Energy Report

Enel SpA, cea mai mare companie de utilități italiană, prezentă și pe piața română, a anunțat o majorare a profitului din prima jumătate a acestui an cu 3,4%, ca urmare a majorării volumelor de electricitate comercializate în America Latină, a revenirii economice din Spania și a evoluției pozitive a sectorului de energie regenerabilă.

Venitul net al companiei s-a majorat cu 1,6 miliarde de euro, depășind cu aproape 100 de milioane de euro estimările a nouă analiști chestionați de Bloomberg. Veniturile companiei s-au majorat cu 4,2% față de perioada similară a anului trecut, ajungând la un nivel de 37,6 miliarde de euro.

Enel se află în prezent în plin proces de reducere a costurilor și vânzare e active pentru a-și echilibra bilanțul contabil. CEO-ul companiei, Francesco Starace, speră să obțină 5 miliarde de euro, în principal din vânzarea filialei Enel din Slovacia.

Italienii vor totodată să-și reorganizeze business-ul dinAmerica Latină, prin separarea activelor chiliene de restul activelor deținute în regiune.

Vânzările de electricitate din prima jumătate a anului au scăzut

cu 2%, până la 127,7 terawatt-oră (TWh), ca urmare a scăderii cererii din Italia. Producția de energie s-a majorat în schib cu 2,8%, până la 139,6 TWh, ca urmare a majorărilor înregistrate în peninsula iberică și America Latină.

Profit de 76 miliarde euro în 2014

În 2014, Enel a raportat venituri de aproximativ 76 miliarde euro, profituri operaționale de aproximativ 15,7 miliarde de euro si un venit net de aproximativ 3 miliarde euro. La 31 decembrie 2014, Grupul avea aproximativ 69.000 angajaţi şi operează o gamă largă de centrale hidroelectrice, termoelectrice, nucleare, geotermale, eoliene, solare și alte tipuri de centrale electrice din surse regenerabile.

În România, Grupul Enel deservește 2,7 mil. clienți prin intermediul rețelei sale de distribuție, în timp ce Enel Green Power deține și operează centrale electrice din surse regenerabile.

În Italia, Enel este cea mai mare companie de electricitate. Acţionează în domeniul generării de electricitate prin centrale termice şi din surse regenerabile, cu o capacitate instalată de aproximativ 37 GW. Dintre aceasta, peste 3GW din centralele care folosesc surse regenerabile sunt operate prin EGP. În plus, Enel gestionează o mare parte din rețeaua italiană de distribuţie a electricităţii şi oferă pachete integrate de produse şi servicii de electricitate şi gaz pentru cei 31 mil. clienţi.

Lider pe piața iberică

În peninsula iberică, după listarea la Bursa din Madrid a încă 22% din capitalul social al filialei sale spaniole Endesa, Enel deţine în prezent 70,1% din cea mai importantă companie de energie din Spania și a doua companie de energie din Portugalia. Endesa are o capacitate instalată de aproximativ 22 GW şi o prezență puternică în sectorul distribuției și vânzării de produse de energie electrică și gaze cu aproximativ 13 mil. clienți. În plus, EGP operează 1,8 GW din centralele care folosesc surse regenerabile din această regiune.

În Europa, Enel este prezentă și în Slovacia, unde deţine 66% din Slovenské Elektrárne, cel mai mare producător de energie electrică din țară și al doilea ca mărime din Europa Centrală și de Est, cu o capacitate de generare de aproximativ 5 GW. În Rusia, Enel operează în sectorul de generare, unde filiala Enel Rusia deţine mai bine de 9 GW din capacitatea termică, precum și în sectorul retail, unde Grupul deţine 49,5% din RusEnergoSbyt, unul dintre cei mai mari furnizori independenți din țară. În Franța Enel este activă în sectorul energiei electrice și a furnizării gazelor.

America Latină, una dintre cele mai importante piețe ale Enel

Enel este un jucător important în America Latină, unde Enersis este unul dintre principalii distribuitori privați, atât în ceea ce privește capacitatea instalată, cât și ca număr de clienți. Filialele Enersis funcționează în 5 țări, cu o capacitate instalată de aproape 17 GW de la centralele termice, hidrologice și alte tipuri de centrale electrice din surse regenerabile și care deservesc 14,6 mil. clienţi. În sectorul de producție, Enersis deţine şi operează 4,4 GW în Argentina, 1 GW în Brazilia, 6,3 GW în Chile, 3 GW în Columbia și 1,9 GW în Peru. În sectorul de distribuție, Grupul este prezent în statul Cearà și Rio de Janeiro în Brazilia și în patru dintre cele mai mari orașe din America de Sud: Bogota, Buenos Aires, Santiago de Chile și Lima. În sectorul de transport, Enersis operează o linie electrică de interconectare între Brazilia și Argentina. În plus, Chile și Brazilia, împreună cu Costa Rica, Guatemala, Panama și Mexic găzduiesc mai mult de 1,7 GW din centralele eoliene şi hidrocentralele operate de EGP America Latină.

În America de Nord EGP America de Nord deţine şi operează peste 2 GW din centralele electrice hidroelectrice, geotermice, eoliene, solare și biomasă.

În Africa Enel este prezentă în sectorul de explorare și producție gaze, dezvoltând câmpuri de gaze în Algeria și Egipt. Prin Endesa, Enel operează, de asemenea, o centrală termică în Maroc. În Africa de Sud, Enel Green Power deține și operează Upington (10 MW), prima sa centrală fotovoltaică din țară - și a început recent construcția a fermelor eoliene Gibson Bay de 111 MW și Nojoli de 88 MW, și în același timp a proiectelor fotovoltaice Aurora, Paleisheweul (ambele 82,5 MW) și Tom Burke (66 MW).

Nuclearelectrica SA a înregistrat în 2014 un profit net auditat de 133 milioane de lei, cu 4 milioane de lei sub profitul net raportat preliminar, de 137 milioane de lei, în scădere cu 68% față de cel din 2013, însă peste nivelul țintă al profitului net bugetat aprobat de acționari (+377%).

Conducerea Nuclearelectrica SA a propus alocarea pentru 2014 a unui dividend de 30 de bani pe acțiune, echivalent cu distribuirea a 65,9% din profitul net raportat preliminar, de 137 milioane lei. Potrivit noilor date, ponderea dividendelor distribuite va fi de 68% din profitul net auditat al companiei.

Din suma totală de 90,36 milionane lei a dividendelor acordate, 74,5 milioane de lei vor intra în conturile statului, principal acționar al Nuclearelectrica cu 82,48% din acțiuni.

Ceilalți acționari ai companiei sunt Fondul Proprietatea, cu 9,1% din acțiuni, și alte persoane fizice și juridice, cu 8,42% din acțiuni. {jathumbnailoff}

Gigantul francez GDF Suez, prezent și pe piața autohtonă, a obținut în 2014 un profit (înainte de cheltuielile cu dobânda, impozitul și amortizarea - EBIDA) de 12,1 miliarde de euro la o cifră de afaceri de 74,7 miliarde de euro.

EBITDA GDF Suez este în scădere cu 6,7% față de cel înregistrat în anul precedent. Compania franceză susține că, în cazul în care “se aplică corecția de climat și impactul pozitiv al recuperării tarifare, Ebitda este în creștere organică de 2,4%”.

Compania a înregistrat un profit net de 3,1 miliarde de euro este în scădere cu 0,3 miliarde de euro față de 31.12.2013.

Cifra de afaceri de 74,7 miliarde de euro este în scădere cu 6,6% față de 2013. Acest fapt se datorează în principal impactului climatic asupra vânzărilor de gaze în Franța, anul 2014 fiind unul excepțional de cald și impactului scăderii prețurilor la electricitate în Europa. Dacă se aplică corecția de climat și aceea a impactului pozitiv al recuperării tarifare, scăderea organică a cifrei de afaceri se limitează la 4,4%

Datoria netă se cifrează la 27,5 miliarde de euro și este în scădere cu 1,3 miliarde de euro față de 2013. Raportul dintre datoria netă și Ebitda este de 2,3 rămânând inferior obiectivului de a fi mai mic sau egal cu 2,5X.

In luna mai a anului trecut, GDF SUEZ a emis cu succes obligațiuni verzi în valoare de 2,5 miliarde de euro – cea mai importantă emisiune de obligațiuni de până acum.

La  finele lui 2014, Grupul are o lichididate de 17 miliarde de euro dintre care 8,9 miliarde de euro în cash flow.

In aprilie 2014, agenția Moody’s a confirmat ratingul A1 cu perspectivă stabilă, în timp ce S&P a confirmat ratingul pe termen lung  A, revizuit de la negativ la stabil.

Profitând de evoluția favorabilă a prețului principalei sale materii prime, petrolul, și de o îmbunătățire a activității operaționale ca urmare a investițiilor efectuate în ultimii ani, Grupul KMG International (fostul Rompetrol Grup) a reușit să-și reducă cu 61 milioane $ pierderile nete, acestea ajungând în 2014 la -58 de milioane de dolari.

Pe fondul evoluțiilor internaționale ale țițeiului și ale produselor petroliere, KMG International a atins în 2014 o cifră netă de afaceri de 11,4 miliarde USD, în creștere cu 2% față de rezultatul obținut în 2013. 

Creșterea producției și a vânzărilor de produse petroliere, coroborate cu optimizarea fluxurilor operaționale și financiare, dar și continuarea programului „Change for Good” au contribuit în 2014 la dublarea profitului operational (EBITDA) până la un nivel de 140 milioane $.

Inițiat în 2013, programul Change for Good și-a propus o eficientizare și o îmbunătățire până în 2018 a întregului flux de operațiuni specifice activităților de rafinare - petrochimie, trading - aprovizionare cu materie primă, retail - marketing, upstream - servicii industriale. De asemenea, acesta urmareste și o reducere a cheltuielilor operaționale și o creștere a profitabilității, efectul economic vizat fiind de aproximativ 130 milioane USD până în 2018 (28 milioane USD in 2014, 30 milioane USD în 2015). 

În 2014, contribuțiile totale ale companiilor membre KMG International la bugetul de stat, dar și la bugetele locale, s-a ridicat la aproximativ 1,93 miliarde USD, din care circa 1,8 miliarde USD a reprezentat aportul Rompetrol Rafinare (1,4 miliarde USD – 2013). 

În același timp, exporturile Rompetrol Rafinare s-au ridicat la peste 2 miliarde USD în 2014 (1,7 miliarde USD – 2013, 1,7 miliarde USD – 2012), fiind pe primul loc în topul celor mai mari exportatori interni de produse petroliere și pe locul doi la nivel național.

Pe fondul unei creșteri cu 22% a producției de carburanți la rafinăria Petromidia (producție record de motorină - 2,43 milioane tone față de 1,91 milioane tone în 2013), vânzările de produse petroliere prin stațiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova și Georgia s-au majorat cu 15% față de indicatorul din 2013, ajungând la un nivel de 2,23 milioane tone.

Conducerea Nuclearelectrica SA propune alocarea pentru 2014 a unui dividend de 30 de bani pe acțiune, echivalent cu distribuirea a 65,9% din profitul net raportat preliminar, de 137 milioane lei.

Din suma totală de 90,36 milionane lei a dividendelor acordate, 74,5 milioane de lei vor intra în conturile statului, principal acționar al Nuclearelectrica cu 82,48% din acțiuni.

Ceilalți acționari ai companiei sunt Fondul Proprietatea, cu 9,1% din acțiuni, și alte persoane fizice și juridice, cu 8,42% din acțiuni.

