de la reuniunea OPEC de vineri, în care s-a decis renunțarea la impunerea unui plafon al producției statelor membre ale cartelului. Decizia OPEC a condus la scăderea prețului petrolului Brent cu aproximativ 3,5 dolari (sau 7,9%, de la 43,84 la 40,4 dolari pe baril), acesta ajungând la minimul ultimilor 7 ani. În același interval (vineri-miercuri), OMV Petrom OMV Petrom a redus prețul motorinei cu 14 bani (sau 2,8%), iar cel al benzinei cu 8 bani pe litru (sau 1,6%).

Ieftinirile au început vineri, când OMV Petrom a ieftinit motorina cu 5 bani pe litru, menținând prețul benzinei același.

O nouă ieftinire a avut loc luni noapte, când prețul benzinei a fost scăzut cu 3 bani pe litru, iar cel al motorinei cu 4 bani pe litru.

A treilea val de ieftiniri a fost efectuat de OMV Petrom în noaptea de marți spre miercuri, atât prețul benzinei, cât și cel al motorinei fiind reduse cu 5 bani pe litru.

La stația din Șoseaua Alexandriei nr. 166, din sectorul 5, miercuri dimineață, un litru de benzină standard costa 4,97 lei, iar unul de motorină standard 4,98 lei.

Acțiunile OMV Petrom s-au depreciat marți cu 2%

Decizia OPEC și evoluția prețului Brent-ului au influențat și cotațiile bursiere ale OMV Petrom, care, marți, a avut al treilea rulaj al pieței, de 3,73 milioane lei. Volumele ridicate au adus și o scădere a titluri OMV cu 1,94%, până la prețul de 0,303 lei/acțiune.

Potrivit unui document al OPEC, citat de Profit.ro, dacă actualul nivel al producției OPEC rămânea neschimbat la 31,5 milioane de barili pe zi, oferta ar fi depășit cererea de petrol în 2016 cu 700.000 de barili. În acest an, la nivel global, s-a înregistrat o supraproducție de 1,8 milioane de barili pe zi, supraproducție care ar putea fi depășită anul viitor, ca urmare a deciziei OPEC de a nu-și mai propune nicio țintă de producție și a concurenței dintre Iran și Arabia Saudită. Dacă numai Arabia Saudită, Iranul și Libia și-ar exporta capacitățile neutilizate de două, unul respectiv 1,2 milioane de barili pe zi, am putea asista la o supraproducție de aproximativ 5 milioane de barili pe zi, cantitate care ar putea trimite prețul petrolului la cel mai redus nivel din toate timpurile.

 Petrolul a pierdut teren în primele ore de tranzacționare de miercuri pe piețele asiatice, ca urmare a așteptărilor investitorilor, care se așteaptă la o majorare a stocurilor săptămânale din Statele Unite peste nivelul anticipat inițial.

Marți seară, The American Petroleum Institute a anunțat că, potrivit estimărilor sale, stocurile de petrol din SUA s-au majorat cu 4,6 milioane de barili, ajungând la 457,8 milioane de barili în săptămâna care s-a încheiat pe 25 septembrie. Analiștii chestionați de Reuters anticipau o majorare de doar 102 mii de barili.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) cu livrare la patru luni, etalon pe piața americană, a pierdut 51 de cenți, la ora 7 (ora României) tranzacționându-se la un nivel de 44,72 $/baril. Marți, WTI câștigase 80 de cenți sau 1,8%, încheind ziua la 45,23 $/baril.

Țițeiul Brent, etalon pe piața europeană și globală, a pierdut la rândul său 42 cenți, ajungând la 47,81 $/baril, după ce marți câștigase 89 cenți sau 1,9%, încheind ziua la 48,23 $/baril.

Miercuri, biroul statistic al Departamentului pentru Energie al SUA (Energy Information Administration - EIA) va anunța datele oficiale privind stocurile de petrol ale SUA.

Nu toți analiștii sunt optimiști, Daniel Ang, analist la Philip Futures din Singapore, anticipând o reducere a stocurilor de țiței americane, ca urmare a producției în scădere din SUA.

Potrivit altor analiști, volatilitatea de care dă dovadă petrolul poate fi pusă și pe seama momentului, la finalul lunii septembrie încheindu-se din punct de vedere contabil ședința de tranzacționare din cel de-al treilea trimestru al anului.

 Petrolul a înregistrat joi cea mai bună zi a sa din ultimii șapte ani, apreciindu-se cu mai mult de 10%, tendința de apreciere continuând și în dimineața zilei de vineri.

Revenirea piețelor financiare din întreaga lume au determinat o apreciere spectaculoasă a petrolului, West Texas Intermediate (WTI) câștigând în ședința de joi a New York Mercantile Exchange 3,96 $ sau 10,3%, încheind ziua la o cotație de 42,56 $/baril. Aceasta este cea mai mare apreciere zilnică înregistrată de WTI din martie 2009, când țițeiul american a câștigat 11%.

La rândul său, petrolul Brent, etalon la nivel global, a câștigat 10,3%, încheind ședința de tranzacționare a bursei de mărfuri londoneze la 47,56 $/baril.

Tendința de apreciere a continuat, mai timid e adevărat, și în dimineața zilei de joi, până la ora 10,20 (ora României) WTI majorându-se cu 47 de cenți sau 1,1%, tranzacționându-se la un nivel de 43,03 $/baril. La rândul său, Brent-ul se tranzacționa la aceeași oră, la 48 $/baril, cu 44 de cenți sau 0,97% peste nivelul de închidere al zilei de joi.

Prealabil, petrolul scăzuse la minimul ultimilor 6 ani și jumătate în urma deteriorării sentimentelor pieței ca urmare a crizei de pe piața de capital chineză. Analiștii citați de AP susțin că aprecierea de joi este o reacție la aprecierea indexului bursier din China, care a înregistrat cea mai mare creștere din ultimele 8 săptămâni, însă se îndoiesc că această apreciere va dura. În plus, petrolul a fost ajutat și de datele peste așteptări înregistrate de economia americană, primul consumator de petrol la nivel global, urmat de China.

“O zi de apreciere într-o mare de zile consistente de depreciere nu reprezintă un semn de o revenire iminentă a petrolului sau benzinei.”, susține Tom Kloza, șef al departamentului de analiză a pieței energiei al Oil Price Information Service.

Potrivit Reuters, cu o zi înaintea revenirii petrolului, miercuri, Standard Chartered și-a revizuit negativ previziunile privind prețul petrolului în 2016, reducându-l cu 20 $/baril, până la 63 $/baril.

Infuzia de capital pompată de Banca Centrală a Chinei în piața asiatică se pare că-și face efectul, cel puțin pentru moment. Cotațiile bursiere se află pe un trend pozitiv, inclusiv cele ale petrolului, care se îndreaptă către nivelul de 40 de dolari pe baril.

În primele ore ale dimineții, petrolul Brent (etalon pe piața mondială) câștigase 56 de cenți sau 1,32%, find cotat la 4,51 $/ baril. Și West Texas Intermediate (etalon pe piața americană) s-a apreciat cu 27 de cenți sau 0,7%, ajungând la un nivel de 39,59 $/baril.

Potrivit The Wall Street Journal, traderii se așteaptă la o volatilitate sporită în cursul acestei zile, atmosfera din piețe rămânând una tensionată, după ce câștiguyrile înregistrate ieri pe bursa americană s-au evaporat în ultima parte a ședinței de tranzacționare.

Pe de altă parte, la finalul zilei de marți, American Petroleum Institute a raportat o neașteptată reducere săptămânală a stocurilor de petrol din SUA cu 7,3 milioane de barili, reducere care ar trebui să susțină trendul de revenire al prețului petrolului.

 OMV Petrom a ieftinit în noaptea de luni spre marți benzina și motorina cu câte 5 bani pe litru, continuând politica de reduceri de prețuri din ultimul timp, ca urmare a prăbușirii prețului petrolului pe piețele internaționale.

De la începutul acestei luni, OMV Petrom, cea mai importantă companie de profil, cu o cotă de piață de aproximativ 40%, a efectuat 10 ieftiniri la benzină, în valoare totală de 55 de bani, și 7 ieftiniri la motorină, în valoare totală de 30 de bani.

Dacă luni, un litru de benzină se comercializa la stația OMV Petrom din Șoseaua Alexandriei cu 5,19 lei, iar unul de motorină cu 5,11 lei, începând cu ziua de marți, ora 00:00, șoferii plătesc pe un litru de benzină 5,14 lei, iar pe unul de motorină 5,06 lei.

Cotațiile internaționale ale țițeiului (Brent și Urals) și cotațiile Platts ale benzinei și motorinei (care urmează în general trend-ul Brent-ului) sunt unele dintre elementele extrem de importante în funcție de care variază prețul carburanților la pompă în România, alături de cursul de schimb și accize.

Pe New York Mercantile Exchange, petrolul West Texas Intermediate (WTI - etalon pe piața americană) cu livrare în octombrie se tranzacționa în această dimineață la un nivel de 38,73 $/baril, cu 1,31% sau 0,5 $ peste nivelul de închidere al zilei de ieri.

Și Brent-ul s-a apreciat în această dimineață cu 0,5 % sau 1,19%, ajungând la o cotație de 43,03 $/baril.

Ziua de luni, în schimb, a fost una dezastruoasă atât pentru WTI, cât și pentru Brent, ambele depreciindu-se cu aproximativ 3 $/baril.

Prețul petrolului se află sub presiune de mai multe luni ca urmare a dezechilibrului dintre cerere și ofertă, piața fiind caracterizată de un exces al producției raportat la nivelul consumului prezent, dar și al celui anticipat. Deprecierea din ultimele săptămâni au însă la bază nu fundamentalele de pe piața petrolului, ci mai degrabă îngrijorări cu privire la evoluția piețelor financiare ca urmare a încetinirii considerabile a economiei chineze.

Deprecierea din ultimul an a petrolului, în scădere cu 56% sub nivelul maxim al anului trecut, de 103,19 $/baril se face simțită și în benzinăriile din România, prețul carburanților coborând rapid către nivelul de 5 lei/l.

Astfel, de la începutul lunii august, cea mai importantă companie din domeniu din România, OMV Petrom, a efectuat nu mai puțin de 9 ieftiniri la benzină, al cărei preț s-a micșorat cu 50 de bani. Motorina a beneficiat de 6 ieftiniri în urma cărora șoferii pot achiziționa un litru de combustibil diesel cu 25 de bani mai ieftin decât la finalul lunii trecute.

În prezent, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, un litru de benzină costă 5,19 lei, iar nul de motorină 5,11 lei.

Cotațiile internaționale ale țițeiului (Brent și Urals) și cotațiile Platts ale benzinei și motorinei (care urmează în general trend-ul Brent-ului) sunt unele dintre elementele extrem de importante în funcție de care variază prețul carburanților la pompă în România, alături de cursul de schimb și accize.

Pe New York Mercantile Exchange, petrolul West Texas Intermediate (WTI - etalon pe piața americană) cu livrare în octombrie se tranzacționa în această dimineață la minimul ultimilor 6 ani și jumătate, sub nivelul de 40 de dolari pe baril, la 39,7 $/bari, în scădere cu 0,75 $ sub nivelul înregistrat în ședința de tranzacționare precedentă. Și Brent-ul a pierdut, potrivit Energy Report, 0,73 $ pe piața londoneză ICE Futures Exchange, ajungând la 44,73 $/baril.

Prețul petrolului se află sub presiune de mai multe luni ca urmare a dezechilibrului dintre cerere și ofertă, piața fiind caracterizată de un exces al producției raportat la nivelul consumului prezent, dar și al celui anticipat. Deprecierea din ultimele săptămâni au însă la bază nu fundamentalele de pe piața petrolului, ci mai degrabă îngrijorări cu privire la evoluția piețelor financiare ca urmare a încetinirii considerabile a economiei chineze.

 Prețurile internaționale ale petrolului au scăzut la minimele ultimilor 6 ani și jumătate în urma deciziei investitorilor de a-și lichida expunerile pe mărfuri, decizie amplificată de rezultatele dezamăgitoare raportate de economia chineză.

Un baril de petrol Brent (etalon la nivel global) a coborât pentru prima dată din martie 2009 (în apogeul crizei financiare) sub nivelul de 45 de dolari. În prezent, Brent-ul se tranzacționează cu 56% sub nivelul maxim al anului trecut, de 103,19 $/baril.

Pe New York Mercantile Exchange, petrolul West Texas Intermediate (WTI - etalon pe piața americană) cu livrare în octombrie se tranzacționa în această dimineață sub nivelul de 40 de dolari pe baril, la 39,7 $/bari, în scădere cu 0,75 $ sub nședința de tranzacționare precedentă. Și Brent-ul a pierdut 0,73 $ pe piața londoneză ICE Futures exchange, ajungând la 44,73 $/baril.

Prețul petrolului se află sub presiune de mai multe luni ca urmare a dezechilibrului dintre cerere și ofertă, piața fiind caracterizată de un exces al producției raportat la nivelul consumului prezent, dar și al celui anticipat. Deprecierea din ultimele săptămâni au însă la bază nu fundamentele de pe piața petrolului, ci mai degrabă îngrijorări cu privire la evoluția piețelor financiare ca urmare a încetinirii considerabile a economiei chineze.

Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă

Recenta depreciere a Yuan-ului și scăderea din această dimineață cu 8,5% a Indicelui Compozit Shanghai, au determinat o fugă a investitorilor de activele riscante. Prețul mărfurilor a atins minimul ultimelor 16 ani, iar yan-ul japonez s-a apreciat în această dimineață pe piețele asiatice. În căutare de paradisuri sigure, investotorii s-au îndreptat către titlurile de stat americane, randamentul titlurilor Trezoreriei SUA cu maturitate de 10 ani coborând sub 2%.

Potrivit Bloomberg, piețele de capital la nivel global au pierdut mai mult de 5 miliarde de dolari din momentul în care China a decis să-și deprecieze yuan-ul, decizie care a alimentat temerile potrivit cărora cea de-a doua mare economie a lumii trece printr-o perioadă mai dificilă decât cea anticipată.

Un colaps al importurilor de petrol chineze ar fi o adevărată catastrofă pentru piața petrolului, deja afectată de scăderea abruptă din ultimul an.

Cererea de petrol chineză rezistă

“În pofida datelor macroeconomice dezamăgitoare din ultimul timp, cererea de petrol chineză s-a păstrat la niveluri ridicate în luna iulie”, susține Adam Longson, șeful diviziei de mărfuri a Morgan Stanley, citat de The Wall Street Journal. Importurile chineze de păetrol au crescut în iulie cu 1,7 milioane de barili pe zi raportat la perioada similară a anului trecut, ajungând în apropierea nivelurilor sale record, la 7,4 milioane de barili pe zi.

Unul dintre motivele pentru care pe piața petrolului există încă un exces de ofertă este rezistența demonstrată de producătorii de petrol din formațiuni de șist din Statele Unite, care refuză să cedeze în pofida costurilor de producție mai ridicate și a prețului scăzut al petrolului.

Luna august a debutat cu ieftiniri pe piața carburanților din România, luni noapte, OMV Petrom reducând prețul benzinei cu 5 bani și cel al motorinei cu 3 bani pe litru, după ce cotația țițeiului Brent a coborât sub 50 de dolari pe baril.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, km 6, un litru de motorină costă începând cu ziua de marți, ora 00:00, 5,3 lei, cu 3 bani mai puțin decât prețul de ieri, de 5,33 bani, iar un litru de benzină, 5,54 lei, cu 5 bani mai puțin prețul practicat luni.

Ieftinirea de azi a fost anticipată de Energy Report într-un articol publicat ieri, în care remarca faptul că OMV Petrom “a ieftinit, în ultimele două săptămâni ale lunii iulie, cu 23 bani pe litru benzina și cu 14 bani pe litru motorina, iar prețurile ar putea scade în continuare.”

În această dimineață, petrolul Brent s-a apreciat pe piețele asiatice, după ce ieri a coborât sub nivelul de 50 de dolari pe baril, depreciindu-se cu peste 5%.

Țițeiul Brent câștigase 28 cenți la ora 03:36 GMT, ajungând la 49,8 dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate (WTI- etalon pe piața americană) se apreciase cu 35 cenți, până la 45,52 dolari pe baril.

Cu toate acestea, specialiștii se așteaptă la noi deprecieri ale țițeiului ca urmare a aprecierii dolarului, a datelor economice fragile ale economiei chineze și a perspectivei reluării exporturilor de petrol iraniene.

“O nouă testare a pragului minim de 45 de dolari al Brent-ului pentru 2015 pare inevitabilă dat fiind nivelul ridicat al ofertei din prezent și intensificarea sentimentului pesimist de pe piețe”, a precizat într-un raport BMI Research, compania de cercetare a Fitch Group, citată de Reuters. Potrivit companiei, pentru 2016, ar fi nevoie ca prețul petrolului să crească peste 60 de dolari pentru ca majoritatea companiilor americane producătoare de petrol din formațiuni de șisturi cristaline să fie profitabile.

 OMV Petrom, cea mai importantă companie producătoare și distribuitoare de carburanți din România, a ieftinit, în ultimele două săptămâni ale lunii iulie, cu 23 bani pe litru benzina și cu 14 bani pe litru motorina, iar prețurile ar putea scade în continuare.

Motivul: cotațiile internaționale ale petrolului se află într-un picaj liber, ca urmare a producției record din luna iulie a OPEC și a datelor economice sub așteptări raportate de China, cel de-al doilea mare consumator de petrol la nivel global.

Iar ieftinire OMV Petrom nu au cuprins ieftinirile din ultimile câteva zile, interval în care petrolul Brent (după care evoluează și țițeiul Urals, dar și cotațiile internaționale ale benzinei și motorinei utilizate de companiile autohtone în formula de stabilire a prețului carburanților) a atins minimul ultimelor șase luni.

În dimineața aceasta (luni dimineață), Brent-ul s-a depreciat cu 39 de cenți, ajungând la 51,82 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat din 2 februarie până în prezent.

În plus, perioada de depreciere din prezent este cea mai lungă în care petrolul scade înregistrată de la finalul anului 2014.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI - etalon pe piața americană) s-a depreciat în această dimineață la rândul său cu 33 de cenți, ajungând la 46,79 dolari pe baril. În luna iulie, WTI a pierdut peste 20,8%, cea mai mare pierdere lunară înregistrată din octombrie 2008, ca urmare a majorării numărului de puțuri forate în SUA în pofida evoluției prețului țițeiului.

“Piața pare a se concentra din nou pe partea de ofertă… una dintre dificultăți fiind aceea că este de așteptat ca Iranul să revină pe piață (cu o majorare a exportului de petrol cu 500.000 de barili pe zi - n.r), iar ceilalți membrii OPEC nu par a da semne că vor să-i facă loc (micșorându-și producția - n.r.)”, a declarat Ric Spooner, analist șef la CMC Markets din Sydney, citat de Reuters.

 Petrolul s-a depreciat cu aproximativ 2,5% în urma anunțului privind ajungerea la un acord pe tema programului nuclear iranian, care va conduce probabil la ridicarea sancțiunilor impuse de Occident statului asiatic.

Perspectiva majorării exporturilor de petrol iranian a făcut ca țițeiul West Texas Intermediate (WTI- etalon pe piața americană) să piardă numai puțin de 2,5%, sau 1,29 dolari, atingând valoarea de 50,91 dolari pe baril, aceasta fiind cea mai spectalouasă depreciere zilnică din ultima săptămână. Brent-ul s-a depreciat la rândul său cu 2,1%,, în prezent tranzacționându-se la un nivel de 56,61 dolari pe baril.

Petrolul a avut o săptămână extrem de tumultoasă pe piețele internaționale, aflându-se sub presiunea atât a evenimentelor din Grecia, cât și a crizei de pe piața de capital chineză.

Însă acordul nuclear cu Iranul are un impact direct asupra viitorului preț al petrolului. În urma impunerii sancțiunilor occidentale, în 2012, Iranul și-a înjumătățit cantitatea de țiței exportată, veniturile din petrolului ale statului iranian ajungând la minimul ultimilor 9 ani în 2014.

Goldman Sachs Group Inc. și Barclays Plc estimau înaintea semnării acordului că va fi nevoie de o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni înainte ca Iranul să-și poată majora actualul nivel al producției, estimat la 500 de mii de barili pe zi. Ministrul iranian al petrolului Bijan Namdar Zanganeh pare mai optimist, afirmând că în 7 luni, Iranul at putea produce peste un milion de barili de petrol pe zi.

“Știrile privind semnarea iminentă a acordului nuclear iranian a declanșat o serie de temeri și anticipații potrivit cărora Iranul va de deveni o nouă sursă de aprovizionare a unei piețe și așa marcată de supraproducție. Însă rămân multe necunoscute, ceea ce face ca o nouă micșorare a prețului petrolului să fie prematură”, a declarat Eugen Weinberg, șeful diviziei de commodities a Commerzbank AG din Frankfurt, citat de Bloomberg. 

Petrolul s-a apreciat în această dimineață pe piețele asiatice după un început de lună iulie în care a pierdut mai mult de 8% ca urmare a crizei elene și a celei de pe piața de capital din China.

La ora 04:11 GMT (07:11 ora României) indicii futures ai West Texas Intermediate (WTI - important pentru piața americană) se apreciaseră cu 75 de centi, ajungând la un nivel de 52,4 dolari pe baril.

Indicii futures ai Brent-ului (etalon la nivel european și global) au evoluat și ei pozitiv, în creștere cu 70 de cenți, un baril de țiței Brent fiind tranzacționat la 57,75 dolari.

Cu toată această apreciere, pusă de analiști pe seama relativei reveniri a cotațiilor bursiere chineze, Brent-ul se află la un nivel cu 4% mai scăzut decât cel înregistrat vinerea trecută.

Reglementatorul pieței de capital chineze a luat ieri decizia drastică de a interzice acționarilor cu peste 5% să-și vândă acțiunile în următoarele șase luni într-io tentativă disperată de a stopa declinul cotațiilor companiilor chineze. În plus, forțele de ordine din China anchetează o potențială vânzare “manipulativă” a acțiunilor companiilor chineze.

Cererea de petrol a avut și ea un rol în revenirea de astăzi, o rafinărie cu o capacitate de 120.000 de barili pe zi reintrând în ciclul de producție după o perioadă de lucrări de mentenanță.

Cu toate acestea analiștii cred că piața petrolului este pusă în continuare sub o puternică presiune și nu consideră probabilă o revenire a prețurilor pe termen lung.

“Petrolul este pus sub presiune din mai multe părți, iar criza de pe piața chineză, perspectiva ca Iranul să-și reia producția și lichicidatea scăzută de pe piață se adaugă acestora. Petrolul WTI va trebui să se stabilizeze într-un alt interval, undeva la 50 dolari pe baril, cu un maxim de 58 dolari”, a declarat Ole Hansen, șeful diviziei de cercetare a pieței de mărfuri, citat de Reuters.

Criza din Grecia și furtuna de pe piața de capital chineză au făcut ca petrolul Brent să se deprecieze cu 8,8% în prima săptămână a acestei luni, ceea ce a condus și la o reducere a prețului benzinei și motorinei pe piața autohtonă.

OMV Petrom, de exemplu, a ieftinit luni benzina cu 3 bani pe litru, iar motorina cu 5 bani pe litru, iar tendința ar trebui să continue.

Dacă duminică, un litru de motorină se tranzacționa la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Giurgiului cu 5,55 lei, iar unul de benzină, cu 5,82, începând cu luni, acestea costau 5,5 lei, respectiv 5,79 lei.

Deprecierea barilului de petrol Brent (după care evoluează și țițeiul Urals sau cotațiile Platts ale benzinei și motorinei - folosite de companiile autohtone în formulele de calcul al prețului carburanților) ar fi trebuit să conducă la o scădere a prețului benzinei și motorinei pe piața locală cu aproximativ 3-3,5%.

Leul a pierdut 2,12% în fața dolarului

Din păcate, un alt element decisiv în stabilirea prețului carburanților, cursul de schimb leu/dolar nu a fost la fel de prietenos cu șoferii români.

În aceeași perioadă în care petrolul s-a ieftinit cu 8,8%, dolarul s-a apreciat în raport cu leul cu 2,12%, de la un nivel de 3,9969 înregistrat pe 30 iunie la unul de 4,0816 pe 7 iulie.

În această dimineață, pe piețele asiatice, Brent-ul cu livrare în luna august se tranzacționa în scădere cu 47 de cenți, sau 0,8%, față de nivelul de închidere al zilei precedente, la un nivel de 56,38 de dolari pe baril. {jathumbnailoff}

Petrolul s-a depreciat rapid în primele ore ale dimineții de luni, Brent-ul căzând pentru prima dată în ultimele 4 luni sub nivelul de 60 dolari pe baril, ca urmare a votului negativ înregistrat în Grecia.

Încrederea de pe piețele asiatice pare la un nivel minim, în rezultatului înregistrat la referendumul din Grecia, unde 61% din participanți au susținut decizia premierului Alexis Tsipras de a respinge pachetul de austeritate propus de finanțatorii internaționali, bazat pe reduceri suplimentare de cheltuieli publice și majorări de taxe.

Potrivit Bloomberg, secretarul de stat al SUA John Kerry a încercat să tempereze anticipațiile negative de pe piața petrolului, negând faptul că un acord nuclear cu Iranul este iminent.

Scăderea de luni dimineață vine după o săptămână în care petrolul a înregistrat cele mai mari pierderi săptămânale din luna martie până în prezent. Criza greacă riscă să devină o criză europeană, iar investitorii încearcă să renunțe la activele riscante, precum petrolul. Un eventual acord nuclear cu Iranul ar conduce la ridicarea sancțiunilor și la dublarea exporturilor de petrol iranian.

Deprecieri săptămânale masive

“Asistăm la o relativă capitulare a pieței petrolului. Situația din Grecia afectează încrederea pe partea de cerere, iar un acord nuclear cu Iranul reprezintă un risc negativ ca urmare a posibilității unei majorări semnificative a ofertei”, susține Ric Spooner, analist șef la CMC Markets din Sydney.

Brent-ul cu livrare în luna august s-a depreciat cu 97 de centi, până la un nivel de 59,35 dolari pe baril, după ce săptămâna trecută a pierdut 4,7%.

Petrolul WTI cu livrare în august a pierdut în această perioadă 2,49 dolari sau 4,4%, ajungând la 54,44 dolari pe baril.

Un dolar puternic afectează prețul petrolului

“Incertitudinea privind ieșirea sau nu a Greciei din zona euro pune presiune pe petrol. Este un factor suplimentar care se adaugă furtunii de pe piața de capital chineză, majorarea recentă a numărului de sonde din SUA și potențialei majorări a exporturilor iraniene. Însă principala implicație a ceea ce se întâmplă în Grecia va fi pe cursul de schimb euro/dolar, moneda euro urmând a fi pusă sub o presiune suplimentară”, afirmă Olivier Jakob, analist la Petromatrix, citat de Reuters.

Și cum prețurile de pe piața petrolului sunt în dolari, un dolar puternic pe de o parte conduce la o perspectivă negativă a cotațiilor țițeiului, iar pe de altă parte scumpește această materie primă pentru țările care au prețul în alte monede, care se depreciază în raport cu dolarul.

Petrolul pierde teren în continuare pe bursele asiatice, fiind în continuare sub presiune, ca urmare a incertitudinilor legate de Grecia și a începerii rundei finale de negocieri nucleare cu Iranul.

După ce ieri s-au depreciat cu aproximativ 2%, atât cotațiile West Texas Intermediate (WTI), cât și cele ale Brent-ului, au pierdut 36, respectiv 29 de cenți, în primele ore ale ședinței de tranzacționare de pe piețele asiatice. La ora 02:58 GMTWTI cu livrare în august se tranzacționa la un nivel de 57,97 dolari pe baril, iar Brent-ul cu același termen de livrare la 61,72 dolari pe baril.

Investitorii sunt din ce în ce mai îngrijorați cu privire la posibilitatea părăsirii de către Grecia a zonei euro, în timp ce par optimiști cu privire la posibilitatea ajungerii la un acord cu Iranul, ceea ce ar însemna o ridicare, măcar parțială a sancțiunilor, și o reluare a exporturilor de petrol iranian.

Statul iranian și-a trimis la Viena doi înalți reprezentanți pentru a negocia, chiar dacă reprezentați ai SUA și-au exprimat în continuare scepticismul ajungerii unui acord în cadrul termenului stabilit, 30 iunie-6 iulie.

Până la organizarea referendumului de pe 5 iulie, marți Grecia va intra în incapacitate de plată și nu-și va putea achita datoriile către Fondul Monetar Internațional (FMI).

În ceea ce privește Iranul, există o îngrijorare privind o majorare a ofertei de petrol pe piețele globale până la finalul anului, cu până la 4 milioane de barili pe zi.

“Credem că potențiala majorare a producției Iranului în urma ajungerii la un consens la Viena va fi mult mai redusă decât anticipează piața”, susține Paul Horsnell, șef al departamentului de cercetare a pieței mărfurilor al Standard Chartered, citat de Dow Jones Business News.

Potrivit acestuia, Iran n-a mai produs 4 milioane de barili pe zi din august 2005, iar starea tehnică a facilităților de producție iraniene s-a deteriorat în urma embargoului impus de statele occidentale.

“Estimăm nivelul capacităților de producție sustenabile ale Iranului la maxim 3,2 milioane de barili pe zi și credem că tentativa de combatere a declinului producției ca urmare a îmbătrâniri câmpurilor va fi un proces extrem de îndelungat”, a adăugat Horsnell.

 Optimismul piețelor privind posibilitatea ajungerii la un acord pe tema salvării economiei grecești și stocurile de țiței în scădere din SUA sunt principalele motive pentru care petrolul a continuat să se aprecieze pentru a doua zi consecutivă.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalonul de pe piața americană, cu livrare în luna august se tranzacționa la primele ore ale dimineții (03:30 GMT) pe piața asiatică la un nivel de 61,14 dolari, cu 0,13 dolari pe baril peste nivelul de ieri. Și Brent-ul, etalonul pe piața europeană și la nivel global, cu livrare în august, câștigase pe piața londoneză ICE Futures 0,09 dolari, ajungând la 64.54 dolari pe baril.

Chiar dacă s-a apreciat în ultimele două zile, petrolul ar putea să-și oprească această tendință ca urmare a fundamentelor slabe ale raportului dintre cerere și ofertă și a efectelor unui eventual acord privind ridicarea sancțiunilor impuse Iranului de către Occident.

Noile cantități de petrol iranian care ar urma să inunde piața globală nu vor reprezenta însă o problemă decât la finalul anului, în cel mai bun caz, impactul urmând a fi simțit cel mai probabil în 2016, susține Mike Wittner, șef al departamentului de cercetare a pieței petrolului de la Societe Generale, citat de Dow Jones Business News. “Saudiții nu vor reduce exporturile pentru a face loc petrolului iranian”, a adăugat acesta.

Marți seară American Petroleum Institute a anunțat că stocurile de țiței ale SUA s-au redus cu 3,2 milioane barili î ultima săptămână, o reducere peste cea așteptată de piață.

Prețul petrolului a scăzut în primele ore ale acestei dimineți, în urma reducerii estimării de creștere economică globală pentru acest an anunțată de Banca Mondială. Scăderea de pe piețele asiatice din această dimineață este una modestă însă, ea încheind o perioadă de apreciere considerabilă a țițeiului, înregistrată în ultimele două zile ca urmare a anunțului surprinzător privind diminuarea peste așteptări a stocurilor de petrol și benzină din SUA.

În cel de-al doilea (și ultimul pe acest an) raport al său, Global Economic Prospects, Banca Mondială estimează că economia globală va crește cu doar 2,8% în 2014, cu o,2% sub estimarea de creștere de 3% din Ianuarie. India ar urma să beneficieze de cea mai rapidă creștere economică în rândul marilor economii, depășind China, al cărui ritm de creștere este revizuit în scădere.

Țițeiul Brent cu scadență la patru luni pierduse până la 02:45 GMT 25 de cenți, find cotat la 65,45 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) scăzuse cu 33 de cenți, fiind cotat la 61,10 dolari pe baril, potrivit Reuters.

Un alt element care a contribuit la stoparea tendinței de creștere a prețului petrolului este anunțul Arabiei Saudite, cel mai puternic membru al OPEC, privind majorarea producției sale la 10,33 milioane de barili pe zi în luna mai. Chiar și în Statele UNite, în pofida reducerii stocurilor, producția de țiței s-a accelerat.

“Scenariul saudiților este același: ei estimează o creștere a cererii. Retorica lor este aceea că vor trebui deci să-și majoreze la rândul lor producția și arată acest lucru prin fapte”, susține Jonathan Barratt, de la Ayers Alliance Securities din Sydney, citat de Bloomberg.

 Indicii futures ai petrolului au continuat să crească în cursul ședinței de tranzacționare de miercuri de pe piețele asiatice, ajungând la un nivel cu aproximativ 5% mai ridicat decât cel înregistrat luni, în urma reuniunii de vineri a OPEC.

Motivul: stocurile de țiței și de benzină din SUA au scăzut mai mult decât se anticipase, în timp ce Agenția pentru Informații Energetice (EIA), brațul statistic al Departamentului de Energie din SUA, și-a majorat estimările privind cererea de petrol pentru acest an.

În deschiderea ședinței asiatice Brent-ul cu scadență la patru luni era cotat la 64,97 dolari, în creștere cu 9 cenți față de nivelul înregistrat marți, iar West Texas Intermediate (WTI) la 60,60 dolari pe baril, mai mare cu 6 de cenți comparativ cu cotațiile din ziua precedentă.

Creșterile din această dimineață urmează trendul zilei de ieri, când cotațiile petrolului, benzinei și gazolinei s-au apreciat cu peste 3 procente, investitori pariind pe o diminuare considerabilă a stocurilor din SUA.

Stocurile de țiței și benzină din SUA - în scădere

“Prețul țițeiului beneficiază de o revenire puternică. Stocurile săptămânale din SUA au scăzut ce peste 6,7 milioane de barili, mult peste așteptările de 2 milioane de barili ale pieței”, a comentat într-o notă citată de Reuters, ANZ Bank.

Potrivit notei citate, analiștii băncii remarcă faptul că și stocurile de benzină au scăzut suprinzător cu 3,87 milioane de barili, în pofida faptului că un sondaj Reuters arată o anticipare a investitorilor de creștere a acestora cu 280.000 de barili.

În plus, EIA și-a revizuit și estimările privind nivelul cererii globale de petrol pentru 2015, estimări majorate cu 20.000 de barili pe zi peste cele anterioare. În opinia EIA, cererea globală va crește în 2015 cu 1,25 milioane de barili pe zi față de cererea din 2014.

ABN Amro: Petrolul se va deprecia

Cu toate acestea, analiștii citați de Reuters consideră că actuala creștere este temporară și că petrolul va scădea în scurt timp.

”Cu un nivel al producției în SUA apropiat de niveluri record, cu OPEC păstrându-și actualul nivel al producției, de 30 milioane de barili pe zi, și chiar cu posibilitatea majorării producției în unele state membre ale cartelului, actuala stare de supraproducție va persista mai mult decât se anticipa. Combinată cu estimările noastre privind un dolar mai puternic în perioada viitoare, nu face decât să accentueze riscurile de scădere”, susține raportul privind mărfurile al ABN Amro din luna iunie.

Analizele tehnice anticipează o apreciere

Analizele brokerilor arată însă un suport tehnic puternic în vederea unei aprecieri pe termen mediu și lung, dovedit de saltul de marți, când Brent-ul a depășit pragul de rezistență de 63,85 de dolari pe baril și a atins un nivel de 65,2 dolari pe baril.

Raportul EIA arată și cauzele fundamentale ale acestei evoluții: o majorare a cererii peste nivelul anticipat, o inevitabilă viitoare micșorare a producției de petrol a SUA și posibile probleme de producție în Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

În luna mai, Brent-ul a atins un preț mediu de 64 de dolari pe baril, cu peste 5 dolari pe baril mai ridicat decât cel înregistrat în aprilie.

Potrivit estimărilor EIA, Brent-ul va avea un preț mediu de 61 dolari pe baril în 2015, urmând a se majora la 67 dolari pe baril în 2016 (nivel cu 3 dolari pe baril mai redus decât în estimările anterioare ale Agenției - de luna trecută). Prețul WTI va urma evoluția Brent-ului, cu un ecart de 5 dolari pe baril față de acesta, și în 2015 și în 2016, considera EIA.

Unii brokeri consideră însă că spargerea nivelului de 65 de dolari pe barili ar putea deschide calea unor noi maxime, peste nivelul înregstrat în mai de 69,7 dolari pe baril.

Prețul internațional al petrolului a continuat să scadă luni dimineață pe piețele asiatice în urma anunțului scăderii masive a importului Chinei de țiței, a anticipatei decizii de vineri a OPEC de a-și păstra nivelul producției neschimbat și a anunțului Iranului privind inevitabilitatea majorării exporturilor de petrol.

Indicii futures ai țițeiului Brent au pierdut în deschiderea ședinței asiatice 56 de cenți, ajungând la 62,75 dolari pe baril, în timp ce indicii West Texas Intermediate (WTI) s-au depreciat cu 58 cenți, tranzacționându-se la ora 03:13 GMT la 58,55 dolari pe baril.

Oficialii OPEC au recunoscut că membrii cartelului ar putea chiar majora producția peste ținta de 30 de milioane de barili pe zi, în special ca urmare a intenției Iranului, Irakului și Siriei de a-și mări capacitățile și exporturile de țiței.

Pe partea de cerere, China, cel mai mare importator la nivel global, și-a redus în luna mai cu aproximativ o pătrime importurile de petrol față de luna aprilie. Importurile de produse rafinate ale Chinei au scăzut la rândul lor cu 6%, în timp ce exporturile de produse petroliere finite chineze s-au redus cu 10%.

“Raportul dintre cerere și ofertă de pe piața globală rămâne unul marcat de supraofertă”, a declarat Yasushi Kimura, președinte al Asociației Petrolului din Japonia, citat de Reuters.

"OPEC anticipează o revenire a cererii de șișei la nivel global și consideră că nu este necesară o modificare a actualului nivel al producției. Decizia OPEC poate fi explicată și pe baza temerii OPEC, potrivit căreia orice micșorare a producției cartelului ar fi compensată de o majorare a producției de petrol din formațiuni de șisturi cristaline din SUA”, susține acesta.

Analiștii susțin că producția de forare din SUA ar putea crește din nou în a doua parte a anului după cele 26 de săptămâni de declin înregistrate până în prezent, ca urmare a reducerii costurilor tehnologice de producție.

Pentru prima dată în ultimele decenii piața petrolului pare foarte puțin interesată de întâlnirea cartelului statelor exportatoare de petrol (OPEC) din această săptămână, care nu va aduce nicio noutate în ceea ce privește producția, susține Dow Jones.

Dovada: pe piața americană New York Mercantile Exchange, țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționează la același nivel ca zilele trecute, 60,20 de dolari pe baril, în timp ce țițeiul Brent este cotat pe London's ICE Futures tot în apropierea nivelului de 65 de dolari pe baril.

Consensul actorilor din piață este că OPEC nu își va reduce și își va păstra la reuniunea de pe 5 iunie actualul nivel al producției de 30 de milioane de barili pe zi, pentru ca statele membre precum Arabia Saudită șă își poată proteja cota de piață.

Iar oficialii saudiți par mulțumiți de tactica lor, care funcționează susține ministrul saudit al energiei, Ali al-Naimi.

Potrivit acestuia, cererea de petrol dă semne de revenire, iar oferta pare a-și încetini ritmul de creștere. Ali al-Naimi recunoaște însă că există încă o problemă de “supraproducție” pe piața internațională.

Reuniunea OPEC va fi un non-eveniment

“Din punctul de vedere al Arabiei Saudite, condițiile de piață sunt considerabil mai bune decât cele înregistrate înainte de ultimele trei întâlniri OPEC”, susține Paul Horsnell, șef al departamentului de cercetare a resurselor al Standard Chartered.

Chiar dacă prețul petrolului s-a depreciat cu 15 dolari de la ultima reuniune OPEC, afirmă acesta, producția Arabiei Saudite s-a majorat cu 0,5 milioane de barili pe zi, în timp ce cea a Statelor Unite a înregistrat un declin lunar de 86.000 de baili pe zi.

“Reuniunea OPEC de vineri va fi un non-eveniment. Ne așteptăm ca Arabia Saudită și OPEC să-și mențină actuala politică și să lase reglarea prețurilor pe seama evoluției ofertei (non-OPEC - n.r.), crede și Michael Wittner, șef al diviziei de cercetare a pieței petrolului de la Societe Generale.

Sfârșitul influenței cartelului OPEC

Publicația americană The Wall Street Journal consideră că lipsa de activitate a OPEC arată incapacitatea cartelului de a mai controla prețul petrolului, prin micșorarea producției la prețuri mici sau majorarea acesteia când prețul petrolului crește.

“OPEC ține de domeniul trecutului, și pârghiile sale de control asupra economiilor globale s-a redus semnificativ”, afirmă John Hickenlooper, fost executiv în această industrie și actual guvernator al statului Colorado.

Colorado a produs anul trecut mai mult de 86 milioane de barili pe zi, ca urmare a boom-ului înregistrat în ceea ce privește producția de petrol a SUA, care a diminuat contribuția OPEC la producția totală de petrol la o treime, de la nivelul de peste 50% înregistrat în 1979.

Oferta în exces de două milioane de barili pe zi

În prezent, producția de petrol globală excede cererea cu peste 2 milioane de barili pe zi. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, este de așteptat o majorare a cererii cu peste un milion de barili pe zi în anii următori. Membrii OPEC speră ca politica lor de păstrare a actualului nivel al producției să țină prețurile la un nivel destul de redus pentru ca producătorii americani cu costuri marginale de producție ridicate să iasă de pe piață și, astfel, de reglarea raportului dintre cerere și ofertă săp beneficieze în principal membrii cartelului.

“Avem o viziune pe termen lung. Nu o să mai facem greșeala din anii ’80 când de reducerea producției OPEC au beneficiat producătorii din Marea Nordului și cei din Alaska, care au satisfăcut cererea și și-au majorat cota de piață în detrimentul OPEC”, a afirmat în martie ministrul saudit al energiei Ali al-Naimi.

Concurență “sângeroasă” în interiorul cartelului

Singura problemă, deocamdată administrabilă de către liderul mondial al exportului de petrol, Arabia Saudită, a OPEC este concurența și interesele divergente ale propriilor membri. Majoritatea statelor producătoare, printre care Libia, Algeria, Venezuela sau Nigeria, au nevoie de un preț al petrolului de peste 90 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuțiile bugetare.

În plus, Iran intenționează să profite la maxim de posibila ridicare a sancțiunilor impuse de statele occidentale și să-și majoreze exportul de petrol cu un milion de barili pe zi.

“Nu este necesară o coordonare a producției”, a declarat ministrul iranian al petrolului Bijan Zanganeh. “Celelelte state nu s-au coordonat cu Iranul, când acesta a fost nevoit să-și reducă producție (ca urmare a sancțiunilor - n.r.)”, a declarat acesta.

Nici vecinii arabi ai Iranului, precum Irak-ul nu par a fi dispuși să-și reducă producția pentru a face loc exportului de petrol iranian. “Competiția va fi mult mai dură, sângeroasă chiar”, a declarat un oficial irakian.

 Petrolul își continuă revenirea spectaculoasă din ultimele luni, astăzi țițeiul Brent tranzacționându-se la un nivel de peste 68 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) depășind 61 dolari pe baril.

Cotațiile Aurului Negru contrazic categoric estimările făcute la începutul anului de analiștii principalelor bănci la nivel global, care vedeau prețul petrolului din aprilie la un nivel cuprins între 20 și 40 de dolari pe baril.

În schimb, Țițeiul Brent s-a apreciat 50%, fapt ce a condus la scumpirea carburanților, trendul de ieftinire din a doua jumătate a anului trecut inversându-se.

Cu toate acestea, potrivit Bloomberg, analiștii principalelor bănci de la nivel global continuă să susțină că petrolul și implicit industria vor avea un an prost în 2014, chiar dacă nu unul dezastruos, precum a fost anul trecut.

Aprecierea din ultimele luni este pusă de analiști pe seama accelerării ritmului de creștere a cererii și a încetinirii celui de creștere a producției.

Băncile anticipau un preț de 30 $/baril

Această revenire spectaculoasă i-a surprins nu numai pe șoferi, ci și pe analiști. La începutul lui 2015, de exemplu, Bank of America Corp., Barclays Plc și Goldman Sachs Group Inc. au prezis o scădere suplimentară a prețului petrolului, până la 30 de dolari pe baril. În prezent, totuși, și-au revizuit estimările, rămânând totodată însă sceptici cu privire la nivelul până la care țițeiul se poate aprecia în continuare. Există încă riscuri, precum revenirea petrolului provenit din formațiuni de șisturi cristaline pe piață, ca urmare a creșterii prețurilor.

“Am trecut de perioada cu minime pe piața petrolului. Raportul dintre cerere și ofertă se echilibrează. Aceast lucrru este cel mai vizibil în Statele Unite, unde surplusul de petrol dfe piață s-a redus semnificativ. Oferta este mai mare decât cererea în continuare, însă într-o măsură mai redusă decât în trecut”, susține Sabine Schels, analist al Bank of America.

Estimări revizuite

Bank of America și-a majorat, într-un raport publicat pe 24 aprilie, estimările privind prețul petrolului pentru 2015 de la 52 de dolari la 58 de dolari

Într-un raport anterior, de pe 15 ianuarie, analiștii băncii anticipau o reducere Brent-ului până la un nivel de 31 dolari pe baril, iar a WTI până la 32 dolari pe baril, până la finalul primului trimestru al acestui an. Realitatea însă a arătat o apreciere a acestora, până la un nivel de două ori mai ridicat decât cel anticipat de analiștii băncii.

Și Barclays și-a majorat previziunile pentru 2015, până la 60 de dolari pe baril, de la cele anterioare de 51 $ în februarie sau 44 $ în ianuarie, invocând creșterea surprinzătoare ca cererii cu 700.000 de barili pe zi în China din primul trimestru. Pe partea de ofertă, analiștii băncii au invocat evenimentele din Orientul Mijlociu și reducerea producției din Norvegia și Mexic.

Citigroup visa la preț de 20 $/baril

JPMorgan Chase & Co., care prezicea în martie că Brent-ul va coborî la 38 dolari pe baril, și-a majorat la rândul său, la finalul lunii aprilie, estimările pentru acest an la 62 dolari pe baril.

Cei de la Citigroup anticipau pe 9 februarie că prețul petrolului va atinge un minim de 20 de dolari pe baril la începutul celui de-al doilea trimestru al anului, iar cei de la Goldman Sachs că Brent-ul se va tranzacționa în aprilie la un nivel de 42 $ pe baril. Președintele Goldman afirma pe 26 ianuarie că prețurile ar putea scădea până la 30$.

Raportul dintre cerere și ofertă nu justifică în totalitate prăbușirea cu 60% a prețului petrolului din perioada iunie 3014- ianuarie 2015, tranzacțiile speculative jucând la rândul lor un rol important, susține cartelul statelor producătoare de petrol, OPEC.

Majorarea producției de petrol din statele non-membre ale cartelului OPEC într-o perioadă în care cererea de petrol la nivel global era una firavă este considerată principala cauză a prăbușirii prețului petrolului, precizează buletinul lunar al OPEB, citat de Bloomberg.

Petrolul Brent, etalon pentru mai mult de jumătate din piețele petroliere globale, a atins minimul ultimilor 6 ani la începutul acestui an, în condițiile în care producția de țiței a Statelor Unite a ajuns la maximul ultimelor patru decenii. În plus, și OPEC a produs, în aceeași perioadă, mai mulți barili decât în perioada anterioară și decât cantitatea programată.

“A existat însă și un alt factor important care a contribuit la această prăbușire, în special în momentul intensificării mișcării de depreciere. Și anume, speculația”, susține OPEC.

Petrolul Brent cu livrare în luna iunie se tranzacționa în această dimineață la un nivel de 66,35 dolari/baril, în scădere cu 0,2% față de ziua de ieri, însă cu 31,5% peste minimul de 45,19 dolari/baril înregistrat în luna ianuarie.

Potrivit OPEC, impactul pe care tranzacțiile speculative îl au asupra prețului petrolului este unul cuprins între 10 și 30 de dolari/baril.

Interesele OPEC sunt diferite de cele ale traderilor și de cele ale fondurilor speculative, care câștigă de pe urma unei volatilități ridicate ale prețului petrolului, precizează cartelul.

“Stabilitatea de care sunt interesați OPEC și ceilalți acționari din domeniul energiei nu ajută fondurile speculative și brokerii și le limitează oportunitate de câștig”, se precizeză în buletinul lunar al cartelului.

Sfârșitul anului trecut a fost unul extrem de bun pentru șoferi, benzina și motorina coborând chiar și sub 5 lei pe litru.

De la începutul anului însă, relativa revenire a prețului petrolului pe piețele internaționale și deprecierea monedei naționale în raport cu dolarul a condus la o scumpire a carburanților cu aproximativ 8%.

Iar scumpirea s-a făcut simțită în special la posesorii de autovehicule care folosesc drept carburant benzina. Motivul: scumpirile pe piețele internaționale au fost mult mai alerte la benzină decât la motorină, care, în unele stații de alimentare, a ajuns să fie mai ieftină decât benzina.

Astfel, de la începutul anului, cotațiile internaționale ale benzinei au crescut într-un ritm de două ori mai accelerat la benzină (+35%) decât la motorină (+17%), în condițiile în care cotațiile la petrol (Brent și WTI) s-au majorat cu aproximativ 30%. Diferența dintre evoluția cotațiilor la cele două tipuri de carburanți ar putea fi explicată prin faptul că rafinăriile din SUA trec de obicei în timpul iernii până la începutul primăverii prin lucrări de mentenanță, ceea ce diminuează producția de benzină de pe această piață, dependentă de acest tip de carburant.

Leul s-a depreciat cu 9% în raport cu dolarul

Ca și cum majorarea cotațiilor internaționale n-ar fi fost suficientă, o altă variabilă care influențează prețul benzinei și motorinei la pompă, cursul de schimb leu/dolar, a evoluat la rândul său în dezavantajul șoferilor. Astfel, moneda națională s-a depreciat de la începutul anului cu aproximativ 9% în raport cu dolarul. Dacă la începutul anului un dolar se tranzacționa cu 3,7742 lei, la finalul săptămânii trecute el ajunsese la 4,1152 lei.

Cumulând cele două efecte ale cotațiilor internaționale și ale cursului de schimb leu/dolar, se poate observa de la începutul anului o scumpire a motorinei cu 27% și a benzinei cu 47%.

Evoluția cursul leu/dolar de la începutul anului

{jathumbnailoff}

După o jumătate de an extrem de turbulentă, petrolul trece în prezent printr-o perioadă destul de bună, în pofida semnării acordului nuclear cu Iranul, a cărui punere în practică ar conduce la o ridicare a sancțiunilor privind exportul de petrol impuse de Occident.

În ultimele trei luni, petrolul s-a apreciat cu peste 30% față de minimul atins la începutul anului. La primele ore ale acestei dimineți, petrolul West Texas Intermediate (WTI - etalon pe piața americană) cu livrare în mai câștigase 90 de cenți, atingând nivelul de 56,64 $ pe baril. Mult mai tranzacționatul contract futures cu livrare în iunie se majorase și el cu 82 de cenți, până la un nivel de 58,14 $ pe baril.

Brent-ul (etalon la nivel global și în special pe piața europeană) cu livrare în iunie se apreciase la rândul său cu 89 de cenți, ajungând la 64,34 $ pe baril.

Motivul: Reducerea RMO din China

În spatele acestor mișcări, consideră Bloomberg stă stimulul economic aplicat de autoritățile chineze, care au decis reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) cu un punct procentual, până la 18,5%, nivel oricum extrem de ridicat la nivel global. Decizia guvernanților chinezi ar putea stimula creditarea cu 1,2 trilioane de yuani (194 miliarde de dolari).

Scădere a producției în SUA

O altă cauză invocată pentru aprecierea petrolului este reducerea activității de forare din SUA, în scădere cu 53% fașă de nivelul înregistrat în decembrie 2014.

Producția SUA a scăzut la 9,38 milioane de barili pe zi față de cantitatea înregistrată pe 10 aprilie. Cu toate acestea, depozitele de petrol ale SUA s-au majorat cu 438,7 milioane de barili, cel mai înalt nivel din anii ’30 ai secolului trecut.

Contractele pe termen lung (2016,2017) se ieftinesc

Cu toate acestea, perspectiva inundării pieței globale cu 500,000 până la un milion de barili pe zi de petrol iranian în 2016 sau 2017 îngrijorează piața, susține Reuters. Chiar dacă contractele futures pe termen scurt (2015 și prima jumătate a lui 2016) se apreciază, cele pe termen lung (a doua jumătate a lui 2016 și 2017) se află la un nivel inferior celui înregistrat la finalul lui 2014.

Anunțul semnării acordului nuclear cu Iranul a condus la o scădere cu 5% a țițeiului Brent pe piețele internaționale, ca urmare a inevitabilei ridicări a sancțiunilor impuse de Occident statului asiatic, care și-a redus, în urma acestora, exporturile de petrol cu 50%.

Imediat ce ieri seară a publicată informația privind semnarea acordului, Brent-ul (etalonul pe piața globală)a coborât undeva în apropierea nivelului de 54 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI - etalonul pe piața americană) s-a situat în apropierea cifrei de 48 de dolari pe baril. Între timp, atât Brent-ul, cât și WTI, au câștigat mai mult de un dolar pe baril, în prezent (ora 12Ș45 - ora României) Brent-ul tranzacționându-se la 55,21 dolari pe baril, iar WTI, la 49,53 dolari pe baril.

Motivul acestei reveniri timide: ridicarea sancțiunilor impuse Iranului nu este încă sigură (e condiționată de atingerea unor ținte și finalizarea acordului până pe 30 iunie) și nu face inevitabilă, cel puțin pe termen scurt, majorarea ofertei de petrol la nivel global.

800.000 de barili suplimentari pe zi

“In esență, curând va fi mai mult petrol pe piețele internaționale. Însă sancțiunile vor fi ridicate numai după ce este primit ok-ul Agenției Internaționale pentru Energie, acord ce ar putea veni în cea de-a doua jumătate a anului”, susține Giovanni Staunovo, analist la UBS, citat de Bloomberg.

Takayuki Nogami, senior economist la Japan Oil, Gas and Metals National Corp., este mai sceptic: “Este o opinie vast împărtășită că producția de petrol a Iranului nu va crește pe termen scurt. Acordul a fost deja facturat în prețul petrolului”

“Dacă Iranul va reintra pe piață, am putea să nu mai asistăm la o revenire a prețului petrolului în a doua jumătate a anului. Însă ridicarea sancțiunilor și, implicit, revenirea Iranului pe piața globală, va fi un proces gradual”, crede Mike Wittner, de la Societe Generale SA din New York

Iranul și-ar putea majora producția cu 800.000 de barili pe zi, până la capacitatea maximă de 3,6 milioane de barili pe zi în următoarele trei luni ridicării embargoului, susține Agenția Internațională pentru Energie, ca urmare a faptului că este cea de-a patra țară din lume în funcție de nivelul rezervelor de petrol. 

Sancțiunile impuse de Occident au redus cu 50% exportul de petrol al Iranului, până la un milion de barili pe zi în 2013. Potrivit The Wall Street Journal, în 2014, acesta s-a majorat până la aproximativ 1,27 milioane de barili pe zi.

OMV Petrom a ieftinit începând cu noaptea trecută motorina cu 4 bani pe litru, ca urmare a evoluției prețului internațional al petrolului Brent, care a ajuns în apropierea nivelului minim înregistrat în luna ianuarie (53,59 $/baril).

Astfel, la stația din bdul Mihai Bravu nr. 321, după ieftinirea de azi noapte, un litru de motorină standard a devenit mai ieftin decât unul de benzină Euro'95, cele două tipuri de carburanți costând 5,53, respectiv 5,54 lei.

Motorina a devenit mai ieftină decât benzina și la cele mai ieftine benzinării Petrom din București. La stația Petrom de pe Șoseaua Alexandriei un litru de motorină se vindea astăzi cu 5,5 lei, în timp ce unul de benzină, cu 5,51 lei. La stația de pe Șoseaua Giurgiului, ecartul dintre cele două prețuri era și mai mare, benzina tranzacționându-se cu 5,53 lei/l, în timp ce motorina, cu 5,49 lei/l.

Ieftinirea prețului internațional al petrolului din ultimele săptămâni a avut un efect limitat asupra evoluției prețului combustibililor din România ca urmare a aprecierii dolarului în raport cu moneda națională, care a câștigat de la începutul anului numai puțin de 13,9%, de la 3,6885 pe 1 ianuarie la 4,2012 lei pentru un dolar pe 17 martie. {jathumbnailoff}

Evoluția cursului leu/dolar de la începutul anului

 Petrolul își continuă evoluția volatilă pe piețele internaționale. După ce în urmă cu două zile se depreciase considerabil, în urma unei perioade de 4 zile în care câștigase peste 25%, ieri, țițeiul a câștigat alți 3 $ pe baril.

Deși debutul ședinței a fost unul negativ, cu deprecieri, West Texas Intermediate (WTI) a încheiat ziua de ieri la un nivel de 50,48 $/baril, iar Brent-ul la unul de 56,57 $/baril.

Iar tendința pare a continua și în această dimineață, WTI apreciindu-se la ora 11:40 (ora României) cu 1,48 $ sau 2,93%, până la 51,96 $/baril, iar Brent-ul cu 1,43 $ sau 2,53%, până la un nivel de 58 $/baril.

Foarte probabil, petrolul va încheia cea de-a doua săptămână consecutivă de apreciere din acest an, după aproape 6 luni de depreciere constantă.

Dacă petrolul ar rămâne la cotațiile prezente până la finalul ședințelor de tranzacționare de la New York și Londra, aceasta ar fi, potrivit Bloomberg, săptămâna cu cea mai mare creștere procentuală a cotațiilor din ultimii 4 ani, mai exact din februarie 2011.

Factori care ar putea duce la scăderea prețului petrolului:

1. există în continuare un dezechilibru între producția de petrol și cerere
2. ca urmare a specificului pieței, care îngreunează adaptarea rapidă a producției la cerere, dezechilibrul va persista și în următoarele 6 luni
3. niciun actor important (Arabia Saudită, Rusia sau SUA) nu pare a fi dispus să-și reducă producția
4. Fondurile speculative au câștigat și au de gând să câștige în continuare bani buni de pe urma volatilității din piață

5. Stocurile de petrol din SUA și nu numai, se află la niveluri record

Factori care ar putea conduce la creșterea prețului petrolului:

1. Pe termen mediu și lung, producția se va adapta la noul nivel al cererii, prin eliminarea producătorilor cu costul marginal de producție cel mai ridicat
2. Petrolul ieftin stimulează creșterea economică la nivel global, care va conduce la o majorare a cererii de petrol și la o viitoare presiune de echilibrare a pieței din partea componentei de cerere
3. Producătorii de petrol de șist din SUA sunt mult mai avansați tehnologic și pot stopa (temporar) mult mai rapid producția. Însă o și pot reporni la fel de rapid, în momentul în care nivelul prețurilor le acoperă costurile de producție, ceea ce face ca revenirea la niveluri de 100 $/baril să fie una de durată
4. Scăderea activității de forare din SUA, care a ajuns la minimul ultimilor 3 ani
5. Rezultatele financiare dezastruoase ale giganților petrolieri, care vor conduce la o diminuare considerabilă a investițiilor în noi zăcăminte
6. Și în cazul ultimei deprecieri similare a petrolului, cea din 2008, care s-a întins pe jumătate de an și a început tot în vară, a avut loc o apreciere de peste 20% la finalul lunii septembrie, după care a revenit pe un trend descendent în luna noiembrie, pentru ca din decembrie să fie declanșat procesul de apreciere constantă a prețului

Petrolul a revenit ieri pe un trend negativ după o apreciere spectaculoasă de peste 25% în patru zile, confirmând faptul că piața petrolului este extrem de volatilă în prezent..

Potrivit Bloomberg, indexul CBOE Crude Oil Volatility, care măsoară fluctuațiile de prețuri, a a ajuns la maximul ultimilor cinci ani, închizând ziua de miercuri la un nivel de 62,73, cel mai înalt nivel înregistrat din aprilie 2009.

“Există un conflict între anticipațiile privind nivelul la care s-ar putea situa petrolul în viitor, din punct de vedere al fundamentelor, și ceea ce se întâmplă acum pe teren", susține Daniel Hynes, de la Australia & New Zealand Banking Group Ltd. “De aceea rezultă un efect de fierăstrău pe prețuri în acest moment. E ceva cu care ar trebui să ne obișnuim, cel puțin în vitorul apropiat", crede acesta.

Miercuri, țițeiul West Texas Intermediate a pierdut numai puțin de 4,60 $, încheind ziua la un nivel de 48,45 dolari pe baril.

Tendința de depreciere a continuat și în această dimineață (ora 10:20, ora României), tendința de depreciere a continuat, WTI pierzând alți 0,22 dolari sau 0,53%, iar Brent-ul 0,36 dolari sau 0,67%. La acea oră, WTI se tranzacționa la un nivel de 48,2 $/baril, iar Brent-ul la unul de 52,8 $/baril.

Factori care ar putea duce la scăderea prețului petrolului:

1. există în continuare un dezechilibru între producția de petrol și cerere
2. ca urmare a specificului pieței, care îngreunează adaptarea rapidă a producției la cerere, dezechilibrul va persista și în următoarele 6 luni
3. niciun actor important (Arabia Saudită, Rusia sau SUA) nu pare a fi dispus să-și reducă producția
4. Fondurile speculative au câștigat și au de gând să câștige în continuare bani buni de pe urma volatilității din piață

5. Stocurile de petrol din SUA și nu numai, se află la niveluri record

Factori care ar putea conduce la creșterea prețului petrolului:

1. Pe termen mediu și lung, producția se va adapta la noul nivel al cererii, prin eliminarea producătorilor cu costul marginal de producție cel mai ridicat
2. Petrolul ieftin stimulează creșterea economică la nivel global, care va conduce la o majorare a cererii de petrol și la o viitoare presiune de echilibrare a pieței din partea componentei de cerere
3. Producătorii de petrol de șist din SUA sunt mult mai avansați tehnologic și pot stopa (temporar) mult mai rapid producția. Însă o și pot reporni la fel de rapid, în momentul în care nivelul prețurilor le acoperă costurile de producție, ceea ce face ca revenirea la niveluri de 100 $/baril să fie una de durată
4. Scăderea activității de forare din SUA, care a ajuns la minimul ultimilor 3 ani
5. Rezultatele financiare dezastruoase ale giganților petrolieri, care vor conduce la o diminuare considerabilă a investițiilor în noi zăcăminte

6. Și în cazul ultimei deprecieri similare a petrolului, cea din 2008, care s-a întins pe jumătate de an și a început tot în vară, a avut loc o apreciere de peste 20% la finalul lunii septembrie, după care a revenit pe un trend descendent în luna noiembrie, pentru ca din decembrie să fie declanșat procesul de apreciere constantă a prețului

În concluzie, conflictul la care se referea analistul citat de Bloomberg este cel dintre realitatea din piață și anticipațiile investitorilor pe termen mediu și lung

Petrolul și-a continuat evoluția pozitivă pentru cea de-a patra zi consecutivă, cea mai lungă perioadă de apreciere înregistrată din luna august a anului trecut. Astfel, în această dimineață West Texas Intermediate (WTI) depășise pragul de 51 $/baril, iar Brent-ul pe cel de 56 $/baril.

Evoluția este cu atât mai importantă cu cât datele privind ecartul dintre producție și cerere, dar și știrile referitoare la greva declanșată în SUA de sindicatul angajaților din rafinării, nu erau favorabile unei evoluții pozitive a petrolului.

După ce ieri dimineață, prețul țițeiului a suferit ca urmare a anunțului grevei din rafinăriile americane, până la finalul zilei el și-a revenit și a încheiat ziua pe un trend pozitiv: WTI (+ 1,33$ sau 2,89%) la un nivel de 49,57 $/baril, Brent-ul (+ 1,76 $ sau 3,3%) la un nivel de 54,75 $.

Până astăzi la ora 11:35 (ora României), WTI câștigase alți 1,59 $ sau 3,22%, ajungând la 51,17 $/ baril, iar Brent-ul 1,97$ sau 3,59%, fiind tranzacționat la 56,72 $/ baril.

Aprecierea din ultimele 3 zile (exceptând-o pe cea de azi) este cea mai considerabilă apreciere procentuală a Brent-ului înregistrată în ultimii 5 ani, din aprilie 2009.

Analiștii anticipează o adaptare mult mai rapidă a producției SUA la cererea globală

Explicația acestor mișcări: temerea că actualul nivel al prețurilor va conduce la reducere a producției nu numai pe termen mediu și lung, ci chiar și pe termen scurt.

Rapoartele și datele publicate în ultima săptămână, care arată o reducere considerabilă a activităților de forare în SUA, sugerează o adaptare mai rapidă decât se aștepta a ofertei la cerere, susține banca de investiții în energie Tudor, Pickering, Holt & Co., citată de The Wall Street Journal. Potrivit analiștilor băncii, pare "din ce în ce mai plauzibil" ca activitatea de forare din SUA să scadă cu 40% în a doua jumătate a acestui an, ceea ce ar implica o reducere a producției cu 600.000 de barili pe zi în 2016 față de nivelul care va fi înregistrat în 2015.

Potrivit lui Gordon Kwan, șef al departamentului de cercetare al pieței petrolului la Nomura, deja a informat clienții băncii că actuala tendință de reducere a activității de forare ar trebui să susțină o revenire a prețului petrolului până la finalul anului. O reducere cu 15-20% a producției din SUA ar elimina actuala supraproducție de aproximativ 2 milioane de barili pe zi înregistrată la nivel global.

Prețul internațional al petrolului a revenit pe o pantă negativă în această dimineață, după ce vineri a înregistrat cea mai spectaculoasă apreciere zilnică din ultimii șase, din aprilie 2009 mai exact.

Motivul deprecierii de astăzi: grava declanșată la nouă rafinării de Sindicatul United Steelworkers (USW), care reprezintă angajații din peste 200 de rafinării, terminale petroliere și fabrici producătoare conducte și produse chimice. Acesta este cel mai amplu conflict de muncă din ultimii 35 de ani din SUA.

La ora 11:41 (ora României), țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalon pe piața americană, pierduse 2,29% sau 1,10 $, fiind cotat la 47,14 $/baril. Brent-ul, etalon pe piața europeană, pe coasta de est a SUA și în Orientul Mijlociu, scăzuse și el cu 1,87% sau 0,99 $, fiind cotat la 52 $/baril.

Prețul petrolului afectează activitatea de explorare

Vineri, petrolul s-a apreciat cu peste 8% ca urmare a încetinirii procesului de explorare în SUA. Potrivit companiei de servicii petroliere Baker Hughes, citată de Wall Street Journal, în numai ultima săptămână s-au săpat cu 7% mai puține puțuri decât în săptămâna anterioară, ceea ce a făcut ca numărul acestora să se situeze la minimul ultimilor 3 ani, 1.223.

Astfel, WTI a câștigat nu mai puțin de 3,71 $ sau 8,3%, ajungând la 48,24 $/baril la închiderea de vineri a New York Mercantile Exchange. Aceasta este cea mai spectaculoasă apreciere zilnică a WTI din ultimii doi ani și jumătate, din iunie 2012. Și Brent-ul s-a apreciat vineri cu 3,86 $, sau 7,9%, încheind ziua la 52,99 $/baril, cea mai mare apreciere zilnică din ultimii 6 ani, din aprilie 2009.

Ultima grevă din rafinăriile americane a avut loc în 1980

Protestul United Steelworkers a fost declanșat după ce sindicatul nu a reușit să ajungă la un acord cu patronatele pentru prelungirea contractului de muncă, susține Mediafax, care citează Bloomberg.

Sindicatul a respins cinci oferte de contract făcute de Royal Dutch Shell în numele companiilor petroliere, de la începerea negocierilor, pe 21 ianuarie.

United Steelworkers nu a mai declanșat o grevă la nivel național din 1980, când protestul a durat trei luni.

O grevă a tuturor membrilor USW ar putea întrerupe 64% din producția de carburanți din Statele Unite.

Shell și reprezentanții sindicatului au început negocierile pe fondul celei mai mari scăderi a prețurilor petrolului de după 2008.

"Shell a refuzat să ne prezinte o contraofertă și a părăsit masa negocierilor. Nu am avut altă soluție decât să anunțăm greva", a declarat președintele USW, Leo Gerard.

Ray Fisher, un purtător de cuvânt al Shell, a afirmat într-un comunicat că grupul rămâne dedicat rezolvării diferendelor cu USW și speră că discuțiile vor fi reluate cât mai curând.

Majorări salariale în plină criză a petrolului

USW a cerut angajatorilor, între care Exxon Mobil și Chevron, majorări substanțiale ale salariilor, reguli mai stricte pentru prevenirea oboselii personalului și măsuri de păstrare a muncitorilor membri de sindicat, în locul angajării de personal extern, cu contract.

Rafinăriile afectate de grevă, din California, Washington, Kentucky și Texas, aparțin companiilor Tesoro, Marathon Petroleum, Shell și LyondellBasell Industries.

Persoane aproapiate situației au precizat că și alte rafinării sunt pe cale să se alăture protestului.

Acțiunile companiilor de rafinare membre ale indicelui Standard&Poor’s 500 și-au dublat valoarea din 2012, ultima oară când a fost negociat un acord cu sindicatul.

Marathon și Tesoro au intrat în 2012 între cele mai performante 10 acțiuni ale S&P 500.

Producătorii de carburanți din SUA au profitat de dezvoltarea puternică a activităților de producție de petrol din țară, susținută de exploatarea zăcămintelor de șist. Creșterea producției a contribuit la scăderea prețului petrolului american cu 55% din iunie 2014.

Acordul de muncă între sindicat și patronate se referă la salarii, beneficii, sănătate și siguranță.

Prețul internațional al petrolului s-a stabilizat în această noapte în urma declarațiilor secretarului general al cartelului statelor exportatoare de țiței, OPEC, Abdullah al-Badri, potrivit căruia petrolul a atins pragul minim până la care putea coborî.

În plus, a avertizat al-Badri, pe termen mediu, barilul de petrol ar putea ajunge la 200 de dolari, dacă industria va stopa investițiile în domeniu, așa cum pare a se întâmpla în prezent.

"Piața petrolului continuă să se consolideze pe termen scurt", susțin analiștii ANZ, citați de Reuters, adăugând că intervalul de 48-50 dolari în care s-a tranzacționat Brent-ul săptămâna trecută arată un trend.

"Secretarul general OPEC a comentat ieri că prețurile ar fi atins un prag minim, însă nu există semne că producătorii OPEC ar fi dispuși la discuții referitoare la reducerea producției până la jumătatea anului", susțin analiștii ANZ.

Brentul cu livrare în luna martie, etalon în Europa, coasta de est a SUA și Orientul Mijlociu, s-a apreciat în această noapte cu 17 cenți, ajungând la 48,33 la ora 6 (ira României), după ce ieri a închis ziua cu o pierdere de 1,3%.