În 2014, Nuclearelectrica a raportat un profit de 137 milioane de lei, de 3 ori mai redus decât cel din anul precedent, când obținuse un profit de 423 milioane de lei, ca urmare a majorării cheltuielilor cu aproximativ 40 milioane de lei și a reducerii veniturilor din vânzarea și transportul energiei electrice cu aproximativ 140 mil lei și a celor financiare cu alte 130 de milioane.

Totodată, în ședința din 29 aprilie, acționarii Nuclearelectrica vor analiza în discuție și posibilitatea retragerii societății din proiectele de investiții energetice hidrocentrala Tarnița și cablul electric submarin România – Turcia.

Astfel, potrivit convocatorului AGA publicat de Nuclearelectrica, se va dezbate "aprobarea renunțării la participarea Societății Naționale Nuclearelectrica SA la proiectele de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești și Cablu de interconectare submarin 400Kv România – Turcia", acționarii urmând să constate încetarea valabilității punctelor 2, 3, 6, 7 și 8 din Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SNN nr. 1 din 11.03.2014, care se referă la participarea Nuclearelectrica la aceste investiții.

Situația de pe piețele internaționale, marcate de prăbușirea prețului petrolului, dar și structura și preferințele acționariatelor, au făcut ca cele două mari companii autohtone de petrol și gaze, Romgaz și OMV Petrom, să adopte politici de distribuire a profitului total diferite.

În timp ce OMV Petrom, al cărei principal acționar este compania austriacă (și ea parțial companie de stat, e adevărat) OMV AG (cu 51%, urmată de statul român cu 20,6%) a decis distribuirea a 30% din profitul net (de 2,1 mld lei) drept dividende, Romgaz (al cărei principal acționar este statul român cu 70%) s-a văzut nevoită să renunțe la aproape 85% din profitul net înregistrat în 2014 (1,41 mld lei) în favoarea acționarilor.

Interesant este că Romgaz a apelat la o cosmetizare contabilă pentru a micșora acest procent. Astfel, potrivit unui comunicat al companiei, "cota de repartizare a profitului net de repartizat sub formă de dividende este de 74,89%". Și asta pentru că Romgaz a luat în calcul la redistribuirea profitului și "un rezultat reportat profit din anii precedenți", în valoare de 241 milioane de lei. Astfel, susține compania, "profitul net conform situațiilor financiare este de 1.409.881.221,33 lei, iar profitul net de repartizat este de 1.621.115.085,94 lei." Și așa, deși ""Consiliul de Administrație estimează că, prin politica de dividend, SNGN ROMGAZ-S.A. poate acorda dividende până la maxim 75% din profitul contabil al societății rămas după deducerea impozitului pe profit ", a reușit să majoreze acest procent la aproximativ 85%, pentru că "dividendele cuvenite acționarilor, conform propunerii de repartizare a profitului anului 2014, sunt în sumă de 1.214.080.560 lei", iar profitul net realizat în 2014 este în realitate de 1,4 miliarde lei.

Iar dacă îi eliminăm pe ceilalți acționari, statul român, ca acționar principal cu 70%, va încasa dividende în valoare de 60% din profitul Romgaz, în timp ce OMV AG (care deține 51% din OMV Petrom) 15% din profitul net al companiei de petrol și gaze autohtone. Iar de investiții ar avea nevoie nu numai OMV Petrom, ci și Romgaz.

Diferențele dintre cele rezultatele celor doi giganți au la bază evoluția principalelor lor "produse". Dacă profitul net OMV Petrom a scăzut le la 4,8 miliarde de lei în 2013 la 2,1 miliarde de lei în 2014, ca urmare a reducerii cu peste 50% a prețului petrolului în ultima jumătate a anului (de la peste 110 $/baril la 55 $/baril), Romgaz a beneficiat de liberalizarea prețurilor la gaze și de creșterea tarifelor de înmagazinare prestate către terți și și-a majorat profitul cu peste 44%.

Conducerea Transelectrica SA, societate administrată în sistem dualist, propune pentru 2014 acordarea unui dividend de 2,8 lei/acțiune, suma totală distribuită acționarilor urmând a echivala cu 55,5% din profitul exercițiului companiei pe anul trecut (370 milioane lei)

Astfel, valoarea totala a dividendelor ce vor fi alocate acționarilor CNTEE Transelectrica SA, persoane juridice și fizice, române și străine, este de 205.490.698 lei, reprezentând 75% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit și acoperirea destinațiilor, respectiv rezerva legala, și alte repartizări prevăzute de lege.

Potrivit unui comunicat al companiei, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal în vigoare, la plata efectivă a dividendelor, impozitul pe dividend urmează a fi reținut la sursă de către CNTEE Transelectrica SA și virat la bugetul de stat.

Deși Transelectrica SA susține că va plăti dividendele cuvenite acționarilor cu începere din data de 29 iunie 2015, într-o notă compania precizează că: "în mod transparent, CNTEE Transelectrica SA informeaza actionarii cu privire la faptul ca estimeaza ca se va afla în imposibilitate obiectiva de a respecta termenele legale prevazute de legislația secundara în vigoare la data prezentei din urmatoarele motive:

• considerand art. 1293 din Regulamentul 1/2006 al CNVM, cu modificarile și completarile ulterioare care prevede ca, in cazul dividendelor, "data plații trebuie stabilita de emitent astfel incat aceasta data sa fie intr-o zi lucratoare ulterioara cu eel mult 3 zile lucratoare datei de inregistrare" și
• coroborand cu faptul ca Depozitarul Central (DC) eliberează Registrul acționarilor pentru data de referință/înregistrare, la cererea Emitentului, în 3 zile lucrătoare de la data de înregistrare,
• și, de asemenea, coroborand cu faptul ca distribuția de dividende implica prelucrarea informaiilor cuprinse in Registrul actionarilor, in sensul calcularii dividendului cuvenit fiecarui acționar și al stabilirii cotelor de impozitare corespunzatoare, aferente acționarilor persoane fizice și juridice, rezidente/nerezidente și colectarea și analizarea documentatiei aferenta solicitarilor de plata dividende.

Sesizandu-se inaplicabilitatea obiectiva a actualelor prevederi, atat Autoritatea de Supraveghere Financiara, Depozitarul Central cat și emitenții au propus modificari la Proiectul regulamentului pentru modificarea și completarea Regulamentului CNVM nr. 1/2006 privind emitentii și operatiunile cu valori mobiliare."

Consiliul de Administrație al Rompetrol Well Services SA a propus pentru 2014 acordarea unui dividend brut de 2 bani pe acțiune, în scădere cu 33% față de nivelul dividendului acordat în anul precedent, de 3 bani pe acțiune.

Valoarea totală a dividendelor distribuite, 5.563.818 lei, reprezintă echivalentul a 40% din profitul net, în valoare de 13.898.555 lei, înregistrat de Rompetrol Well Services, în 2014. Acesta a fost de două ori mai redus decât cel din 2013, de peste 27 milioane de lei.

Aprobarea datei plații dividendelor a fost stabilită drept data maxima permisa de prevederile legale, raportată la data de înregistrare, stabilită de adunarea generală a acționarilor.

Principalii acționari ai Rompetrol Well Services sunt KMG International N.V. (Olanda)- 73,0111% și KJK FUND II SICAV-SIF (Luxembourg) - 10,6797%. Ceilalți acționari minoritari dețin împreună 16,3092%.

Impozitul pe construcții, dar și celelalte impozite din domeniul energetic introduse în prima lună de mandat a guvernului Ponta, impozitul pe țițeiul din producția internă, pe veniturile suplimentare din liberalizarea pieței gazelor, etc, vor fi eliminate se pare începând cu 1 ianuarie 2016, ele nemaifigurând în noul proiect de modificare a Codului Fiscal.

În urma renunțării la taxa pe stâlp guvernul estimează o minus la bugetul de stat de aproximativ un miliard de lei pe fiecare din următorii trei ani.

În ceea ce privește impozitul pe construcții speciale de 1%, popular cunoscut sub numele de taxa pe stâlp, lucrurile sunt clare, ca și în cazul impozitul de 18,95 lei/tona de țiței din producția internă. Nota de fundamentare a proiectului de act normativ explică motivațiile pentru care guvernul a decis eliminarea lor.

În cazul eliminării taxei pe stâlp, redusă de la 1 ianuarie 2015 de la 1,5 la 1%, nota de fundamentare precizează că aceasta a fost eliminată "pentru stimularea creșterii investițiilor, precum și a competitivității companiilor din România. Această măsură va avea de asemenea și efecte pozitive asupra pieței muncii".

În ceea ce privește celelalte impozite introduse de guvernul Ponta în prima sa lună de mandat, taxa specială de 0,5% aplicată veniturilor obținute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, taxa de 60% asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale și taxa pe monopolurile naturale (energie electrică şi gaze naturale), proiectul de act normativ nu spune nimic, nici în notă, nici în conținutul noului Cod Fiscal, ceea ce ar putea duce la concluzia că ele au foste eliminate.

Benzina și motorina s-ar putea ieftini cu 63, respectiv 74 de bani, în condițiile în care guvernul va adopta micșorările de TVA și accize anunțate astăzi, iar celelalte componente în funcție de care evoluează prețul carburanților, în special prețul internațional al petrolului și cursul de schimb leu/dolar, ar rămâne neschimbate.

Cu alte cuvinte, benzina ar putea costa de la 1 ianuarie 2016 4,69 lei/l, mai ieftină cu 63 de bani față de actualul nivel de aproximativ 5,32 lei/l, iar motorina 4,75 lei/l, în scădere cu 74 bani față de actualul nivel de 5,49 lei/l.

Asta dacă guvernul Ponta chiar va micșora acciza la benzină de la 2.035 la 1.656 de lei pe mia de litri și pe cea la motorină de la 1.897 la 1.518 lei pe mia de litri, dar va reduce și TVA de la 24% la 20%. Sau dacă România va mai fi condusă la acea dată de guvernul Ponta.

"Scăderea nivelului accizelor la benzină și motorină va contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de către transportatorii de bunuri și persoane în alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia. De asemenea se creează premizele micșorării tarifelor pentru transport și a prețurilor la pompă a carburanților", se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ

Interesant este că în prezent șoferii plătesc în plus 50 de bani pe litrul de benzină, respectiv motorină, tot din cauza guvernului Ponta, care în 2014 a decis atât majorarea accizelor, cât și modificarea modului de calcul al acestora. Însă atunci guvernul se afla pe val, la început de mandat, acum se pregătește de campanie electorală, aflându-se la final de mandat.

Cât ar costa carburanții dacă petrolul va ajunge la 80 $/baril?

Mult mai probabilă însă, cel puțin în ceea ce privește prețul petrolului, este o evoluție ascendentă, de la actualul nivel de 60 de dolari pe baril (mai exact 60,7 dolari pe baril în cazul țițeiului Brent) undeva la 80 dolari pe baril în urma diminuării investițiilor în explorare și producție. O apreciere de 25% a țițeiului, ar angaja o scumpire de aproximativ 10% a produselor finite, benzină, respectiv motorină.

În ipoteza unui curs de schimb relativ stabil, impactul acestei aprecieri a petrolului ar echivala cu o scumpire cu 47 de bani a benzinei motorinei, ceea ce ar face ca un litru de benzină să coste de la 1 ianuarie 2016 5,16 lei, iar unul de motorină 5,22 lei.