West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în luna martie a crescut la rândul său cu 11cenți la 45.26 dolari pe baril, după scăderea la 44,35 dolari, minimul sesiunii de ieri și un nivel apropiat de minimul înregistrat în ultimii șase ani.

Potrivit traderilor, volumele tranzacționate marți vor fi mai reduse în urma viscolului ce urmează a petrurba transportul în New York.

Deficit pe partea de ofertă în a doua jumătate a anului?

Prețurile la petrol au pierdut aproape 60 la suta din valoare de la nivelul maxim al anului înregistrat în luna iunie 2014, ca urmare a ecartului dintre cerere și ofertă cauzat de boom-ul petrolului de șist din SUA și decizia OPEC de a nu-și reduce producția.

De altfel, Standard Chartered susține că ceilalți producîtori au început să simtă pe pielea lor efectele deciziei OPEC de a menține ridicat nivelul producției.

"Producția non-OPEC este extrem de afectată și ne așteptăm ca pe piața petrolului să se înregistreze un deficit pe partea de ofertă începând cu a doua jumătate a anului", susține banca de investiții americană.

Prețul țițeiului de referință pe piața americană, West Texas Intermediate, a scăzut sub nivelul de 45 dolari/baril pentru prima oară în ultimii cinci ani și jumătate, din cauza majorării stocurilor în Statele Unite, care contribuie la agravarea actualei crize de supraproducție de pe piețele mondiale, și a faptului că statele exportatoare de petrol, grupate în cadrul OPEC, nu dau nici un semn că ar intenționa să-și reducă producția, conservându-și cota de piață și mizând pe faptul că deprecierea țițeiului îi va afecta pe producătorii americani de petrol din șisturi bituminoase.

La 11.38 ora României, țițeiul West Texas Intermediate se tranzacționa la un preț de 44,47 dolari/baril, după ce coborâse anterior până la un minim de 44,24 dolari/baril.

Analiștii chestionați de Bloomberg estimează că stocurile de petrol ale SUA au crescut cu 1,75 milioane de barili săptămâna trecută.

Un alt element care a alimentat ieftinirea a fost declarația ministrului Energiei din Emiratele Arabe Unite, stat membru OPEC, potrivit căreia țara va continua să își extindă capacitatea de producție, în timp ce producătorii americani de petrol din zăcăminte de șist vor fi probabil primii care își vor reduce producția, ca urmare a scăderii prețurilor.

"Prețurile își continuă căderea liberă și nu prea e nimic de făcut pentru a le opri prăbușirea. Singurul factor care ar putea stabiliza piețele ar fi o reducere a producției de către statele OPEC", a susține firma de consultanță Energy Aspects din Londra, citată de Bloomberg.

Petrolul s-a depreciat cu 50% anul trecut, după ce producția de țiței a SUA a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimele peste trei decenii, iar OPEC a decis să nu-și reducă producția, pentru a-și conserva cota de piață. Analiștii Goldman Sachs susțin că, pentru reechilibrarea pieței, este nevoie ca prețul țițeiului să scadă până la 40 dolari/baril.

Totodată, cotația contractelor futures cu livrare în februarie pentru țițeiul Brent, de referință la Londra, a scăzut până la 45,23 dolari/baril. La 11.38 ora României, țițeiul Brent se tranzacționa la un preț de 46,98 dolari/baril.

Producția de țiței a SUA a ajuns, în decembrie anul trecut, la 9,14 milioane de barili pe zi, reprezentând cel mai mare nivel consemnat vreodată de statisticile oficiale americane, care au debutat în ianuarie 1983. Avântul a fost determinat de inovațiile tehnologice reprezentate de fracturarea hidraulică și de forajul orizontal, care au permit accesul la zăcăminte situate în structuri geologice complicate și exploatarea comercială a acestora.

În China, al doilea cel mai mare consumator de țiței al lumii după SUA, importurile de petrol au atins un nou maxim în decembrie, crescând cu 19,5% față de luna precedentă, la 30,4 milioane tone metrice. În 2014, chinezii au importat 310 milioane tone metrice de țiței, în creștere cu 9,5% față de 2013.

Petrolul Brent, etalon pe piața europeană și pe mai mult de jumătate din piețele globale, a căzut în această dimineață pentru prima dată sub nivelul de 50 de dolari pe baril in ultimii 6 ani.

Ultima dată când Brent-ul era cotat sub 50 de dolari pe bariul se întâmpla în luna mai a anului 2009, când piețele de capital resimțeau din plin efectele crizei financiare care debutase în 2008.

La ora 10:27, ora României, un baril de petrol Brent era cotat la 49,82 de dolari, în scădere cu 2,51% față de nivelul de 51,1 dolari la care încheiase ziua de ieri.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a pierdut la rândul său 2,02%, tranzacționându-se la 46,96 $/baril, cu aproape un dolar sub nivelul de 47,93 la care era cotat la începutul ședinței de tranzacționare.

După scăderea de 48% de anul trecut, în prima săptămână a acestui an Brent-ul a pierdut numai puțin de 11 puncte procentuale.

Principala cauză a scăderii de azi a prețului petrolului este considerată știrea potrivit căreia stocurile de ţiţei ale SUA, cel mai mare consumator la nivel global, s-au majorat cu 700.000 de barili săptămâna trecută, potrivit unui sondaj Bloomberg News.

Nici China, cel de-al doilea mare consumator de țiței, nu va contribui în 2015 la o revenire a cererii pe această piață, potrivit unui raport Citigroup, ritmul de creștere al importurilor sale urmând a încetini în acest an.

Importurile de petrol nete ale Chinei vor crește probabil cu 3,3 la sută în acest an, comparativ cu 8,9 la sută în 2014.

Rubla, moneda națională a Rusiei, a fost principala victimă a continuării tendiței de depreciere a petrolului pe piețele internaționale, pierzând în această dimineață numai puțin de 4.5% în raport cu dolarul.

La ora 10, rubla se depreciase cu 4,5% față de dolar și cu 2,4% față de euro, ajungând la un curs de 58,52 de ruble pentru un dolar.

Petrolul și-a continuat în primele zile ale noului an tendința descendentă înregistrată în cea de-a doua parte a lui 2014, an în care Brent-ul s-a depreciat cu numai puțin de 48%. Barilul de petrol a scăzut pentru cea de-a treia zi consecutivă, atingând minimul ultimilor 5 ani și jumătate.

Brent-ul cu livrare în februarie a pierdut numai puțin de 1,15 dolari pe baril în această dimineață pe piețele asiatice - până la ora 9:00 (15:00 - ora din Singapore). 

Scăderea de 2% din această dimineață continuă trend-ul înregistrat săptămâna trecută, când Brent-ul a pierdut 5 puncte procentuale.

Anul trecut, rubla s-a depreciat la rândul său cu 40% față de dolar, urmând traseul prețului internațional al petrolului, în principal din cauza dependenței execuției bugetare de prețul țițeiului/ În plous, sancțiunile impuse de statele occidentale Rusiei, au îngrădit accesul la finanțare al companiilor ruse pe piețele externe ceea ce a majorat cererea internă de dolari.

Dolarul s-a apreciat astăzi și în raport cu celelalte monede principale, euro ajungând la minimul ultimilor nouă ani în raport cu moneda americană, în special din cauza anticipațiilor din piață, care pariază pe o relaxare cantitativă considerabilă venită din partea Băncii Centrale Europene.

Potrivit Reuters, acțiunile principalelor companii rusești listate pe bursă au evoluat o evoluție similară cu cea a pieței valutare. Astfel indicele RTS denominat în dolari a pierdut 4,6%, în timp ce MICEX, denominat în ruble, s-a apreciat cu 0,4%.

Petrolul și-a continuat în primele zile ale noului an tendința descendentă înregistrată în cea de-a doua parte a lui 2014, an în care Brent-ul s-a depreciat cu numai puțin de 48%.

Barilul de petrol a scăzut pentru cea de-a treia zi consecutivă, atingând minimul ultimilor 5 ani și jumătate.

Brent-ul cu livrare în februarie a pierdut numai puțin de 1,15 dolari pe baril în această dimineață pe piețele asiatice - până la ora 9:00 (15:00 - ora din Singapore). 

Scăderea de 2% din această dimineață continuă trend-ul înregistrat săptămâna trecută, când Brent-ul a pierdut 5 puncte procentuale.

Brent-ul (etalonul pe piața europeană) se tranzacționa la o primă de 4,79 $ față de țițeiul West Texas Intermediate (WTI).

WTI cu livrare în februarie a pierdut 1,29 $ pe bariul, sau 2,5% , ajungând la 51,4 $/baril.

Evoluția prețului petrolului are atât cauze fundamentale (raportul dintre cererea în scădere și oferta în creștere de pe piață), dar este și rezultatul anticipațiilor eronate ale investitorilor, care credeau că statele membre ale cartelului OPEC (responsabil pentru 40% din producția mondială) și în special Arabia Saudită, vor reacționa, reducându-și producția, ca răspuns la dezechilibrarea raportului dintre cerere și ofertă de pe piață. Dimpotrivă însă, cartelul a produs țiței peste ținta asumată și în decembrie, pentru a șaptea lună consecutivă.

Irakul își majorează exporturile

Iar semnalele venite dinspre cartel susțin actuala mișcare descendentă a petrolului. Irakul intenționează șă-și majoreze exporturile de petrol la 3,3 milioane de barili pe zi în aceastpă lună, a anunțat purtătorul de cuvânt al ministerului irakial al petrolului, citat de Bloomberg. În luna decembrie, Irakul a exportat 2,94 milioane de barili pe zi, cel mai înalt nivel înregistrat din 1980.

Irakul a ajuns la un acord cu regiunea semi-autonomă kurdă, acord în urma căruia va exporta numai puțin de 550.000 de barili de petrol pe zi prin Turcia către portul mediteranean Ceyhan, printr-o conducță operată de guvernul regional al Kurdistan-ului.

Rusia, la un nivel record al producției

Nici dintre Rusia nu vin vești bune în ceea ce privește reglarea raportului dintre cerere și ofertă. Producția de petrol a Rusiei a atins un nou nivel record post-sovietic în decembrie, crescând anul trecut cu 0,6%, la 526 milioane de tone, chiar dacă exporturile de țiței au scăzut cu 5,7%, la 221,59 milioane de tone, susține agenția de presă TASS, citată de Agerpres.

Declinul exporturilor vine ca urmare a majorării producției rafinăriilor din Rusia cu 5,2% în 2014, la 288,96 milioane de tone.

Exporturile de țiței prin conductele companiei Transneft au scăzut anul trecut cu 4,2%, la 176,255 milioane de tone.

Estimări revizuite, între 63 și 80$, pentru 2015

Cu toate acestea, firma de brokeraj Sanford C. Bernstein susține că Brent se va tranzacționa în acest an la un preț mediu de 80 $/baril, cu 25 de $ peste actualul nivel, însă cu 24 de dolari sub estimările anterioare ale companiei de 104$/baril.

Potrivit Wall Street Journal, Citigroup și-a revizuit la rândul său estimările privind prețuyl petrolului pentru 2015, la 63 $/baril de la 80 $/baril, în ceea ce privește Brent-ul, și la 55 $/baril, de la 72 $/baril, în ceea ce privește WTI.

OMV Petrom, cea mai importantă companie de pe piața carburanților din România a ieftinit, începând cu miezul nopții benzina și motorina comercializate în stațiile sale cu 9, respectiv 7 bani pe litru.

Reducerea spectaculoasă a prețului petrolului la nivel internațional, unde West Texas Intermediate (WTI) a coborât sub 60 $/baril 9mai exact - 58,38 $/baril), iar petrolul etalon de pe piața europeană, Brent-ul, la 62,64 $/baril a antrenat ieftiniri pe măsură și pe piața autohtonă a combustibililor, care s-au ieftinit cu mai mult de 15% în ultima jumătate de an.

Pe 19 iunie, când petrolul Brent atingea nivelul maxim al acestui an (115,71 $/baril), benzina standard se tranzacționa pe piața autohtonă la un preț de aproximativ 6,27 lei/l, iar motorina standard la unul de 6,3 lei/l. În prezent, Brent-ul se tranzacționează la un nivel de 62,64 $/baril, ceea ce echivalează cu o ieftinire de peste 45%.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, începând cu noaptea trecută, ora 00:00, un litru de benzină va costa 5,21 lei, de la 5,3 lei în prezent, iar unul de motorină 5,41 lei, de la 5,48 lei în prezent.

Ar trebui să ne întoarcem peste 3 ani și jumătate în timp pentru a găsi pe piața autohtonă un litru de benzină comercializat la 5,21 lei/l, și anume în aprilie 2011.

La stația din Șoseaua Mihai Bravu 321, un litru de benzină costa 5,29 lei, de la 5,38 lei ieri, iar unul de motorină 5,48 lei/l, de la 5,55 lei/l ieri.

Petrolul a atins ieri noi minime ale ultimului cincinal, Brent-ul pierzând 2,6 $, iar West Texas Intermediate (WTI), 2,88 $ pe baril în urma unei noi confirmări a faptului că Arabia Saudită este dispusă să-și apere cota de piață cu orice preț, și la propriu și la figurat.

În această dimineață, pe piețele asiatice, cele două tipuri de țiței au recuperat ceva din pierderile de ieri, Brent-ul cu livrare în ianuarie apreciindu-se cu 1,1%, sau 71%, ajungând la 64,73 $/baril. Ieri Brent-ul se depreciase cu 2,6 $, încheiand ziua la 64,24 $/baril.

Și WTI cu livrare în ianuarie s-a apreciat în această dimineață cu 72 de cenți, ajungând la 61,66 $/baril, după ce ieri a pierdut numai puțin de 2,88 $, încheind ziua la 60,94 $/baril.

Evoluția petrolului de ieri a fost pusă de analiști pe seama ultimelor declarații ale ministrului petrolului din Arabia Saudită, Ali Al-Naimi, care a precizat că țara sa nu-și va modifica nivelul producției, piața urmând a se corecta singură.

În plus, cartelul OPEC a redus nivelul estimat al cererii de petrol produs de statele mebre pentru anul viitor cu aproximativ 300.000 de barili pe zi, la aproximativ 28,9 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel înregistrat din 2003.

Arabia Saudită: Este o piață liberă

“De ce ne-am reduce producția?", s-a întrebat retoric Al-Naimi în fața reporterilor la Lima. “Aceasta este o piață, iar noi vindem pe această piață", a declarat acesta, citat de Bloomberg.

În plus ieri, Kuweit-ul a oferit clienților săi asiatici cel mai mare discount din decembrie 2008, după ce Arabia Saudită și Irak-ul au făcut zilele trecute mișcări similare. Kuwait Petroleum Corp. va vinde petrol la un preț situat cu 3,95 $/baril sub valoarea benchmark-ului din Orientul Mijlociu.

Nici de pe partea de ofertă nu vin vesti bune pentru prețul petorlului, producția din SUA majorându-se la 9,12 milioane de barili pe zi.

Și rezervele de petrol ale SUA s-au majorat cu 1,45 milioane de barili, la 380,8 milioane, în pofida anticipațiilor pieței că ele ar fi urmat să se diminueze cu 2,7 milioane.

Petrolul își continua evoluția descendentă și în această dimineață, Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) tranzacționându-se pe piețele asiatice sub valoarea de 65 $/baril, pentru prima dată în ultimii cinci ani.

Piețele sunt extrem de afectate de evoluția abrupt descendentă a prețului petrolului, evoluție consolidată în urma deciziei OPEC de a nu-și micșora nivelul producției pentru stabilizarea prețului țițeiului. Investitorii analizează în prezent consecințele noului preț al petrolului asupra evoluției sectorului energetic și a economiilor cu o mare dependență de prețul petrolului.

La ora 10:30 (ora României), WTI pierduse 2,74% sau 1,83 $, ajungând la o valoare de 64,34 $/baril, în timp ce Brent-ul se depreciase cu 2,6% sau 1,82 $m ajungând la 68,33 $/baril.

Prețul internațional al petrolului s-a depreciat pentru a cincea lună consecutiv. În noiembrie, WTI a pierdut numai puțin de 17,87%, cea mai mare depreciere lunară înregistrată di noiembrie 2008, când s-a intensificat criza financiară.

Și Brent-ul a pierdut în noiembrie 18,3%, cea mai mare scădere înregistrată de petrolul etalon pe piețele globale și în special în Europa din octombrie 2008.

Industria petrolieră a pierdut 1,3 miliarde $ 

"Este absolut uimitor. Pentru economia globală, acest lucru echivalează reducerea cu 1,3 miliarde de $ pe an a valorii sectorului de petrol", susțin de la KBC Energy Economics, citați de Wall Street Journal.

Chiar dacă această mișcare avantajează evident consumatorii și îi lovește pe producători, impactul net asupra celor mai mari două economii globale, SUA și China, va fi unul redus, din moment ce ambele produc jumătate din petrolul pe care îl consumă.

De altfel, rezultatele mai slabe decât cele așteptate ale economiei chineze sunt în parte responsabile pentru scăderea cererii la nivel global pentru țiței, una din cauzele actualei evoluții a prețului. E adevărat că statul chinez a compensat această evoluție dezamăgitoare prin achiziționarea unor cantități suplimentare de petrol (profitând de prețul mai mic de pe piețe) în vederea stocării.

Un preț de 60 $/baril va restructura producția de petrol din SUA

Potrivit companiei de consultanță energetică Facts Global Energy însă, chiar și în eventualitatea în care China va reuși să-și acopere 100% Rezervele de petrol strategice, acest lucru nu va afecta major piața. "Estimăm că prețul țițeiului va coborâ la 60 de dolari în viitoarele luni", susține FGE.

Analistul Michael Hsueh, de la Deutsche Bank, crede că un nivel de 60 de $ pe baril este menit a produce modificări în ceea ce potrivește creșterea producției de petrol din SUA.

Rubla, sub asediu

Scăderea prețurilor petrolului la un nivel nemaiîntâlnit din 2008 a condus la o depreciere suplimentară a rublei rusești, iar decizia băncii centrale a Rusiei de a a permite free-floating-ul cursului de schimb pare a avea un impact limitat asupra pierderilor.

Scăderea prețului petrolului, care a început la sfârșitul lunii iulie, a pus o presiune extrem de puternică pe rublă, afectată și de creșterea economică sub așteptări, dar și sancțiunile occidentale impuse Rusiei.

Rubla a atins un nivel de 51,85 ruble pentru un dolar în deschiderea ședinței de tranzacționare de la Moscova, ceea ce face ca deprecierea anuală a rublei în raport cu dolarul să ajungă la 36%.

Rubla a pierdut teren și în raport cu euro, fiind cotată la 64,55 ruble pentru un dolar, după ce prețul Brent-ului a coborât sub nivelul de 69$ pentru prima dată din mai 2010.

Rubla va rămâne sub presiune și în decembrie. Dincolo de condițiile nefavorabile de pe piețele internaționale, rubla va fi afectată și de datoriile ajunse la scadență. Potrivit băncii centrale de la Moscova, în decembrie companiile și băncile rusești vor fi nevoite să achite 30 de miliarde de $ datorii ajunse la maturitate în această lună, susține Wall Street Journal.

Efectele ieftinirii abrupte a petrolului pe piața internațională nu s-au lăsat mult așteptate, OMV Petrom ieftinind începând cu miezul noapții trecute atât benzina cât și motorina cu cate șapte bani pe litru.

Ieftinirile vor continua foarte probabil și săptămâna viitoare, după ce ieri, atât țițeiul Brent, cât și cel West Texas Intermediate (WTI), au pierdut numai puțin de 5 dolari într-o singură ședință de tranzacționare, ajungând la niveluri mai mici de 69 $, respectiv 73 $ pe baril.

Astfel, la statia din Soseaua Alexandriei, cea mai ieftina din București, benziina a coborât considerabil sub 5,5 lei pe litru, mai exact 5,42 lei pe litru.

La stația din Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro '95 costă 5,6 lei, de la 5,67 lei ieri, iar unul de motorină standard 5,76 lei, de la 5,83 ei.

Statul ia partea leului

Din prețul total al unui litru de benzină, de 5,6 lei, 3,12 lei iau calea bugetului de stat (ca accize și TVA), reprezentând 55,7% din prețul total, compania însușindu-și doar 2,48 lei pe litrul de benzina comercializat.

În cazul motorinei, statul încasează 3,01 lei pe litru (ca accize și TVA), echivalentul a 52,23%, în timp ce compania se mulțumește doar cu 2,75 lei pe litru.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat în sedința bursieră de vineri una dintre cele mai dramatice pierderi din istorie, depreciindu-se cu numai puțin de 10,2% sau 7,54 $, atingând cel mai redus nivel din septembrie 2009, 66,15 $/baril.

E adevărat că ieri, când cartelul OPEC și-a anunțat decizia de a păstra neschimbat nivelul producției, NYMEX a fost închisă de Thanksgiving Day, deprecierea WTI echivalând astfel cu o depreciere pe 2 zile.

Țițeiul Brent, etalon pe piața europeană, și-a continuat și el evoluția descendentă, pierzând 3.4% sau 2,43 $, încheiand ultima zi a acestei săptămâni la 70,15 $/baril.

Într-o singură lună, luna noiembrie, atât WTI, cât și Brent-ul s-au depreciat cu 18%, cea mai mare depreciere lunară înregistrată din toamna lui 2008, când s-a intensificat criza financiară globală.

Mai mulți analiști chestionați de Wall Street Journal s-au declarat extrem de pesimiști, susținând că încă nu s-a atins pragul de rezistență al petrolului și că tendința descendentă poate continua.

Companiile mici și cele de pe piața petrolului de șist - cele mai lovite

Potrivit unor analize Wells Fargo & Co., IHS Inc. și ITG Investment Research, citate de Bloomberg, producătorii cu costurile de producție marginale cele mai ridicate, în special din industria producătoare de petrol din formațiuni de șist, dar și state exportatoare ale căror execuții bugetare sunt dependente de prețul petrolului, precum Iran, Venezuela sau Rusia, vor simți cât de curând pe pielea lor noul impact al prețului petrolului.

Investorii i-au pedepsit pe mai mulți jucători de pe piața americană, printre care Continental Resources Inc., cel mai mare producător de petrol de șist din Bakken (Dakota de Nord), care a pierdut 20%, cea mai mare scădere din ultimi șase ani. Piața i-a penalizat și pe cei de la ExxonMobil, ale căror acțiuni s-au depreciat cu 4,2%, dar și pe canadienii de la Talisman Energy Inc., care au mai pierdut azi 1,8%, după ce ieri se prăbușiseră cu 14%.

Alți mari producători americani au avut de suferit, precum Chesapeake Energy Corp., în scădere cu 12%, sau Apache Corp. și Pioneer Natural Resources Co., care au pierdut 11% fiecare. Devon Energy Corp. și EOG Resources Inc. s-au văzut și ele nevoite să scadă cu 8%.

Cel mai mult vor suferi companiile mici, care se concentrează pe inovații tehnologice și explorarea în zone de frontiere, toate acestea pe credit însă. Goodrich Petroleum Corp. este un exemplu. Cu o capitalizare de piață de doar 269 milioane de dolari, aceștia au nevoie de un preț al petrolului de 79,52 $/baril, ceea ce a făcut ca în ședința de vineri, acțiunile lor să se deprecieze cu 34%.

Marele pierzător - Energy XXI Ltd. - o companie de explorare ofshore

Însă cel mai mare pierzător al zilei de azi nu a venit din domeniul "shale oil", ci din cel al explorării offshore. Acțiunile companiei de explorare și producție offshore, Energy XXI Ltd., au scăzut cu numai puțin de 37%. Pe 30 septembrie, compania americană avea o datorie de 3,7 miliarde de dolari.

După principiul "Nu putem noi consemna / Cât de repede poate Brent-ul scădea", țițeiul etalon de pe piața europeană a pierdut astăzi numai puțin de 6,66% sau, 5,17 dolari, find cotat în prezent la 72,58 $/baril.

Motivul: OPEC a decis, așa cum era de așteptat, să-și mențină neschimbat nivelul prognozat de producție, ceea ce spulberă orice șansă a stabilizării prețului prin reducerea ofertei și anunță oficial intrarea într-un război al prețurilor, cu o țintă evidentă, companiile americane, ale căror costuri de producție sunt mult mai ridicate decât cele rusești sau saudite.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI), etalon pe piața americană, a pierdut și el 7% sau 5,19 dolari, ajungând în rezent la 68,90 $/baril.

“OPEC a decis să abdice din rolul său de producător cu putere de decizie asupra prețului, lăsând piața să stabilească care va fi prețul petrolului. N-ar fi surprinzător ca Brent-ul sătesteze nivelul de 70 de dolari pe baril", a declarat Harry Tchilinguirian, șef diviziei de commodities al BNP Paribas SA din Londra, citat de Bloomberg.

Următoarea reuniune a membrior cartelului statelor exportatoare de petrol, OPEC, va avea loc la Viena pe 5 iunie. Decizia OPEC a fost una așteptată, ea fiind anticipată de 58% din respondenții unui sondaj efectuat de Bloomberg în această săptămână.

Ceilalți membri OPEC nu au exultat, dar nici n-au ripostat

Arabia Saudită este unul din primii trei producători de petrol din lume și, evident, principalul factor de decizie din cadrul OPEC. Ceilalți membri nu au exultat în urma deciziei, dar nici nu au criticat-o.

Astfel, ministrul iranian al petrolului, Bijan Namdar Zanganeh, a declarat, la finalul reuniunii de azi, că nu este "supărat" în legătură cu decizia luată, deși a recunoscut că “nu corespunde cu ceea ce doream noi".

Venezuela nu a ascuns faptul că a pledat pentru o reducere a cererii, în timp ce Kuwait, Emiratele Arabe Unite și Angola și-au exprimat îngrijorările asupra surplusul de producție de țiței de pe piață.

Statele membre OPEC au mai decis ca actualul secretar general al organizației Abdalla El-Badri să rămână în funcție până la finalul anului 2015.

Producția OPEC a depășit nivelul său programat în octombrie, pentru a cincea lună consecutivă. Cei 12 membri ai cartelului au produs în octombrie 30,97 milioane de barili pe zi, iar organizația estimează cererea de anul viitor pentru petrolul produs de OPEC la 29,2 milioane de barili pe zi.

Rusia se laudă cu prețul mic de producție

Un alt mare producător de petrol care ar fi putut influența evoluția ofertei de pe piața globală, Rusia, s-a declarat destul de confortabil cu decizia OPEC. Principala companie producătoare de petrol din Rusia, Rosneft, a precizat, într-o declarație dem presă că "situația de piață nu cere soluții urgente. Nimic extraordinar nu se întâmplă. Rosneft are o marjă suficientă de siguranță, dat fiind faptul că în prezent, actualele noastre costuri nete de producție sunt cele mai mici din lume, puțin peste 4 dolari pe baril".

Ultimul război al prețurilor, cel din 1986, s-a încheiat prost pentru americani

Reacția Rusiei pare similară cu cea a Arabiei Saudite, al cărei ministru de resort s-a întrebat retoric de ce nu reduce SUA producția, dat fiind faptul că, alături de Arabia Saudită și Rusia, se numără printre primii trei mari producători la nivel global. Ignorând efectul asupra execuțiilor bugetare ale celor trei state, din punct de vedere strict al business-ului, companiile americane au pe departe cel mai înalt cost de producție, în comparație cu cele rusești sau saudite. În special cele din domeniul extracției petrolului din formațiuni de șist. Cele două reacții par a confirma faptul că Arabia Saudită a declanșat un nou război al prețurilor .

Bloomberg amintește că ultima dată când producătorii privați americani au fost prinși într-un război al prețurilor orchestrat de Arabia Saudită, s-a terminat rău pentru ei. În 1986, saudiți au declanșat și permis o ieftinire masivă a prețului petrolului, de numai puțin de 67% în patru luni, prețul petrolului ajungând la 10 dolari pe baril. Industria de petrol și gaze din SUA a intrat în colaps, iar Arabia Saudită și-a recâștigat poziția de lider pe piața globală a petrolului.

Guvernul rus anticipează pe termen mediu și lung, chiar, un preț mediu aș țițeiului de aproximativ 80-90 $/baril preț care va pune o presiune destul de mare asupra bugetului de stat al Rusiei, susține ministrul de finanțe Anton Siluanov, citat de Reuters.

Rusia are nevoie de un preț al petrolului de 100 $/baril pentru a avea o execuție bugetară echilibrată în perioada 2015-2017, guvernanților ruși nepicându-le bine ieftinirea abruptă, cu 30%, a petrolului Brent, din ultimele cinci luni.

Miercuri, înaintea celei mai importante reuniuni OPEC de la declanșarea crizei financiare din 2007, Brent-ul se tranzacționa undeva în jurul cifrei de 78 $/baril.

"Ne aflăm într-un mediu economic inedit... astfel că bugetul nostru ar trebui construit luând în calcul noul scenariu macro care, credem noi, nu se va schimba prea curând", a explicat Siluanov membrilor camerei superioare a parlamentului rus.

"Foarte probabil, noul preț al petrolului, de 80-90 $/baril, se va impune pe termen mediu sau chiar pe termen mai lung.", a precizat acesta.

Rusia este printre primii trei producători de petrol din lume, însă o eventuală intervenție a sa asupra nivelului producției în vederea reducerii ofertei la nivel global ar avea efecte limitate. Chiar dacă putea reduce producția, Rusia își pierdea astfel cota de piață și, implicit o sursă vitală de venituri la bugetul de stat.

Siluanov a declarat în cazul în care prețul petrolului va rămâne la nivelul actual, iar rubla se va situa la valoarea curentă, Rusia ar putea pierde aproximativ 500 de miliarde de ruble din veniturile bugetare în 2015. Dacă s-ar lua în calcul și creșterea economică sub așteptări, pierderea totală ar putea ajunge la o mie de miliarde de ruble.

Veștile bune pentru șoferi, dar proaste pentru companiile petroliere care se concentrează pe segmentul de upstream, se încăpățânează să nu dispară. Dacă în ședința de tranzacționare de ieri, țițeiul Brent, etalon pe piața europeană și pe coasta estică a SUA, a căzut temporar sub nivelul de 80 de dolari pe baril, pentru a reveni până la finalul ședinței, astăzi el a încheiat ziua la un nivel de 78,31 dolari pe baril.

Brent-ul a pierdut în ședința de azi numai puțin de 2,07 dolari sau 2,6%, atingând cel mai redus nivel din septembrie 2010 încoace. Prețului unui baril de Brent a scăzut cu numai puțin de 32% față de nivelul maxim înregistrat la mijlocul lunii iunie.

Brent-ul cu livrare în luna ianuarie a pierdut și el 2,44 dolari pe baril sau 3%, ajungând la un nivel de 78,68 dolari.

Și West Texas Intermediate (WTI) a avut o zi proastă, potrivit Wall Street Journal, un baril WTi cu livrare în decembrie ajungând sub nivelul de 75 de dolari, 74,96 dolari mai exact, cel mai redus nivel din octombrie 2011.

Arabia Saudită neagă existența unui război al prețurilor

Una dintre cauzele acestei deprecieri este consiedrată de analiști poziția adoptată de Arabia Saudită, care a decis să nu-și mai micșoreze producția pentru a păstra la un nivel mai înalt prețul petrolului, atunci când acesta începe să scadă.

"Arabia Saudită este dedicată stabilităţii pieţei, iar speculațiile referitoare la un război al preţurilor în cadrul OPEC nu au bază reală", a declarat miercuri ministrul Petrolului din această țară, Ali Al-Naimi, citat de Bloomberg.

Potrivit estimărilor analiştilor, stocurile de petrol din Statele Unite, cel mai mare consumator de ţiţei din lume, au crescut săptămâna trecută pentru a şasea oară consecutiv.

Cotaţiile petrolului sunt în declin în condiţiile în care unii membri importanţi ai OPEC rezistă apelurilor de reducere a producţiei. În schimb, aceştia au micşorat preţurile exporturilor de ţiţei pe piaţa americană, unde producţia se află la cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.

Venezuela, Libia şi Ecuador au cerut măsuri pentru prevenirea continuării declinului preţurilor ţiţeiului. Reprezentanţii OPEC urmează să se întâlnească în această lună la Viena.

Piața testează răbdarea OPEC

"Piața este în căutarea oricărui semnal de reducere a producției din partea OPEC, dar declarațiile ne arată ca Naimi nu se grăbește deloc să facă acest lucru", a declarat Phil Flynn, analist la Price Futures Group din Chicago. "Piața nu face altceva decât să testeze determinarea OPEC și se mișcă cu toată viteza înainte ca respectivul cartel să anunțe o eventuală schimbare", crede acesta.

Producţia de petrol a Arabiei Saudite a scăzut în octombrie cu 69.900 de barili pe zi, la 9,603 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimele şapte luni. Membrii OPEC au livrat luna trecută 30,253 milioane de barili pe petrol pe zi, peste ţinta organizaţiei, de 30 de milioane de barili.

Petrolul a avut ieri cea mai proastă zi din ultimii ani, prețul internațional al țițeiului (atât Brent, cât și West Texas Intermediate - WTI) depreciindu-se cu aproximativ 4,5%. Chiar dacă aceasta este o veste proastă pentru statele care își construiesc buegetele pe exporturile de petrol și pentru companiile cu cosuri mari de exploatare (precum cele care produc petrol din șisturi bituminoase), cel puțin pe termen scurt, este o veste bună pentru șoferi.

De altfel, principala companie de pe piața distribuției de carburanți din România, Petrom a ieftinit ieri atât benzina, cât și motorina, cu 5 respectiv 4 bani pe litru, după ce săptămâna trecută efectuaze o ieftinire cu alți 10 bani pe litru la ambele categorii de carburanți.

Iar tendința de ieftinire va continua, așa cum arată în prezent evoluția prețului internațional al petrolului.

Ieri, țițeiul WTI, etalon pe piața americană, s-a depreciat cu 4.5%, atingând un nivel de 81,84 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange, cel mai redus nivel înregistrat din iunie 2012. Analiștii citați de Wall Street Jurnal susțin că prețul WTI ar putea pierde alți 10 doari pe baril î perioada următoare.

Economia americană va fi afectată negativ

Aceasta este o veste bună pentru consumatori și pentru companiile americane, mai puțin cele din sectorul petrolier. Și în special cele care exploatează resurse neconvenționale, unde costurile de producție sunt mai ridicate. “Dacă prețurile vor coboră sub 80 de dolari pe baril (preț considerat critic pentru profitabilitatea companiilor care exploatează petrol de șist), ceea ce cred că este posibil, vom înregistra o reducere a activităților de forare în SUA", susține Ralph Eads, vicepreședinte la Jefferies LLC, citat de Bloomberg.

Alți economiști citați de WSJ susțin că impactul reducerii prețului WTI asupra economiei americane va fi unul negativ, cauza principală a scăderii prețului petrolului fiind performanța dezamăgitare a economiei globale. 

“Dacă nu avem piețe pe care să ne vindem exporturile, economia va suferi chiar dacă americnaii vor rămâne cu mai mulți bani de cheltuială după achiziționarea de carburanți”, susține James Hamilton, profesor de economie al  Universității din California, San Diego.

OPEC este divizată

Brent-ul, etalonul la nivel european, a pierdut și el marți 4,3%, ajungând la 85,04 dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimii 4 ani. A fost cea mai dramatică scădere zilnică din september 2011.

Cauzele fundamentale ale acestei evoluții a petrolului sunt diminuarea cererii la nivel global, în special ca urmare a creșterii economice dezamăgitoare din UE și China, și majorare producției la nivel global, atât ca urmare a reânceperii exportului din Libia, a creșterii producției în Rusia la cel mai ridicat nivel din perioada post-comunistă, dar mai ales în urma boom-ul tehnologiei de șist din SUA, care a transformat SUA în principalul producător de petrol la nivel global.