Totodată, a fost eliminată total acciza pe țițeiul din producția internă. "Principalul motiv este acela că încasările din impozitarea acestor produse (țițeiul din producția internă, cafea, bijuterii, arme de vânătoare, muniția aferentă, vehicule cu o capacitate a motorului mai mare de 3000 cc, iahturi, motoare de barcă - n.red.) sunt nesemnificative, fiind o discrepanță între venituri și costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităților", se precizează în expunerea de motive a actului normativ.

Impact bugetar considerabil

Potrivit proiectului de cod fiscal, impactul micșorării accizelor (tuturor, nu numai al celor pe benzină și motorină) va fi unul negativ în perioada 2016-2018, de aproximativ 3 mld de lei pe an. În ceea ce privește TVA, impactul reducerii acestei taxe la toate produsele de la 24 la 20% va fi unul destul de ridicat, de -11,6 miliarde în 2016, -13,3 mld în 2017 și -19,1 mld în 2018.

 Evoluția prețurilor internaționale ale petrolului a determinat mai peste tot în lume, din Marea Britanie în Rusia, o regândire a sistemului de impozitare în sectorul de petrol și gaze, în sensul reducerii presiunii fiscale.

Cu excepția României, unde în continuare, politicieni, analiști și o mare parte a opiniei publice, susține majorarea redevențelor, considerate prea mici în raport cu "media europeană".

Un studiu realizat de Deloitte distruge mitul impozitării reduse a acestei industrii în România, nivelul impozitării acestui sector în țara noastră (13,9% din venituri) fiind unul aflat peste media UE (12,2% din venituri).

Analiștii Deloitte au calculat, pe baza datelor publice existente pentru anul 2013, o medie aritmetică simplă pentru țările producătoare din Europa, transformând diferitele tipuri de impozite, aplicate veniturilor, profitului, profiturilor extraordinare etc și deductibilitățile implicite într-un impozit echivalent aplicat veniturilor (cum este în prezent în România), obținând o cotă medie de 12,2%. Media țărilor producătoare din Europa cu o structură a producției comparabilă cu cea din România, cu o productivitate a sondelor redusă, este de 6,9%", România plasându-se detașat pe primul loc în rândul acestor state din punct de vedere al presiunii fiscale impuse industriei. Printre țările cu productivitate scăzută, de sub 40 bep/sondă/zi, alături de România, se situează Polonia, Franța, Bulgaria, Lituania și Turcia.

Nivelul de impozitare din România este superior celui din Marea Britanie

În Europa, doar șase state au un nivel de impozitare superior celui din România: Ungaria, Norvegia, Danemarca, Albania, Austria și Italia. În Marea Britanie de exemplu, înainte de reducerea de fiscalitate operată recent, cota de impozitare echivalentă aplicată veniturilor ar fi de doar 11,3%, cu 1,6% mai redusă decât cea din România. În țara noastră, chiar și după reducerea taxei pe stâlp de la 1,5 la 1%, cota efectivă de impozitare ar reprezenta 13,1%, din care 8,6% impozitare permanentă și 4,5% impozitare temporară. Impozitele permanente includ redevențele, impozitul pe construcții, impozitul pe vânzările de țiței, iar impozitarea temporară se referă la impozitele suplimentare pentru petrol și gaze introduse în 2013.

 Cazul Marii Britanii este elocvent, pentru că în România, politicienii și analiștii l-au folosit ca argument pentru majorarea redevențelor, susținând că în regatul Unit se aplică o cotă de impozitare de 50%. Ce au uitat ei să spună este că această cotă este nivelul maxim la care pot ajunge redevențele (intervalul este 0-50%) și este aplicată profitului și nu venitului, precum în România. Chiar dacă este luat în considerare și impozitul suplimentar de 0-32%, cota efectivă aplicată veniturilor (similară cu cea din România) ajunge doar la 11,3%, mai redusă decât cea din țara noastră. Iar Marea Britanie tocmai a efectuat o relaxare fiscală în domeniu, ce va reduce considerabil cota efectivă de 11,3%.

Șase state europene reduc povara fiscală

Deloitte recunoaște că este dificilă "comparabilitatea diverselor ţări din cauza a numeroase diferențe majore cum ar fi mixul de producție de petrol și gaze naturale, structura producției onshore și offshore, producția medie pe zăcământ, productivitatea medie a sondelor, costul mediu de producție, diferențe în mecanismul de impunere a redevențelor și impozitelor similare, respectiv raportat la producție și venituri, raportat la profit sau ca procent fix. Condițiile economice naționale diferă în cadrul țărilor producătoare de petrol și gaze naturale. În plus, regimurile din unele țări precum Regatul Unit al Marii Britanii, Polonia, Croația, Irlanda, Lituania, Grecia s-au schimbat recent sau sunt în curs de schimbare (în sensul reducerii poverii - n.r.), ceea ce va afecta situația actuală a redevențelor și impozitelor similare"

Povara fiscală din România

În prezent, România practică un nivel al redevențelor la petrol de 3,5%-13,5% aplicate veniturilor și de 3,5%-13% la gaze naturale. În plus, industria mai plătește impozitul pe construcții în valoare de 1,5% din valoarea brută a activelor (1% de la 1 ianuarie 2015) și alte impozite suplimentare, precum 60% din veniturile suplimentare obținute din gaze naturale și 0,5% din vânzările de țiței. Impactul tuturor acestor impozite este echivalent, cu o cotă de impozitare de 13,9% aplicată veniturilor. Practic, prin introducerea de către guvernul Ponta a acestor taxe suplimentare, cota efectivă a redevențelor, de aproximativ 7%, s-a dublat.

{jathumbnailoff}

Rompetrol Rafinare, companiei aparținând grupului KMG International, și-a redus considerabil în 2014 pierderile, cu 35%, de la 95 de milioane $ în 2013 la 58,5 milioane $.

Evoluția cursului de schimb, dar și cea defavorabilă de pe piețele internaționale din ultimul trimestru, când cotațiile benzinei, respectiv motorinei s-au micșorat cu 25, respectiv 26% în raport cu trimestrul similar al lui 2013, au făcut ca în trimestru al patrulea Rompetrol Rafinare să înregistreze o majorare a pierderilor cu 76%, de la 9,5 milioane $, la 16,6 milioane $.

"În ultimul trimestru al anului trecut, rezultatele companiei au fost afectate de evoluția cursului valutar (RON-USD), deprecierea materiei prime în raport cu cotațiile produselor finite, dar și situația stocurilor de produse/materie primă la finele lui 2014. Un ciclu de producție pentru rafinărie este cuprins între 30-45 de zile, astfel materia primă achiziționată și procesată de rafinărie se reflectă în prețurile produselor finale după această perioadă", se precizează într-un comunicat al companiei.

Rompetrol Rafinare și-a menținut în T4 2014 activitatea operațională la nivelul primelor nouă luni ale anului, consemnând o majorare cu 72% a rezultatului operațional (23,8 milioane $) și o reducere cu 76% a rezultatului net (-16,7 milioane $) comparativ cu T4 2013. De asemenea, scăderea cu 13% a cifrei de afaceri de la 1,48 miliarde $ în T4 2013 la 1,28 miliarde $ în T4 2014 a fost determinată de trendul descendent al țițeiului.

Triplarea rezultatului operațional

Rompetrol Rafinare a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri brută de aproximativ 5,6 miliarde $, în creștere cu 15% față de rezultatul obținut în 2013 (4,8 miliarde $). Pe fondul procesării unei cantități record la rafinăria Petromidia – de peste 5 milioane de tone, compania a reușit triplarea rezultatului operațional (EBITDA), de la 29 milioane $ în 2013 la 86 milioane $ în 2014, dar și o îmbunătățire cu circa 40% a rezultatului net, chiar dacă acesta este continuare negativ (-58,4 milioane $).

Compania a reușit atingerea în 2014 a unui record de prelucrare a materiilor prime, cantitatea totală prelucrată de aceasta din 1979 - anul intrării în exploatare și până în prezent ridicându-se la peste 100 milioane tone. Alte recorduri înregistrate de companie în 2014: creșterea producției de motorină - 2,46 milioane tone (1,91 milioane tone în 2013), a randamentelor pentru motorină – 48,8% (46% în 2013), dar și a randamentelor pentru produse albe – 85,7% (85,5% în 2013). Costul de procesare a coborât la 21,2 $/t, cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani.

Taxe și impozite în valoare de 1,8 miliarde $

Exporturile Rompetrol Rafinare s-au ridicat la peste 2 miliarde $ în 2014 (1,7 miliarde $ – 2013, 1,7 miliarde $ – 2012), fiind pe primul loc în topul celor mai mari exportatori interni de produse petroliere și pe locul doi la nivel național. Compania a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 487 milioane $ în T4 2014 și peste 1,8 miliarde $ la finalul anului, în creștere cu 28% comparativ cu 2013 (1,4 miliarde $).

Vânzările de carburanți pe piața externă au crescut cu 38% în anul 2014 (1.990 mii tone) față de 2013, iar pe piața internă cu 7% în 2014 (1.738 mii tone) comparativ cu 2013.

Divizia de petrochimie a atins capacitatea maximă de producție de polipropilenă – 90 mii tone, producția de polimeri fiind mai mare cu 12% față de cea din 2013. Vânzările de produse petrochimice au însumat 153 mii tone în 2014, în creștere cu 7% față de anul anterior.

Rafinăria Vega a funcționat la capacitate maximă

Cealaltă rafinărie operată Rompetrol Rafinare pe lângă Petromidia, Vega a procesat peste 300 mii tone materie primă în 2014, mai mult cu 28% față de anul precedent (peste 240 mii tone). În T4 2014, gradul de utilizare a capacității de rafinare a fost de 105%, mai mare cu 11% decât aceeași perioadă a anului trecut. În ultimul trimestru din 2014, rafinăria din Ploiești a procesat peste 87 mii tone materie primă, în creștere cu 12% față de perioada similară a anului 2013 (peste 77 mii tone). 

Profitul net al Nuclearelectrica s-a diminuat anul trecut cu numai puțin de 67% sau cu 286,3 milioane lei, de la 423,91 milioane în 2013, la 137 milioane, în principal ca urmare a introducerii celebrei taxe pe stâlp, dar și a reducerii veniturilor din vânzările pe piața reglementată, și a celor din contribuția de cogenerare și din vânzara de certificate verzi.

Valoarea impozitul pe construcții speciale datorat de către Nuclearelectrica pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2014 a fost de 89,4 milioane lei, reprezentând aproximativ o treime din reducerea de profit de anul trecut. Acest impozit a fost introdus începând cu 2014. Începând cu 1 ianuarie 2015, cota procentuală a impozitului pe construcțiile speciale s-a redus la 1%.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, se remarcă o diminuare cu 1,55 milioane MWh a vânzărilor companiei pe piața reglementată, compensată de o creștere similară pe piața liberă. Dacă în 2013, Nuclearelectrica vindea 5,3 milioane MWh pe piața reglementată și 5,68 milioane MWh pe piața liberă, în 2014, a comercializat 3,74 mil. MWh pe piața reglementată și 7,1 mil. MWh pe piața liberă. Scăderile de prețuri de anul trecut a făcut ca, deși veniturile obținute de pe piața liberă să se majoreze ușor, de la 1,07 mld lei la 1,12 mld lei, cele de pe piața reglementată să de diminueze cu aproape 200 mil lei, de la 753 mil lei la 561 mil lei.

Dacă în 2013, Nuclearelectrica obținea venituri de 2 mil lei din contribuția de cogenerare și de 1,45 mil lei din vânzarea de certificate verzi, anul trecut a reușit să obțină venituri de 269 mii de lei, însă numai din vânzarea de certificate verzi.