în pofida faptului că, la rândul lor, au nevoie de un preț minim al petrolului pentru a-și echilibra execuțiile bugetare, Arabia Saudită, Iranul, Irakul și Quatar-ul au decis să nu mai apeleze, spre nemulțumirea celorlalți membri OPEC (mai ales Venezuela), la mijlocul tradițional de control al prețurilor, micșorarea producției, ci să adopte o tactică total opusă, majorarea producției.

Chiar dacă Iran-ul are nevoie de un preț de 140 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția bugetară, Irakul, de unul de 106 dolari pe baril, Arabia Saudită, de unul de 93 de dolari, iar Quatar-ul, de unul de 65 de dolari, cele patru state au decis să declanșeze un război al prețurilor pe termen mediu și lung cu industria producătoare de petrol din formațiuni de șisturi bituminoase din SUA.

Rusia: Conspirație SUA-Orientul Mijlociu

Rusia pare a crede însă altceva. Fostul ministru de finanțe rus Alexei Kudrin a sugerat că ar putea exista “un acord al statelor mari importatoare și exportatoare, în special SUA și cele din Oierntul Mijlociu, ca producția să fie majorată, iar prețurile să rămână la un nivel redus”. Această terie aduce aminte de cele din Rusia Sovietică din anii ’80, potrivit cărora prăbuțirea prețului petrolului din acea perioadă a jucat un rol important în prăbușirea URSS.

Prețul internațional al petrolului este în cădere liberă de trei luni și jumătate, atât țițeiul Brent, cât și cel West Texas Intermediate (WTI) pierzând peste 20% din prețul maxim al anului înregistrat în luna iulie.

Multă lume crede că această evoluție este rezultatul unor decizii politice menite a îngenunchea Rusia, al cărei buget este dependent de prețul petrolului exportat.

Ultimele decizii ale unor state membre OPEC, cele din Orientul Mijlociu, Arabia Saudită, Quatar, Irak și Iran, de a micșora prețurile la export, validând în acest fel evoluția pieței, arată însă că nu Rusia e miza, ci companiile producătoare de petrol din formațiunile de șist din Statele Unite ale Americii.

Chiar dacă atât OPEC, a cărui producție a atins maximul ultimului an luna trecută, dar și Rusia, care a înregistrat cel mai înalt nivel al producției post-sovietice în acest an, au contribuit la majorarea ofertei de petrol la nivel global, elementul surpriză pe partea de ofertă a fost cel al petrolului produs din formațiuni de șist din SUA.

Potrivit oficialităților americane, în acest an, SUA a produs 1,1 milioane de barili pe zi în plus față de anul trecut, iar în 2015 va produce alți 963.000 de barili pe zi în plus față de acest an, atingând cel mai înalt nivel al producției din ani '70 încoace. Și asta în condițiile unei scăderi a cererii interne cu 0,2%, până la 18,9 milioane de barili pe zi în acest an, cea mai redusă cerere din ultimii trei ani din SUA.

SUA: cel mai mare producător de petrol din lume

Boom-ul tehnologiei de șist a transformat SUA în cel mai mare producător de petrol din lume, cu o producție de peste 11 milioane de barili pe zi, depășindu-și astfel principali concurenți, Arabia Saudită și Rusia. Producția de petrol la nivel global este estimată la 93 milioane de barili de petrol pe zi.

Iar estimările privind producția de petrol a SUA sunt și mai îngrijorătoare pentru Arabia Saudită și celelalte state membre OPEC. Până în 2019, se estimează că SUA va produce peste 13 milioane de barili de petrol pe zi, la actiualele prețuri. Cu alte cuvinte în 5 ani, SUA va majora producția de petrol a lumii cu peste 3%, în condițiile în care producția din celelalte state rămâne constantă.

Pariul Arabiei Saudite și aliaților săi

Așa că, în pofida faptului că, la rândul lor, au nevoie de un preț minim al petrolului pentru a-și echilibra execuțiile bugetare, Arabia Saudită, Iranul, Irakul și Quatar-ul au decis să nu mai apeleze, spre nemulțumirea celorlalți membri OPEC (mai ales Venezuela), la mijlocul tradițional de control al prețurilor, micșorarea producției, ci să adopte o tactică total opusă, majorarea producției.

Chiar dacă Iran-ul are nevoie de un preț de 140 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția bugetară, Irakul, de unul de 106 dolari pe baril, Arabia Saudită, de unul de 93 de dolari, iar Quatar-ul, de unul de 65 de dolari, cele patru state au decis să declanșeze un război al prețurilor pe termen mediu și lung cu industria producătoare de petrol din formațiuni de șisturi bituminoase din SUA.

80 dolari pe baril: pragul de care s-ar putea lovi industria de șist

Motivul: aceste companii au nevoie de un preț internațional al petrolului cuprins între 80 și 85 de dolari pentru a fi profitabile. Pariul aripii beligerante a OPEC este că, pe termen lung, în pofida deficitului pe care îl vor înregistra și a datoriei publice în creștere considerabilă, vor putea forța o reducere a ofertei (și implicit o revenire a prețurilor la niveluri acceptabile) nu printr-o scădere a propriei producție, ci printr-o scădere a producției din SUA, ca urmare a scăderii investițiilor într-un domeniu devenit peste noapte neprofitabil și a eventualelor falimente.

“Dacă prețurile vor coboră sub 80 de dolari pe baril, ceea ce cred că este posibil, vom înregistra o reducere a activităților de forare în SUA", susține Ralph Eads, vicepreședinte la Jefferies LLC, citat de Bloomberg.

Potrivit lui Ed Morse, de la Citigroup, costurile de producție în cazul petrolului extras din formațiuni de șisturi cristaline sunt mult mai ridicate decât cele implicate de exploatarea resurselor convenționale, acestea ridicându-se la 50-100 de dolari pe baril, în comparație cu 10-25 de dolari pe baril cât costă exploatarea petrolului convențional.

“Dacă prețurile vor cădea brusc până la 60 de dolari pe baril, creșterea producției din SUA va deveni una negativă", susține acesta.

Scăderi abrupte ale cotațiilor companiilor americane petroliere pe bursă

De altfel, de la începutul perioadei de depreciere a prețului petrolului, cotațiile companiilor din domeniul forajului s-au micșorat cu 28,7%, cele ale companiilor de servicii petroliere, 11,1%, cele ale companiilor de producție și explorare 17%, iar acțiunile companiilor de petrol și gaze integrate au pierdut 9,5%.

Celelalte state membre OPEC suferă

Principalii dușmani ai statelor arabe membre ale OPEC care au declanșat acest război sunt colegele lor din cartel, Venezuela, Nigeria, Libia, etc, state care au ratinguri extrem de proaste și nu se pot împrumuta pe piețele internaționale pentru a acoperi deficitul necesar finanțării acestui război al prețurilor.

Rusia: Deficit de 10,3% din PIB în 2013, în absența veniturilor din industria petrolieră

Nici Rusia nu se simte confortabil în actualul climat. Dacă am exclude veniturile bugetare provenite de la industria petrolieră, Rusia ar fi avut în 2013 un deficit bugetar de 10,3% din PIB, și asta în condițiile unei ruble mult mai puternice decât cea din prezent.

Potrivit Oil Price. la fiecare scădere cu un dolar a barilului de petrol, Rusia pierde venituri de 2,1 miliarde de dolari. Scăderea abruptă a prețurilor internaționale din ultimele luni ar putea văduvi bugetul de stat al Rusiei cu o sumă cuprinsă între 30 și 40 de miliarde de dolari. {jathumbnailoff}

Reducerea prețului internațional al țițeiului și-a făcut efectul și pe piața autohtonă, în prezent existând stații de alimentare în care litrul de benzină, în special, dar și cel de motorină a coborât sub nivelul de 6 lei.

În această dimineață, țițeiul Brent a coborât sub 90 de dolari pe baril, iar cel WTI sub 85 dolari pe baril, cu 20% sub maximele atinse de ambele tipuri de țiței în acest an.

Una dintre stațiile de distribuție din România este stația OMV Petrom din comuna Ghimpați, în drum spre Alexandria, unde atât benzina cât și motorina se situează sub nivelul de 6 lei pe litru. Astfel, un litru de benzină standard '95 poate fi achiziționat cu 5,88 lei, iar unul de motorină standard cu 5,84 lei.

În București, cea mai ieftină stație de carburanți a OMV Petrom pare cea de pe Șoseaua Alexandriei nr. 6, unde benzina standard costă 5,92 lei pe litru, iar motorina standard 6,04 lei pe litru.

Interesant este că, deși, în general prețurile la stațiile de alimentare cu carburanți de pe autostradă sunt mai ridicate decât media celorlalte stații, benzinăria OMV Petrom de la km 36 al A1 face excepție. Șoferii pot alimenta la această stație plătind doar 5,96 lei pe litrul de benzină standard și 6,03 lei pe cel de motorină standard.

Astăzi, OMV Petrom a redus prețul benzinei și motorinei cu câte 5 bani pe litru, după ce la începutul acestei săptămâni ieftinise carburanții cu alți 4 bani pe litru, rezultând o ieftinire săptămânală de 9 bani pe litru.

Dată fiind evoluția prețului internațional al petrolului, ieftinirile la carburanți de pe piața internă ar putea continua și săptămâna viitoare. {jathumbnailoff}

Țițeiul Brent, etalonul de pe piața europeană, a coborât sub nivelul de 90 de dolari pe baril, pentru prima dată în ultimii patru ani, ca urmare a faptului că cererea globală nu poate ține pasul cu majorarea ofertei.

Și West Texas Intermediate (WTI), market maker pe piața americană, și-a continuat declinul, situându-se mult sub pragul de 85 de dolari, la un nivel de 83,59 de dolari pe baril, cu 20% sub nivelul maxim atins ăîn acest an, ceea ce face ca ambele tipuri de țiței să intre în zona denumită bear market.

Prețul de 88,11 dolari pe baril atins de Brent-ul cu livrare în noiembrie pe bursa londoneză ICE Futures Europe este cel mai redus nivel înregistrat din decembrie 2010. Ieri, Brent-ul cu livrare în noiembrie a pierdut numai puțin de 1,94 dolari sau 2,2% și a beneficiat de o primă de tranzacționare de 4,49 dolari față de WTI, în creștere considerabilă față de prima înregistrată pe 3 octombrie, de 2,57 dolari.

WTI cu livrare în noiembrie a pierdut în această dimineață 2,18 dolari, pe New York Mercantile Exchange, ajungând la un nivel de 83,79 dolari. Ieri, WTI pierduse alți 1,54 dolari, încheind ziua la 85,77 dolari pe baril, cel mai redus nivel din decembrie 2012. În ultima săptămână WTI s-a depreciat cu numai puțin de 6,6%.

Arabia Saudită a redus prețurile de export la minimul ultimilor 6 ani

Pe partea de ofertă, Rusia și-a majorat producția la maximul perioadei post-sovietice, revoluția tehnologiei de șist a impulsionat producția și în SUA, iar OPEC au produs cea mai mare cantitate de petrol din ultimele 13 luni. Cererea în schimb a dezamăgit crunt, evoluția creșterii economice din China și din Europa, în special din Germania, fiind mult sub așteptări.

Dacă piețele așteptau o reacție a cartelului statelor exportatoare OPEC, acestea au avut parte de o surpriză. În loc să micșoreze producția, principalul membru PEC, Arabia Saudită a redus prețurile de export către Asia la minimul ultimilor 6 ani. Piața a interpretat anunțul Arabiei Saudite ca o încercare a acesteia de a-și păstra cota de piață raportată la celelalte state membre OPEC, indiferent de nivelul prețului. Potrivit BNP Parisbas SA. aceasta e o interpretare greșită, actualul nivel al Brent-ului aflându-se mult sub intervalul 95-110 dolari pe baril, necesar echilibrării execuției bugetare a Arabiei Saudite, ceea ce va antrena în viitorul apropiat o reducere a producției din partea acesteia. Experții anticipează o reducere a producției cartelului OPEC între 500 de mii și un milion de barili pe zi.

“Asistăm la o fază a capitulării pe piața petrolului, în care investitorii se adaptează realității asaltului ofertei. Elementul declanșator a fost anunțul reducerii prețurilor de către Arabia Saudită. Suntem însă în zona de preț în care OPEC ar putea considera că e timpul să acționeze", susține Ric Spooner, de la CMC Markets din Sydney, citat de Bloomberg. {jathumbnailoff}

Majorarea producției de petrol în Rusia și SUA, precum și ritmurile de creștere economică dezamăgitoare din Europa și China au făcut ca prețurile internaționale ale petrolului să ajungă la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționează la minimul ultimelor 17 luni, în timp ce Brent-ul a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele 25 de luni (din iulie 2012).

La prima vedere, evoluția prețului internațional al petroluli avantajează șoferii, care ar trebui să beneficieze de reduceri de prețuri la carburanți. Însă actualul nivel afectează profitabilitatea producătorilor, care vor fi nevoiți să ia măsuri în acest sens. Care vor fi acestea, încă nu se știe, însă nu este exclusă o eventuală reducere a producției de către marile state producătoare și de către marile companii din domeniu.

WTI cu livrare în noiembrie se tranzacționa în această dimineață la un nivel de 87,62 dolari pe baril, în creștere cu 31 de cenți față de nivelul de închidere al zilei de ieri. Ieri, WTI a pierdut 1,54 dolari, ajungând la 87,31 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat din aprilie 2013 încoace.

Brent-ul cu livrare în noiembrie a câștigat la rândul său 18 cenți în această dimineață, ajungând la 91,56 dolari pe baril. Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI este de 3,98 dolari, după ce ieri ea s-a situat la 4,07, cel mai ridicat nivel din ultimele două săptămâni.

“Prețurile reflectă atât oferta, cât și cererea precară din Europa și China", susține Jonathan Barratt, de la Ayers Alliance Securities din Sydney, citat de Bloomberg, și care mai prezice că investitorii ar putea vinde conratele pe WTI, în cazul în acre acesta revine la un nivel mai mare de 90 de dolari pe baril. "Cred că 85 dolari pe baril reprezintă pragul minim pe care ar putea să-l atingă WTI", a adăugat acesta.

Țițeiul WTI a pierdut 11% în acest an ca urmare a majorării producției din SUA și Rusia.

Evoluția favorabilă a prețului internațional al petrolului se vede și prețurile la pompă din România, OMV Petrom ieftinind, începând cu noapte de miercuri spre joi (ora 00:00) atât benzina, cât și motorina cu 3 bani pe litru.

Aceasta este cea de-a cincea ieftinire a OMV Petrom de la începutul lunii.

În urmă cu două zile, Energy Report anticipa că benzina și motorina își vor continua tendința de ieftinire, după ce prețul internațional al petrolului Brent s-a depreciat cu 8,3%, sau 9,6 dolari, în mai puțin de o lună.

Evoluția prețului internațional al petrolului a fost parțial compensată de deprecierea monedei naționale în raport cu dolarul, aceasta pierzând numai puțin de 1,5% în fața monedei americane. Dacă pe 20 iunie, petrolul Brent se tranzacționa la un nivel de 115,71 dolari pe baril, iar cursul leu/dolar era 3,23, în prezent Brent-ul a ajuns puțin peste 106,08 dolari pe baril, iar cursul leu/dolar - 3,28.

Evoluția cursului de schimb leu/dolar în ultima lună

Astfel, dacă ieri, un litru de benzina Standard Euro '95 costa la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, 6,26 lei/litru, în timp ce unul de motorină Standard, 6,21 lei, începând de azi șoferi pot achiziționa la aceeași stație, un litru de benzină cu 6,26 lei, iar unul de motorină cu 6,18 lei. {jathumbnailoff}

Benzina și motorina vor continua tendința de ieftinire, după ce prețul internațional al petrolului Brent s-a depreciat cu 8,3%, sau 9,6 dolari, în mai puțin de o lună. Astfel, dacă tendința de pe piețele internaționale nu se va schimba, un litru de benzina și de motorina ar putea ajunge al 6,15-6,20 lei.

De altfel, Brent-ul a atins minimul ultimelor 3 luni pe piețele internaționale. Dacă pe 20 iunie, Brent-ul se tranzacționa la un nivel de 115,71 dolari pe baril, cel mai înalt nivel înregistrat înultimele nouă luni, în prezent el este cotat la 106,08 dolari pe baril.

Ieftinirea petrolului pe piețele internaționale ar putea conduce la o reducere a prețului carburanților cu 3,5% sau aproximativ 20 de bani pe litru față de nivelul de 6,35-6,4 lei pe litru înregistrat în urmă cu o lună. Prețul internațional al petrolului, alături de cursul de schimb leu/dolar și de nivelul impozitării sunt principalele variabile care influențează evoluția prețurilor la carburanți.

OMV Petrom a ieftinit joi motorina cu 4 bani/l

Așa cum a anunțat Energy Report, deja companiile din domeniu au ieftinit considerabil benzina și motorina în ultimele săptămâni, acestea ajungând la 6,2-6,3 lei pe litru.

Pe 10 iulie, de exemplu OMV Petrom a ieftinit motorina cu 4 bani pe litru. Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, un litru de benzină Standard Euro '95 costă 6,26 lei/litru, în timp ce unul de motorină Standard, 6,21 lei.

Brent-ul atingea în urmă cu o lună maximul ultimelor 9 luni

Astăzi, petrolul Brent cu livrare în luna august s-a depreciat cu 0,9%, ajungând la 106,08 dolari pe baril, continuându-și revenirea spectaculoasă din ultima lună, de pe 19 iunie mai exact, când Brent-ul atingea maximul ultimelor 9 luni (115,71 dolari pe baril).

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a depreciat la rândul său marți, ajungând la un nivel de 100,66 dolari pe baril

Situația geopolitică rămâne însă una fragilă, atât în ceea ce privește Libia, principala responsabilă pentru scăderea prețului petrolului prin redeschiderea a două terminale de export, cât și Irakul.

2,35/1 - raportul dintre evoluția prețului petrolului și cel al carburanților

Cotațiile internaționale ale petrolului sunt unul dintre cei mai importanți factori, alături de cursul valutar și de nivelul impozitării, în funcție de care evoluează prețul combustibililor. Companiile din România folosesc în formulele lor de calcul cotațiile Platts la benzină, motorină și la țiței Ural Mediteranean. Acestea din urmă urmăresc îndeaproape evoluțiile țițeiului Brent, etalonul pe piața europeană și asiatică.

Potrivit unui studiu din 2009 al Comisiei Europene ce analizează evoluțiile prețurilor de pe piața internațională a petrolului și cele ale carburanților din UE, între 2008 și 2009 s-a înregistrat o ieftinire de 20,3% la benzină şi 20.8% la motorină, în condițiile unei scăderi a cotației barilului de 47%. Deci, pentru o ieftinire de 1% a benzinei și motorinei, a fost necesară o scădere de 2,35% a barilului de petrol.

Cu alte cuvinte, ieftinirea din ultima lună a petrolului cu 9,6 dolari s-ar putea transforma într-o scădere cu 3,5% a prețurilor benzinei și motorinei la pompă, aproximativ 20 de bani, față de nivelul înregistrat la mijlocul lunii iunie.

Dacă prima jumătate a anului nu a fost extrem de prietenoasă cu șoferii, benzina și motorina ajungând la un nivel de 6,35-6,4 lei pe litru, iulie a debutat cum nu se poate mai bine pentru aceștia.

Prețul internațional ale țițeiului, principalul responsabil, alături de guvernul României (care a majorat accizele), de scumpirile din acest an, s-a depreciat cu 3,5% în ultimele două săptămâni. Acest lucru s-ar putea vedea și în prețurile la pompă, benzina și motorina putându-se ieftini cu 10 bani pe litru.

De altfel, principala companiei care activează pe piața autohtonă a carburanților, OMV Petrom, a ieftinit, începând cu această noapte, benzina cu 5 bani pe litru, după ce, pe 1 iulie, a ieftinit motorina cu 3 bani pe litru.

Dacă pe 20 iunie țițeiul Brent atingea maximul acestui an, de peste 115 dolari pe baril, astăzi indicii futures ai petrolului și-au continuat tendința de depreciere pe piețele asiatice, în urma apariției știrii potrivit căreia Libia a fost de acord să deschidă două dintre porturile sale pentru exporturile de petrol.

Redeschiderea a două terminale de export din Libia eliberează tensiunea de pe burse

Pe New York Mercantile Exchange, țițeiul West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în august se tranzacționa în această dimineață la 104.10 dolari pe baril, la 0451 GMT, în scădere cu 0,38 dolari față de nivelul la care a închis sesiunea de ieri. Brent-ul cu livrare în august se tranzacționa pe bursa londoneză ICE Futures Exchange la 115,05 dolari pe baril, în scădere cu 0,19 dolari.

Rebelii libieni au ajuns la un acord pentru a redeschide două terminale cu o capacitate de 560.000 de barili pe zi, terminale care ar putea asigura jumătate din exportul de petrol al Libiei. Exportul fizic al petrolului nu s-a materializat, încă.

Teama de atacuri teroriste în Irak

În ceea ce privește situația din Irak, Departamentul de Securitate al SUA a declarat că va spori măsurile de securitate în unele aeroporturi de peste mări cu zboruri directe către SUA

Cel mai mare risc în Irak pe termen scurt este un eventual sabotaj asupra instalațiilor petroliere din sud, au declarat analiștii Barclays, citați de Dow Jones.

"În 2011, producția de la cel mai mare câmp de petrol a țării s-a înjumătățit ca urmare a unor atacuri cu bombe asupra conductelor de petrol interne, rezultând în pierderea de 700.000 de barili pe zi de țiței pentru o scurtă perioadă de timp", au declarat aceștia.

2,35/1 - raportul dintre evoluția prețului petrolului și cel al carburanților

Cotațiile internaționale ale petrolului sunt unul dintre cei mai importanți factori, alături de cursul valutar și de nivelul impozitării, în funcție de care evoluează prețul combustibililor. Companiile din România folosesc în formulele lor de calcul cotațiile Platts la benzină, motorină și la țiței Ural Mediteranean. Acestea din urmă urmăresc îndeaproape evoluțiile țițeiului Brent, etalonul pe piața europeană și asiatică.

Potrivit unui studiu din 2009 al Comisiei Europene ce analizează evoluțiile prețurilor de pe piața internațională a petrolului și cele ale carburanților din UE, între 2008 și 2009 s-a înregistrat o ieftinire de 20,3% la benzină şi 20.8% la motorină, în condițiile unei scăderi a cotației barilului de 47%. Deci, pentru o ieftinire de 1% a benzinei și motorinei, a fost necesară o scădere de 2,35% a barilului de petrol.

Cu alte cuvinte, ieftinirea din ultimele 2 săptămâni a petrolului s-ar putea transforma într-o scădere cu 1,5% a prețurilor benzinei și motorinei la pompă, aproximativ 10 bani.

Țițeiul Brent, care dictează trendul pe piața petrolului, inclusiv a Ural-ului mediteranean, cuprins în formulele de calcul a prețurilor benzinei și motorinei de către companiile românești, a atins ieri maximul ultimelor 9 luni, depășind pragul de 115 dolari pe baril, în urma refuzului președintelui american Barak Obama de a trimite trupe în Irak.

Ieri, Brent-ul a înregistrat o creștere de 80 de cenți sau 0,8% pentru cea de-a șaptea ședință de tranzacționare consecutivă, după ce săptămâna trecută s-a apreciat cu 4,4%. Noul nivel, de 105,06 dolari pe baril a rămas relativ neschimbat și în această dimineață, când Brent-ul se tranzacționa la un nivel de 105,02 dolari pe baril pe piețele asiatice.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în iulie, etalonul de pe piața americană, s-a majorat la rândul său, cu 46 de cenți sau 0,4%, ajungând la un nivel de 106,43 de dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX).

De altfel, avansul de ieri a început încă de dimineață, după ce a fost anunțată ocuparea de către militanții sunniți a uzinei de fabricare a armelor chimice din Irak.

Indicii futures au primit un nou impuls în urma anunțului făcut de Barak Obama, potrivit căruia SUA nu-și va trimite forțele militare în Irak, chiar dacă este pregătită pentru unele operațiuni punctuale. Tot ce va face SUA pentru moment este să trimită 300 de consultanți militari în Irak.

Brent-ul ar putea ajunge la 120 de dolari

"Nimeni nu vrea să parieze short pe această piață instabilă a Brent-ului", a declarat Peter Donovan, broker la Liquidity Energy din New York, citat de Wall Street Journal.

O deteriorare suplimentară a situației din Irak ar putea conduce la o majorare considerabilă a prețurilor, susține și Michael Hewson, analist șef la CMC Markets din Londra, care a avansat și un preț de 120 de dolari pe baril. asta în cazul în care violențele se extind în sud, unde se află majoritatea câmpurilor petroliere irakiene, de la Rumaila, Majnoon și West Qurna. Acestea sunt conectate la terminalul de export de la Basra, aflat la 340 mile în sudul Baghdad-ului, terminal prin care Irakul exportă majoritatea petrolului produs.

Deocamdată, producția și exportul de petrol din Irak (cel de-al doilea mare producător membru OPEC) nu au fost afectate. În mai, Irakul a exportat în medie 2,7 milioane de barili pe zi.

Occidentalii de la Exxon și BP dau bir cu fugiții

Principalul semn că situația din Irak a scăpat de sub control este decizia marilor companii petroliere occidentale, printre care BP și Exxon, de a-și extrage personalul din regiune. 

Potrivit Financial Times, Exxon și-a retras expații din câmpul de la West Qurna 1, din sudul Irakului, iar BP și-a rechemat angajații "ne-esențiali" din gigantul câmp de la Rumaila, din apropierea celui de la Qurna.

După majorările de preț considerabile, de la 1 ianuarie și 1 aprilie, cauzate de majorarea accizelor și de modificarea modului de calcul a accizei, luna mai a părut mai prietenoasă cu șoferii români, prețul combustibililor coborând chiar și până la 6,15 lei pe litru.

În prezent însă, acestea au revenit pe trend crescător, un litru de benzină Euro'95 și unul de motorină standard costând undeva în jurul a 6,3 lei. Iar războiul civil din Irak, care ar putea scumpi țițeiul Brent cu 15 dolari pe baril, 

Actualul nivel este unul apropiat celui înregistrat pe 1 aprilie, când companiile au majorat prețurile cu 41 de bani pe litru, ca urmare a creșterii accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru.

Luna mai, spre deosebire de guvernanții însetați după venituri la bugetul de stat, a fost prietenoasă cu șoferii români, principalele companii din România operând mai multe ieftiniri la benzină și motorină.

De ce s-au ieftinit carburanții luna trecută?

Două au fost motivațiile din spatele acestor ieftiniri. În primul rând evoluțiile favorabile ale cursului de schimb și ale prețului internațional al țițeiului Brent, preț luat în calcul în formulele după care companiile autohtone stabilesc prețul carburanților. Leul s-a întărit în raport cu dolarul, pe 8 mai cursul atingând un nivel de 3,1799 lei pentru un dolar. Brent-ul se situa și el la o cotație favorabilă, de 106 dolari pe baril.

Evoluția cursului leu/dolar

În a doilea rând, se pare că, în pofida suspiciunilor, concurența își spune cuvântul și în acest sector. Așa cum arăta Energy Report, șoferii români s-au străduit să se ferească pe cât posibil de majorarea cu 7 eurocenți pe litru a accizei la combustibili, introdusă de guvernul Ponta de la 1 aprilie, aprovizionându-se în avans în martie și reducând ulterior semnificativ achizițiile, astfel că, în aprilie 2014, vânzările de carburanți auto au scăzut cu 16,2% față de luna anterioară și cu 5,1% față de aprilie 2013. Asta după ce, în martie 2014, vânzările respective au crescut cu 7% față de februarie și cu 11,9% față de martie 2013.

Reducerea cererii cu 16,2% pus presiune pe companii, care au declanșat un mini-război al prețurilor menite a le conserva cotele de piață.

De ce s-au scumpit carburanții în această lună?

Din aceleași motive pentru care s-au ieftinit cu o lună în urmă. Leul s-a depreciat cu 2,25% în raport cu dolarul, cursul evoluând de la 3,1799 la 3,2516 lei pentru un dolar.

În același timp, pe plan internațional, războiul civil din Irak, dar și conflictul politico-economic dintre Ucraina și Rusia, au condus la aprecierea Brent-ului cu peste 7,5%, de la 106 dolari pe baril la 114,7 dolari pe baril.

Iar orice extindere a conflictului din Irak, cel de-al doilea exportator al OPEC, către sudul țării, unde se află principalele zăcăminte de petrol, va inflama suplimentar prețul țițeiului, analiștii Bloomberg estimând că nu este exclusă o majorare a Brent-ului cu 15 dolari pe baril.

Nici în ceea ce privește cursul, situația nu pare a fi favorabilă șoferului român. “Suspendarea” acordului cu FMI va afecta foarte probabil cursul de schimb, neajutând n niciun fel moneda națională. {jathumbnailoff}

Petrolul își continuă ofensiva pe piețele internaționale, "stimulat" de ofensiva islamiștilor radicali din nordul Irakului, care ar putea pune în pericol producția celui de-al doilea exportator OPEC, concentrată în special în sudul țării.

Atât Brent-ul, cât și țițeiul West Texas Intermediate, s-a apreciat în această dimineață pe piețele asiatice, după ce ieri au atins un nou maxim al acestui an.

La ora 10,48 (ora României), Brent-ul cu livrare în iulie câștigase 12 cenți sau 0,11%, ajungând la 113,57 dolari pe baril, după ce ieri încheiase ziua la 113,45 dolari.

La rândul său, WTI cu livrare în luna iulie se apreciase cu 49 de decți sau 0,47%, atingând nivelul de 106,35 dolari pe baril, după ce încheiase ziua precedentă la 105,87 dolari pe baril.

Marți seara, American Petroleum Institute, o asociație a industriei de peste ocean anunțat o scădere cu 5,7 milioane de barili a stocurilor de țiței din SUA în săptămâna care s-a încheiat pe 13 iunie. Miercuri va face publice propriile date și Administrația de Informație Energetică a SUA, brațul statistic al Departamentului pentru Energie de la Washington. Analiștii citați de Wall Street Journal se așteaptă ca stocurile de petrol să scadă cu 1,1 milioane de barili.

"Riscurile geopolitice susțin în continuare trendul ascendent al Brent-ului, atât tensiunile în curs de desfășurare de-a lungul frontierei de est a Ucrainei, cât și instabilitatea din Irak", a declarat analistul Tim Evans, de la Citi Futures.

Aproximativ 100.000 de barili pe zi din producția de petrol din nordul Irakului a fost afectată până în prezent, dar pe termen lung, tulburările ar putea îngreuna viitoarele planuri irakiene de extindere a producției de petrol.

Analiștii prognozează un preț mediu al Brent-ului pentru acest trimestru cuprins între 110 dolari și 115 dolari pe baril.

Calculele guvernanților României, de la guvernatorul BNR Mugur Isărescu la premierul Victor Ponta, ca o evoluție favorabilă a prețului internațional al petrolului să "înghită" impactul produs de taxa de 7 eurocenți pe litru introdusă la carburanți au fost contrazise categoric de piață.

Însă situația ar putea deveni una mult mai dificilă pentru șoferi, prețul petrolului urmând a avea, potrivit analiștilor, o evoluție ascendentă, și nu una descendentă.

Astfel, analiștii de pe Wall Street chestionați de Bloomberg se așteptau la un preț de 116 dolari pe barilul de țiței Brent la finalul anului. Și asta înainte de escaladarea violențelor din Irak, cel de-al doilea mare exportator al OPEC, unde insurgenții musulmani au declanșat o ofensivă, cu scopul de a ocupa Baghdad-ul.

Potrivit estimărilor analiștilor, prețul petrolului ar putea crește cu 15 dolari în cazul în care situația din Irak nu se va stabiliza, însă Bloomberg susține că nimeni nu poate ști unde se va opri ascensiunea acestia.

Creștere săptămânală de 4% 

Săptămâna trecută, atât Brent-ul, cât și West Texas Intermediate (WTI), au înregistrat cel mai mare avans săptămânal din acest an, ambele câștigând peste 4% (4% WTI și 4,4% Brent-ul). Vineri, Brent-ul cu livrare în luna iulie, atingea maximul anului, fiind cotat la 114,69 dolari pe baril.

Potrivit Wall Street Journal, tendința a continuat și luni pe New York Mercantile Exchange, unde WTI cu livrarea în iulie a ajuns la 107,45 dolari pe baril, în creștere cu 54 de cenți. Brent-ul cu livrare în august s-a majorat la rândul său cu 62 de cenți, ajungând la 113,08 dolari pe baril.

Piețele internaționale se tem că nu numai câmpurile din Irak, ci și cele din Kuweit, alt producător cheie din regiune, vor fi afectate de escaladarea conflictului din Irak.

Evoluția țițeiului WTI în acest an

Consumul global crește într-un ritm mult mai accelerat decât producția

Iar veștile proaste nu se opresc aici. Potrivit BP, anul trecut, consumul global de petrol a crescut într-un ritm superior celui de creștere a producției. Ritmul de creștere a consumuli a fost de 1,4% sau 1,4 milioane de barili pe zi, peste media anual istoric, în timp ce cel de creștere a producției a crescut doar cu 0,6% sau 560 de mii de barili pe zi. {jathumbnailoff}

Evoluția țițeiului Brent în acest an

Indicii futures ai benzinei de pe piața americană au atins ieri maximul acestui an, în timp ce petrolul și-a continuat ofensiva, ajungând la maximul ultimei luni și jumătate atât pe New York Mercantile Exchange (NYMEX), cât și pe bursa londoneză ICE Europe Exchange, pe o piață dominată de intensificarea riscurilor geopolitice, ca urmare a escaladării conflictului din Ucraina și a problemelor din Libia.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în mai a închis ziua de luni în creștere cu 31 de cenți, sau 0,3%, ajungând la un nivel de 104,5 dolari pe baril, nemaiînregistrat de pe 3 martie.

La rândul său, Brent-ul a câștigat pe piața londoneză 1,74 de dolari, sau 1,6%, atingând un nivel de 109,07 dolari pe baril, cotație ce a fost depășită doar de cea din 4 martie.

În această dimineață, în primele ore de tranzacționare pe piața asiatică, Brent-ul a pierdut jumătate din câștigul de ieri, ajungând la 108,6 dolari pe baril, în timp WTI a atins un niel de 103,26 dolari pe baril.

Analiștii și brokerii, citați de Wall Street Journal, pun aprecierea de ieri a Brent-ului pe seama escaladării violenței în Ucraina și a demisiei premierului libanez, în timp ce în cazul WTI s-a manifestat efectul de contagiune de la Brent.

În plus, piața se așteaptă la o evoluție pozitivă a cererii de produse rafinate. Cotațiile futures la benzină și motorină au crescut spectaculos. în cazul benzinei fiind înregistrat maximul acestui an. Benzina cu livrare în mai a crescut cu 0,8%, până la nivelul de 3,0384 $/galon, iar motorina cu livrare în mai s-a apreciat cu 1,6%, până la 2,9791 $/galon.

Piețele au un obicei interesant de a-i ironiza pe analiști. Dacă săptămânile trecute, mai toate vocile politico-economice, de la miliardarul George Soros la guvernatorul Mugur Isărescu, promovau ideea unei ieftini a petrolului ca adevărată sancțiune împotriva Rusiei, săptămâna aceasta vine cu vești cât se poate de rele.

Vești rele nu numai pentru profeții ieftinirii petrolului, dar și pentru șoferii români sau pentru guvernul Ponta, care spera că o ieftinire a petrolului va atenua impactul majorării accizelor și modificării modului de calcul al acestora asupra prețului carburanților.

Ca și cum situația din Ucraina și potențialele sancțiuni impuse celui mai mare exportator de energie din lume, Rusia, nu erau suficiente, datele arată mai nou și o restrângere a producției OPEC.

Restrângerea producției OPEC, "inoportună" 

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI), care ar fi trebuit să fie prima victimă a "manipulării" prețului de către guvernul SUA, în loc să se ieftinească, a atins maximul ultimei luni și jumătate, iar Brent-ul se află la nivelul mediei ultimilor trei ani, de 108 dolari pe baril, într-o perioadă în care de obicei se plasa la un nivel mult mai scăzut.