TRANSGAZ SA MEDIAS a obținut anul trecut un profit net în valoare de 507, 4 milioane de lei, cu 52% mai mare decât cel înregistrat în 2013, când compania de stat a realizat un profit net de 334,49 milioane de lei, rezultă din situația financiară preliminară neauditată a companiei, publicată astăzi.

Peste 76% din acest profit poate fi pus pe seama reducerii cheltuielilor financiare cu 133 milioane lei pe seama provizionului de 132 milioane lei constituit în anul 2013 pentru deprecierea participației Transgaz la capitalul social al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, consecință a neselectării proiectului Nabucco Vest ca rută de transport a gazelor naturale.

Profitul realizat este însă mai mic cu 122 de milioane de lei decât suma totală a taxelor și impozitelor plătită statului, în valoare de 629,7 milioane de lei. Din acestea, TVA a reprezentat 254,788 mil lei, impozitul pe profit: 106,4 mil lei, redevența petrolieră: 163,5 mil lei, impozit pe venituri din salarii: 37.66 mil lei, iar impozitul pe construcții speciale: 1,922 mil lei.

Și profitul brut preliminat pe anul 2014 este mai mare cu 44%, respectiv cu 187.971 mii lei, decât cel înregistrat în 2013.

Veniturile totale ale Transgaz au crescut cu 137,7 milioane de lei sau 9% față de cele din 2013, fiind influențate pozitiv de tariful de rezervare capacitate mai mare față de cel din anul precedent cu 0,25 lei/MWh, cu o influenta pozitiva de 98.146 mii lei și de capacitatea rezervată mai mare cu 74.640.329 MWh datorită introducerii începând cu data de 1 august 2014 a rezervării de capacitate pe puncte de intrare-ieșire cu o influență pozitivă de 77.029 mii lei. Și cantitatea de gaze facturată mai mare cu 6,961 milioane MWh/624.772 mii mc (6%) pe seama gazelor transportate în vederea înmagazinării a avut o influență pozitiva de 51.681 mii lei.

Componenta volumetrică a tarifului de transport mai mică cu 0,76 lei/MWh a influențat negativ rezultatele companie, cu 96.484 mii lei.

În plus, eșecul Nabucco și-a spus la rândul său cuvântul și pe partea de venituri, veniturile financiare influențând negativ rezultatele cu 7,346 milioane de lei, din cauza faptului că în 2013 societatea a beneficiat de finanțarea unei majorări de capital NABUCCO echivalentul a 5 milioane euro.

Cheltuielile totale au scăzut cu 4%, în pofida faptului că cele de exploatare au fost mai ridicate cu 8%, respectiv 83,229 milioane de lei, față de cele din 2013.

Printre principalele cheltuieli care au afectat negativ cifra de afaceri se numără redevența pentru concesionarea SNT: 13.560 mii lei, impozitul pe monopolul deținut: 14.518 mii lei, cheltuielile cu personalul: 7.192 mii lei, taxa de acordare licență: 6.722 mii lei, amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale: 4.403 mii lei, ajustările pentru deprecierea activelor curente: 44.908 mii lei.

 Profitul net al gigantului rus Gazprom a scăzut în al treilea trimestru al anului trecut cu 62% din cauza scăderii vânzărilor și a deprecierii rublei.

Cu toate această scădere spectaculoasă a profitului net la 106 miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari), de la 276 miliarde ruble în perioada similară a lui 2013 , rezultatul anunțat este aproape dublu față de estimările analiștilor chestionați de Bloomberg, care se așteptau la un profit net de 58,8 miliarde de ruble.

Așa se face că, potrivit The Wall Street Journal, acțiunile Gazprom s-au apreciat cu 0,6% după anunțarea rezultatelor, un ritm de apreciere asemănător indicelui bursei moscovite.

Gazprom a pierdut numai puțin de 273 miliarde de ruble doar ca urmare a deprecierii rublei, după ce cu u an înainte câștigase de pe urma evoluției cursului de schimb rublă/dolar. Și vânzările din cel de-alș treilea trimestru al anului trecut au suferit, scăzând cu 4,9%, la 1130 miliarde de ruble.

Monopolul de stat Gazprom, responsabil cu furnizarea a 30 la sută din gazul cu care se aprovizionează Uniunea Europene, se confruntă cele mai mici vânzări la export din ultimii 11 ani. Gigantul rus ar putea pierde în urma deprecierii rublei (care a scăzut cu 46% față de dolar în 2014) venituri în valoare de 25 miliarde de dolari pe întreg anul trecut, ceea ce va pune sub presiune acordarea de dividende către principalul său acționar, guvernul rus, care are nevoie de acești bani pentru a-și echilibra execuția bugetară.

CEO-ul Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, Igor Sechin, a cerut președintelui Vladimir Putin să renunțe la modificările planificate în ceea ce privește impozitarea din domeniu, susține publicația economico-financiară Kommersant, citată de Reuters.

Modificările prevăd reduceri de taxe la exportul produselor petroliere ușoare, cum ar fi benzina și motorina, și o majorare de taxe la exportul de păcură și a redevențelor, cu scopul de a crește veniturile bugetare.

Propunerea de modificare a impozitării din domeniul de petrol și gaze a fost criticată de producătorii de țiței din Rusia, aceștia susținând că va afecta producția. În plus, în cazul în care va fi adoptat, noul act normativ ar majora și costurile de operare ale Rosneft, compania fiind nevoită să investească masiv și în modernizarea rafinăriilor sale.

Într-o scrisoare adresată la sfârșitul lunii trecute lui Putin, de care de altfel este extrem de apropiat, Sechin a propus abandonarea modificărilor preconizate și chiar reducerea, nu majorarea taxei vamale pentru exportul de păcură.

Rosneft a refuzat sa comenteze informațiile apărute în Kommersant, însă a precizat că "principiile de funcționare ale industriei petroliere" sunt subiectul unor "discuții în curs de desfășurare între ministere".

Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat luna trecută, într-o primă lectură, proiectul de modificare a regimului fiscal din industria petrolieră. Cea de-a doua lectură este programată la sfârșitul acestei luni, iar în eventualitatea adoptării proiectului, modificării ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015.

Pentru a fi adoptat, proiectul va trebui să treacă și printr-o a treia lectură, după care ar trebui promulgat și de Putin.

Șoferii din România ar trebui să plătească de la 1 ianuarie cu 11 bani mai puțin pe litrul de benzină și cu 10 bani mai puțin pe cel de motorină, dacă guvernul ar respecta prevederile Codului Fiscal aflat în vigoare și ar renunța la ideea, neanunțată încă public, de a îngheța nivelul accizelor în lei.

Astfel, de la 1 ianuarie un litru de benzină ar trebui să coste 5,99 lei, iar unul de motorină 6,1 lei, față de actualele prețuri, de 6,1 lei, respectiv 6,2 lei, înregistrate la stația Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321.

Și asta pentru că noul curs la care ar trebui calculate accizele pentru 2015 ar urma să scadă, potrivit prevederilor Codului Fiscal, de la 4,738 la 4,5375 lei lei pentru un euro.

Dat fiind faptul că nivelul cursului leu/euro publicat ieri în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de 4,4093 lei pentru un euro, este mai mic decât cel înregistrat pe 1 octombrie 2013, de 4,4485 lei pentru un euro, și anul acesta ar trebui aplicată formula inventată de guvern anul trecut. În acest caz, potrivit “excepției” prevăzute la alineatul 2 al articolului 218, cursul care va fi folosit la calculul accizelor va fi cel de pe 1 octombrie 2013 (4,4485 lei), indexat cu rata anuală a inflației din luna septembrie. Potrivit proiecțiilor BNR, rata anuală a inflației pe trimestrul al treilea va fi de 2% (cu un interval de incertitudine de plus/minus 0,6%).

Curs de 4,5375 lei pentru un euro

Astfel, cursul la care ar trebui să se calculeze accizele pentru 2016, 4,5375 lei pentru un euro, ar fi cu 20 de bani sau cu 4,2% mai mic decât cel la care s-au calculat în 2015, de 4,738 de lei pentru un euro.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în euro accizele ar rămâne aceleași, acciza la benzină, de exemplu ar trebui să scadă, ca urmare a evoluției cursului de schimb, de la 2.035 lei (429,59 euro) la mia de litri la 1.949 lei la mia de litri, iar cea la motorină de la 1.897 lei la (400,395 euro) la 1.816 lei la mia de litri.

Dacă guvernul ar decide prin minune să revină la intenții mai bune și să respecte prevederile Directivei Europene, șoferii români ar putea beneficia de reduceri mult mai semnificative. Astfel, un litru de benzină s-ar ieftini cu 19 bani (de la 6,1 la 5,92 lei), iar unul de motorină cu 17 bani (de la 6,2 la 6,03 lei).

În prezent (curs - 4,738):

Benzină - 6,1 lei, din care

companie - 2,885 lei

accize - 2,035 lei

TVA - 1,18 lei

Potrivit Codului Fiscal (curs - 4,5375):

Benzină - 5,99 lei, din care

companie - 2,885 lei

accize - 1,949 lei

Potrivit Directivei europene (curs - 4,4093):

Benzină - 5,92 lei, din care

companie - 2,885 lei

accize - 1,894 lei

În prezent (curs - 4,738):

Motorină - 6,2 lei, din care

companie - 3,103 lei

accize - 1,897 lei

TVA -1,2

Potrivit Codului Fiscal (curs - 4,5375):

Motorină - 6,1 lei, din care

companie - 3,103 lei

accize - 1,816 lei

Potrivit Directivei europene (curs - 4,4093):

Motorină - 6,03 lei, din care

companie - 3,103 lei

accize - 1,765 lei

Nuclearelectrica (SNN), operatorul singurei centrale nuclearelectrice din România, propune acţionarilor distribuirea de dividende în valoare de 340,95 milioane lei, suma reprezentând 81% din profitul net anunţat în februarie, de 417,37 milioane lei (94,42 milioane lei).

Nuclearelectrica propune acţionarilor dividende de 340,95 milioane lei, reprezentând 81% din profit

Dividendul brut propus este de 1,21 lei, de 10,7 ori mai mare faţă de cel distribuit anul trecut, de 0,1123 lei.

Raportat la preţul de la închiderea sesiunii de joi, de 9,29 lei, dividendul conferă un randament de randament de 13%.

Potrivit rezultatelor anunţate anterior, profitul companiei a crescut de 17,25 ori anul trecut, la 417,37 milioane lei (94,42 milioane lei), de la 24,19 milioane lei în 2012.

Statul deţine 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica, iar Fondul Proprietatea controlează 9,7% din titluri.

Compania acoperă aproximativ 18% din necesarul anual de electricitate al României.

Acţiunile Nuclearelectrica au închis sesiunea burseiră de joi la un preţ de 9,29 lei, în urcare cu 2,65%, iar la această cotaţie capitalizarea companiei este de 2,617 miliarde lei (575 milioane euro).

Transelectrica propune acordarea unui divident brut pentru anul financiar 2013 în valoare de 2,228 lei, de 5,5 ori mai mare decât cel distribuit pentru anul precedent, de 0,404 lei pe acțiune.

Valoarea totala a dividendelor ce vor fi alocate acționarilor CNTEE Transelectrica SA, persoane juridice și fizice, romane și străine, este de 163.319.400 lei.

Transelectrica va plăti dividendele cuvenite acționarilor începând cu data de 26 iunie 2014, iar, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal în vigoare, la plata efectivă a dividendelor, impozitul pe dividend urmează a fi reținut la sursă și virat la bugetul de stat.