Iar veștile rele nu se opresc aici. Potrivit Bloomberg, producția Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a înregistrat o scădere exact în momentul în care rafinăriile se află în plin proces de asigurare a surselor de aprovizionare, ceea ce a avut un impact asupra evoluției prețurilor petrolului de săptămâna trecută.

Nivelul producției OPEC, cartel responsabil cu 40% din necesarul de alimentare cu petrol a pieței globale, și-a redus în martie producția la cel mai redus nivel din 2011, ca urmare a situației conflictuale din Libia.

WTI, la cea mai înaltă medie sezonieră a ultimilor 8 ani

Iar scăderea nu este una temporară, dovadă că este cea de-a cincea scădere lunară din ultimele 7 luni. Nu este de mirare că în acest context, Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care consiliază statele consumatoare de petrol, a făcut un apel de majorare a producției pe 11 aprilie către OPEC.

Motivul: rafinăriile din SUA și Europa își vor majora cererea de petrol ca urmare a cererii sezoniere mai mari de carburanți care apare odată cu sosirea anotimpurilor calde.

“Barilii de petrol neproduși în martie nu vor exista pe piață în momentul în care rafinăriile vor fi nevoite să-și majoreze producția în lunile viitoare", a declarat Michael Lynch, CEO al Strategic Energy & Economic Research din Winchester, Massachusetts, citat de Bloomberg. “Va exista o presiune venită din partea ofertei odată cu ieșirea rafinăriilor din mentenanță", a continuat acesta.

Pariurile mai mult sau mai puțin speculative făcute pe piața petrolului a făcut ca WTI să ajungă la cea mai înaltă medie a acestei perioade din ultimii opt ani, mai exact din 2006.

OPEC ar trebui să-și majoreze producția cu 3,38% în a doua jumătate a anului

Producția OPEC a scăzut cu 890.000 de barili pe zi, până la un nivel de 29,6 milioane de barili în luna martie. Potrivit IEA, pentru a satisface cererea la nivel global, cartelul OPEC ar trebui să-și majoreze producția la 30,6 milioane de barili pe lună în a doua jumătate a anului, o majorare semnificativă, de un milion de barili pe zi sau de 3,38% față de actualul nivel.

Este de așteptat, potrivit IEA, ca, la nivel global, consumul să se majoreze cu 1,4%, până la un nivel de 92,7 milioane de barili pe zi, în special ca urmare a creșterii consumului în Asia. Anticipările privind majorarea consumului în China sunt de 3,4% sau de 10,5 milioane de barili pe zi.

Producția Libiei a scăzut pentru a zecea oară în ultimele 12 luni, cu 100.000 de barili, în prezent ea ajungând la 250.000 de barili pe zi.

Și producția Arabiei Saudite, de ajutorul căreia ar avea nevoie SUA pentru a micșora prețul petrolului, s-a micșorat cu 285.000 de barili, până la 9,57 milioane de barili pe zi.

Prețul petrolului pe piața americană a atins săptămâna trecută cel mai înalt nivel din ultima lună și jumătate, West Texas Intermediate (WTI) încheind ziua de vineri în creștere cu 34 de cenți, la un nivel de 103,74 dolari pe baril.

Mișcarea a fost confirmată luni dimineață și pe piețele futures, atât de WTI, cât și de Brent, ultimul tip de petrol încheind o serie de 3 zile de depreciere, câștigând 0,6% în numai câteva ore, potrivit Bloomberg.

Motivul: escaladarea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia au alimentat temerile unei posibile scurtcircuitări a alimentării cu energie a Europei.

Indicii futures s-au apreciat cu 0,6% atât pe NYMEX, cât și bursa londoneză ICE Futures Europe. Rusia a solicitat o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate al ONU după confruntările armate dintre forțele de securitate ucrainene cu forțele separatiste pro-ruse în Slovyansk.

Eventualele sancțiuni impuse celui mai mare exportator de energie se vor simți în prețuri

O altă presiune pe prețul petrolului a pus și știrea demisiei premierului Libiei, stat membru OPEC, care a informat parlamentul că nu vrea ca, prin candidatura sa, să contribuie la escaladarea violențelor.

O eventuală stopare a tranzitului gazelor naturale prin Ucraina ar putea avea "un impact major asupra prețurilor gazelor și petrolului", susține Ed Morse, șeful diviziei de commodities de la Citigroup Inc. Orice sancțiune impusă de Occident industriei de petrol și gaze a celui mai mare exportator de energie din lume, Rusia, va cauza o creștere mult mai semnificatovă a prețurilor, consideră acesta.

Prima de tranzacționare Brent-WTI, la minimul ultimelor șase luni

“Cea mai importanță contribuție la tonul ferm care poate fi observat pe piață este reprezentată de îngrijorarea din ce în ce mai mare referitoare la situația din Ucraina", a declarat Michael McCarthy, de la CMC Markets din Sydney, care anticipează o posibilă vânzare generalizată a contractelor futures în cazul în care Brent-ul atinge un nivel cuprins între 109,5 și 110 dolari pe baril.

Brent-ul cu livrare în luna mai s-a apreciat luni dimineață cu 59 de cenți, ajungând pe ICE Future Europe la 107,92 de dolari pe baril, după ce și săptămâna trecută câștigase 0,6%.

Brent-ul cu livrare în iunie s-a apreciat și el cu 49 de cenți, ajungând la 107,89 de centi la 11:09, ora Sydney-ului.

WTI cu livrare în mai a câștigat 59 de cenți, sau 0,6%, atingând un nivel record pentru ultima lună și jumătate, de 104,33 dolari pe baril. Săptămâna trecută, WTI s-a apreciat cu 2,6%, cea mai mare apreciere înregistrată într-o săptămână din luna decembrie.

Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a fost de 3,62 dolari, în apropierea minimului ultimelor șase luni, înregistrat pe 11 aprilie, de 3,59 dolari. {jathumbnailoff}

Nu este un mare secret faptul că bugetul Rusiei este construit pe baza unui preț minim al petrolului, aflat cu doi dolari sub media înregistrată de Brent în ultimii 3 ani, de aproximativ 108 dolari pe baril.

Acesta este motivul pentru care mai mulți analiști, în special politici, dar mai nou și economici, printre care investitorul George Soros sau guvernatorul BNR Mugur Isărescu, par a agrea o manipulare a prețului petrolului din partea Statelor Unite, menită a da o lovitură de grație veniturilor statului rus și execuției sale bugetare.

Adevărata sancțiune pentru Rusia ar fi o scădere a prețului petrolului pe piețele internaționale la sub 90 de dolari pe baril, ceea ce ar afecta bugetul "sensibil" al statului şi ar reprezenta cea mai importantă sancțiune a comunității internaționale, a declarat recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Bugetul Rusiei este foarte sensibil şi de la 90 de dolari (prețul pe barilul de țiței - n.r.) în jos impactul ar fi major. Probabil că asta ar fi adevărata sancțiune", a explicat acesta.

N-ar fi prima dată când SUA a apelat la această armă, extrem de eficientă în câștigarea Războiului Rece. Fosta administrație Reagan, în strânsă colaborare cu cei doi președinți ai Fed, Volker și Greenspan, au elaborat o politică monetară de întărire a dolarului care a dus la prăbușirea prețului petrolului la 27,88 dolari pe baril la finalul celui de-al doilea mandat al lui Ronald Reagan. Există însă o diferență față de acea perioadă, pe care guvernatorul Isărescu ar trebui să o cunoască, actuala politică monetară a Fed nu este una restrictivă, menită a întări dolarul, ci una de relaxare, cantitativă și mai ales calitativă.

Execuția bugetară a Rusiei, dependentă de prețul petrolului

Dacă analizăm economia și bugetul Federației Ruse, declarația guvernatorului BNR pare a se baza pe date. Potrivit calculelor Forbes, dacă luăm în calcul prețul petrolului Brent de la finalul lui 2013, 111,76 dolari pe baril și cel al gazelor naturale, de 66 dolari pe baril echivalent petrol, veniturile totale obținute de Rusia de la industria petrolieră sunt de 662,3 miliarde de dolari (26.5% din PIB), iar cele obținute numai din exportul de petrol și gaze de 362,2 miliarde de dolari (14,5% din PIB).

În prezent Rusia produce aproximativ 10,4 milioane de barili pe zi și exportă aproximativ 70% din această cantitate. Prețul petrolului rusesc (Ural) s-a tranzacționat istoric în apropierea celui al petrolului Brent, aflat un nivel de aproximativ 106 dolari pe baril în prezent. La aceste prețuri și volume, veniturile Rusiei din petrol ar fi 402 miliarde/an. Mai mult de jumătate din veniturile bugetare de 410 miliarde de dolari/an provin din taxele și impozitele pe care industria de petrol și gaze le plătește.

Forbes susține că, pentru a avea o execuție bugetară echilibrată, Rusia are nevoie de un preț de 118 dolari/baril.

Rezervele SUA, echivalente cu producția pe 67 de zile a Rusiei

Rezervele strategice de petrol ale SUA sunt de 696 de milioane de barili (aproximativ echivalentul a 67 de zile de producție rusească). Petru aceste rezerve, efectuate începând cu criza petrolului din 1970, SUA a plătit în medie 29,75 dolari pe baril sau 36,93 de dolari pe baril, dacă luăm în calcul și costurile de stocare, mai puțin dobânda). 

Dacă SUA ar putea coborî prețul Brent-ului la un nivel de 70 de dolari pe baril (de la 106 dolari cât este în prezent!) și reduce volumele de export ale Rusiei cu un milion de barili pe zi, Forbes estimează că economia Rusiei ar suferi pierderi de venituri de 13,5 miliarde de dolari pe lună din industria de petrol și gaze și de venituri din export în valoare de 10 miliarde pe lună.

În același timp, eliberarea rezervelor strategice ale către export ar diminua costurile cu importurile ale SUA cu 10,4 miliarde de dolari pe lună.

Execuția bugetară a Arabiei Saudite, dependentă de un preț de 94 dolari pe baril

Toate bune și frumoase, numai că pentru a manipula prețul internațional al petrolului, rezerva strategică a SUA (echivalentă cu producția pe 67 de zile a Rusiei) este insuficientă. Mai este nevoie și de ajutorul OPEC, în special al Arabiei Saudite (singurul producător de talia Rusiei). Folosind presiuni geopolitice, SUA ar putea să convingă cartelul exportatorilor de petrol să joace acest joc, însă numai pe o perioadă limitată de timp.

Motivul: nu numai Rusia depinde de prețul internațional al petrolului pentru echilibrarea execuției bugetare. 

Așa cum remarca în urmă cu un an Energy Report, până și cartelul OPEC, care timp de aproape două decenii a dictat prețul petrolului la nivel global a pierdut controlul acestuia. Motivul: subvenționarea masivă a prețurilor pe plan intern, dublată de explozia demografică, a condus la majorarea consumului intern și la micșorarea exporturilor, ceea ce pune în pericol execuția bugetară a statelor membre. 

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți.

Potrivit Arab Petroleum Investments Corp. (Apicorp), Arabia Saudită, cel mai mare producător OPEC, are nevoie de un preț de 94 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția balanța bugetară. Irakul stă mult mai rău, prețul țițeiului la care excel-ul ministerului de finanțe de la Bagdad s-ar închide este de 125 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât cel la care și-ar rezolva Quatar-ul problemele bugetare.

În prezent, prețul unui baril de țiței care constituie coșul OPEC este de 102,16 dolari.

Exxon și Chevron - primii loviți de o eventuală manipulare a prețului

În plus, primii care ar avea de suferit de pe urma manipulării prețului petrolului nu ar fi rușii, ci marii giganți petrolieri americani, precum Exxon sau Chevron. Și asta pentru că nu există un singur preț al petrolului, după cum nu există un singur tip de petrol. Vânzarea rezervelor de petrol din SUA ar pune presiune, cel puțin la început, în special pe prețul petrolului din SUA. Pentru că stocurile americane au fost alimentate evident cu petrol din SUA, în special West Texas Intermediate (WTI), etalonul de pe acea piață.

În lume, există mai multe burse ale petrolului, pe lângă NYMEX și bursa londoneză ICE Futures Europe, printre care cea de la Dubai, Singapore sau Japonia. De asemenea există mai multe tipuri de petrol, din care 3 sunt extrem de importante: West Texas Intermediate, Brent și Dubai (coșul OPEC). Pe piața anmericană benchmark-urile sunt WTI și Brent-ul, pe cea europeană, Brent-ul, pe cea asiatică Brent-ul și Dubai-ul, iar în Japonia, Australia și Noua Zeelandă, Dubai-ul. În România, benchmark-ul este țițeiul Ural, a cărei evoluție este istoric legată de cea a Brent-ului.

SUA ar trebui să manipuleze Brent-ul, nu WTI

Pentru a avea efect asupra execuției bugetare a Rusiei, SUA ar trebui să manipuleze prețul Brent-ului (și indirect al Uralului), și nu pe cel al WTI. Pentru că, de multe ori, WTI și Brent au o evoluție diferită. În prezent Brent-ul se tranzacționează la o primă de aproximativ 5 dolari față de WTI.

Evoluțiile diferite ale celor două prețuri au la bază producția suplimentară de petrol de șist în Statele Unite ale Americii, conflictele din Libia și embargoul impus Iran-ului (exportatori pe piața europeană, și nu pe cea americană).

În plus, avem de-a face cu două tipuri de țiței. Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vâscozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.

Brent-ul conduce lumea

De aceea, evoluția raportului Brent-WTI este extrem de importantă pentru prețurile produselor petroliere din întreaga lume. Țițeiul Brent dictează mai nou prețurile produselor petroliere nu numai în Europa sau Asia, ci și pe coasta estică și pe coasta vestică a SUA, pentru că tipul de țiței folosit pentru a calcula benchmark-ul pe aceste pieței este Brent transportat maritim către rafinăriile din aceste regiuni. Este mai ieftin (și din cauza distanței) să transporți Brent pe coasta de est a SUA , decât să transporți WTI din Golful Mexic. WTI dictează prețurile în zona de mijloc și de vest a SUA, pentru că transportarea Brent-ului la rafinăriile din acea regiune este mai dificilă ca urmare a absenței unei rețele de conducte. Drept urmare, companiile au tendința să renunțe la contractele WTI și să apeleze la contractele futures pe Brent pentru a evita problemele ridicate de volatilitatea prețurilor.

Coșul de referință OPEC urmează evoluția Brent-ului

Și în celelalte regiuni ale globului, importanța Brent-ului ca referință este în creștere. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze îndeaproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril. În prezent, prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu coșul OPEC este de 4 dolari pe baril.

Ural-ul s-a apreciat în raport cu Brent-ul

Pentru Rusia, dar și pentru România, la fel de importantă ca evoluția Brent-ului este evoluția țițeiului Ural. Prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul a atins vara trecută maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime ale acestui tip de țiței. Dacă istoric, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, în vară el se tranzacționa la o primă de 73 de cenți față de acesta. În prezent, un baril de Ural se tranzacționează la un discount de mai puțin de 50 de cenți față de Brent (la 105,5 dolari pe baril).

Un embargou impus Rusiei ar majora prima de tranzacționare a Uralului

Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorossivysk, de la Marea Neagră.

Un eventual embargou impus Rusiei nu ar face altceva decât să reducă oferta de Ural și să majoreze astfel prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul. Rusia ar exporta mai puțin la prețuri mai mari, și probabil că va suferi de pierderi de venituri. Însă principalele pierzătoare vor fi companiile din Sud-Estul Europei (printre care și OMV Petrom sau Rompetrol, de exemplu) și clienții lor din această parte a lumii, care, cel puțin comparativ cu restul consumatorilor, vor achita prețuri mai mari la combustibili.

{jathumbnailoff}

La mai puțin de o lună de la intrarea în vigoare a majorării accizelor la benzină și motorină, guvernul Ponta primește vești bune din piață. Temporar numai, se pare.

Astăzi, prețul internațional al petrolului a scăzut considerabil ca urmare a îngrijorărilor privind ritmul de creștere economică a Chinei, West Texas Intermediate (WTI) coborând sub suta de dolari pe baril, mai exact 99,41 de dolari.

Brent-ul, etalonul pe piața europeană, a coborât la rândul său la 108,24 dolari, în scădere cu 31 de cenți față de ziua de ieri.

În plus, companiile autohtone au anunțat micșorări de prețuri la carburanți, tocmai ca urmare a evoluției prețului internațional din ultimele zile. Deși au fost considerabile, ieftinirile n-au fost de natură să compenseze scumpirile înregistrate de la începutul anului, cauzate de modificarea modului de calcul al accizei și de evoluția defavorabilă a prețului internațional al petrolului.

Petrom a ieftinit benzina și motorina

Astfel, potrivit Economica.net, Petrom, liderul pieței de distribuție a carburanților din România, a ieftinit miercuri la ora zero carburanții, pentru a treia oară în mai puțin de o săptămână. În total, ieftinirea din ultima săptămână a fost de 9 bani pe litru la benzină şi 12 bani la motorină.

Numai că speranțele guvernului Ponta ca evoluția prețului internațional să înghită majorarea de 40 de bani de la 1 aprilie, provocată de creșterea accizelor la benzină și motorină, sunt alimentate doar pe termen scurt.

Costurile de producție în ascensiune scumpesc petrolul

Dincolo de conflictul din Ucraina și de posibilele sancțiuni impuse de Occident Rusiei, piața petrolului nu se află deloc într-o situație confortabilă.

Dovadă: Chevron, una dintre cele mai importante companii din domeniu, și-a revizuit astăzi estimările privind prețului barilului de petrol Brent pentru 2014, de la 79 de dolari, la 110 dolari, un nivel cu 2 dolari peste nivelul mediu înregistrat în ultimii 3 ani. Iar motivul invocat nu ține neapărat de situația geopolitică, ci de este unul endogen: majorarea costurilor de producție în industrie. Potrivit lui John Watson, directorul executiv al Chevron, citat de Financial Times, producția zăcămintelor mature este în scădere, iar costurile cu explorarea și dezvoltarea de noi zăcăminte într-o puternică ascensiune.

Petrolul a început 2014 în aceeași notă în care a evoluat în 2013: West Texas Intermediate (WTI) a atins pe piața americană minimul ultimei luni, în timp ce Brent-ul s-a apreciat pe piața europeană.

De altfel, în pofida anticipațiilor optimiste ale pieței, care a pariat în ultimii trei ani pe ieftinirea petrolului ca urmare a majorării producției statelor non-OPEC și a revoluției tehnologiei de șist din SUA, petrolul, în special benchmark-ul de pe piețele globale, Brent-ul, s-a încăpățânat să termine an de an în apropierea nivelului de 108 dolari pe baril.

Și pentru 2014 situația este una similară. Unii analiști pariază pe o reducere a prețului ca urmare a majorării ofertei la nivel global, alții și-au pierdut speranța și consideră că era petrolului ieftin a apus definitiv.

WTI cu livrare în februarie a încheiat ziua de ieri pe New York Mercantile Exchange (NYMEX) la 95,44 dolari pe baril, în scădere cu 2,98 dolari, cel mai redus nivel înregistrat din 2 decembrie.

Brent-ul cu livrare în februarie a câștigat, în schimb, 30 de cenți, ajungând la 108,08 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Brent-ul se tranzacționa ieri la o primă de 12,64 dolari față de WTI.

Prețul Brent-ului, stagnant pentru al treilea an consecutiv

Pentru al treilea an consecutiv, prețul internațional al petrolului Brent nu s-a mișcat în nicio direcție. La fel ca și în 2011 și 2012, în 2013 a fost înregistrat un preț mediu de 108 de dolari pe baril, anticipațiile pieței privind efectul majorării ofertei ca urmare a revoluției tehnologiei de șist asupra prețului nematerializându-se ca urmare a problemelor înregistrate cu producția în alte zone ale lumii.

Potrivit Financial Times, pentru mulți investitori în materii prime, dar și pentru fondurile de hedging, care-și asigură profiturile pariind pe volatilitate, evoluția prețului petrolului a însemnat venituri mai mici. Pentru băncile de investiții, de asemenea, un preț al petrolului relativ stabil se transpune într-o înghețare a activității, clienții lor neavând motive să apeleze la serviciile lor și să-și asigure, printr-un contract de hedging, un preț fix pentru o anumită cantitate. De altfel, OMV Petrom, cea mai mare companie de petrol și gaze din Sud-Est-ul Europei, de exemplu, a renunțat în 2013 la semnarea unui contract de hedging, deși anii anteriori a avut semnate astfel de contracte. Iar decizia OMV Petrom a avut efecte favorabile asupra profiturilor companiei.

Singurii care au beneficiat de relativa stagnare a prețului internațional al petrolului au fost membrii OPEC, care și-au asigurat venituri stabile.

2014: anul confirmării profețiilor investitorilor?

Întrebarea care rămâne este: vor decide investitorii să arunce prosopul sau 2014 va fi un an diferit față de 2011, 2012 și de 2013? 

Cei mai mulți dintre investitori chestionați de Financial Times cred că în 2014 li se vor îndeplini în sfârșit profețiile, majorarea producției urmând a surclasa o modestă majorare a producției, micșorând prețul internațional al petrolului și testând capacitatea OPEC de a putea face arbitraj pe piață și de a menține prețurile stabile.

"Revoluția tehnologiei de șist, care se suprapune pe o maturitate în exploatarea zăcămintelor offshore, sugerează un tablou robust al ofertei", susține Ed Morse, șeful diviziei de commmodities al Citi, bancă ce anticipează un nivel mediu de 98 de dolari pe baril în 2014, în scădere cu 10 dolari față de perioada 2011-2013.

"Tendița din ultimii ani va continua, pentru că nimic nu s-a schimbat", crede în schimb Michael Dei-Michei, de la JBC Energy, firmă de consultanță care estimează un nivel mediu de 110 dolari pe baril anul viitor, în creștere cu 2 dolari.

Petrolul: 50 de dolari sau 140 de dolari pe baril?

Și analiștii chestionați de Wall Street Journal par la fel de indeciși. Prețul WTI, cel puțin, a evoluat negativ ca urmare a problemelor de transport. Acestea s-au atenuat în ultimul timp, însă Sabine Schels, șeful diviziei de commodities la Bank of America Merrill Lynch, se îndoiește ca acestea vor dispărea pe termen lung.

"În următoarele 12-24 de luni, am putea să asistăm la o scădere a WTI la 50 de dolari pe baril, preț menit a stopa actualul ritm al producției din SUA", crede aceasta.

John Hummel, director de investiții la AIS Group, crede că exploatarea tuturor acestor noi resurse, pe baza cărora se speră în majorarea producției, este extrem de scumpă în comparație cu exploatarea resurselor tradiționale. În plus, Hummel se așteaptă la o reducere a producției de petrol și gaze de șist până în 2015.

"Dacă cererea la nivel global se accelerează și în economiile dezvoltate, nu numai în cele emergente, piața va fi tensionată", susține acesta.

"Prețurile vor fi volatile, însă în partea superioară", susține Hummel, care crede că nivelul de 140 de dolari pe baril din 2008 se va repeta, chiar dacă nu în 2014, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat.

Geopolitica și politica monetară a Fed, mai importante decât cererea și oferta

În ceea ce privește majorarea producției la nivel global, problemele geopolitice fac aproape imposibilă orice predicție. Cele trei state care și-au anunțat intenția de a-și majora producția, Libia, Irakul și Iranul au de depășit diferite obstacole, de la cele ce țin de infrastructura de transport, la cele ce țin de negocierile cu ceilalți membri OPEC sau la negocierile privind ridicarea embargoului impus Iranului.

În plus, în opt din ultimii zece ani, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a supra-estimat creșterea producției non-OPEC", a remarcat Tom Nelson, manager al Investec Asset Management’s Global Energy Fund, citat de Financial Times.

Paradoxal, chiar și în condițiile în care estimările IEA de majorare cu 1,2 milioane de barili pe zi a producției non-OPEC se adeveresc, prețul internațional al petrolului ar putea fi să nu profite de această evoluție ca urmare a majorării cererii în SUA și nu în statele emergente. Însă evoluția cererii din SUA rămâne în continuare la mâna politicii monetare a Fed, un alt element de care va depinde prețul petrolului. Dacă Fed va continua actuala politică monetară laxă, orice speranță de micșorare a prețului petrolului este deșartă. {jathumbnailoff}

Prețul petrolului a explodat în ultima lună, ceea ce a antrenat majorări de prețuri la combustibili în întreaga lume. În România, de exemplu, în ultimele trei zile numai, prețul litrului de benzină s-a majorat cu 3 bani, în timp ce cel de de motorină, cu un ban. De la sfârșitul lunii trecute, benzina s-a scumpit în România cu aproximativ 18 bani pe litru, în schimb ce motorina s-a scumpit cu 15 bani pe litru, ambele ajungând, la stațiile Petrom, undeva în jurul cifrei de 5,92 lei.

Calculate în euro, în primele două săptămâni ale acestei luni, potrivit Oil Bulletin redactat de Comisia Europeană, prețurile la benzină și motorină din România au avansat cu 3,1 eurocenți, respectiv 4 eurocenți pe litru. Scumpirile din România au ținut pasul cu cele din SUA, unde galonul s-a majorat cu 14,7 cenți (echivalent cu o majorare de 4 cenți pe litru) și au fost superioare mediei UE (de 1,4 eurocenți pe litrul de benzină și de 2,6 eurocenți pe litru) sau din zona euro (de 2,9 eurocenți pe litrul de benzină și de 2,5 eurocenți pe litrul de motorină).

România este, în continuare, statul UE cu cea mai ieftină benzină

Cu toate acestea, în urma reducerilor de preț mai agresive din prima jumătate a anului, România continuă să conducă în topul statelor cu cea mai ieftină benzină din UE, cu un preț de 1,294 euro pe litru, urmată de fostul lider de acum două săptămâni, Polonia, cu 1,304 euro pe litru. În cazul motorinei, România este depășită în topul celor mai ieftini carburanți, de Polonia, țările baltice, Bulgaria, Croația și Luxemburg.

Ural-ul și WTI s-au apreciat mai rapid ca Brent-ul

Dar cum poate fi explicat ritmul mai susținut de scumpiri din ultimul timp de pe piața internă? Dincolo de volatilitate cursului de schimb dolar/leu, ca și în cazul SUA principala explicație constă în majorarea mai accelerată a prețului petrolului de referință în România (cel cuprins în formulele de calcul de către companiile autohtone), Ural-ul (respectiv West Texas Intermediate în cazul SUA) comparativ cu țițeiul de referință de pe piața vest-europeană (Brent-ul). În prezent, un baril de Ural se tranzacționează la o primă de peste 70 de cenți, vinerea trecută prima a ajuns și la un dolar, față de Brent, după ce în ultimii 20 de ani, el s-a tranzacționat în medie la un discount de patru dolari. Similar, prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a ajuns la minimul ultimilor patru ani (cea mai redusă din 18 octombrie 2010), de doar 89 de cenți. În luna februarie, ea era de 23 de dolari pe baril!

Rușii majorează taxele vamale percepute la exportul de Ural

Vești proaste pentru șoferii români vin și din Rusia, principalul exportator de Ural, care își va majora taxele vamale percepute la exportul de țiței cu 2,9% începând cu 1 august, ca urmare a majorării prețului Ural-ului. Taxa standard ar urma să crească la 379,8 dolari pe tonă, sau 51,81 de dolari pe baril, de la 369,2 dolari pe tonă în această lună.

Rușii calculează taxele vamale la export pe media Ural-ului calculată pe perioada de referință cuprinsă între cea de-a 15-a zi a unei luni și cea de-a 14-a zi a lunii următoare. În ultima perioadă de referință, media prețului Ural-ului a fost de 105,05 dolari pe baril, față de media perioadei precedente de doar 102,64 dolari pe baril.

Analiștii anticipează o ieftinire a WTI

Potrivit Bloomberg, țițeiul West Texas Intermediate s-a tranzacționat în apropierea celui mai mare nivel înregistrat în ultimele 16 luni, ca urmare a micșorării  numărului de cereri de șomaj în SUA și a reducerii stocurilor pe Noul Continent.

WTI cu livrare în luna august a ajuns ieri la 108,04 dolari pe baril, în creștere cu 1,56 dolari pe New York Mercantile Exchange. 

Brent-ul cu livrare în septembrie a crescut ieri cu 9 cenți, sau 0,1 la sută, la 108.70 dolari pe baril pe ICE Futures Europe Exchange.

WTI ar putea avea o evoluție descendentă săptămâna viitoare, aprecierea de 12% din această lună fiind considerată excesivă deanaliștii chestionați de Bloomberg. 19 din 33 de analiști, sau 58%, au estimat o reducere a prețului WTI, îăn timp ce numai 7, sau 21%, au anticipat o majorare a prețului, iar alți 7 o stagnare. Săptămâna trecută, 50% din analiștii chestionați de Bloomberg au anticipat o majorare de preț. {jathumbnailoff}

Chiar dacă în prezent beneficiază de cea mai ieftină benzină din Europa, România detronând în ultima săptămână Polonia din fruntea topului prețurilor cele mai reduse la carburanți, volatilitatea cursului de schimb și evoluția prețului internațional al Ural-ului, sortimentul de țiței utilizat de companiile autohtone în formula de calcul al prețului benzinei și motorinei în România, ar trebui să dea șoferilor români de gândit. În pofida aprecierii considerabile a monedei naționale din ultimele zile în raport cu dolarul, leul nu a reușit să recupereze pierderea acumulată în ultima lună, ceea ce condus la o majorare a prețului combustibililor. În plus, avantajul comparativ al pieței interne în raport cu piața europeană, reprezentat de tipul de țiței utilizat în formulele de calcul, Ural vs Brent, pare a se evapora, săptămâna trecută Uralul tranzacționându-se la o primă de un dolar în raport cu Brent-ul, după ce în ultimii ani el s-a tranzacționat la un discount în medie de patru dolari în raport cu petrolul din Marea Nordului. 

Acesta este și motivul pentru care combustibilii s-au scumpit în România nu numai în ceea ce privește prețul în lei, ci și potrivit Oil Bulletin-ului publicat de Comisia Europeană, adică și în euro. Potrivit datelor CE din 8 iulie, într-o singură săptămână, un litru de benzina euro 95 s-a scumpit cu 1,26342 la 1,26356 euro, iar unul de motorină, de la 1,29656 la 1,2967 euro. Cu toate acestea, România a detronat Polonia (unde un litru de benzină costă 1,27124 euro) în topul celei mai ieftine benzine din UE. În ceea ce privește motorina, România a căzut un loc ca urmare a aderării la UE și includerii Croației în top, situându-se pe șase după Polonia, statele baltice și Croația.

Evoluția cursului dolar/leu din ultima lună

Un cargo de Ural, tranzacționat la cel mai înaltă primă față de Brent din ultimii 22 de ani

Dincolo de evoluția cursului dolar/leu și a recomandărilor analiștilor de a paria pe dolar, îngrijorătoare este și evoluția Uralului. Potrivit Bloomberg, vineri, un cargo de Ural de 80.000 de tone, care ar urma să părăsească portul Novorosisk pe 27 iulie s-a tranzacționat la o primă de un dolar față de țițeiul Brent, cel mai mare nivel înregistrat din iulie 1991 încoace. Așa cum scria săptămâna trecută Energy Report, prima de tranzacționare a Uralului în raport cu Brent-ul a atins maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime ale acestui tip de țiței. Dacă istoric, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, săptămâna trecută el se tranzacționa la o primă de 73 de cenți față de acesta, iar vineri chiar la o primă de un dolar. Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorossiysk, de la Marea Neagră.

Trimestrul al doilea a fost unul bun pentru șoferii români

De altfel, în ultimele trei luni, evoluția combustibililor din România a fost una relativ favorabilă consumatorilor. Dovadă: în al doilea trimestru al acestui an, România a coborât un loc în clasamentul mondial al statelor cu cea mai scumpă benzină, de pe 33 pe 34, dar și în cel al poverii financiare a prețului combustibilului, respectiv de pe 8 pe 9, potrivit unui clasament periodic întocmit de cei de la Bloomberg.

Astfel, în iunie, în România, prețul mediu al benzinei regular se cifra la 6,48 dolari/galon, în scădere față de nivelul de 6,70 dolari/galon consemnat în februarie, ceea ce a făcut ca România să coboare de pe locul 33 pe locul 34 în topul Bloomberg al statelor cu cea mai scumpă benzină, în cifre absolute.

Din punct de vedere al poverii pe care o reprezintă benzina în bugetul românilor, situația s-a îmbunătățit ușor, de asemenea, România coborând de pe 8 pe 9 în topul Bloomberg. Achiziționarea unui galon (circa 3,78 litri) de benzină reprezintă acum, în medie, 26,97% din venitul mediu zilnic la nivel național din România, față de 30% în februarie.

Nu doar ușoara ieftinire a benzinei a contribuit la această evoluție, ci și majorarea venitului mediu zilnic al românilor, de la 22 la 24,04 dolari pe zi.

{jathumbnailoff}

După un început de an destul de prietenos pentru șoferii din întreaga lume, piața petrolului pare a rezerva surprize neplăcute acestora în cea de-a doua jumătate a anului. Petrolul West Texas Intermediate (WTI) a sărit de 100 de dolari pe baril, revenind la un nivel neînregistrat din mai 2012, ca urmare a intensificărilor conflictelor politice din Egipt și a publicării unui raport care arată o reducere masivă a stocurilor de petrol din SUA.

Indicii futures ai WTI s-au majorat pentru a treia zi consecutivă după ce președintele egiptean Mohamed Mursi a respins un ultimatum al forțelor armate pentru a rezolva impasul politic din Egipt. Protestele la nivel național împotriva președintelui au majorat temerile privind o eventuală perturbare a transportului de țiței prin Canalul Suez sau prin conducta Suez-Med.

O altă veste care a îngrijorat piața a fost cea a scăderii stocurilor de petrol din SUA cu 9,4 milioane de barili săptămâna trecută, veste dată de American Petroleum Institute.

“Evenimentele din Orientul Mijlociu au impulsionat piața petrolului", a declarat David Lennox, analist la Fat Prophets din Sydney, citat de Bloomberg. 

Petrolul WTI cu livrare în august a câștigat 2,58 dolari, sau 2,6 la sută, ajungând la 102,18 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange. Volumul tranzacțiilor a fost impresionant, de șapte ori media ultimei sute de zile.

Petrolul Brent cu livrare în august a crescut la rândul să cu 1,61 dolari, sau 1,6 la sută, ajungând la 105,61 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe Exchange. Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI s-a redus lși ea semnificativ, la numai 3,34 dolari. În luna februarie, ea era de 23 de dolari pe baril.

Ultima oară când temporar WTI a trecut de 100 de dolari pe parcursul unei zile de tranzacționare a fost pe 14 septembrie, după ce Federal Reserve a anunțat că va lansa o nouă operațiune de relaxare calitativă pentru a încuraja creșterea economică.

Prima de tranzacționare a țițeiului Brent raportat la West Texas Intermediate (WTI), cele mai tranzacționate sortimente de petrol la nivel global, a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii doi ani jumătate, coborând sub 5 dolari pe baril, ca urmare a îmbunătățirii rețelei de transport a țițeiului în Statele Unite ale Americii (SUA). Tendința a fost anticipată încă din februarie 2012 de analiștii Goldman Sachs.

Până la jumătatea lui 2010, WTI a fost în general cel mai scump țiței, acesta pierzându-și poziția de lider în favoare Brent-ului. În cursul zilei de ieri, prima de tranzacționare a Brent-ului a coborât la doar 4,77 dolari, cea mai redusă din 18 ianuarie 2011 încoace. De la începutul anului, WTI a câștigat 5,2 %, în timp ce Brent-ul a pierdut 8,1%, în urma stabilizării livrărilor din Marea Nordului, care au avut de suferit în această iarnă ca urmare a efectuării unor importante lucrări de întreținere la platformele petroliere și la rețelele de distribuție.

Bloomberg pune aprecierea WTI pe seama îmbunătățirii rețelelor de conducte din SUA și pe seama utilizării eficiente a unor legături feroviare, care au deblocat pentru piață rezervele în exces deținute la Cushing, Oklahoma.

"Există acum o probabilitate mare nu numai importurile americane de țiței să se reducă, ci și ca, în scurt timp, SUA să exporte petrol", susține Bill O'Grady, strateg șef la Investment Management Confluence din St Louis.

WTI cu livrare în august s-a apreciat ieri cu 1,43 dolari, sau 1,5%, ajungând la la 97,99 dolari pe baril la New York Mercantile Exchange, cel mai înalt nivel atins de WTI din 19 iunie.

Brent-ul cu livrare în august a câștigat la rândul său 84 de cenți, sau 0,8 la sută, încheind ziua pe ICE Futures Europe Exchange la 103 dolari pe baril. Prima de tranzacționare a Brent-ului față de WTI cu care s-a închis ziua a fost de 5,01 dolari, cea mai redusă primă de închidere a unei zile din 4 ianuarie 2011.

"WTI își savurează revenirea sa ca lider de piata", crede Olivier Jakob , managing director la Petromatrix GmbH, o companie elvețiană.

Pe 14 octombrie 2012, ecartul dintre Brent și WTI era de 28,08 dolari pe baril. La finalul anului trecut, acesta scăzuse la 19,29 dolari, pentru ca media pe prima jumătate a anului (1 ianuarie-28 iunie) să fie de 16,04 dolari.

"Chiar și rafinăriile americane de pe coasta de Est, care în mod tradițional prelucrează Brent, pot avea acces cu ușurință la WTI", explica pe 28 iunie un raport al departamentului american pentru energie noua situație din piață. "Țițeiul american poate fi transportat cu lejeritate prin rețeaua de căi ferate din SUA, putând înlocui la costuri reduse importurile de Brent, ceea ce pune o presiune descendentă asupra prețului țițeiului Brent și conduce la îngustarea diferențialului față de țițeiul WTI.", se preciza în raport.

Petrom a ieftinit în această noapte, începând cu ora 24, carburanții, sincronizându-și prețurile cu mișcarea de ieftinire a țițeiului de pe piețele internaționale. Astfel, un litru de benzină va fi cu 4 bani mai ieftin, iar unul de motorină, cu 5 bani mai ieftin.

La benzinăria de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, de exemplu, un litru de benzină Standard 95 va costa 5,74 lei, în timp ce unul de motorină standard, 5,77 lei. Cei care au alimentat mașinile de la această stație după miezul nopții, nu au mai achita 6,2 lei pe un litru de benzină Extra 99 și 6,05 lei pe unul de motorină Extra, ci doar 6,16 lei, respectiv 6 lei.

În ultima săptămână, companiile românești au decis mai multe reduceri a prețurilor carburanților, după o perioadă destul de tumultoasă în care prețurile au fost majorate ca urmare a deprecierii monedei naționale de la începutul lunii.  Așa se explică faptul că, deși, potrivit Oil Bulletin, prețul în euro al benzinei din România a scăzut de la 1,278 euro pe litru pe 27 mai la 1,271 pe 3 iunie, iar motorina de la 1,3 euro pe litru la 1,28 euro pe litru, în lei prețul s-a majorat. Motivul principal, dincolo de evoluția ascendentă a prețurilor produselor petroliere pe piața regională, este deprecierea masivă a leului. În perioada 30 mai-7 iunie, leul a pierdut numai puțin de 22 de bani în raport cu euro, cursul urcând de la 4,3220 a 4,5535, echivalentul unei deprecieri de 5%.

La ieftinirea combustibililor pe piața autohtonă a contribuit și evoluția internațională a prețului țițeiului, în special a Ural-ului mediteranean, țițeiul de referință de pe piața românească. Astfel, potrivit Bloomberg, Ural-ul mediteranean a pierdut ieri 21 de cenți, tranzacționându-se la un discount de  31 de cenți pe baril față de Brent. Ural-ul tranzacționat pe piața din nord-vest-ul Europei, în schimb, se tranzacționează la o primă de 22 de cenți pe baril. Brent-ul, la rândul său, se tranzacționa ieri la o primă de doar 5,98 dolari față de West Texas Intermediate (WTI), cel mai redus ecart înregitsrat între cele două tipuri de țiței din ianuarie 2011 încoace. Ieri Brent-ul picase sub 100 de dolari pe baril, ca urmare a îngrijorărilor referitoare la economia Chinei aflată într-o acută lipsă de cash.

{jathumbnailoff}

Indicii futures ai țițeiului, în special cei ai țițeiului american, West Texas Intermediate (WTI) au deschis în scădere ziua de marți, după ce luni au înregistrat cele mai ridicate aprecieri, de peste 1,5%, din acest an. Anterior, barilul de petrol atinsese cel mai redus nivel din ultima lună, Brent-ul coborând sub 100 de dolari pe baril. Mișcarea de apreciere de ieri este pusă de analiști pe deprecierea puternică a dolarului în raport cu celelelte valute internaționale, depreciere pusă pe seama publicării unui raport care arată o încetinire a activității manufacturiere peste Ocean, care alimentează pariurile potrivit cărora Federal Reserve va menține un ritm susținut de stimulare a economiei.

Dolarul a atins ieri cel mai scăzut nivel în raport cu yen-ul din 9 mai încoace, coborând sub 100 de yeni, mai exact 98,87 yeni. Dolarul s-a depreciat și în raport cu moneda europeană, euro fiind tranzacționat la 1,3108 dolari, cel mai înalt curs înregistrat în ultima lună.

WTI a pierdut în această dimineață pe piețele asiatice 0,6% după ce ieri câștigase numai puțin de 1,6%

"Petrolul se mișcă în ritm cu valutele", a declarat Bill Baruch, analist la Iitrader.com din Chicago. "Actorii din piașță pariază pe continuarea stimulării economiei de către Fed, iar prețurile se stabilizează după prăbușirea din ultima zi a săptămânii trecute", afirmă acesta.

Țițeiul WTI cu livrare în iulie a câștigat ieri 1,48 dolari, închizând ziua la 93,45 dolari pe baril. Volumul tranzacționat a fost cu 13% pe media ultimei sute de zile. 

Brent-ul cu livrare în iulie s-a apreciat și el cu 1,67 dolari, sau 1,7 la sută, încheind ziua la 102.06 dolari pe baril. Vineri și duminică noaptea, pe piețele asiatice, acesta coborâse sub nivelul de 100 de dolari pe baril.

Prima de tranzacționare a Bret-ului în raport cu WTI a crescut și ea la 8,61 de dolari, după ce încheiase ultima ședință de tranzacționare la 8,42 dolari.

{jathumbnailoff}

Țițeiul Brent a coborât pentru prima dată în ultima lună sub nivelul de 100 de dolari pe baril, deprecierea sa fiind urmată și de cea a țițeiului West Texas Intermediate (WTI), ca urmare a încetinirii activității economice din China și a deciziei Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a menține actualul nivel al producției. Analiștii se tem că, date fiind aceste evoluții, oferta s-ar putea să fie mult prea mare în raport cu cererea afectată de revenirea economică precară la nivel global. Șoferii vor fi principalii beneficiari ai noilor evoluții, prețurile benzinei și motorinei fiind calculate în funcție de cotațiile internaționale ale țițeiului.

Brent-ul a pierdut numai puțin de 0,7 la sută, ajungând la 99,67 dolari pe baril, în timp ce WTI a scăzut cu 0,8 la sută și ca urmare a faptului că stocurilor brute din SUA, cel mai mare consumator mondial de produse petroliere, se află la cel mai înalt nivel înregistrat din 1931 încoace.

"Suntem în situația în care piața este vulnerabilă la riscul de depreciere al țițeiului ca urmare nivelului de aprovizionare ridicat pe o piață și așa destul de bine acoperită",  a declarat Ric Spooner, analist la CMC Markets din Sydney, citat de Bloomberg.

Brent-ul cu livrare în iulie se tranzacționa la ora 3:30 (ora din Singapore) la 99,68 dolari pe baril, în scădere cu 71 de cenți față de ziua precedentă. În ultima săptămână numai, Brent-ul a pierdut 2,2%, iar pe întreaga lună mai deprecierea a fost de 1,9%.

WTI cu livrare în iulie se tranzacționa pe New York Mercantile Exchange (NYMEX) la un nivel de 91,40 dolari pe baril, în scădere cu 57 de cenți față de ziua precedentă. Prețul WTI a scăzut cu 2,3 ​​la sută săptămâna trecută și cu 1,6 la sută în luna mai. Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a fost de 8,28 dolari, în scădere față de nivelul înregistrat pe 31 mai, de 8,42 dolari.

JPMorgan Chase & Co a revizuit în sens negativ previziunile pentru Brent, la o medie de 113 dolari pe baril în cel de-al treilea, de la 120 dolari, cât estimase anterior.

Prețul țițeiului este unul dintre cei mai influenți indicatori economici. El este important atât pentru industria energetică, cât și pentru celelalte sectoare economice, energia fiind unul dintre cei mai importanți factori de producție, contribuind decisiv la stabilirea costurilor și, implicit, la strategia comercială a oricărei companii. El este extrem de important și pentru populație, care plătește pe litrul de benzină sau motorină un preț ce variază în ritm cu prețul internațional al țițeiului.

De la începutul anului, în pofida diverselor relaxări calitative și cantitative ale băncilor centrale, prețul țițeiului și odată cu el, cel al benzinei și motorinei, s-au micșorat mai peste tot în lume. Explicația este dată de raportul dintre cererea mai slabă (oglinda creșterii economice anemice de la nivel global, în special din UE, aflată în cel de-al șaselea trimestru de recesiune) și oferta mai bogată, care poate fi pusă pe seama revoluției tehnologice a tehnologiei de șist din SUA și pe baza imposibilității unor state membre ale OPEC de a-și reduce producția, PIB-ul și veniturile lor bugetare depinzând de cantitatea de petrol exportată.

Cu toate acestea, potrivit Financial Times, care citează o companie de cercetare de pe Wall Street, Sanford C. Bernstein, există "o parte întunecată a epocii de aur de șistului", un revers al medaliei, care ar putea afecta prețul petrolului și odată cu el pe cel al combustibililor, al benzinei și motorinei, pe termen lung: costul marginal de producție a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimul an. Costul marginal de producție este costul implicat de majorarea cu o unitate a actualei producții. În cazul petrolului el este costul implicat de majorarea producției cu un baril. Teoria economică susține că acesta nu trebuie să fie cel mult egal cu prețul obținând din vânzarea unității, în caz contrar, pe termen lung, compania întinzându-se mai mult decât îi permitea plapuma. Iar acesta este primul pas către faliment. Pe termen scurt, costul marginal de producție se poate situa și peste cel de vânzare al unui produs, însă numai în speranța ca, pe termen lung, investițiile în cercetare, responsabile pentru majorare costului marginal, vor fi încununate de succes și vor diminua considerabil nivelul acestuia.

Costul marginal de producție, peste prețul de vânzare al țițeiului

Potrivit Financial Times, într-o analiza recentă, Sanford C. Bernsteinse estimează costul marginal de producție din statele non-OPEC pe 2012 la 104,5 dolari pe baril, în creștere cu mai mult de 13% față de nivelul înregistrat în 2011, de 92,3 dolari pe baril. Ieri țițeiul Brent cu livrare în iulie se tranzacționa la 103,99 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aceeași lună, la 94,63 dolari pe baril.

Creșterea spectaculoasă a costului marginal de producție va avea implicații atât pentru prețul țițeiului de pe piața internațională, cât și pentru companiile petroliere. Foarte probabil, el va contribui la stabilirea unui prag minim de vânzare a petrolului dar și la plafonarea profitabilității sectorului.

Christophe de Margerie, directorul executiv al gigantului francez Total, a avertizat încă de luna trecută că tehnologia, inclusiv cea a șistului bituminos, nu conduce la reducerea costurilor marginale în industria petrolieră. Dimpotrivă, a precizat CEO-ul Total, "«barilii tehnologici», așa cum ne place nouă să-i numim, sunt zi de zi mai scumpi".

Fie prețurile vor crește, fie costurile vor trebui să scadă

Tendința de creșterea a costurilor de producție ale petrolului extras din șisturi sau nisipuri bituminoase folosind tehnologia fracturării hidraulice din SUA și Canada este cu atât mai importantă cu cât Agenția Internațională pentru Energie anticipează că numai puțin de 40 la sută din producția de petrol pe următorii cinci ani va veni din America de Nord.

"Marje nete de profit din acest sector sunt acum la cel mai redus din ultimul deceniu", a declarat firma după revizuirea datelor financiare a celor mai importante 50 de mari companii petroliere din lume listate la bursă. "Acest fenomen nu este durabil. Fie prețurile vor crește, fie costurile vor trebui să scadă", este concluzia companiei americane.

Sanford C. Bernstein estimează că costul marginal al producției de petrol a crescut cu aproximativ 250 la suta în ultimul deceniu, în creștere de la 30 de dolari pe baril în 2002 la un record de 104,5 dolari pe baril anul trecut. În același timp, costurile medii de producție au crescut de la 9,70 dolari pe baril în 2002 la 44.20 dolari pe baril anul trecut.

Ancheta antitrust a Comisiei Europene pe piața petrolului a fost declanșată în urma unei plângeri efectuate anul trecut nu de un actor de pe piața țițeiului, ci de un producător ungar de bioetanol, Panonia Ethanol, care s-a declarat nemulțumită de faptul că Platts i-a refuzat cererea de a participa la mecanismul său de stabilire a prețurilor de referință pe piața biocombustibilor.

Producătorul ungar a precizat că s-a rugat mai mult de un an de cei de la Platts să le acorde permisiunea de a putea raporta tranzacțiile lor în sistemul electronic folosit de agenția de raportare pentru stabilirea prețurilor de referință la etanol în cadrul ferestrei de jumătate de oră folosită de companie în acest scop. Pannonia susține că, în pofida faptului că a dat curs tuturor solicitărilor de informații suplimentare venite din partea Platts, cererea sa a fost respinsă.

"După ce am fost în mod repetat respinși de Platts, compania a depus la finalul anului trecut o plângere la Comisia Europeană, plângere care viza însă numai accesul la mecanismul de stabilire a prețurilor de referință pe piața produselor de etanol de către Platts", a precizat Mark Brennock, purtător de cuvânt al companiei, citat de Bloomberg.

Platts susține că și-a respectat standardele

Platts a comentat acuzațiile venite din partea celor de la Pannonia, susținând că a respectat propriile standarde. "Pentru a produce prețuri de referință de cea mai mare calitate, Platts analizează gradul în care companiile care doresc să participe la mecanismul de stabilire al acestora îndeplinesc condițiile necesare respectării metodologiei publicate de Platts", a declarat purtătorul de cuvânt al agenției de raportare, Kathleen Tanzy.

Așa cum explica ieri Energy Report, Platts publică o serie de cotații de referință, folosite pentru a determina prețurile plătite de companiile de rafinare pentru petrol şi de distribuitori pentru benzină şi motorină sau biocombustibili. Traderii raportează tranzacțiile către Platts într-o fereastră de tranzacționare de jumătate de oră. Ordinele de cumpărare și vânzare emise pe platforma electronică a Platts în acest interval, şi nu un istoric complet al tuturor tranzacțiilor fizice, sunt folosite pentru a determina prețul de referință. În plus, nu toate companiile implicate pe această piață, de la companii petroliere la fonduri de investiții, au decis să raporteze către Platts tranzacțiile cu livrare efectuate. Tot procesul este unul voluntar. De asemenea, Platts poate elimina tranzacțiile care ies din media pieței și chiar să nu i-a în calcul raportările unor companii, care se fac vinovate, în opinia experților Platts , de raportări suspecte. Acest lucru poate fi în avantajul prezentării unui preț de referință cât mai corect, însă poate avea și un efect contrar, prin limitarea accesului pe piață a unor noi jucători sau a unor jucători mai vechi, ceea ce poate conduce la o cartelizare a pieței. Riscul major implicat de noua anchetă a CE este acela ca nimeni să nu mai raporteze tranzacțiile către Platts și agențiile similare, de frica declanșării unei noi anchete, ceea ce ar arunca piața petrolului în haos. Acesta este si motivul pentru care un grup de reglementatori care au studiat pentru G-20 această piață în 2011 și 2012 au recomandat ca, în pofida neregulilor posibile, să nu se intervină agresiv, pentru că efectele negative ar putea fi mult mai mari decât cele pozitive.

Ancheta depinde de conținutul email-urilor și sms-urilor

Între timp, mai multe companii implicate au început să comenteze pe marginea anchetei declanșate de CE. Dacă Statoil a declarat toleranță zero încălcării directivelor UE, proprietarul singurei rafinării din Finlanda, Neste Oil Oyj, a precizat că, deși nu este anchetată, i s-au solicitat date menite a clarifica problema posibilei manipulări a prețurilor țițeiului și a biocombustibililor.

"Este foarte probabil ca procesul să intre în fază de metastază", a declarat Craig Pirrong, Institutului de Manangement al Energiei Globale, al Universității din Houston, care a adăugat că "totul va depinde de ce vor descoperi anchetatorii în email-urile, sms-urile, și mesajele de messenger, pentru că reprezentanții acestor companii discută unii cu ceilalți. Cercul s-ar putea extinde destul de rapid".

Autoritățile antitrust din Uniunea Europeană sunt cel mai temut dușman al companiilor internaționale, care de altfel sunt extrem de binevoitoare și sunt dispuse să tolereze chiar și nivelurile extrem de ridicate de impozitare de pe Bătrânul Continent, însă se feresc de anchetele antitrust ale Comisiei Europene ca de dracu. Motivele țin în special de puterile extrem de mari de care se bucură acestea, dreptul de proprietate sau secretul profesional fiind simple mofturi în ochii anchetatorilor europeni. La nivelul UE, nu există nicio instituție cu puteri mai discreționare decât cele ale autorităților antitrust.

Ultima victimă a acestora este piața petrolului și a produselor derivate din acesta. În urmă cu două zile, trei companii petroliere, Royal Dutch Shell, BP, Statoil, dar şi Platts, companie a grupului McGraw Hill Financial specializată în furnizarea de date privind sectorul petrolier, au informat că sunt investigate, după ce Comisia Europeană a derulat raiduri în trei ţări, două membre ale UE, Olanda și Marea Britanie, și una din afara UE, Norvegia, în căutarea de dovezi în ceea ce privește manipularea unor prețuri.

Ancheta, care vizează produse din petrol şi biocombustibili, invocă, potrivit Bloomberg, lipsa de transparenţă a pieţei petroliere cu livrare fizică, nu a celei cu derivative pe petrol. În ultimul an, autorităţile de reglementare din diverse regini ale lumii au derulat anchete similare în alte sectoare, precum cel bancar, pentru manipularea indicelui LIBOR. Royal Bank of Scotland, UBS şi Barclays au primit amenzi de circa 2,5 miliarde de dolari, iar alte firme sunt încă investigate în ancheta LIBOR.

Ce anchetează CE?

Deocamdată, nu este clar ce anchetează oficialii UE, nici la nivel de produse, nici la nivel de persoane.  "Comisia este îngrijorată că mai multe companii s-ar putea să fi colaborat în raportarea de preţuri distorsionate unei agenţii care publică date despre cotaţii, cu scopul de a manipula preţurile publicate pentru un număr de produse petroliere şi biocombustibili", este singurul lucru care se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Nu se știe care dintre prețurile raportate de Platts (care se ocupă cu prezentarea unor benchmark-uri extrem de variate, de la prețul diferitelor tipuri de țiței la prețuri ale benzinei, motorinei sau ale gazului folosit pentru încălzire) sunt "suspecte" în ochii anchetatorilor. De asemenea, nu se cunoaște nivelul până la care merge ancheta. Sunt vizați și membrii ai conducerilor executive ale celor trei mari companii sau numai brokerii care raportează prețurile către Platts?

Piața poate prefera concurenții Platts

Platts publică o serie de cotaţii de referinţă, folosite pentru a determina preţurile plătite de companiile de rafinare pentru petrol şi de distribuitori pentru benzină şi motorină. Traderii raportează tranzacţiile către Platts într-o fereastră de tranzacționare de jumătate de oră. Ordinele de cumpărare și vânzare emise pe platforma electronică a Platts în acest interval, şi nu un istoric complet al tuturor tranzacţiilor fizice, sunt folosite pentru a determina preţul. În plus, nu toate companiile implicate pe această piață, de la companii petroliere la fonduri de investiții, au decis să raporteze către Platts tranzacțiile cu livrare efectuate. Tot procesul este unul voluntar. De asemenea, Platts poate elimina tranzacțiile care ies din media pieței și chiar să nu i-a în calcul raportările unor companii, care se fac vinovate, în opinia experților Platts , de raportări suspecte. Acest lucru poate fi în avantajul prezentării unui preț de referință cât mai corect, însă poate avea și un efect contrar, prin limitarea accesului pe piață a unor noi jucători sau a unor jucători mai vechi, ceea ce poate conduce la o cartelizare a pieței. Riscul major implicat de noua anchetă a CE este acela ca nimeni să nu mai raporteze tranzacțiile către Platts și agențiile similare, de frica declanșării unei noi anchete, ceea ce ar arunca piața petrolului în haos. Acesta este si motivul pentru care un grup de reglementatori care au studiat pentru G-20 această piață în 2011 și 2012 au recomandat ca, în pofida neregulilor posibile, să nu se intervină agresiv, pentru că efectele negative ar putea fi mult mai mari decât cele pozitive.

Influenţa agenţiilor de raportare de preţuri depăşeşte sectorul petrolier. Evaluările Platts şi ale competitorilor companiei, între care Argus Media şi ICIS, sunt folosite pentru a determina cotaţiile materiilor prime utilizate în foarte multe produse, variind de la pungi de plastic la piese auto. Sunt afectate industria chimică, cu o valoare de 2.200 miliarde de dolari pe an, precum şi sectoarele cărbunelui, energiei, metalelor, emisiilor poluante, gazelor naturale lichefiate, precum şi ratele de transport maritim.

Platts însă nu obligă pe nimeni să folosească cotațiile sale, piața fiind cea care de-a lungul mai multor decenii a preferat cotațiile agenției de raportare. În ultimul timp însă, cel puțin actorii de pe piața americană, au început să prefere agențiile de raportare concurente. Andy Lipow, președinte al firmei de consultanță Lipow Oil Associates, susține că mai mulți traderi din SUA preferă acum serviciile celor de la Argus Media Inc. și ai celor de la Oil Price Information Service, pe motiv că aceștia sondează mai adânc piața în comparație cu Platts. Cu toate acestea, în Europa, Platts rămâne principala agenție de raportare a prețurilor.

Brent-ul, benzina și motorina se ieftinesc în UE

Iar cum ancheta antitrust este declanșată de Comisia Europeană, pare evident că mecanismul de stabilire a prețului țițeiului Brent și al produselor derivate din acesta este una din principalele ținte. Numai că momentul ales este unul cel puțin ciudat: prima de tranzacționare dintre Brent și West Texas Intermediate (WTI) este undeva la 7 dolari, minimul înregistrat din ianuarie 2012 până în prezent. În 2012, media ecartului dintre cele două tipuri de țiței a fost de 20 de dolari, iar în februarie a atins maximul de 28 de dolari. Cu alte cuvinte, în pofida afirmației Comisiei Europene, potrivit căreia anchetează o posibilă manipulare a prețurilor în defavoarea consumatorilor europeni, scopul pare exact cel contrar. N-ar fi exclus ca ancheta să fi fost declanșată chiar la cererea unei companii producătoare de Brent, nemulțumită de prețul acestui tip de țiței. De altfel, și prețurile combustibililor se află într-o tendință descendentă de la începutul acestui an, ceea ce face puțin sustenabilă ipoteza unei conspirații împotriva consumatorilor europeni.

De asemenea, datele arată în ultimii ani o evoluție similară a prețului nominal al țițeiului cu cea a prețului real, dar și o adaptabilitate rapidă a acestuia la evenimentele geopolitice sau a evoluției raportului dintre cerere și ofertă. Nu același lucru se poate spune despre evoluția prețurilor în anii '70, când cartelul OPEC manipula piața.

Nu în ultimul rând este suspect momentul ales pentru declanșarea controalelor inopinante, în aceeași zi în care se anunța că UE se află în cel de-al șaselea trimestru consecutiv de recesiune. Experții sunt de părere că, chiar dacă ar fi vorba de o manipulare, impactul ar fi rangul a câtorva cenți pe baril (care în prezent se află la peste 100 de dolari în cazul Brent-ului), fapt recunoscut și de CE. CE susșine însă că și acești câțiva cenți contează în buzunarul contribuabililor europeni, uitând însă să precizeze că cel mai mare manipulator al prețțurilor la combustibili de pe piața europeană este chiar Comisia, care prin accizele impuse statelor membre, dublează prețul benzinei sau motorinei, de exemplu.

{jathumbnailoff}

Evoluția prețului țițeiului pe piețele internaționale din ultimele trei săptămâni, în special cea a West Texas Intermediate (WTI), care dictează trendul pe piața americană, nu putea rămâne fără consecințe. Astfel, prețul benzinei în SUA a înregistrat săptămâna trecută cea mai mare creștere din ultimele patru luni.

Prețul benzinei la pompă s-a majorat săptămâna trecută cu 6,5 cenți, ajungând la 3,603 dolari galonul. Chiar dacă a avansul de săptămâna trecută a fost cel mai mare avans săptămânal înregistrat din 18 februarie, prețul benzinei este în continuare cu 15,2 cenți sub cel din perioada similară a anului trecut. Cea mai importantă cauză a prețului redus al benzinei este evoluția internațională a prețului țițeiului.

Prețurile combustibilului favorit al americanilor, benzina, s-au majorat în toate regiunile SUA, tonul fiind dat de Coasta Vestică, unde s-au înregistrat creșteri de prețuri de 12,7 cenți. Pe malul Pacificului un galon de benzină se vinde cu 3,938 dolari.

Rafinării închise temporar

Un alt element pentru care prețul benzinei s-a majorat pe Noul Continent a fost închiderea temporară a unor rafinării. Astfel, de-abia ieri Phillips 66 (PSX) și-a redeschis rafinăria Ferndale din statul Washington, după ce a închis-o o săptămână în vederea efectuării unor reparații. Tot în Washington a fost repornită și rafinăria Anacortes a celor de la Tesoro Corp. după o perioadă de nefuncționare de patru zile. Exxon Mobil Corp. a început la rândul său lucrări de mentenanță la rafinăria sa din Torrance, din Sudul Californiei.

"Au fost câteva probleme serioase în ceea ce privește rafinăriile", a declarat Dave Hackett, președinte al Stillwater Associates, citat de Bloomberg, care a explicat că a existat un deficit de ofertă în nord-est, în zona Portland. Drept urmare, rafinăriile de pe coasta de vest au reacționat și au alimentat zona deficitară, cu prețul scumpirii benzinei în California.

Prețul țițeiului West Texas Intermediate s-a majorat cu 11% în ultimele trei săptămâni, dela 86,68 dolari pe baril în 17 aprilie la 96,62 de dolari pe baril pe 8 mai. WTI cu livrare în iunie a închis ziua de ieri în scădere la 95,17 dolari pe baril.

"Ținând cont de ecartul de timp de transmisie a prețurilor țițeiului în cele de retail, mă aștept ca acestea din urmă să răspundă și la evoluțiile prețurilor petrolului", a declarat Hackett.

Evoluția Brent-ului ajută șoferii europeni

În Europa, prețurile combustibililor au continuat evoluția descendentă, beneficiind și de o performanță mai slabă a Brent-ului în raport cu WTI. Prima de tranzacționare a Brent-ului raportat la WTI a atins ieri cel mai scăzut nivel înregistrat din ianuarie 2012, de doar 7,35 dolari. Pe 8 februarie, aceasta era de 23,44 dolari. Reînceperea producției în câmpurile din Marea Nordului, dar și temerile privind o creștere limitată anemică pe Bătrânul Continent au redus considerabil ecartul dintre cele două tipuri de țiței. Cu toate acestea, majorarea stocurilor de țiței din SUA îi face pe cei de la Stanley Morgan să anticipeze o viitoare majorare a primei Brent-WTI.

Potrivit Oil Bulletin Report, media prețurilor benzinei Euro-95 era de 1,559 euro pe litru în UE, în timp cea a prețurilor motorinei era de 1,405 euro pe litru. În România, potrivit Comisiei Europene, pe 5 mai, un litru de benzină costa pe 5 mai 1,294 euro, iar cel de motorină 1,32 euro.

Țițieul a scăzut pentru a treia zi consecutivă pe piețele internaționale ca urmare a reducerii capacităților de procesare ale Chinei, cel mai mare importator din lume, la minimul ultimelor opt luni, dar și a majorării producției statelor membre ale Organizației Țărilor Producătoare de Petrol (OPEC).

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a pierdut astăzi aproximativ 1,3% în urma publicării știrii potrivit căreia capacitatea de rafinare a Chinei a scăzut la 9,36 milioane de barili pe zi, de la un nivel de peste 9,6 milioane de barili luna trecută. Cererea de petrol din China, producția internă plus importurile nete, a fost de 9,66 milioane de barili pe zi în aprilie, cea mai slabă cerere lunară din august 2012 încoace. Sinopec, cel mai mare rafinator al statului asiatic, își va reduce capacitarea de procesare cu 1,5 milioane de tone în acest trimestru ca urmare a stocurilor în exces pe care le deține. 

Fundamente neprietenoase petrolului

Cererea de țiței a Chinei a scăzut ca urmare a creșterii producției industriale cu doar 9,3%, într-un ritm inferior celui estimat de experții Bloomberg, care avansau o cifră de 9,4%, sau de cei chestionați de Wall Street Journal, care pariau pe 9,5%. Conform Statistical Review of World Energy al celor de la BP, în 2011 China a consumat 9,76 milioane de barili pe zi.

Nici pe partea de ofertă, datele nu susțin actualul nivel al prețului petrolului. În aprilie, OPEC a produs 30,46 milioane de barili pe zi, în creștere cu 280.000 de barili față de nivelul producției înregistrat în martie. Acesta este cel mai înalt nivel al producției OPEC din ultima jumătate de an. Arabia Saudită a produs 9,27 milioane de barili pe zi, în creștere față de cantitatea de 9,13 milioane pompată în martie.

Sfârșitul celor 3 săptămâni de apreciere?!

Țițeiul WTI cu livrare în iunie a pierdut 1,25 dolari, ajungând la ora 10,04 (ora New York-ului, 17,04 - ora României) la 94,79 dolari barilul pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Scăderea din ultimele zile stopează perioada de ascensiune susținută înregistrată în ultimele trei săptămâni. Volumul tranzacționat a fost cu 22% mai mare decât media ultimei sute de zile.

Brent-ul cu livrare în iunie a pierdut la rândul său 1,36 dolari, sau 1,3%, ajungând la 102,55 dolari pe baril la bursa londoneză ICE Futures Europe exchange. Volumul tranzacționat a fost superior cu 1% mediei ultimei sute de zile.

Brent-ul pierde teren în fața WTI

Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI s-a micșorat în continuare, atingând cel mai redus nivel din ianuarie 2012 până în prezent, de doar 7,35 dolari. Pe 8 februarie, aceasta era de 23,44 dolari. Reînceperea producției în câmpurile din Marea Nordului, dar și temerile privind o creștere limitată anemică pe Bătrânul Continent au redus considerabil ecartul dintre cele doiuă tipuri de țiței. Cu toate acestea, majorarea stocurilor de țiței din SUA îi face pe cei de la Stanley Morgan să anticipeze o viitoare majorare a primei Brent-WTI.

Prețul țițeiului va continua să crească în următoarea săptămână, consideră 40% din analiștii chestionați de Bloomberg, și anume 16 din cei 40 de specialiști care au răspuns întrebărilor agenției de presă americane. 15 respondenți (38%) cred că prețul petrolului va stagna, în timp ce numai nouă estimează un declin al acestuia. În sondajul de săptămâna trecută, numai puțin de 48% dintre analiștii chestionați de Bloomberg s-au înșelat estimând o reducere a prețului țițeiului, reducere care a avut loc într-adevăr la începutul perioadei, urmată însă de o apreciere semnificativă.

Schimbarea perspectivei analiștilor este pusă de Bloomberg pe seama rapoartelor din această săptămână ale principalelor bănci internaționale, printre care Nomura International Plc, UBS AG și Royal Bank of Scotland Group Plc (RBS), care estimează o reducere pe 2 mai a dobânzii de referință a Băncii Centrale Europene (BCE) de la 0,75 la 0,5%, după ce serviciile și activitatea manufacturieră de pe Bătrânul Continent au arătat slăbiciuni evidente în luna aprilie. Potrivit BP Plc, Uniunea Europeană este responsabilă cu 16% din consumul total de țiței la nivel mondial.

Prima de tranzacționare a Brent-ului la minimul ultimelor 15 luni

Țițeiul WestTexas Intermediate (West Texas Intermediate) a scăzut în această dimineață pentru prima dată în ultimele șapte zile, piața estimând că aprecierea din această perioadă (cea mai mare apreciere săptămânală din iunie 2012) a fost excesivă. Indicii futures ai WTI au pierdut 0,8%, reducând avansul săptămânal la 5,8%.

WTI cu livrare în iunie s-a depreciat cu 72 de cenți, până la 92,92 dolari pe baril pe NYMEX, la ora 11,06 (ora României), după ce ieri se apreciase cu numai puțin de 2,21 dolari, până la 93,64 dolari pe baril, cel mai înalt nivel înregistrat din aprilie 2012. 

Brent-ul cu livrare în iunie a pierdut și el pe bursa londoneză ICE Futures Europe 85 de cenți sau 0,8%, ajungând la 102,56 dolari pe baril. Prima de tranzacționare a Brent-ului raportată la WTI a coborât și ea la cel mai redus nivel din 19 ianuarie 2012 încoace, la 9,51dolari, după ce în octombrie 2011 a atins un record de 27,88 dolari.

Țițeiul a înregistrat ieri cel mai mare avans zilnic de la începutul anului, fiind stimulat de anticiparea de către piață a dobânzii de referință a Băncii Centrale Europene (BCE) și de majorarea stocurilor de petrol din SUA într-un ritm inferior celui așteptat de investitori. Astfel, indicii futures ai West Texas Intermediate (WTI) au încheiat ziua cu un avans de 2,5%, după ce ieri la ora 18,30 (ora României, 11,30 ora NewYork-ului), se apreciase cu doar 1,15%.

Avansul puternic de pe NYMEX din cea de-a doua parte a zilei a WTI este pus de specialiști pe seama noilor date anunțate de biroul statistic al departamentului de stat al energiei din SUA, care a anunțat o scădere a ofertei de benzină cu 3,93 milioane de barili îm ultima săptămână, până la nivelul de 217,8 milioane de barili. Aceasta este cea mai mare scădere înregistrată în acest sezon de la începutul anului. Stocurile de țiței s-au majorat cu 947.000 de barili, însă sub nivelul anticipat de piață de 2 milioane de barili. Prima de tranzacționarea a Brent-ului în raport cu WTI a atins minimul ultimelor patru luni.

"Datele referitoare la benzină au fost copleșitoare", explică Bill O’Grady, de la Confluence Investment Management din St. Louis. "Stocurile de țiței sunt mai reduse decât se anticipa și odată cu repornirea tuturor rafinăriilor, am putea asista la o contractare a ofertei", crede acesta.