Dividendele se vor plăti direct de către Transelectrica, pentru acționarii semnificativi; prin intermediul Depozitarului Central, pentru acționarii persoane fizice și juridice care dețin acțiuni Transelectrica în conturi la Participanții la Sistemul Depozitarului (Societăți de servicii de investitii financiare, bănci etc.) sau prin intermediul unui agent de plată, pentru acționarii care acționează în nume propriu.

Transelectrica precizează că nu se percep acționarilor comisioane la plata dividendelor, indiferent de modalitatea de plată utilizată.

Transelectrica a obținut în 2013 un profit al exercițiului de 200 milioane de lei, de 5,8 ori mai mare decât profitul de 34 de milioane de lei înregistrat în 2012, în pofida unor venituri în scădere cu 295 de milioane de lei. Veniturile companiei în 2013 au fost de 2,472 miliarde de lei.

Consiliul de Administrație al Rompetrol Well Services, companie membră a Grupului Rompetrol NV din anul 2000, specializată în servicii de sondă pentru extracția țițeiului și gazelor naturale, propune Adunării Generale a Acționarilor, convocată pentru data de 28/29 aprilie 2014, acordarea pentru 2013 a unui divided brut pe acțiune de 0,03 lei.

Dividend-ul este mai mare cu 0,001 lei pe acțiune față de cel acordat în 2012, în valoare de 0,029 lei pe acțiune.

Potrivit rezultatelor preliminare, Rompetrol Well Services a înregistrat în 32013 un profit brut de 32,7 milioane de lei, cu 6,5 milioane de lei mai mare decât cel raportat în anul precedent, și un profit net de 27,5 milioane de lei, cu 5,5 milioane de lei peste cel din 2012.

La data convocării AGA, capitalul social înregistrat al Rompetrol Well Services era de 27,8 milioane de lei, și era format din din 278.190.900 acțiuni nominative, dematerializate, cu valoare nominală de 0,1 lei, fiecare acțiune dând dreptul la un vot în Adunarea Generala a Acționarilor.

Rompetrol Well Services este prezenta în țări din Europa de Est și Asia Centrala, supraveghează toate proiectele în curs din sediul sau central din Ploiești și oferă asistență tehnică pentru 13 amplasamente din România, Kazahstan și Bulgaria.

Investițiile OMV Petrom din 2013 s-au situat peste nivelul record al profitului înregistrat, ajungând la 1,181 miliarde de euro, în timp ce profitul net s-a situat la 1,085 miliarde euro.

Investitiile OMV Petrom au crescut la valoarea de 5.303 mil lei (2012: 4.930 mil lei), ca urmare a investitiilor substantial mai mari in explorare și producție, partial contrabalansate de nivelul mai scazut in gaze și electricitate si rafinare și marketing.

Investitiile in explorare și producție (4.401 mil lei) au reprezentat 83% din valoarea totala inregistrata in 2013, fiind cu 17% peste nivelul din 2012. Aceste investitii au fost directionate catre forajul sondelor de dezvoltare, proiecte integrate de redezvoltare a zacamintelor, lucrari de reparatii capitale si operatiuni de adancime, instalatii de suprafata, precum si pentru proiectul Totea Deep.

Investitiile realizate in gaze și electricitate in 2013 (18 mil lei) au fost semnificativ mai mici comparativ cu 2012, intrucat centrala electrica de la Brazi a inceput operatiunile comerciale in august 2012.

Investitiile in rafinare și marketing (827 mil lei) au reprezentat 16% din investitiile totale in 2013 si au fost directionate, in special, catre programul de modernizare a rafinariei Petrobrazi (incluzand modernizarea instalatiei de desulfurare gaze si recuperare sulf si a instalatiei de conversie in vid a motorinei). In plus, investitiile au fost directionate si catre dezvoltarea unor proiecte de eficientizare precum si a unor proiecte de conformitate cu cerintele legale si de mediu.

Costuri de producție în scădere cu 4%

In Romania, costurile de productie exprimate in USD/bep s-au situat la un nivel similar celui din 2012, iar cele exprimate in RON au scazut cu 4%, la 49,76 lei/bep, in principal datorita managementului strict al costurilor si cresterii productiei disponibile pentru vanzare.

OMV Petrom, cea mai mare companie din Europa centrală și de Est a înregistrat în 2013 un profit net record, de peste un miliard de euro, mai exact 1,085 miliarde de euro.

Profitul net atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excluzand elementele speciale, pentru 2013 a fost de 4,869 miliarde de lei, se precizează în raportul anual publicat astăzi de companie.

Profitul brut (EBIT) al OMV Petrom a atins valoarea de 5,958 mil lei, cu 5% mai mare decat in 2012, în principal datorita efectului de bază reprezentat de oprirea rafinăriei Petrobrazi asupra volumelor din 2012, precum și datorită managementului strict al costurilor, contrabalansat parțial de scăderea marjelor la energia electrică. EBIT CCA excluzand elementele speciale a crescut la valoare de 6,015 mil lei in 2013. EBIT CCA excluzand elementele speciale este calculat dupa eliminarea efectului net al elementelor speciale de natura cheltuielilor, de -33 mil lei, și a pierderilor din deținerea stocurilor, de -24 mil lei.

Rezultatul financiar net s-a îmbunătățit, ajungând la -259 mil lei în 2013, comparativ cu -836 mil lei în 2012, cand a fost influențat negativ de elementele speciale de natura cheltuielilor, în sumă de -209 mil lei, reprezentând dobânzi de întârziere pretinse în urma primirii rezultatelor preliminare ale controlului fiscal de fond pentru anii 2009 si 2010, cât și de efectul de actualizare a creanțelor.

Priofitul net atribuibil acționarilor s-a majorat cu 22%

Profitul din activitatea curenta a crescut la 5.699 mil lei in 2013. Cheltuiala cu impozitul pe profit a fost de 875 mil lei, usor mai mica decat in 2012, fiind influentata pozitiv de impozitul pe profit amanat aferent filialelor din Kazahstan. In consecinta, rata efectiva a impozitului pe profit a scazut la 15% in 2013, comparativ cu 18% in 2012, cand a fost afectata de cheltuielile rezultate in urma controlului fiscal de fond. Profitul net atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. a fost de 4.821 mil lei, cu 22% mai mare comparativ cu 3.953 mil lei in 2012. Profitul net CCA atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excluzand elementele speciale a avut valoarea de 4.869 mil lei, cu 13% peste valoarea de 4.307 mil lei din 2012. Profitul pe actiune a fost de 0,0851 lei in 2013 (2012: 0,0698 lei), in timp ce profitul pe actiune CCA excluzand elementele speciale a fost de 0,0860 lei (2012: 0,0760 lei).

Vânzări în scădere

Vanzarile consolidate in 2013 au scazut cu 8% comparativ cu 2012, la 24.185 mil lei, in principal din cauza vanzarilor mai mici de titei si produse petroliere, care au contrabalansat vanzarile crescute de energie electrica. Vanzarile din segmentul rafinare și marketing au reprezentat 79% din totalul vanzarilor consolidate, cele din gaz și energie au reprezentat 16%, iar cele din explorare și producție au fost aproximativ 5%.

Gigantul italian ENEL SpA a realizat în 2013 un profit operațional superior cu 7,6% celui din 2012, la o cifră de afaceri în scădere însă cu 5,2% față de anul anterior, reiese din rezultatele preliminare consolidate ale companiei pe 2013.

Veniturile companiei s-au ridicat la 80,5 miliarde de euro, în scădere cu 5,2% față de nivelul de 84,9 miliarde euro înregistrat în 2012, în special datorită scăderii veniturilor din vânzarea de electricitate, compensate parțial de venituri mai mari din transportul de electricitate și vânzarea de gaze naturale. Veniturile din 2013 includ recunoașterea câștigului de capital (de circa 1 miliard de euro) din vânzarea Arctic Rusia (indirect, vânzarea participației deținute de aceasta în SeverEnergia, o compania care activează în sectorul extracției de gaze naturale în Rusia) în ultimul trimestru al anului 2013.

Profitul operațional al ENEL s-a ridicat la 17,0 miliarde de euro, în creștere cu 7,6% față de nivelul de 15,8 miliarde de euro atins în 2012. Profitul operațional din 2013 include câștigurile de capital din vânzarea Arctic Russia, în timp ce EBITDA pentru 2012 a reflectat o recunoaștere a cheltuielilor legate de planul de beneficii post-angajare, aplicabil unor anumiți angajați din Italia la finele lui 2012, în valoare de 0,9 miliarde euro, conform adoptării pentru prima dată a noii versiuni a standardului contabil IAS 19.

Excluzând aceste elemente, scăderea EBITDA s-a atribuit în special scăderii așteptate a câștigurilor din Spania și a generării din Italia, compensate parțial de performanța Zonei Vânzări în Italia, Diviziei de Energie Regenerabilă și operațiunilor din America Latină.

Datoria financiară netă la finele lui 2013 s-a ridicat la 39,9 miliarde de euro, o scădere de 3,0 miliarde de euro față de 42,9 miliarde de euro la finele lui 2012. Mai exact, rezultatele aferente activităților curente și efectele pozitive ale operațiunilor extraordinare, inclusiv vânzări de active, finalizate în 2013, au compensat cu mult cheltuielile de capital din timpul anului și plata dividendelor, dobânzilor și taxelor.

Numărul angajaților finele lui 2013 se ridica la 71.394 (73.702 la finele lui 2012).

Directorul general al Enel Fulvio Conti a declarat: „Obiectivele grupului, anunțate pieței pentru 2013, au fost atinse și chiar depășite în ceea ce privește datoria financiară netă, în ciuda scenariului macroeconomic și de reglementare negativ, care a persistat în Italia și Spania. Rezultatele Enel în 2013 reflectă deciziile manageriale cu scopul diminuării costurilor și optimizării investițiilor, dar și dezvoltarea Enel în special pe piețele emergente și ale energiei verzi. Aceste decizii vor continua să producă efecte pozitive în 2014.”, susține Directorul general al Enel, Fulvio Conti.

În 2013, Grupul Enel a generat 286,1 TWh de electricitate (294,8 TWh în 2012), a distribuit 404,0 TWh prin propriile rețele (414,2 TWh în 2012) și a vândut 295,5 TWh (316,8 TWh în 2012).

În 2013, în afara Italiei, Grupul Enel a generat 213,2 TWh de electricitate (220,4 TWh în 2012), a distribuit 174,0 TWh (175,7 TWh în 2012) și a vândut 203,3 TWh (214,5 TWh în 2012)

Oficialii români se tem. Unii de inflație, alții de deflație, în funcție de Palatul unde locuiesc temporar. Niciunii, nici alții nu se tem însă de măsurile pe care le-au adoptat în ultimii cinci ani, de la majorarea TVA la cea a accizelor sau la nou introdusul impozit pe “construcțiile speciale”, care au anchilozat practic fragilul mediu economic autohton și au pus pe fugă sau au înmărmurit investitorii străini.

Paradoxal, nici președintele Traian Băsescu, nici ministrul delegat pentru buget n-ar trebui să se teamă de inflație, respectiv deflație. Economia e într-o stare prea proastă pentru ca prima să apară fără sprijinul nemijlocit al BNR, iar deflația, chiar dacă ar apărea, ar fi un lucru rău numai pentru guvern, nu și pentru consumatori.

"Îmi dau seama cât rău face această creștere a accizei la combustibil. Gândiți-vă, prețul combustibilului crește cu opt la sută. Îl vom găsi și în laptele pe care îl beau copiii dimineața sau în mâncare, în transport, în prețul la legume și fruncte, la orice, în prețurile din agricultură, în general", a spus Băsescu, la Radio România Actualități. "O spun în mod categoric, dacă nu se renunță la creșterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat iar apoi îl voi ataca și la CCR. Cred că vom avea o creștere de inflație de cel puțin 3,5, adăugată pe inflația anunțată de Banca Națională", a mai spus Băsescu.

Cine înghite pe cine?

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu pare a nu fi de acord. "O să înghită de exemplu producătorul, de multe ori înghite producătorul, strânge cureaua, își mai micșorează din profit, își mai trece pe eficiență (...) Vă dau o listă foarte lungă cu ce poate să facă un producător care dorește să rămână în piață. Să-și crească și productivitățile, să mai reducă din birocrația internă, deci are metode. De la caz la caz, dacă aceasta era întrebarea anterioară, această viabilitate a trecerii pe costurile interne fără să o treci neapărat pe prețurile de la exterior se va dovedi mai apropiată de realitate sau nu. Și asta vom vedea. Nu?", a afirmat șeful băncii centrale, întrebat cine "va înghiți" costurile provenite din creșterea accizelor și a taxelor pe proprietate.

Președintele Traian Băsescu n-ar trebui să se teamă de inflație, însă nu pentru motivele invocate de guvernator, ci pentru că economia României este într-o stare atât de proastă, încât cererea internă nu va putea să valideze noile prețuri, cel puțin la nivel generalizat. Chiar dacă se majorează prețul carburanților, ceea ce pare inevitabil, ținând cont mai ales de reacțiile oficialilor OMV, dar și de “supărarea” Rompetrol legată de respingerea Memorandului de către Curtea Constituțională, acest lucru se va întâmpla în defavoarea altor prețuri din economie. Cu alte cuvinte, dată fiind avalanșa de noi măsuri fiscale adoptate în domeniul economic, dar și liberalizarea prețurilor la energie și gaze, în perioada următoare, prețurile la aceste produse se vor majora, în timp ce prețurile celorlalte produse se vor reduce.

Și tigrii pică în depresie, nu-i așa?!

Însă mult mai interesant este argumentul invocat de ministru delegat pentru buget, Liviu Voinea. Acesta crede că ocupă un fotoliu nu numai la Palatul Victoria, ci și în în Strada Doamnei, în sediul BNR. Se observă o interesantă inversare de poziții, dacă până acum BNR susținea că prin politicile sale monetare corectează problemele declanșate de politica fiscală pro-ciclică, acum guvernul susține că prin măsurile sale fiscale, corectează excesele politicii monetare.

“Deflația este un pericol real, nu doar pentru România, toată Europa este în pragul deflației, Europa își pune problema deflației începând cu Germania. Din deflație nu se iese, Japoniei i-a luat 20 de ani să iasă din deflație și apoi a venit peste ea criza globală. E mai periculoasă decât inflația", a afirmat Voinea după Forumul Economic și Comercial China - Europa Centrală și de Est. El a arătat că inflația ajută la creșterea economică, în timp ce deflația conduce la șomaj și recesiune. “N-am auzit de deflație care să ducă la creștere economică. În schimb, inflația câtă vreme este controlată ajută la creșterea economică, ajută veniturile bugetare”, a spus Voinea.

Florin Cîțu remarcă faptul că, în același timp doi membri ai guvernului, consilierul premierului, Cristian Socol, și ministrul pentru buget, Liviu Voinea, susțin două lucruri total opuse: Cum poate o economie sa fie în același timp "tigrul Europei de Est" dar să și riste deflația si recesiunea? Acest lucru arată mai degrabă lipsa de viziune de la Palatul Victoria, care mai susține și că majorarea de accize nu va majora prețul combustibililor și că totodată că ea este o măsură inflaționistă menită a îndepărta pericolul deflaționist.

"Justiția socială”, în varianta Vopinea: sa piardă echitabil și consumatorii și companiile

Ce nu explică Liviu Voinea este motivul pentru care crede că deflația e periculoasă pentru economie (pentru consumatori e avantajoasă - prețuri mai mici, pentru companii e într-adevăr o provocare, de a-și eficientiza lanțul de producție confruntat cu prețuri pentru propriile produse mai mici la costuri de producție similare) și nu și inflația "stimulată” de majorarea impozitării (care lovește și în consumatori și în companii, care vor beneficia de preturi mai mici pentru propriile produse - mai puțin prețurile din sectorul energetic - și de costuri de producție mai mari - umflate de costurile cu energia - a căror creștere a fost "stimulată” de majorarea impozitării).

Chiar dacă am accepta ipoteza ca "deflația" e un lucru rău, singurul argument în favoarea preferinței pentru inflație prin majorarea de taxe este unul ce ține de "justiția socială”, sa piardă echitabil și unii și alții, și consumatorii și companiile, nu numai companiile. Bizar din partea unui socialist, chiar și keynesistii când preferă să adopte măsuri împotriva deflației din cauza căreia nu pot dormi, prefera să o facă prin mijloace monetare, nu fiscale.

Economia națională duduie, dacă e să ne luăm după datele statistice prezentate de guvernanți, execuția bugetară în schimb bubuie. Sistemul bancar și BNR par a nu mai face față nevoii de lichidități a statului român pe termen scurt, așa că acesta a apelat la companiile pe care încă le mai deține în portofoliu pentru a-i da o mână de ajutor.

Romgaz, de exemplu, deține în portofoliu titluri de stat în valoare de 2,3 miliarde de lei ( peste jumătate de miliard de euro sau 1/6 din valoarea de piață a companiei), potrivit raportului pe primele nouă luni trimis la BVB. Din acestea, aproape 1,76 de miliarde reprezentau titlurile de stat cu scadență mai mică de 3 luni, arată un excelent articol publicat de Economica.net.

Interesant că scadența maximă a titlurilor de stat deținute de Romgaz este de un an, ceea ce face ca numai puțin de 28% din totalul deficitului de 8,1 miliarde de lei înregistrat de bugetul general consolidat la 9 luni să fie finanțat de Romgaz.

Administrarea adecvată a serviciului datoriei publice

Folosirea Romgaz pentru “administrarea adecvată a serviciului datoriei publice” pe termen scurt este evidentă dacă analizăm evoluția titlurilor de stat cu maturitate mai mică de 3 luni. Dacă la finalul lui 2012, Romgaz deținea în bănci depozite pe termen scurt în valoare de 1,288 miliarde de lei și titluri de stat cu maturitate mai mică de trei luni în valoare de 281 de milioane de lei, la 31 septembrie, Romgaz mai deținea doar 2,1 milioane de lei în bănci și 1,75 miliarde de lei în titluri cu scadență mai mică de trei luni. În plus, mai avea plasați 451 de milioane de lei în certificate de trezorerie cu scadență cuprinsă între 3 luni și un an.

Venituri din investiții în scădere

Ingineriile financiare ale MFP n-au rămas fără repercusiuni asupra rezultatelor financiare ale Romgaz. Astfel, potrivit raportului ppublciat de companie, “pentru perioada de noua luni încheiată la data de 30 septembrie 2013, venitul din activitatea de investiții a scăzut cu 24%, la 84 milioane RON, comparativ cu 110 milioane RON în cele nouă luni încheiate la 30 septembrie 2012, ca rezultat al diminuării veniturilor din dobânzi, în urma scaderii ratelor de dobanzi obținute de Societate aferente depozitelor și titlurilor de stat deținute.” De asemenea, “activele circulante au scăzut la data de 30 septembrie 2013, în principal ca urmare a diminuării creanțelor, pe fondul unor livrări de gaze mai reduse și a scăderii valorilor deținute în titluri de stat și depozite. O parte din disponibil a fost utilizat pentru plata dividendelor aferente exercițiului financiar 2012”. Pe 2012, valoarea dividendelor s-a ridicat la 938 milioane de lei. “În perioada de nouă luni închieată la 31 septembrie 2013, societatea a plătit dividende în valoare de 1,06 miliarde de lei, conform deciziei acționarilor( la o valoare de 27,7 lei pe acțiune)”. 85% din aceste dividende au luat la rândul lor calea bugetului general consolidat.

Compania a avut o cifră de afaceri netă de 2,58 de miliarde de lei, pe primele nouă luni ale anului, cu 9,95% mai mică decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul este de  797 milioane de lei, în scădere cu peste 18%, potrivit standardelor IFRS. {jathumbnailoff}

Bugetul de anul viitor are un puternic caracter electoral, toate veniturile suplimentare rezultate din majorarea fiscalității, în special în domeniul energetic, neavând menirea de a asigura spațiul fiscal unei eventuale reduceri a contribuțiilor sociale, cum susțin unii oficiali guvernamentali, ci vor lua calea bugetelor autorităților locale, reiese dintr-o prezentare a proiectului de buget trimisă de guvern partenerilor sociali.

Astfel, veniturile obținute din majorarea accizelor, dar și a introducerii altor impozite, precum cel de 1,5% pe construcțiile speciale, sunt estimate la 4,96 miliarde de lei, în timp ce totalul susținerii de la bugetul de stat pentru bugetele locale este majorat în 2014 față de nivelul din 2013 cuprins în ultima rectificare cu 4,94 miliarde de lei.

În 2013, bugetele locale au primit de la bugetul de stat 39,35 miliarde de lei, reprezentând sume defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din TVA, subvenții de capital și subvenții curente. Anul viitor suma va fi majorată la 44,29 miliarde de lei.

Partea cea mai importantă a majorării (aproximativ 2 miliarde de lei) provine din creșterea subvențiilor de capital (programul de dezvoltare locală, investiții finanțate din bugetul Ministerului Sănătății, planuri urbanistice generale, retehnologizare termocentrale, reducerea riscului seismic, reabilitatea termică, programe de mediu), adică exact bugetele locale responsabile cu recompensarea sponsorilor electorali, sponsori care mai apoi vor întoarce serviciile în campanie.

Guvernul își rezervă dreptul de a alege ce curs dorește

În ceea ce privește veniturile, guvernul estimează că majorarea impozitării anunțată la finalul vizitei delegației Fondului Monetar Internațional (FMI) va avea un efect pozitiv în valoare de 4,96 miliarde de lei. Introducerea contribuabililor care realizează venituri de până la 20% din consultanță și management în categoria microîntreprinderilor (ce sunt impozitate cu 7% pe venit și nu cu 16% pe profit) va aduce suplimentar la buget 50 de milioane de lei.

La categoria accize, interzicerea practicării vânzărilor cu prime, iar pentru cele din categoria promoțiilor doar numai în anumite condiții, pentru pro dusele accizabile la tutun prelucrat și băuturi alcoolice va introduce în bugetul statului suma de 246 milioane de lei.

Noul mod de calcul al accizelor, care nu va mai ține cont de cursul de schimb publicat în Jurnalul Oficial al UE pe 1 octombrie al anului precedent, ci de cel de pe 1 octombrie înregistrat cu un doi ani în urmă, actualizat cu rata medie a inflației de la 1 septembrie va majora veniturile statului cu peste 1,1 miliarde de lei. Interesant este că în prezentare, guvernul pare a sugera că își rezervă dreptul de a alege cursul cel mai favorabil bugetului de stat.

Creșterea nivelului accizei la benzina fără plumb de la 359,59 euro/1000 l la 429,59/ 1000 l va contribui și ea cu 810 milioane de lei suplimentar la buget.