Țițeiul WTI cu livrare în iunie a câștigat ieri 2,25 dolari, ajungând la 91,43 dolari pe baril, cel mai bun preț înregistrat din 11 aprilie. Aprecierea de ieri a WTI este cea mai mare din 26 decembrie 2012. Volumul tranzacționat a fost cu 7,7% mai redus decât media ultimei sute de zile.

Tendința de apreciere a continuat și în noaptea trecută, la ora 9,30, ora României (2,30 ora New york-ului), WTI cu livrare în iunie apreciindu-se cu alte 0,46 procente, până la 91,78 dolari pe baril.

Ieri, Brentul cu livrare în iunie a avansat cu 1,4%, sau 1,42 de dolari, încheind sesiunea la 101,73 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. El și-a continuat tendința și în această noapte, la ora 9,30 ora României, apreciindu-se deja cu 0,34%, ajungând la un nivel de 102,08 dolari pe baril.

Ieri, prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a fost de 10,3 dolari, în scădere față de cea de 11,13 dolari înregistrată cu o zi în urmă. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat din 18 ianuarie încoace. Prima s-a micșorat ca urmare a anunțului Genscape Inc., potrivit căruia BP Plc (BP/) și-a majorat volumul de țiței transportat prin conducta BP1 care face legătura între depozitul de la Cushing, Oklahoma, și rafinăria BR de la Whiting, Indiana, de la 86.000 la 172.000 de barili pe zi.

Scăderea cu 1,8% a stocurilor de benzină este cea mai mare scădere zilnică înregistrată din 6 aprilie 2012.

{jathumbnailoff}

Țițeiul a revenit a un nivel de peste 90 de dolari (cazul West Texas Intermediate - WTI), respectiv 100 de dolari (cazul Brent-ului) însă nu ca urmare a unei evoluții pozitive a cererii sau negative a ofertei, ci ca urmare a anticipării de către UBS AG și Royal Bank of Scotland Group Plc (RBS) a unei inevitabile reduceri de către Banca Centrală Europeană (BCE) a dobânzii de referință de la 0,75% la 0,5% săptămâna viitoare. Avansul luat de țiței a fost însă temperat în partea a doua a zilei de anunțul făcut de Administrația Informației pentru Energie din SUA (EIA) care a anunțat majorarea stocurilor cu țiței ale SUA la un nivel apropiat de maximul ultimilor 22 de ani.

Indicii futures ai țițeiului s-au retras de maximul înregistrat în ultima săptămână, ca urmare a anticipatei viitoare stimulării monetare de pe Bătrânul Continent, în urma anunțului brațului statistic al departamentului de stat pentru energie privind nivelul producției și al stocurilor de țiței din SUA. Acestea s-au majorat cu 947.000 de barili, ajungând la 388,6 milioane de barili, cifra apriopiată de nivelul maxim înregistrat pe 5 aprilie. Înainte de apariția noilor date privind stocurile din SUA, indicii futures ai țițeiului WTI câștigaseră numai puțin de 1,4%.

Dacă politica monetară este ignorat și "te uiți doar la raportul cerere ofertă, viitorul este întunecat", susține Phil Flynn, analist la Price Futures Group din Chicago citat de Bloomberg.

Țițeiul WTI cu livrare în iunie a câștigat 1,03 dolari sau 1,15%, ajungând la ora 18,30 (ora României) la 90,21 dolari pe baril pe NYMEX. Înainte de lansarea raportului EIA crude for June contractul pentru iunie se tranzacționa la 90,47 dolari.

Brent-ul cu livrare în iunie s-a apreciat la rândul său cu 64 de cenți, sau 0,64%, ajungând la 100,95 dolari. Prima de tranzacționare a Brent-ului față de WTI era de 10,74 dolari, în scădere față de ziua precedentă, când se înregistra un nivel de 11,13 dolari.

Irak amenință cu părăsirea OPEC

Evoluția petrolului a fost influențată și de amenințarea Irakului cu retragerea din Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) în eventualitatea în care grupul nu îi va permite majorarea producției. Potrivit ministrului de resort de la Bagdad, Ali al-Dabbagh, OPEC va trebui să identifice o soluție în vederea includerii în capacitatea de export a organizației a unei cantități suplimentare de 1,8 milioane de barili pe zi (5 milioane în total) produși de Irak. Statul irakian este al doiela cel mai mare producător din cadrul OPEC, după Arabia Saudită, în martie pompând numai puțin de 3,2 milioane de barili pe zi.

Goldman Sachs Group Inc. (GS) și-a redus estimarea privind prețul petrolului pe următoarele trei luni la 100 de dolari pe baril, de la 110, și cea pe întregul an la 105 de la 110 dolari pe baril. Motivul invocat: reducerea cererii din China, cel de-al doilea mare consumator de țiței din lume.

{jathumbnailoff}

Prețurile internaționale ale țițeiului au revenit pe o pantă descendentă după mai multe zile de creștere, acestea coborând din nou sub 90 de dolari (cazul West Texas Intermediate - WTI), respectiv sub 100 de dolari (cazul Brent-ului). Motivul: încetinirea activității manufacturiere din China care alimentează temerile unei restrîngeri a cererii venite din partea celui de-al doilea consumator țiței la nivel mondial.

West Texas Intermediate (WTI) a coborât la cel mai scăzut nivel înregistrat în ultima săptămână, indicii futures pierzând 1,3%.

WTI cu livrare în iunie a pierdut 1,12 dlari, ajungând la un nivel de 88,07 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost cu 60% mai mare decât media ultimei sute de zile. 

Brent-ul cu livrare în iunie a scăzut la rândul său cu 1,09 dolari, sau 1,1%, coborând din nou, după câteva zile de apreciere, sub 100 de dolari pe baril, pînă la un nivel de 99,3 dolari. Prima de tranzacționare a Brent-ului raportată la WTI a fost de 11,24 de dolari, cu 4 cenți mai ridicată decât cea înregistrată în sesiunea precedentă

Tendința de depreciere a WTI este susținută de nivelul record al producției din SUA, cea mai mare din ultimii 21 de ani, în creștere cu 19% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Săptămâna trecută, aceasta s-a majorat cu 0,4%, ajungând la 7,21 milioane de barili pe zi.

În același timp, Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) are dificultăți în reducerea producției, dimpotrivă, ea fiind nevoită să găsească spațiu pentru majorarea producției din Irak și Venezuela. Guvernatorul OPEC, sauditul Ali Al Yabhouni susține că limitarea producției la 30 de milioane de barili pe zi este adecvată pentru 2013 și anticipează un preț de tranzacționare al țițeiului de 100 de dolari pe baril în cel de-al treilea trimestru al anului. Prețul coșului de țiței al OPEC era de 97,4 dolari, pe 19 aprilie. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC.

{jathumbnailoff}

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) va reduce în această lună exportul de țiței cu 220.000 de barili pe zi ca urmare a efectelor negative ale creșterii economice globale fragile asupra cererii, dar și a încheierii lucrărilor de întreținere sezoniere ale rafinăriilor, susține compania specializată în monitorizarea transportului maritim al petrolului, Oil Movements, citată de Bloomberg.

OPEC, responsabil pentru furnizarea a 40% din țițeiul comercializat la nivel global, urmează a-și reduce exporturile cu 0,9%, sau 220.000 de barili pe zi, până la un nivel de 23,54 de milioane de barili pe zi, în următoarele patru săptămâni, susține compania de cercetare cu sediul la Halifax, în Marea Britanie. Cifrele exclud însă exportul din Angola și Ecuador.

"În prezent piața este dominată de riscuri pe partea de cerere. Nu am mai fost în această situațe de mulți ani. OPEC nu s-a confruntat până acum decât cu penurie în ultimii cinci ani", susține fondatorul companiei, Roy Mason.

Livrările din Orientul Mijlociu vor scădea la rândul lor cu 1%, până la 17,23 milioane de barili pe zi, de la un nivel de 17,41 milioane de barili, înregistrat în în luna care s-a încheiat pe 4 aprilie. Datele includ și statele din zonă care nu sunt membre OPEC, Oman și Yemen.

Fondul Monetar Internațional a redus estimarea de creștere economică la nivel global pentru 2013, 3,3% față de estimarea precedentă de 3,5%.

Țițeiul total transportat de cargourile maritime în următoarea lună va coborî și el cu 0,2%, ajungând la 472,14 milioane de barili pe zi. Volumele calculate de Oil Movements se bazează pe înregistrărole contabile ale transportatorilor și exclud țițeiul depozitat pe vase, ci numai cel transportat spre livrare.

99 dolari barilul - prețul la care statele OPEC își echilibrează execuțiile bugetare

Și Arab Petroleum Investments Corp. (Apicorp) a ajuns la aceeași concluzie, în cazul în care Brent-ul continuă să se tranzacționeze la un nivel inferior celui de 100 de dolari pe baril, OPEC fiind nevoită să intervină. Prețul minim al petrolului care ar echilibra execuțiile bugetare ale celor 12 state membre ale OPEC este de 99 dolari pe baril, susține Ali Aissaoui, senior consultant al Apicorp, citat de Bloomberg.

“OPEC va fi nevoită să-și restrângă producția pentru a susține prețurile pentru că este riscant să producă în continuare la un nivel apropiat de pragul de rentabilitate", a explicat acesta.

Arabia Saudită, cel mai mare producător OPEC, are nevoie de un preț de 94 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția balanța bugetară. Irakul astă mai rău, prețul țițeiului la care excel-ul ministerului de finanțe de la Bagdad s-ar închide este de 125 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât cel la care și-ar rezolva Quatar-ul problemele bugetare.

"Dacă Brent-ul va continua să scadă va inversa trend-ul contractelor futures de la unul normal la unul de contango, încurajând acumularea de stocuri fizice de țiței", explică Aissaoui problemele cu care se confruntă industria în prezent. Un fenomen contango și o rapidă acumulare de stocuri va face mai dificlă stabilizarea de către OPEC a prețurilor la un nivel apropiat de cel necesar pentru atingerea pragului de rentabilitate. În ultima lună, au fost perioade în care Brent-ul cu livrare în mai s-a tranzacționat cu un discount de 11 dolari față de cel cu livrare în luna iunie, ceea ce specialiștii numesc o piață contango, o piață cu o evoluție inversată, în care contractele pe termen mai scurt sunt mai ieftine decât cele pe termen mai lung. Este pentru prima dată în ultimul an când se înregistrează un astfel de fenomen, care semnifică fie o anticipare a reducerii cererii, fie a majorării ofertei, fie o combinație a ambelor componente.

Veniturile din export subvențioanează pomenile interne

Potrivit Financial Times, un singur stat ar putea avea puterea de a opri actuala tendință de depreciere a petrolului, Arabia Saudită. Numai că saudiții, și aliații lor din OPEC, par a fi pierdut control prețului petrolului, pe care cartelul l-a deținut mai multe decenii.

Pentru a păstra prețul la nivelul actual are nevoie de o reducere a producției zilnice a Arabiei Saudite cu 1,5-2 milioane de barili. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți.

Petrom a ieftinit în ultimele două săptămâni benzina cu nu mai puțin de 32 de bani pe litru, iar motorina cu 30 de bani pe litru, mișcările celei mai importante companii petroliere de pe piața autohtonă fiind urmate și de celelalte companii. Ultima ieftinire a combustibililor efectuată de Petrom a avut azi-noapte, când benzina a fost ieftinită cu 5 bani, iar motorina cu 7 bani.

Prețurile celor două tipuri de combustibili reflectă evoluția prețurilor internaționale ale petrolului, care după un început de an de apreciere, s-au redus considerabil în ultimele două luni, ajungând să scadă sub 90 de dolari barilul (cazul West Texas Intermediate) și sub 100 de dolari barilul (cazul Brent-ului, al coșului și al Ural-ului).

2013 nu a debutat prea fericit pentru șoferii români, prețul benzinei majorându-se în primul trimestru cu 5%, iar cel al motorinei cu 4%. Majorarea prețului carburanților de la începutul anului are o explicație pur fiscală. Cursul de schimb folosit pentru calcului accizei este, pentru 2013, cu 5,1% mai ridicat decât cel folosit în 2012. Dacă anul trecut acest curs a fost de 4,3001 lei/euro, cel pentru 2013 este de 4,5223 lei/euro. În plus, domeniul produselor accizabile este singurul în care o taxă cuprinsă în baza de impozitare a altei taxe, în acest caz, acciza făcând parte din baza de impozitare a TVA. Cu alte cuvinte și TVA de 24% este aplicată unei baze majorată cu efectul cursului asupra accizei. Dacă mai adăugăm faptul că de la 1 ianuarie acciza pe motorină a fost majorată cu 4,5%. Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie 2013, statul câștigă mai mulți bani, pe de o parte din diferența de curs, pe de alta din acciza majorată, la care se adaugă și câștigul provenit din aplicarea unui TVA asupra unei baze de impozitare crescută cu diferența de curs și cu acciza majorată. Efectul modificărilor fiscale asupra prețului benzinei și motorinei au fost de 5%, respectiv 10%.

Brent-ul a pierdut un dolar în ultima zi

Dacă din parte statului român, șoferii au avut parte numai de vești proaste, de la piețele internaționale le-au venit numai vești bune. După maximul de 120 de dolari pe baril înregistrat de Brent la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, țițeiul a pierdut într-o lună și jumătate numai puțin de 20%, coborând sub nivelul de 100 de dolari barilul. Drept urmare, dacă în urmă cu două-trei săptămâni, șoferii autohtoni plăteau peste șase lei pe litrul de benzină Euro 95, în prezent plătesc 5,6 lei.

Iar trendul descendent al țițeiului pare a continua. Ieri, Brent-ul cu livrare în mai a închis ziua la un nivel de 98,07 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe exchange, pierzând peste un dolar față de sesiunea precedentă, când a închis la 99,19 dolari. Contractele cu livrare în iunie s-a tranzacționat la același nivel cu cele din mai, la 98,07 dolari.

Ural-ul mediteranean refuză ieftinirile

Vești mai puțin bune vin însă de la evoluția țițeiului Ural pe piața mediteraneană, în funcție de evoluția căruia companiile românești stabilesc prețul combustibililor. Deși pe piața nord-vest europeană, Ural-ul se tranzacționa ieri la un discount față de Brent de 1,8 dolari pe baril (în scădere față de nivelul de 1,87 înregistrat în ziua precedentă), pe piața mediteraneană discount-ul cu care Ural-ul se tranzacționa în raport cu Brent-ul era de cuprins între 22 și 28 de cenți. Cu alte cuvinte, Uralul din Mediterană este mai scump decât cel din nord-vestul Europei cu 1,52 dolari pe baril. Aceasta este cea mai mare primă de tranzacționare dintre cele două piețe înregistrată în ultimii 9 ani, din 31 decembrie 2004 încoace. 

De altfel, pe piața nord-vestică, francezii de la Total au eșuat pentru a treia zi consecutivă în tentativa lor de achiziționare de țiței Ural, deși au oferit un discount mai mic decât cel tranzacționat, de 1,65 dolari, cu 30 de cenți mai redus decât discount-ul cerut cu o zi în urmă.

Iranul consideră logic un preț de 100 de dolari pe baril

De altfel, evoluția prețului țițeiului din ultimele două luni a trezit multe îngrijorări, atât în rândul companiilor, cât mai ales al statelor mari producătoare de petrol, care și-au învățat cetățenii cu prețuri subvenționate, dar și-au și alimentat bugetul din exporturile de petrol. Iran-ul este unul din statele cele mai afectate de noua evoluție, cu atât mai mult cu cât nu-și poate regla problemele fiscal-bugetare rezultate din micșorarea prețului prim majorarea volumului, fiind în continuare sub embargoul impus de State Unite ale Americii și Uniunea Europeană.

Așa se face că autoritățile iraniene apelează la o metodă caracteristică mai mult autorităților monetare, și anume moral suation. "Prețul logic al unui baril e țiței este undeva între 100 și 120 de dolari", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului iranian al petrolului, Alireza Nikzad, citat de Middle-East Online înaintea întâlnirii OPEC ce va avea loc luna viitoare. De altfel, Iranul a și anunțat în urmă cu două zile că în cazul în care prețul petrolului va coborî sub 100 de dolari va solicita organizarea unei ședințe de urgență a OPEC.

Iar acest lucru s-a întâmplat chiar în ziua următoare anunțului, când coșul de 12 tipuri de țiței utilizat de OPEC a coborât sub pragul de 100 de dolari, pentru prima dată din 16 iulie 2012 încoace. Coșul OPEC a încheiat ziua la un nivel de 98,56 dolari pe baril. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC.

Pentru a se menține actualul preț al țițeiului, Arabia Saudită ar trebui să-și reducă cu 1,5-2 milioane de barili producția zilnică

Potrivit Financial Times, un singur stat ar putea avea puterea de a opri actuala tendință de depreciere a petrolului, Arabia Saudită. Numai că saudiții, și aliații lor din OPEC, par a fi pierdut control prețului petrolului, pe care cartelul l-a deținut mai multe decenii.

Pentru a păstra prețul la nivelul actual ar f nevoie de o reducere a producției zilnice a Arabiei Saudite cu 1,5-2 milioane de barili. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți. 

Țițeiul își continuă evoluția descendentă, ieri West Texas Intermediate (WTI), Brent-ul și coșul de 12 tipuri de țiței al OPEC, coborând sub pragurile de 90 de dolari (cazul WTI) și 100 de dolari (în cazul Brent și coșului OPEC). Ural-ul, țițeiul folosit de companiile românești pentru calcularea prețului combustibililor, a coborât și el sub 100, acest tip de petrol tranzacționându-se în general cu un discount de 2 dolari față de Brent.

Vestea este una bună pentru șoferi, care vor beneficia de benzină și motorină mai ieftine, însă ea arată neîncrederea pieței în revenirea economică la nivel global. 

Interesantă pentru consumatorii români este în special evoluția pieței Ural-ului. Se pare că rușii, principalii producători ai acestui tip de țiței au decis să aștepte vremuri mai bune, pentru că Petraco SpA nu a reușit să cumpere cantitatea dorită, deși a oferit un preț mai mare decât cel plătit la ultima licitație. Compania a oferit un preț cu un discount față de Brent de numai 1,85 de dolari pe baril, un discount cu 10 cenți mai redus decât cel oferit în cadrul deal-ului semnat pe 9 aprilie. Nici Total SA nu a avut succes în cumpărarea de țiței Ural, discount-ul cerut de francezi, de 2,07 dolari (mai mic decât cel de 2,09 dolari cerut la ultima tranzacție) față de Brent, fiind considerat prea mare de vânzători.

Brent-ul și coșul OPEC au coborât sub 100 de dolari

Țițeiul Brent, cel mai important de pe piața europeană, de care depinde inclusiv prețul Uralului, cu livrare în iunie a scăzut ieri cu 2,08 dolari pe baril sau cu 2,1%, ajungând la 98,55 de dolari barilul pe bursa londoneză Futures Europe exchange. Contractele cu livrare în mai, care au expirat ieri, au pierdut 2,72 dolari sau 2,6%, încheind ziua la 100,39 dolari barilul. Prima de tranzacționare în raport cu WTI a fost de 11,44 dolari.

Și coșul de 12 tipuri de țiței utilizat de OPEC a coborât ieri sub pragul de 100 de dolari, pentru prima dată din 16 iulie 2012 încoace. Coșul OPEC a încheiat ziua la un nivel de 98,56 dolari pe baril. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze îndeaproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

Nici WTI nu a dus-o mai bine, ca urmare a stocurilor record raportate de SUA. Acesta a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni, pierzând ieri 2,2% și încheind ziua la 86,72 dolari pe baril.

{jathumbnailoff}

Prețul combustibililor a scăzut considerabil în ultimele două săptămâni, companiile petroliere de pe piața autohtonă aliniindu-se mișcărilor de pe piața internațională, unde Brent-ul a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni, amenințând pragul de 100 de dolari barilul, iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât sub nivelul de 90 de dolari pe baril. Trend-ul descendent al petrolului din ultima lună și jumătate a făcut ca Petrom de exemplu să efectueze numai puțin de trei reduceri a câte nouă bani pe litru la benzină în ultimele două săptămâni. Ultima cea din această noapte, când, începând cu miezul nopții, atât benzina, cât și motorina se vor ieftini cu alți 9 bani pe litru. Iar ieftinirile au toate fundamentele pentru a continua și în perioada următoare.

Evoluția confirmă anticipațiile energyreport.ro, care în urmă cu o săptămână titra: Vești bune pentru șoferi, vești proaste pentru rafinării: benzina și Brent-ul urmează o evoluție descendentă. În text se preciza că "după ce la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, Brent-ul era cotat la 120 de dolari pe baril, în numai o lună el a ajuns la 104,12 dolari pe baril. O evoluție similară a avut și țițeiul Ural, folosit de companiile românești în calcularea prețului carburanților, fapt ce în condiții normale ar trebui să atragă după sine o perioadă de ieftiniri și pe piața locală. Uralul se tranzacționează în general cu un discount de 2 dolari față de prețul Brent-ului". Iar tendința de ieftinire a combustibililor va continua probabil după cum arată ultimele știri de pe piața internațională. 

Creștere economică sub așteptări a Chinei

Iar piața pare să-și continue evoluția descendentă. Astăzi, Brent-ul a pierdut numai puțin de 2,5%, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat din 13 iulie 2012. Unul dintre motive: datele dezamăgitoare privind evoluția Chinei care a crescut cu doar 7,7% în primul trimestru al acestui an față de perioada similară a anului trecut, rezultat sun estimările de 8% ale pieței și sub ritmul de creștere din ultimul trimestru al anului trecut de 7,9%.

Brent-ul cu livrare în mai, a pierdut 2,56 dolari, ajungând la 100,55 dolari pe baril, pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Brent-ul cu livrare în iunie, mai tranzacționat, a pierdut doar 1,48 dolari, ajungând 101,56 dolari pe baril. Prima de tranzacționare față de WTI a fost de 11,76 dolari.

Țițeiul WTI cu livrare în mai a pierdut 3,24 dolari, ajungând la 88,05 dolari pe baril, pe NYMEX, cel mai scăzut nivel din 21 decembrie 2011. Volumul tranzacționat a fost unul considerabil, cu 233% peste media ultimei sute de zile.

Iran cere convocarea de urgență a OPEC

Interesant este că Iran a solicitat convocarea de urgență a unei ședințe OPEC, în cazul în care prețul țițeiului coboară sub 100 de dolari pe baril, susține agenția de presă Mehr, citând surse din ministerul Petrolului iranian. 

Morgan Stanley este însă mai optimistă, estimând că Brent-ul se va tranzacționa la un nivel cuprins între 1010 și 115 de dolari pe baril, în cea de-a doua jumătate a anului. Piața însă pare de altă părere, cel puțin fondurile de hedging și cele de investiții. Aceștia și-au redus pozițiile deținute pe termen lung pe contractele futures și de opțiuni cu WTI cu 17%. Indicii futures pe benzină pentru mai au scăzut cu 5,62 cenți, sau 2%, ajungând la 2,745 dolari pe galon.

{jathumbnailoff}

Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) și-a redus estimările privind creșterea consumului de petrol la nivel global cu 40.000 de barili pe zi în 2013, anunțând totodată că producția grupului a înregistrat o scădere în luna martie, în special din cauza activității restrânse din Nigeria, Irak și Kuweit.

Consumul global de petrol va crește în acest an cu doar 800.000 de barili pe zi, sau 0,9%, estimează OPEC, cu 40.000 de barili pe  zi mai puțin decît estimarea de luna luna trecută a companiei, de 840.000 de barili pe zi.

Cererea va crește la rândul său la un nivel de 89,66 milioane de barili pe zi în 2013, față de nivelul de 88,87 barili înregistrat în 2012.

În pofida pesimismului noilor predicții, OPEC se declară optimistă cu privire la evoluțiile din a doua jumătate a anului. "Cererea din a doua jumătate a anului va fi mult mai mare decât cea din prima jumătate. Nucleul dur al acesteia va proveni din China, susțoine raportul lunar al grupului, prezentat astăzi.

Prețul Brent-ului influențează deciziile OPEC

Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 4,7% în acest an ca urmare a accentuării îngrijorărilor potrivit cărora criza datoriilor suverane din Europa va afecta creșterea economică globală și implicit consumul de petrol. Brent-ul se tranzacționa astăzi pe bursa londoneză ICE Futures Europe în jurul valorii de 106 dolari pe baril. 

În prezent, importanța Brent-ului ca referință este în creștere. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze îndeaproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

Cei 12 membri OPEC (Algeria, Angola, Ecuador, Iran, Irak, Kuweit, Libia, Nigeria, Quatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Venezuela) urmează a se întâlni pe 31 mai la viena pentru a-și stabili politicile de producție, după ce și-au menținut ținta colectivă de 30 de milioane de barili pe zi într-o ședință din luna decembrie.

OPEC, responsabilă pentru  40% din oferta de petrol la nivel global, a produs în martie 30,19 milioane de barili pe zi, cu 100.000 de barili mai puțin decât în luna februarie. Arabia Saudită, principalul exportator de țiței, a majorat producția în martie la 9,12 milioane de barili pe zi de la 9,08 milioane de barili cât produsese în februarie.

Sancțiunile UE lovesc producția iraniană 

Producția iraniană în schimb a fost mai mică în martie (2,69 milioane de barili) decât în februarie (2,72 milioane), susține OPEC, bazându-se pe surse secundare de informare. Iran nu a prezentat grupului propriile estimări pentru luna trecută, susține Bloomberg.

Principalele puteri ale lumii și Iranul nu au ajuns la niciun acord interimar privind programul nuclear al statului asiatic, în pofida unor discuții care au durat două zile, desfășurate în capitala Kazahstanului la începutul lunii. În 2011, ultimul an neafectat de sancțiunile Uniunii Europene de stopare a importului de petrol din Iran, statul asiatic producea în medie 3,63 milioane de barili.

Potrivit raportului, cererea pentru țițeiul OPEC este estimată în sădere, la 29,75 milioane de barili, pentru acest an, în scădere de la nivelul de 30,16 milioane de barili înregistrat în 2012.

Indicele futures al țițeiului West Texas Intermediate (WTI) a căzut astăzi sub nivelul de 94 de dolari pe baril, după ce ieri înregistrase maximul ultimelor cinci zile. Brent-ul și-a continuat evoluția descendentă, însă într-un ritm mai puțin accelerat decât WTI, ceea ce a făcut ca prima de tranzacționare a acestuia în raport cu WTI să se mărească la 12,03 dolari. Motivele: stocurile de petrol ale SUA au atins maximul ultimilor 32 de ani și micăorarea importurilor chineze de petrol de luna trecută.

Indicii futures ai WTI au pierdut în această dimineață 0,5% după ce Institutul American al Petrolului (API) a anunțat o majorare a stocurilor cu 5,1 milioane de barili în ultima săptămână. Astăzi, Departamentul de Energie al SUA urmează să anunțe datele privind producția de țiței, care potrivit analiștilor contactați de Bloomberg, ar putea fi una în ascensiune cu 1,5 milioane de barili, urmând a ajunge la maximul ultimilor 22 de ani, de 391 milioane de barili.

"Cerea din SUA este în continuare extrem de slabă și nu vedem cum se va putea schimba această stare de fapt", susține David Lennox, analist la Fat Prophets din Sydney. "Asta ca urmare a activității economice scăzute și a șomajului ridicat. Nu cred că datele Departamentului de Energie vor fi diferite de cele ale API", susține acesta.

WTI cu livrare în mai a pierdut numai puțin de 44 de cenți, ajungând la 93,76 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost mai redus cu 50% față de media ultimei sute de zile. Ieri acesta crescuse cu numai puțin de 84 de cenți, cea mai spectaculoasă evoluție din 26 martie încoace.

Brent-ul cu livrare în mai a pierdut 15 cenți, ajungând la 106,08 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe exchange. 

Importurile chineze, la minimul ultimelor șase luni

Importurile nete de petrol ale Chinei au scăzut la minimul ultimelor șase luni ân luna martie, China importând cu 22,78 milioane de tone metrice mai mult decât a exportat, potrivit datelor prezentate de autoritatea vamală de la Beijing. Acesta este echivalentul unui import net de 5,39 de milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel înregistrat din septembrie 2012.

Producția de benzină din SUA s-a majorat cu 1,96 milioane de barili săptămâna trecută, arată datele API. În raportul Departamentului de Energie, analiștii estimează o tendință contrară, de scădere cu 1,3 milioane de barili. Cifre diferite sunt prezentate și la în ceea ce privește stocurile de produse distilate (inclusiv motorină): API estimează o scădere cu 1,4 milioane de barili a acestora, în timp ce analiștii chestionați de Bloomberg anticipează că Dartamentul de Energie va anunța o reducere cu 1,5 milioane de barili.

API colectează datele de la actorii din domeniu (producători, rafinării etc) care vor să răspundă voluntar la chestionarul Institutului, în timp ce Departamentul de Energie îi obligă pe toți să comunice datele Comisiei de Statistică a Departamentului.

Șoferii, inclusiv cei români, se vor bucura, cel puțin pe termen scurt, de prețuri mai reduse la combustibili (în special la benzină) ca urmare a evoluției internaționale a piețelor materiilor prime. Deja efectele se simt, americanii plătind pe benzină cel mai redus preț sezonier înregistrat în ultimii 3 ani. Pe termen lung însă, retragerea fondurilor de hedging de pe aceste piețe, care au condus la ce mai mare scădere a indicatorilor futures înregistrată din 2008 arată pe de o parte optimismul exagerat al piețelor în ceea ce privește revenirea economiei globale, iar pe de altă parte, reprezintă un șantaj la adresa băncilor centrale în vederea continuării operațiunilor de relaxare calitativă și, mai ales cantitativă, pentru a nu pune în pericol slabele șanse de creștere economică.

(Con)Tango-ul pieței cu Brent-ul

În ultima lună țițeiul a pierdut teren, după maximele înregistrate în februarie, Brent-ul fiind cel care s-a depreciat cel mai mult dintre diferitele tipuri de țiței tranzacționate pe piețe. Iar viitorul nu sună bine pentru Brent, care oricum a ajuns la cea mai redusă primă de tranzacționare în raport cu West Texas Intermediate (WTI) înregistrată din 22 iunie 2012, de doar 11,3 dolari. În plus, Brent-ul cu livrare în mai s-a tranzacționat cu un discount de 11 dolari față de cel cu livrare în luna iunie, ceea ce specialiștii numesc o piață contango, o piață cu o evoluție inversată, în care contractele pe termen mai scurt sunt mai ieftine decât cele pe termen mai lung. Este pentru prima dată în ultimul an când se înregistrează un astfel de fenomen, care semnifică fie o anticipare a reducerii cererii, fie a majorării ofertei, fie o combinație a ambelor componente.

După ce la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, Brent-ul era cotat la 120 de dolari pe baril, în numai o lună el a ajuns la 104,12 dolari pe baril. O evoluție similară a avut și țițeiul Ural, folosit de companiile românești în calcularea prețului carburanților, fapt ce în condiții normale ar trenui să atragă după sine o perioadă de ieftiniri și pe piața locală. Uralul se tranzacționează în general cu un discount de 2 dolari față de prețul Brent-ului. De altfel, vinerea trecută Petrom a aplicat cea mai mare ieftinire a benzinei și motorinei din acest an, de 9 bani pe litru.

Exportul în SUA a umflat marjele rafinăriilor europene

Potrivit Financial Times însă, cea mai proastă veste pentru Brent, dar mai ales pentru rafinăriile europene, o parte din care și așa se pregătesc să-și închidă porțile, vine de la evoluția prețului benzinei din SUA. Prețul la pompă al benzinei din SUA a scăzut la minimul sezonier al ultimilor trei ani după ce indicii futures ai țițeiului au înregistrat cea mai mare scădere săptămânală a ultimelor șase luni. Piața americană a benzinei este determinantă nu numai pentru rafinăriile americane, ci și pentru cele europene. Acestea sunt principala sursă a cererii de țiței Brent, și, în funcție de evoluția cererii de Brent, se stabilesc prețurile internaționale, în special pe Bătrânul Continent. Cum preferința europenilor pentru motorină a crescut considerabil (75% din combustibilii utilizați sunt diesel), șansa de supraviețuire a rafinăriilor europene, care produc benzină în exces, era exportul acesteia pe coasta de est a SUA. Închiderea rafinăriilor americane de la începutul acestui an a umflat în această iarnă profiturile rafinăriilor europene la un nivel record sezonier, de 15 dolari pe baril. Ultima dată când au mai înregistrat un profit de peste 10 dolari pe baril, a fost în iarna anului 2007, când s-au putut lăuda cu o marjă de rafinare de 11,30 dolari pe baril.

Etanolul, supraproducția și concurența irakiană și nigeriană

În ultima săptămână, însă, marginile s-au micșorat considerabil, diferența de preț dintre un baril de benzină și unul de țiței nerafinat fiind de 15 dolari. Iar țițeiul nu este nici pe departe singurul cost al unei rafinării, cu atât mai mult în suprareglementata și supraimpozitata industrie petrolieră europeană.

Unul dintre motivele pentru care a devenit mult mai scump exportul către SUA este costul certificatelor verzi al etanolului, care trebui achiziționate de rafinăriile europene pentru a-și putea comercializa producele pe acea piață. Acestea au explodat de la începutul anului în SUA. Efectul este dublu, în timp ce exportul de benzină europeană în SUA s-a scumpit, cel de benzină americană în Europa s-a ieftinit.

Alt motiv responsabil pentru evoluția descendentă a prețului Brent-ul este majorarea producție, prin repornirea producției de către francezii de la Total de pe platforma Elgin-Franklin, ca și majorarea producției în câmpul Buzzard din Marea Nordului. Exporturile mai mari din Irak și Nigeria au majorat concurența pe piața furnizării de petrol "light sweet", similar cu Brent-ul.

Cu toate acestea, unii analiști estimează că evoluția actuala a Brent-ului este de scurtă durată. “Intrarea în contango a Brent-ului sugerează o evoluție descendentă temporară la începutul curbei (cererii și ofertei - n.r.) mai degrabă decât o evoluție constată pe termen lung a pieței", susține David Wech, alnalist la  JBC din Viena, citat de Financila Times. “Prețul pe termen lung al petrolului este în continuare la un nivel susținut, de peste 100 de dolari pe baril”, consideră acesta.

Americanii plătesc cel mai redus preț sezonier la benzină din ultimii trei ani

Prețul la pompă al benzinei din SUA a scăzut la minimul sezonier al ultimilor trei ani după ce indicii futures ai țițeiului au înregistrat cea mai mare scădere săptămânală a ultimelor șase luni.

Prețul benzinei obișnuite la pompă a scăzut cu 3,7 cenți, sau 1%, până la 3,608 dolari pe galon, potrivit datelor prezentate ieri de Administrația pentru Informații Energetice a SUA (EIA), divizia statistică a departamentului pentru energie al guvernului american.

Prețurile cu amănuntul ale benzinei s-au contractat pentru cea de-a șasea săptămână consecutivă, înregistrând o scădere de 33,1 cenți față de nivelul înregistrat în urmă cu șapte săptămâni. Țițeiul, responsabil în SUA pentru două treimi din costul combustibililor (procent mult mai ridicat decât cel înregistrat în UE sau România, unde taxele dețin o pondere de minim 50%) a pierdut și el săptămâna trecută 4,7%, cea mai mare depreciere înregistrată din septembrie 2011.

Cea mai mare reducere a prețului la pompă a fost înregistrată ieri pe Coasta Golfului Mexic, unde scăderea a fost de 4,6 cenți, până la 3,434 dolari galonul. Prețul benzinei a crescut doar în regiunea Rocky Mountains cu 2,6 cenți, un galon costând 3,523 dolari. Motivul: rafinăria Commerce City din Colorado a celor de Suncor Energy Inc., cu o capacitate de rafinare de 98.000 de barili pe zi, s-a âînchis pentru o săptămână în vederea efectuării unor lucrări de reparații.