Motorina, principalul combustibil al bugetului de stat

Cum în România, consumul de motorină este mult mai mare decât cel de benzină, guvernul Ponta a avut grijă să-și asigure venituri suplimentare de 1,867 miliarde de lei din majorarea accizei la motorină de la 330,395 euro/1000 l la 400,395 euro/1000 l. Creșterea accizei la kerosen de la 375,92 la 445,92 euro/1000 l va contribui suplimentar doar cu 1,6 milioane de lei.

În ceea ce privește contribuțiile sociale, extinderea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate la veniturile din chirii, indiferent dacă persoanele respective mai realizează și alte venituri care datorează CASS va contribui suplimentar cu 49,8 milioane de lei la bugetul asigurărilor de sănătate.

Impozitul de 1,5% aplicat construcțiilor speciale va introduce și el 488 de milioane de lei în buzunarele statului.

Creșterea salariului minim contribuie cu 344 milioane de lei la buget

Deși este în general percepută drept o măsură de stânga, fiind ignorat cu bună știință efectul său asupra creșterii ratei șomajului, creșterea salariului minim de la 800 lei la 850 lei în ianuarie 2014 și de la 850 la 900 de lei în iulie 2014, va contribui la rândul său cu 344 milioane de lei suplimentar la buget. Estimarea este mai mult decât optimistă, ignorând efectul acestei măsuri asupra ratei șomajului. Dovadă: deși se majorează salariul minim și nu se pomenește absolut nimic de micșorarea contribuțiilor sociale, guvernul estimează un număr mediu 4,57 milioane de salariați pentru 2014, în creștere cu 60.000 față de cel estimat pentru 2013. {jathumbnailoff}

Noul impozit de 1,5% pe construcțiile speciale va aduce suplimentar venituri la bugetul general consolidat în valoare de 488 milioane de lei. Cum acesta va fi aplicat asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, rezultă că guvernul Ponta estimează că impozitl va fi aplicat unor active în valoare totală de peste 32,5 miliarde de lei sau 7,3 miliarde de euro.

La nivelul PIB-ului estimat în proiectul de buget, de 658,6 miliarde de lei, valoarea tuturor construcțiilor speciale ce urmează a fi taxate de guvern ar echivala cu un procent de 5% din PIB, reiese dintr-o prezentare a proiectului de buget trimisă de guvern partenerilor sociali.

Companiile româneşti, cele străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, precum şi firmele cu sediu social în România înfiinţate conform legislaţiei europene, vor datora de anul viitor un impozit pe construcții speciale în cotă de 1,5% din valoarea acestor construcții, urmând să fie exceptate de la plata acestuia instituţiile publice, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiile, fundaţiile şi alte persoane juridice fără scop patrimonial.

ONG-urile, instituțiile publice și cele de cercetare-dezvoltare, scutite

"Impozitul pe construcții se calculeză prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor menționate la art.2, din care se scade valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosință, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX – Impozite şi taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, de către contribuabil sau proprietar, după caz", se arată într-un proiect de ordonanță de urgență.

Firmele vor fi obligate să calculeze şi să declare impozitul pe construcţii, până la data de 25 mai, inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul, iar plata va fi efectuată în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.

Impozit pe investiții

Nou introdusa taxă de 1,5% din valoarea contabilă a construcțiilor speciale nu este nimic altceva decât o taxă anuală (și nu una impusă o singură dată) aplicată investițiilor.

Și asta pentru că o componentă extrem de importantă a investițiilor, cel puțin în energie, utilități și telecomunicații, este compusă din astfel de construcții speciale.

Dacă mai adăugăm și plata impozitului pentru construcțiile speciale deja existente, guvernul are toate șansele să golească bugetul companiilor din domeniu energetic alocat investițiilor pentru 2014.

Lista construcțiilor pentru care se va datora impozit cuprinde, printre altele:

• Centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni, în afară de construcții speciale metalice și din beton;

• Centrale termoelectrice și nuclearo-electrice, în afară de clădirea reactorului;

• Sonde de țiței, gaze, sare și platforme marine de foraj și extracție; 

• Turnuri de extracție minieră;

• Puțuri de mină, galerii, planuri înclinate și rampe de puț;

• Construcții miniere subterane;

• Coșuri de fum și turnuri de răcire;

• Iazuri pentru decantarea sterilului;

• Rețele de alimentare, de iluminat și linii de transport al energiei electrice;

• Instalații electrice de forță.

Profitul operațional OMV Petrom pe primele 9 luni ale anului s-a majorat cu 15% față de cel din perioada similară a anului trecut, ajungând la o cifră de 4,63 miliarde de lei ca urmare îmbunătățirii activității segmentului de rafinare și marketing.

Profitul net al Petrom a crescut cu 27% în primele nouă luni, la 3,666 miliarde lei de la 2,897 miliarde de lei înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut.

Segmentul de rafinare și marketing a trecut de la o pierdere de 48 de milioane de lei, la un profit operațional (excluzând elementele speciale) de 314 milioane lei, compensând evoluția negativă a celorlalte segmente, de explorare și producție (-4% față de aceeași perioadă a anului trecut) și cel de gaze și energie (-35%). Probabil că rezultatul se explică prin efectul de bază față de evoluția din anul trecut, un efect important asupra rezultatelor comparativ cu 2012 fiind reprezentat de oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi în prima jumătate a anului trecut. Aceeași tendință a fost sesizabilă și în prima jumătate a anului.

Performanțele segmentului de rafinare și marketing dau însă semne de încetinire pe trimestrul al treilea. EBIT CCA excluzând elementele speciale s a redus la 141 milioane de lei, în principal din cauza marjelor de rafinare scăzute, compensate doar parțial de managementul strict al costurilor. În pofida cotațiilor mai mari la țiței, perspectivele pesimiste ale pieței la sfârșitul perioadei au condus la înregistrarea unor pierderi din deținerea stocurilor (efecte CCA) în cuantum de 5 milioane de lei, care, împreună cu elementele speciale de 25 milioane lei lei, au generat o valoare a EBIT-ului raportat de 111 milioane de lei.

Marjă de rafinare scăzută în trimestrul al treilea

Indicatorul marjă de rafinare a fost de -4,31 USD/bbl, mai scăzut comparativ cu valoarea înregistrată în T3/12 (-0,46 USD/bbl). Per total, nivelul indicatorului marjă de rafinare a fost afectat de costul ridicat al țițeiului și de marjele mai mici la produsele petroliere, cu excepția propilenei și a GPL.

Cantitatea totala de materii prime procesate în T3/13 a fost mai mare decât cea din T3/12, când rafinăria a fost repornită treptat, după oprirea planificată de șase săptămâni din T2/12. Vânzările totale de produse rafinate au crescut cu 13%, datorită vânzărilor mai mari la export.

În T3/13, volumul total al vânzărilor din marketing a fost cu 5% mai mic fata de T3/12. Vânzările cu amănuntul ale grupului, care au reprezentat 68% din vânzările totale din marketing, sunt cu 1% sub nivelul din T3/12. Vânzările comerciale au scăzut cu 13% față de același trimestru al anului trecut, ca urmare a optimizării portofoliului de vânzări, în contextul mediului economic actual, cu volume mai mici pentru toate produsele, cu excepția kerosenului și a benzinei, și, de asemenea, ca urmare a finalizării tranzacției de vânzare a Petrom LPG în ianuarie 2013.

Reluarea forajului în blocul Neptun la jumătatea lui 2014

„In trimestrul al treilea, am continuat sa ne imbunatatim performanta, beneficiind de conjunctura favorabila a pretului la titei si de rezultatele optimizarii costurilor. In E&P, pe parcursul primelor 9 luni din 2013, am reusit sa obtinem, pentru prima data dupa privatizare, stabilizarea productiei la nivel de Grup, comparativ cu anul anterior, ca urmare a investitiilor continue. In zona offshore, activitatea de explorare avanseaza si, in parteneriat cu ExxonMobil, ne propunem sa reluam forajul in blocul Neptun la jumatatea anului 2014. Performanta sectorului G&E a reflectat mediul de piata dificil, caracterizat prin cerere modesta si preturi scazute la energie electrica, in timp ce in sectorul R&M, marjele de rafinare au ramas sub presiune. In continuare, ne vom concentra pe implementarea initiativelor de excelenta operationala si a programului de investitii. Aceste initiative reprezinta premise esentiale pentru o performanta sustenabila si pentru generarea de fluxuri de numerar care sa sustina programul nostru ambitios de investitii din Marea Neagra in anii urmatori, in contextul unui cadru fiscal si de reglementare propice investitiilor.”, a declarat CEO-ul Petrom Mariana Gheorghe, potrivit unui comunicat de presă al grupului.

Rezultate mai bune pe trimestrul al treilea

În trimestrul al treilea, EBIT CCA excluzând elementele speciale al întregului grup a crescut cu 22%, în principal ca urmare a prețului mai mare realizat la țiței și a managementului strict al costurilor

Producția zilnică în România a crescut ușor, susținută de lucrările de reparații capitale, activitățile intense de foraj și redezvoltare a zăcămintelor

În plus, au crescut și investițiile în explorare și producție cu 37% față de T3/12, în concordanță cu strategia Grupului de a aloca aproximativ 80% din totalul investițiilor către acest segment.

Dacă 2013 poate fi considerat deja anul Roșia Montana, 2014 va fi anul redevențelor la petrol și gaze naturale. Ca și în cazul Roșia Montana, acesta este un subiect la care se pricepe toată lumea. Opinia publică, încurajată de presă și-a format deja o părere: redevențele din România (cuprinse între 3,5% și 13,5% la petrol și 3,5% și 13,5% la gaze) sunt "cele mai mici" din Europa și au fost "concepute în dezavantajul "poporului" român.

Sunt invocate cotele din alte state, precum 52% în Danemarca sau 51% în Norvegia, fără a se preciza baza de impozitare, profitul și nu venitul, cum e în România și fără a se explica diferențele dintre caracteristicile industriilor sau condițiile naționale specifice, luate în calcul în cazul calculării riscului unei investiții.

Chiar și cea mai ridicată cotă de impozitare nominală, cea de 52% pe profit din Danemarca este, după aplicarea deducerilor și aplicarea cheltuielilor, echivalentă unei rate efective de impozitare de 18% aplicată veniturilor, model implementat în România.

În lume, există peste 100 de sisteme fiscale aplicate industriei de petrol și gaze, care se diferențiază în funcție de elementele caracteristice, în principal forma contractuală de impozitare, baza de impozitare și deducerile fiscale acordate. Cotele de impozitare sunt doar un element, poate cel mai puțin important, al sistemului fiscal aplicat. În principiu însă, sistemele de impozitare pot fi rezumate cel mai simplu în funcție de dreptul de proprietate și de forma contractuală de exploatare. În funcție de aceasta, sistemele fiscale aplicate domeniului pot fi unele bazate pe un contract de concesiune, unele bazate pe un contract de împărțirea producției și altele pe un contract de servicii. Singura mare excepție este SUA, unde dreptul de proprietate asupra resurselor nu este public, ci el aparține proprietarilor privați.