Încă o săptămână de ieftiniri

"Benzina va mai scădea cu 6-7% pe termen scurt ca urmare a declinului prețului țițeiului de săptămâna trecută, care ar urma să se vadă și în procesul de rafinare", susține  James Williams, președintele firmei de consultanță energetică WTRG Economics din London, Arkansas, pentru Bloomberg. Potrivit acestuia, scăderile de prețuri la benzină s-ar putea întinde pe o perioadă cuprinsă între câteva zile și o săptămână.

Indicii futures ai benzinei cu livrare în mai au câștigat ieri 4,57 cenți, ajungând la 2,9093 dolari galonul pe NYMEX.

Ieri, țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalonul de pe piața americană, cu livrare în mai s-a apreciat cu 66 de cenți, sau 0,7%, ajungând la 93,36 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Aceasta este prima zi de apreciere înregistrată după patru zile consecutive de depreciere.

Stocurile de țiței din SUA s-au majorat cu 0,7%, ajungând la 388,6 milioane de barili în ultima săptămână a lunii martie, cel mai înalt nivel înregistrat în ultimii 22 de ani. Și importurile nete de țiței ale SUA au bătut un record atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 22 de ani. 

Producția de benzină a scăut cu 0,3% în ultima săptămână a lunii martie, până la 220,7 milioane de barili și a mai pierdut probabil âncă 1,8 milioane de barili, sau 0,8% săptămâna trecută, rezultă dintr-un sondaj Bloomberg. Unul dintre motive: lucrările de întreținere ale rafinăriei Chalmette din Louisiana operată de Exxon Mobil Corp., cu o capacitate de 200.700 barili pe zi s-a prelungit cu o săptămână peste estimările inițiale. De asemenea, rafinăria Port Arthur din Texas, a celor de la Motiva Enterprises LLC, cea mai mare din SUA, cu o capacitate de rafinare de 600.000 de barili pe zi va păstra închisă o unitate a sa pentru încă o săptămână, în vederea efectuării unor reparații.

{jathumbnail off} 

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a atins maximul ultimei luni în urma anunțului aprobării de către cei 17 miniștri de finanțe ai zonei euro a Acordului dintre Cipru și Troika UE-FMI-BCE, piețele sperând că astfel a fost evitată o adâncire a crizei datoriilor suverane de pe Bătrânul Continent. Totodată, ecartul de tranzacționare dintre WTI și Brent a atins cel mai redus nivel înregistrat din iulie 2012 până în prezent ca urmare atât a majorării cererii interne din SUA, dar și a producției din Marea Nordului.

"Temerile cu privire la falimentul necontrolat al Ciprului au cântărit greu în evoluția pieței de săptămâna trecută", a declarat Jason Schenker, președinte al Prestige Economics LLC, citat de Bloomberg. 

Țițeiul WTI cu livrare în mai s-a apreciat cu 1,12 dolari. sau 1,2%, ajungând la 94,83 dolari barilul pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Indicii futures au ajuns la 95,65 dolari pe baril, cel mai înalt nivel înregistrat din 20 februarie. Volumul de tranzacțonare a fost mai mare cu 45% față de media ultimei sute de zile.

Brent-ul cu livrare în mai a crescut la rândul său cu 23 de cenți, ajungând la 107,89 dolari pe baril. Volumul tranzacționat a fost mai redus cu 2,9% față de media ultimei sute de zile. Ecart-ul de tranzacționare dintre Brent și WTI s-a redus la 12,88 dolari, cea mai redusă valoare înregistrată din 5 iulie 2012.

"Știrea nu e numai cea din Cipru, ci și reducerea ecartului dintre Brent și WTI", susține Stephen Schork, CEO al Schork Group Inc.. "Cererea rafinăriilor din SUA este în ascensiune, la fel și producția din Marea Nordului", explică acesta evoluția primei de trranzacționare.

Rafinăriile din SUA operează deja la 83,5% din capacitate, ân creștere cu 2,5% față de săptămâna trecută, iar exporturile din Marea Nordului urmează a se majora cu 8% în aprilie, până la 2.04 milioane de barili pe zi ca urmare a repornirii sistemului de transport al brent-ului din zonă. Întregul sistem transport al țițeiului Brent a rămas închis pentru mai multe zile consecutive, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

Contractele futures cu țiței West Texas Intermediate (WTI), referința prețurilor petrolului în Statele Unite ale Americii (SUA), au dictat decenii de-a rândul piețele internaționale ale aurului negru. În prezent însă WTI este pe cale să-și piardă poziția dominantă în fața țițeiului Brent, benchmark-ul piețelor europene.

În ultimii trei ani, contractele futures semnate pe bursa londoneză ICE Futures Europe s-au dublat, ajungând la 1,6 milioane. În comparație, potrivit Wall Street Journal, în aceeași perioadă, numărul contractelor futures cu WTI încheiate pe New York Mercantile Exchange (NYMEX) s-a majorat cu numai 30%, ajungând la 1,7 milioane.

WSJ a identificat cauza pentru care Brent-ul pune în pericol supremația WTI: boom-ul înregistrat de producția de petrol din SUA. Creșterea producției în state precum Texas sau Dakota de Nord este responsabilă pentru excesul de ofertă din centru SUA, ceea ce a condus la o reducere a prețului WTI în raport cu Brent-ul, care a devenit etalonul pentru cea mai mare parte a țițeiului tranzacționat pe piețele internaținale. Stocurile de petrol din Cushing, Oklahoma, cel mai mare spațiu de depozitare din State, au atins în ianuarie un nivel record.

Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vâscozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.

Prețurile futures stabilesc prețurile de referință

Piețele futures pe care se tranzacționează țițeiul și produsele petroliere, în general, joacă un rol extrem de important în ceea ce privește evoluția economiilor de pe întreg globul. Ele sunt interconectate și, contrar opiniei publice majoritare, nu sunt create pentru ca investitorii și brokerii să poată specula liniștiți și profita de evoluția ascendentă a prețului petrolului. Principala funcție a piețelor futures este aceea de a permite furnizorilor, producătorilor, rafinăriilor, companiilor de energie și clienților să se protejeze prin contracte de hedging împotriva volatilității prețului  și să-și asigure stocurile viitoarele de țiței, gaze naturale și alte produse petroliere la un preț stabilit, și nu volatil, ceea ce le permite realizarea unui plan de afaceri pe termen îndelungat. În plus, prețurile futures stabilite în urma numeroaselor tranzacții efectuate pe piețe sunt folosite ca prețuri de referință în formulele de calcul a diferitelor prețuri de furnizare fizică a produselor tranzacționate în urma unor negocieri bilaterale.

Brent-ul cucerește Asia, coasta de est și coasta de vest a SUA

De aceea, evoluția raportului Brent-WTI este extrem de importantă pentru prețurile produselor petroliere din întreaga lume. Țițeiul Brent dictează mai nou prețurile produselor petroliere nu numai în Europa sau Asia, ci și pe coasta estică și pe coasta vestică a SUA, pentru că tipul de țiței folosit pentru a calcula benchmark-ul pe aceste pieței este Brent transportat maritim către rafinăriile din aceste regiuni. WTI dictează prețurile în zona de mijloc și de vest a SUA, pentru că transportarea Brent-ului la rafinăriile din acea regiune este mai dificilă ca urmare a absenței unei rețele de conducte. Drept urmare, companiile au tendința să renunțe la contractele WTI și să apeleze la contractele futures pe Brent pentru a evita problemele ridicate de volatilitatea prețurilor.

Coșul de referință OPEC urmează evoluția Brent-ului

Și în celelalte regiuni ale globului, importanța Brent-ului ca referință este în creștere. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze înde-aproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

WTI va pierde poziția de lider în toamnă

"Mă aștept ca în toamnă, în septembrie mai exact, numărul contractelor futures cu Brent să-l depășească pe cel al celor cu WTI", a declarat Phil Verleger, consultant pe energie cu vechi state de plată al PKVerleger LLC. "A început să fie folosit din ce în ce mai agresiv de firme pentru a se proteja", susîțne acesta.

Todd Gross, șeful diviziei de investiții a Qeri LLC, un fond de energie cu sediul la New York, și-a mutat atenția pe Brent încă din momentul în care ecart-ul dintre cele două tipuri de țiței s-a inversat în 2011. 

Luni, de exemplu, Brent a încheiat ziua la 110,22 dolari pe baril, în scădere cu 63 de cenți sau 0,6%, în timp ce WTI s-a plasat la 92,06, în creștere cu 11 cenți, sau 0,1%. WTI s-a situat în urma Brent-ului în ultimii di ani, tranzacționându-se la un discount cuprins între 10 și 20 de dolari pe baril față de acesta. Ultima oară când de ecartul dintre cele două tipuri de țiței se situa sub un dolar a fost în august 2010.

Unii analiști sunt sceptici

Când prețurile încep să evolueze divergent este ușor să mergi pe mâna Brent-ului", afirmă Gross, care susține că majorarea volumului tranzacționat de țiței Brent l-a convins să intre pe piață. 

Totuși, mai mulți analiști cred că supremația Brent-ului va fi de scurtă durată. Piața cu țiței WTI rămâne încă una mult mai mare decât cea a Brent-ului atunci când se iau în calcul nu numai contractele futures, ci și cele de opțiuni. Săptămâna trecută, acestea au fost de dar 1,3 milioane în cazul Brent-ului, mai puțin de jumătate față de cele pe WTI, care depășesc 3 milioane. 

Totuși, contractele futures cu Brent sunt mult mai tranzacționate. Mai mult de 12 milioane de contracte futures cu Brent și-au schimbat proprietarii în februarie, față de numai 11,5 milioane în cazul WTI. Volumul tranzacțiilor cu Brent l-a depășit pentru prima dată pe cel cu WTI în aprilie 2012.

Mai multe rafinării își calculează costurile cu țițeiul, cele mai importante costuri ale unei rafinării, raportându-se la Brent. la fel și unele companii aviatice, precum Delta Air Lines. Până și comisia de prognoză a Departamentului de Energie a anunțat că va începe să raporteze prognoze și asupra evoluției Brent-ului, pentru a reflecta mai bine prețurile plătite de rafinării.

"Dacă vreau să știu prețul petrolului, și vreau doar o singură cifră, mă uit la Brent", a afirmat James Hamilton, profesor de economie la University of California, San Diego.{jathumbnail off}

{igallery id=2415|cid=4|pid=1|type=category|children=0|showmenu=0|tags=|limit=0}

Petrom va efectua cea de-a treia ieftinire consecutivă a carburanților din ultima săptămână, aliniindu-se evoluției prețurilor internaționale ale țițeiului, aflat pe o pantă descendentă din cea de-a doua săptămână a lunii februarie, când West Texas Intermediate (WTI) se situa în apropierea a 99 de dolari barilul, iar Brent-ul la 119 dolari barilul.

Petrom va ieftini ambele tipuri de benzină și ambele tipuri de motorină comercializate cu trei bani pe litru începând din 8 martie, ora zero. După ieftinire, potrivit Economica.net, preţurile la staţia Petrom din strada Braşov din sectorul 6 al Capitalei vor fi: un litru de motorină Standard - 6,06 lei, iar un litru de motorină Extra - 6,29 lei. Benzina Standard va avea un preţ de 5,97 lei pe litru, în timp ce un litru de benzină Extra va costa 6,39 lei. Preţurile Petrom diferă de la staţie la staţie, în limita unei variaţii procentuale de 5%. 

Este a treia reducere de preţ consecutivă operată de Petrom în ultimele zece zile. Compania a mai redus preţurile la 28 februarie şi la 5 martie, după o perioadă de scumpiri. După ieftinirea de la miezul nopţii, reducerea cumulată de preţ din ultima perioadă este de 14 bani pe litru la benzina şi de 12 bani pe litru la motorina.

Țițeiul WTI a pierdut în ultimele 20 de zile aproximativ 9 dolari pe litru, o evoluție similară înregistrând și Brent-ul în pofida închiderii pentru cinci zile consecutive a întregului sistem transport al țițeiului Brent, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha, operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

Țițeiul WTI cu livrare în aprilie se situa în dimineața aceasta la 90,35 de dolari barilul, în scădere cu 8 cenți, pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost cu 36% mai redus decât media ultimei sute de zile. Ieri, WTI a închis ziua cu o pierdere de 39 de cenți, la 90,43 dolari, cel mai redus nivel din 4 martie încoace.

Țițeiul Brent cu livrare în aprilie tranzacționat pe piața londoneză ICE Futures Europe era cotat în această dimineață la 110,83 dolari pe baril, în scădere cu 23 cenți. Asta după ce ieri Brent-ul pierduse alți 55 de cenți, încheind ziua la 111,06 dolari barilul. Volumul tranzacționat a fost mai ridicat cu 4,6% față de media ultimei sute de zile. Ecartul Brent față de WTI s-a micșorat la 20,47 dolari, de la 20,63 de dolari, cât fusese ieri, când înregistrase prima reducere din ultimele cinci zile.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a tranzacționat ieri la un nivel apropiat de minimul ultimelor zile ca urmare a majorării stocurilor din Statele Unite ale Americii într-un ritm de cinci ori mai ridicat față de estimările analiștilor. Sistemul de transport al țițeiului Brent a rămas inoperabil pentru a cincea zi consecutivă și nu este încă destul de clar când vor fi redeschise conductele.

Indicii futures ai WTI au rămas relativ constanți, după ce au scăzut în patru din ultimele cinci zile. Oferta de țiței s-a majorat cu 2,8 milioane barili săptămâna trecută, mult peste estimările analiștilor intervievați de Bloomberg, care plasau creșterea ofertei la numai 788.000 barili.

"Majorarea stocurilor de petrol din SUA pune sub semnul întrebării capacitatea cererii de a acoperi creșterea ofertei în acest moment", susține Ric Spooner, analist șef la CMC Markets din Sydney.

Țițeiul WTI cu livrare în aprilie se situa în dimineața aceasta la 90,35 de dolari barilul, în scădere cu 8 cenți, pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost cu 36% mai redus decât media ultimei sute de zile. Ieri, WTI a închis ziua cu o pierdere de 39 de cenți, la 90,43 dolari, cel mai redus nivel din 4 martie încoace.

Țițeiul Brent cu livrare în aprilie tranzacționat pe piața londoneză ICE Futures Europe era cotat în această dimineață la 110,83 dolari pe baril, în scădere cu 23 cenți. Asta după ce ieri Brent-ul pierduse alți 55 de cenți, încheind ziua la 111,06 dolari barilul. Volumul tranzacționat a fost mai ridicat cu 4,6% față de media ultimei sute de zile. Ecartul Brent față de WTI s-a micșorat la 20,47 dolari, de la 20,63 de dolari, cât fusese ieri, când înregistrase prima reducere din ultimele cinci zile.

Interesant este că, deși stocurile de țiței au crescut, cele de produse distilate s-au micșorat cu 3,8 milioane de barili. oferta de benzină a scăzut cu 616.000 de barili, sub estimările analiștilor, care se așteptau la un nivel apropiat de un milion de barili. De altfel, activitatea de procesare s-a restrâns cu 2,9% față de săptămâna trecută în pofida așteptărilor analiștilor, care estimau un avans de 0,4%.

Întregul sistem transport al țițeiului Brent a rămas închis pentru a cincea zi consecutivă, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

Contractele futures pe benzină se află într-un trend descendent, ca urmare a terminării sezonului de lucrări de întreținere la rafinăriile din Statele Unite ale Americii (SUA), ce urmează a fi redeschise în cel mai scurt timp. Redeschiderea rafinăriilor va regla raportul cerere ofertă de pe continentul american, raport aflat sub presiune în ultimele luni, ceea ce a condus la o majorare a importurilor din Europa, care și așa produce benzină în cantități superioare cererii pieței de pe bătrânul continent.

Indicii futures ai benzinei au scăzut cu 0,9% ieri, după trei zile de apreciere. Prima de tranzacționare a benzinei pentru aprilie raportată la țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a diminuat cu 73 de cenți, ajungând la 39,99 dolari pe baril, iar cea raportată la țițeiul Brent, cu 98 de centi, ajungând la 20,02 dolari pe baril.

"Prețurile deja se îndepărtează rapid de vârfurile înregistrate în trecutul apropiat", consideră Andy Lipow, președinte al Lipow Oil Associates LLC din Houston, citat de Bloomberg. "Rafinăriile își închieie operațiunile de întreținere în următoarele săptămâni, ceea ce va conduce la o majorare a ofertei", crede acesta.

Benzina cu livrare în aprilie a scăzut cu 1,95 cenți, sau 0,6%, până șa 3,109 dolari pe galon, la un volum de tranzacționare cu 32% mai mare decât media ultimei sute de zile. Prima de tranzacționare a benzinei pentru aprilie raportată la contractele pentru luna mai s-a micșorat până la 3,4 cenți, după ce pe 1 martie ea era de  4 cenți.

Media națională a prețului la pompă în SUA s-a micșorat la rândul său cu 0,5 cenți, până la 3,746 dolari gonul. A fost cea de-a cincea scădere consecutivă, cea mai lungă perioadă de depreciere înregistrată din 16 ianuarie. Chiar dacă prețul benzinei s-a majorat cu 14% de la începutul anului, el se află la un nivel mai redus cu 1,8% față de prețul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Păcura cu livrare în martie a pierdut 0,5%, ajungând la un nivel de 2,9251 dolari galonul, la un volum de tranzacționare cu 11% sub media ultimei sute de zile.

Prima de tranzacționare a benzinei raportată la etanol s-a micșorat la rândul său cu 1,95 de centi, ajungând la 69,51 cenți, chiar dacă etalonul a pierdut și el teren. 

Etanolul cu livrare în aprilie a pierdut 1,1 cenți, sau 0,5%, ajungând la 2,403 dolari barilul.

Prețul materiilor prime pe bursele internaționale (ora 8, ora României)

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a tranzacționat astăzi în apropierea celui mai redus nivel din ultimele două luni ca urmare a ritmului dezamăgitor de extindere a sectorului serviciilor în China din februarie, cel mai redus din ultimele cinci luni.

Prețul țițeiului a scăzut pentru a treia zi consecutivă, de această dată semnalul venind din partea Chinei, cea de-a doua economie mare consumatoare de petrol, după Statele Unite ale Americii.  

"Dacă și China își încetinește creșterea, aceasta nu va fi o veste bună pentru piața țițeiului", a declarat Gene McGillian, analist și broker la Tradition Energy din Stamford, Connecticut, citat de Bloomberg. “China este unul dintre principalele motoare de creștere pe partea de cerere a ecuației. Pe termen scurt, toate indiciile par a semnala o scădere pe această piață", susține acesta.

Țițeiul WTI cu livrare în aprilie a pierdut 12 cenți pe New York Mercantile Exchange (NYMEX), ajungând la 90,56 dolari pe baril. Volumul tranzacționat a fost unul mai redus cu 8% decât media ultimei sute de zile. WTI a pierdut 2,6% săptămâna trecută, după ce cu o săptâmânî în urmă înregistrase tot pierderi.

Țițeiul Brent, în schimb, a câștigat 19 cenți, ajungând la 110,59 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Volumul tranzacționat a fost cu 47% mai mare decât media ultimei sute de zile. Ecartul Brent-WTI s-a majorat pentru a treia zi consecutivă, ajungând la 20,25 dolari, ca urmare a faptului că întregul sistem transport terestru al țițeiului Brent a rămas închis pentru a treia zi, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

"Așteptăm în continuare o creștere economică mai viguroasă și nu vin semnale pozitive în acest sens", afirmă Michael Lynch, președinte al Strategic Energy & Economic Research din Winchester, Massachusetts. Pozițiile lungi futures și option deschise pe WTI în săptămâna care s-a sfârșit pe 26 februarie au pierdut 16%, cea mai mare pierdere înregistrată din 11 decembrie.

O evoluție similară a înregistrat și Brent-ul, fondurile de hedging și alte fonduri monetare limitându-și pariurile la un nivel nemaiînregistrat în ultimele 18 luni.

Țițeiul a evoluat fluctuant pe piețele internaționale astăzi, în pofida raportării creșterii stocurilor din SUA pentru a șasea săptămână consecutivă de către Administrația de Informare a Energiei (EIA). Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a închis ziua în ascensiune, ca urmare a faptului că piețele au asimilat deja informația, făcută public cu o zi înainte, în timp ce Brent-ul a coborât ușor.

Evoluția incertă a țițeiului poate fi pusă și pe închierea neconcludentă a negocierilor dintre SUA și partenerii săi, pe de o parte, și Iran pe de altă parte, negocieri care au avut loc la Almaty, în Kazakhstan.

Cotațiile WTI cu livrare în aprilie au urcat pe NYMEX cu 12 cenți, până la un nivel de 92,75 dolari, la un volum de tranzacționare mai redus cu 20% față de media ultimei sute de zile. Cumulat, WTI s-a apreciat cu un procent de la începutul anului și a pierdut 4,9 procente în ultima lună.

Brent-ul cu livrare în aprilie a pierdut 31 de cenți, sau 0,3%, ajungând la un nivel de 112,4 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Volumul tranzacționat a fost mai redus cu 0,5% decât media ultimei sute de zile. Drept urmare, ecartul dintre cele două tipuri de țiței s-a micșorat la 19,65 dolari, de la un nivel de 20,08 dolari înregistrat ieri.

Iranienii par optimiști

Veștile de la Almaty, unde s-a încheiat prima negociere din ultimele opt luni  dintre SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și China (denumite generic P5+1), pe de o parte, și Iranul, pe de altă parte au fost și ele destul de ambigue. Singura certitudine este că ele vor fi reluate luna următoare. În rest, negociatorul iranian Saeed Jalili s-a exprimat destul de optimist cu privire la soarta negocierilor, numind întâlnirea de la Almaty un punct de inversiune și catalogând propunerea îmbunătățită a celor șase mari puteri, despre care nimeni nu știe cum arată, drept "una realistă și logică". Potrivit calendarului anunțat de oficialul iranian, discuțiile tehnice pe tema programului nuclear al Iranului vor avea loc pe 18 martie la Istanbul, iar cele politice dintre P5+1 și autoritățile iraniene vor fi reluate tot pe la Almaty pe 5 aprilie. Și șeful politicii externe europene, Catherine Ashton, a afirmat că noua ofertă făcută iranului este una "echilibrată și care răspunde îngrijorărilor părții iraniene". Ashton a refuzat să comenteze dacă P5+1 a renunțat la pretențiile anterioare privind închiderea centralei Frodo.

Israelul cere reacție militară

Există și nemulțumiri cu privire la evoluția negocierilor, nemulțumiri care nu aparțin celor implicați în ele, ci unei părți indirect interesate: Israelul. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a îndemnat comunitatea internațională să amenințe Iranul cu o acțiune militară dacă va continua controversatul program nuclear. "La fel ca şi Coreea de Nord, Iranul continuă să sfideze normele comunității internaționale şi nu pare să oprească programul nuclear", a declarat Netanyahu.

"Comunitatea internațională trebuie să înăsprească sancțiunile împotriva Iranului şi să clarifice că, în cazul continuării programului nuclear, vor exista consecințe militare", susține premierul israelian.

Tensiunile geopolitice pot inflama prima de risc

Astfel de comentarii nu fac decât să introducă noi incertudini pe piețe internaționale ale materiilor prime. Și în lipsa lor, consideră Harry Tchilinguirian, șeful diviziei care se ocupă de piețele materiilor prime la BNP Paribas SA din Londra, "rezultatul negocierilor este un alt exemplu pentru care scăderea prețului țițeiului se amână. Tensiunile geopolitice cu Iranul pot foarte ușor inflama prima de risc cuprinsă în prețul petrolului”.

Țițeiul a scăzut astăzi la cel mai redus nivel înregistrat în ultimele șapte săptămâni, după ce se apreciase două zile consecutiv, în principal ca urmare a estimărilor pozitive privind stocurile din Statele Unite, dar și a rezultatelor incerte ale alegerilor din Italia, care alimentează posibilitatea unei înrăutățiri a crizei datoriilor suverane din Europa.

West Texas Intermediate (WTI) a pierdut numai puțin de 1,3% într-o singură zi, ajungând la un nivel de 91,92 dolari pe baril, un preț mai mic nemaifiind înregistrat din 4 ianuarie. Vestea care a declanșat căderea cotațiilor WTI a fost publicată de Bloomberg, care a anunțat cu o zi înainte Departamentului de Energie al SUA, un nivel record al ofertei de țiței peste Ocean. Și știrile venite de la Almaty, din Kazakhstan, unde SUA și parteneri săi, au cerut Iranului să accepte o ofertă îmbunătățită în ceea ce privește programul său nuclear, a contribuit la scăderea prețului petrolului. Un efect important l-a avut și rezultatul alegerilor din Italia, care lasă deschisă calea unui nou vot.

"Indiferent de rezultatul alegerilor din Italia, nucleul dur al Europei se află în recesiune", susține Guy Wolf, broker la Marex Spectron Group Ltd. din Londra., care anticipează un interval de tranzacționare a țițeiului Brent de 100-125 de dolari pe baril pentru luna viitoare.

Țițeiul WTI cu livrare în luna aprilie a scăzut cu 65 de cenți, până la 92,46 dolari pe baril pe NYMEX, vlumul de tranzacționare fiind mai redus cu 18% față de media ultimelor 100 de zile. 

Brent-ul cu livrare în aprilie a pierdut numai puțin de 1,44 dolari pe bursa londoneză ICE Futures Europe, echivalentul a 1,3%, ajungând la cel mai redus nivel înregistrat din 28 ianuarie, 113 dolari pe baril. Volumul tranzacționat a fost cu 10% mai ridicat decât media ultimelor 100 de zile. Ecartul Brent-ului față de WTI s-a redus la 20,91 dolari, după ce ieri fusese de 21,33 dolari.

Stocurile de țiței din USA au crescut cu 2,5 milioane de barili săptămâna trecută, ajungând la 378,9 milioane, cel mai înalt nivel înregistrat din 20 iulie 2012, potrivit analiștilor chestionați de Bloomberg. Ar însemna a șasea creștere săptămânală a stocurilor, ce mai lungă serie de acest tip din luna mai încoace. Oferta de benzină, în schimb, s-a redus cu un milion de barili, în timp ce cea de combustibili distilați, inclusiv motorină, s-a diminuat cu 1,55 milioane de barili.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat pentru a doua zi consecutivă, după ce a înregistrat o săptămână de scăderi, ca urmare a evoluțiilor negocierilor cu Iranul pe tema programului său nuclear, dar și a aprecierii euro în raport cu dolarul.

Indicii futures ai WTI au câștigat 1,4% în special, susține Bloomberg, ca urmare a faptului că mâine, la Almaty, în Kazakhstan, autoritățile iraniene (al căror export de petrol se află de un an de zile sub un embargo impus de Occident) urmează să se întâlnească pentru prima dată în ultimele opt luni cu oficiali ai Statelor Unite, Chinei, Franței, Germaniei, Rusiei și ai Marii Britanii. Indicii țițeiului au început să se aprecieze imediat după declarația secretarului de stat american John Kerry, care a afirmat că "astăzi s-a deschis o fereastră pentru o rezolvare diplomatică a diferendului". Sancțiunile impuse Iranului de SUA și aliații săi occidentali costă Iranul aproximativ 98,9 milioane de dolari pe zi, numai din punct de vedere al veniturilor neîncasate ca urmare a neexportării petrolului produs. Dolarul s-a depreciat cu 0.9% în raport cu euro, țițeiul devenind brusc o alternativă investițională mult mai atractivă.

“Lumea privește foarte atentă la ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu", susține Phil Flynn, senior market analyst la Price Futures Group din Chicago. “Tema principala a zilei este moneda euro mai puternică, iar petrolul reacționează ca atare", afirmă acesta.

Ecartul Brent-WTI se majorează

WTI cu livrarea în aprilie s-a apreciat cu 36 de cenți, sau 0,4%, ajungând la 93,49 de dolari în dimineața acestei zile pe NYMEX. și volumul tranzacțiilor a fost unul mai mare cu 6,5% față de media ultimelor 100 de zile.

Țițeiul Brent cu livrare în luna aprilie a câștigat 85 de cenți, sau 0,7%, ajungând la 114,95 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Volumul tranzacțiilor a fost însă unul mai redus cu 4,4% față de media ultimelor zile. În prezent Brent-ul deține un ecart de tranzacționare de 21,46 dolari raportat la WTI, în creștere față de nivelul înregistrat pe 22 februarie de 20,97 dolari.

Negocierile cu Iranul au toate șansele să eșueze, cred analiștii, mai ales că descoperirile recente de uraniu au triplat rezervele radioactive ale acestui stat, care susține în continuare că cercetările sale sunt făcute în scop civil și nu militar.

Un alt element care a condus la creșterea prețului țițeiului este majorarea pentru prima dată din septembrie 2012 a prețului combustibililor în China. Prețul maxim la care se pot face tranzacții cu combustibili în statul chinez s-a majorat cu 48 de dolari pe tona cubică la benzină și cu cu 46 de dolari la motorină, a anunțat ieri Comisia de Dezvoltare Națională și Reformă a Republicii Chineze.

Țițeiul Brent a urcat joi la cel mai înalt nivel înregistrat în ultimele patru luni pe bursa londoneză, majorându-și ecartul înregistrat în raport cu principalul său concurent pe piețele de materii prime, West Texas Intermediate (WTI), pentru cea de șaptea zi consecutivă.

Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vascozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf, precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.

Rafinăriile americane și-au majorat producția

Cotațiile futures ale Brent-ului au câștigat 0,7%, atingând cel mai înalt nivel din 14 septembrie 2012. Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol al lumii, a produs 9,05 milioane de barili pe zi în luna ianuarie, o cantitate aflată în apropierea nivelului cel mai redus înregistrat din mai 2011.

Drept urmare, rafinăriile americane au fost nevoite să își majoreze producția cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Supraproducție de țiței

“Există un sentiment pozitiv în piață și înalt apetit pentru risc”, a declarat Filip Petersson, de la SEB AB din Stockholm, citat de Bloomberg. În opinia sa, prețul petrolului a crescut peste potențial, cu atât mai mult cu cât, consideră analistul, exista o supraproducție de țiței la nivel global.

Brent-ul cu livrare în luna martie s-a apreciat cu 82 de cenți, până la 117,55 dolari pe baril. Iar volumul tranzacțiilor a fost aproape dublu față de media înregistrată în ultima sută de zile. Ecartul Brent-ului în raport cu WTI a fost de 20, 51 dolari.

WTI cu livrare în luna martie s-a tranzacționat pe NYMEX la 96,77 dolari barilul, iar volumul de tranzacționare a fost cu 21,5% mai redus decât media înregistrată în ultima sută de zile. Prețul barilului de țiței WTI este mai ridicat cu 5,4% față de cel înregistrat anul trecut.

Deficitul de benzina cu care se confrunta cel mai important oras al Statelor Unite, New York-ul, va conduce la majorarea pretului acesteia nu numai in SUA, ci si pe Vechiul Continent. Rafinariile europene se pregatesc sa exporte capacitatea excedentara produsa ca urmare a preferintei europenilor pentru motorina pe coasta de est a SUA ceea ce va afecta si pretul benzinei din Europa.

Indicii futures ai benzinei s-au majorat cu 3,5%, ca urmare a problemelor cu care se confruntă cea de-a doua mare companie de rafinare din State, Hess, atingând cel mai înalt nivel din acest an și cel mai ridicat din octombrie 2012. Majorarea prețului benzinei a antrenat și creșterea cotațiilor petrolului: ICE Brent cu lirare în luna martie a atins un vârf de 114,49 dolar pe baril, în timp ce Nymex WTI, to cu livrare în luna martie s-a situat la 97,82 dolari pe baril.

“Inchiderea rafinăriei Hess din apropierea New York-ului și în special anunțul scurt făcut de acționari (care au comandat un audit intern împotriva managementului companiei - n.r.), a surprins piața”, a declarat Gareth Lewis-Davies, commodity strategist la BNP Paribas, citat de Financial Times.

Rafinăriile europene se pregătesc să acopere deficitul de ofertă din SUA

Efectele se văd nu numai pe continentul american, ci și pe vechiul continent. Prețul benzinei s-a majorat și în Europa, în anticiparea deciziei companiilor de rafinare europene de a aloca o parte din producție pentru acoperirea deficitului de ofertă din nord-estul Statelor Unite ale Americii.

Inchiderea rafinăriei Hess Port Reading este doar ultima dintre veștile negative primite de piață de la sectorul de rafinare de pe coasta de est a SUA. Iar marii consumatori au început să-și ia măsuri de siguranță. Anul trecut, Delta Air Lines, de exemplu, a achzionat de la Phillips 66, o rafinărie în apropiere de Philadelphia, cu o capacitate de rafinare de 185.000 barili pe zi, pentru a-și face hedging pe costurile din ce în ce mai ridicate la combustibili.

Rafinăria de pe coasta de est nu este singura închisă de Hess, compania decizând și încetarea activității rafinăriei din Caraibe.

Norocul New York-ului: excedentul de benzină din Europa

Port Reading, deși nu avea o capacitate de rafinare prea mare, de numai 50.000 de barili pe zi, avea o importanță deosebită pentru furnizarea rapidă de combustibil către cel mai important oraș al SUA, New York. Iar deficitul de benzină cu care se confruntă în prezent New York-ul nu poate fi alimentat de rafinăriile din regiunea vestică și de mijloc a SUA, pentru că deja conductele care leagă această zonă de New York funcționează la capacitate maximă.

New York-ul ar putea apela la rafinăriile din Golful Mexic însă, susțin analiștii, importurile din Europa ar putea fi mai ieftine. În prezent, rafinăriile europene produc mai multă benzină decât solicită piața, ca urmare a deplasării cererii europene predominant către motorină.

In Romania, OMV Petrom a majorat deja, in urma cu doua zile, pretul benzinei, reducand in schimb, pretul motorinei.

Titeiul se tranzactioneaza in prezent la un nivel apropiat de varful ultimelor patru luni, dupa ce a inregistrat cea mai lunga serie de aprecieri saptamanale, serie nemaiinregistrata din aprilie 2009. Motivul acestei aprecieri, identificat de analisti: speculatia ca o revenire economica globala va impulsiona cererea de combustibil la nivel international.

West Texas Intermediate crude s-a tranzactionat la un nivel relativ stabil, in apropierea cifrei de 100 de dolari pe baril, dupa ce a reusit performanta de a-si majora pretul pentru sapte saptamani consecutiv. Iar perspectivele par  optimiste, in special pe partea de cerere. Profiturile companiilor industriale chinezesti s-au majorat pentru a patra luna consecutiv, in timp ce in SUA, comenzile industriale si vanzarile de case au avansat in ultima luna.

“Putem fi relativ optimisti in ceea ce priveste revenirea economica, in special in legatura cu China si SUA”, a declarat Ken Hasegawa, trader la Newedge Group din Tokyo, citat de Bloomberg. In pinia sa, WTI crude ar putea atinge nivelul de 100 de dolari in aceasta saptamana, in timp ce Brent-ul se va tranzactiona undeva intre 112 dolari si 118 dolari pe baril.

WTI crude cu livrare in martie a atins saptamina trecuta nivelul de 96,2 dolari pe baril, la New York Mercantile Exchange. Brent-ul a inchis saptamana la un nivel de 113,22 dolari pe baril pe ICE Futures Europe exchange. 

Daca pentru piata internationala a materiilor prime vestea este una buna, pentru consumul american nu este. Pretul mediu al benzinei in SUA s-a majorat cu 1,96 centi pe galon in yltimele doua saptamani, atingand un nivel de 3,3443 dolari pe galon. Cu toate acestea, pretul galonului de benzina este cu 5,01 centi mai mic decat cel anregistrat in urma cu un an.

Piata materiilor prime si in special cea a titeiului ar mai putea primi o gura de oxigen suplimentara in aceasta saptamana, in cazul in care FED va decide pe 30 ianuarie continuarea politicii de achizitionare de active pentru a impulsiona economia americana si a reduce rata somajului.