Contractul de servicii aduce deservicii

Din cele trei forme, cea mai rar întâlnită este cea bazată pe contract de servicii. La ora actuală, doar Iranul și Mexicul mai practică un astfel de sistem fiscal. Iar Mexicul și-a anunțat deja intenția ca începând cu anul viitor, să renunțe la el, în urma dezavantajelor remarcate. Într-un asemenea sistem, statul rămâne proprietar pe resurse și își asumă toate riscurile. Compania privată care obține contractul de furnizare servici petroliere încasează o sumă fixă negociată, fără a-și asuma niciun risc, dar și fără a obține vreun procent din potențiala producție și este impozitată ca orice altă companie din economie. Motivațiile celor doi actori, cea a statului de investi în domeniu și cea a companiei private de a participa la licitații, sunt extrem de reduse. Primul nu-și permite investiții, cel puțin în actualul context, în care mai toate statele de pe glob se confruntă cu criza datoriilor suverane.

cele bazate. Compania privată, în schimb, beneficiind de o sumă fixă încasată pentru serviciile oferite și nu de un procent în funcție de succesul exploatării, nu va da nici ea dovadă de entuziasm, chiar și în rarele cazuri în care va ajunge la un acord cu guvernul respectiv asupra nivelului sumei încasate.

Împărțirea producției implică zăcăminte mari și nefragmentate

Sistemul de împărțire a producției este caracteristic, potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers (PwC), în special statelor din Asia și Africa. Motivul ține de atât de caracteristicile industriilor din statele respective, cât și de condițiile naționale specifice. Contractele de împărțire a producției sunt contracte prin care statul acordă unei companii private dreptul de exploatare ale unui potențial zăcământ, producția rezultată urmând a fi împărțită între companie și stat. Compania își asumă integral riscurile investiționale, statul urmând a încasa partea sa din producție numai după ce exploatarea devine funcțională. În schimb statul, care este de facto proprietarul exploatării, rămâne cu toate costurile de decontaminare. În general, faptul că acest sistem se aplică statelor din Asia și Africa are două explicații: una ține de caracteristicile industriei, iar cealaltă de condițiile naționale specifice.

Aceste tipuri de contracte sunt caracteristici unor zăcăminte mari, menite a motiva compania privată să intre în parteneriat cu statul, și unor zăcăminte considerate relativ ușor exploatabile din punct de vedere comercial. Maturitatea zăcămintelor trebuie să fie redusă, de preferabil fiind vorba de zăcăminte noi. fragmentarea în plan teritorial trebuie să fie mică, iar producția pe sondă mare. Condițiile naționale specifice, precum strategia energetică națională, cele comerciale, comerciale sau climatu economic, politic şi legislativ pot face ca o companie privată să prefere un astfel de contract, considerat mai protector cu interesele companiei.

Un sistem de impozitare bazat pe concesiune conține cote de impozitare, care pot fi oricând modificate de legiuitor (atribut al suveranității naționale), unul de împărțire a producției este un contract comercial, a cărui încălcare poate fi oricând atacată la un tribunal internațional de arbitraj. O țară cu rezerve cu maturitate ridicată și zăcăminte fragmentate, precum România, nu poate trece la un astfel de sistem, companiile private nefiind interesate să investească într-un asemenea cadru legislativ decât în zăcăminte mari, cu maturitate scăzută și foarte puțin fragmentate, ceea ce nu este cazul zăcămintelor din România.

În plus, faptul că România este membră UE, elimină și toate avantajele avansate de "protecționiștii" autohtoni la acest sistem: statul nu va putea furniza petrolul și gazele populației sau diferitelor companii strategice de stat decât la prețul pieței, altfel fiind considerat ajutor de stat. Iar comercializarea între diferite companii de stat al petrolului și gazelor din partea sa de producție la un preț mai mic decât cel al pieței ar încălca legislația fiscală a prețurilor de transfer.

Contract de concesiune cu cote diferențiate aplicate venitului

La nivelul statelor dezvoltate economic și cu un stat de drept funcțional, cum e cazul majorității statelor OECD, este aplicat sistemul de concesiune. Statul concesionează resursele companiilor private, în schimbul exploatării lor primind o redevență. Aceasta poate fi aplicată unor baze de impozitare diferite, fie profitului, fie venitului, ca în România. Iar cotele pot fi fixe, indiferent de tipul zăcământului (mic, cu maturitate ridicată și cu producție redusă pe sondă sau mare, cu maturitate scăzută și cu producție ridicată pe sondă) sau variabile, în funcție de tipul zăcămintelor. Caracteristic unui sistem de concesiune în care cota este aplicată profitului, și nu venitului (cum e în România) este sistemul de deduceri aplicat. Acesta, alături de baza de impozitare (profitul) face ca o cotă nominală de peste 50%, cum e cazul statelor nordice, fie în practic echivalentă unei cote de impozitare de 15-20% aplicată venitului. În plus, un sistem de impozitare a profitului necesită costuri de administrare mult mai mari, deducerile urmând a fi operate pe fiecare zăcământ în parte. În Marea Britanie, de exemplu, deși nominal există o redevență de 32%, mulți operatori de zăcăminte mai mici nu plătesc efectiv niciun impozit ca urmare a deducerilor efectuate. Complexitatea administrării sistemului fiscal în regimul de impozitare a profitului îl face pe acesta preferabil doar în statele dezvoltate și cu o concentrare a resurselor (zăcăminte mari și fargmentare puțină), ceea ce nu e cazul României.

Analiza avantajelor și dezavantajelor diferitelor sisteme de impozitare a industriei de petrol și gaze i-a determinat pe experții PwC să concluzioneze că actualul sistem din România, de concesiune, cu un impozit aplicat venitului, și nu profitului, și cu cote diferențiate, este cel mai potrivit pentru caracteristicile specifice ale industriei din țara noastră. {jathumbnailoff}

În România, politicienii, dar și opinia publică în general, sunt de părere că actualul sistem de redevențe în sectorul de petrol și gaze este unul dezastruos. Un studiu PricewaterhouseCoopers însă arată că situația nu este chiar atât de rea, dimpotrivă chiar.

Chiar dacă nu se pronunță cu privire la oportunitatea sau nu a majorării actualelor redevențe (cuprinse între 3,5 și 13,5% din venituri la petrol, respectiv între 3,5 și 13%, la gaze), experții PwC consideră că sistemul de concesiune actual este cel mai potrivit pentru România.

Potrivit PwC, sistemul de taxare bazat pe venit este adecvat României deoarece ține seama de nivelul producției pe zăcământ şi de evoluţia prețului hidrocarburilor. În plus, "sistemul fiscal ar trebui să aibă în vedere şi deduceri pentru exploatarea de hidrocarburi în condiţii dificile (e.g. zăcăminte convenționale de mare adâncime, zăcăminte cu maturitate ridicată, petrol greu, zăcăminte în perimetre marine), să fie simplu şi uşor de implementat şi monitorizat".

Referitor la nivelul cotelor ce ar trebui să fie aplicate, Vasile Iuga, senior partner la compania de consultanță și audit PwC, a declarat că menținerea unor cote diferențiate ar fi recomandată pentru a nu se evita închiderea zăcămintele marginale, cu o producție mică. "Având în vedere volumul scăzut al producției, gradul avansat de epuizare al zăcămintelor, costurile de operare ridicate, producția mică per sondă, prospectivitatea moderată și riscurile crescute, România ar trebui să practice o impozitare moderată în scopul stimulării investițiilor în sectorul de petrol. Acesta poate reprezenta un motor de creștere al economiei și poate contribui la menținerea gradului de independență energetică la un nivel acceptabil.", este concluzia studiului PwC prezentat marți.

Guvernanții compară mere cu pere

Reprezentanții PwC și David&Baias consideră totodată raportarea redevențelor la media europeană, anunțată de autorități, drept irelevantă. "Noi nu credem că o medie europeană este relevantă. Nu știu la ce s-au referit domniile lor (Daniel Chițoiu, fost ministru al Economiei, în prezent ministru al Finanțelor vicepremier, și ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță - n.r.)", a declarat Iuga.

În general, ratele redevențelor aplicabile în România sunt aliniate cu cele din țările europene cele mai comparabile, susține PwC. Este adevărat că țările bogate în resurse practică un nivel mai ridicat de taxare, în timp ce țările cu condiții dificile de producție practică o taxare moderată. Creșterea semnificativă a ratelor redevențelor poate descuraja investițiile și conduce la o scădere a producției, cu impact pe independența energetică și reducerea veniturilor la bugetul de stat. De altfel, diferențele dintre statele care au cote ridicate ale redevențelor și România nu este chiar atât de mare. Motivul este că cota de 52% din Danemarca, de exemplu, este una nominală și este aplicată unei alte baze de impozitare, profitul, și nu veniturilor ca în România. În realitate, cota de impozitare efectivă din Danemarca este echivalentă unei cote de 18% aplicată veniturilor și nu profiturilor. Diferența mare dintre cota nominală și cea efectivă nu este una ce ține doar de baza de impozitare, ci mai include și diferitele deductibilități, specifice sistemelor de impozitare a profitului, nu și celor de aplicare a redevenței unei baze reprezentate de venituri.

Gradul de epuizare a zăcămintelor de hidrocarburi din România este de 87%

La rândul său, Sorin David, managing partner la firma de avocatură David&Baias, a spus că actualul sistem de redevențe "este potrivit și nu este dezastruos, din perspectiva statului", adăugând că "dacă noul sistem de impozitare nu va fi suficient de stimulativ, credem că sunt riscuri mari să descurajăm multe investiții de care avem nevoie. Noi nu spunem că nu trebuie să crească. Nu milităm pentru un nivel anumit de redevențe. Sistemul trebuie să aibă în vedere toate riscurile", a afirmat David. Potrivit acestuia, gradul de epuizare a zăcămintelor de hidrocarburi din România este mare, respectiv de 87%, iar costurile de operare sunt printre cele mai mari din Europa, adică 17 dolari/baril echivalent petrol (bep). David a mai spus că România are printre cele mai mici producții pe sondă din Europa și din lume. {jathumbnailoff}

Guvernul va introduce mecanismul taxării inverse la TVA-ul pe livrările de curent electric către traderii de energie, precum şi la cel pe tranzacţiile cu certificate verzi, în vederea evitării fenomenului de evaziune fiscală în aceste domenii, semnalat în multe state membre ale Uniunii Europene, precum şi pentru soluţionarea unor probleme ridicate de operatorii economici care efectuează astfel de tranzacţii, legate de fluxul de numerar aferent acestora.

Taxarea inversa este procedura prin care beneficiarul unei livrări de bunuri sau prestări de servicii devine persoana obligată la plata TVA pentru achiziția de bunuri sau servicii efectuată, prin excepție de la regula generală potrivit căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor sau prestatorul serviciilor.

„Implementarea taxării inverse pentru aceste categorii de bunuri/servicii este posibilă ca urmare a adoptării în data de 22 iulie 2013 de către Consiliul Uniunii Europene a Propunerii de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE cu privire la aplicarea opţională şi temporară a mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea anumitor bunuri şi servicii care prezintă risc de fraudă”, se arată în expunerea de motive a unui proiect de ordonanță de modificare a Codului Fiscal.

Potrivit Guvernului, această măsură este destinată prevenirii fenomenului de evaziune fiscală în domeniile vizate, risc semnalat de mai multe state membre UE şi recunoscut de instituţiile europene care au aprobat propunerea de directivă.

„Totodată, prin această măsură vor fi soluţionate problemele de cash-flow semnalate de operatorii economici care efectuează livrări de energie şi tranzacţii cu certificate verzi”, se afirmă în documentul citat.

Astfel, prin proiectul de ordonanță, pe lista operațiunilor pentru care TVA-ul se aplică prin taxare inversă sunt introduse livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă (trader de energie) și transferul de certificate verzi.

Comerciantul de energie persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce priveşte cumpărările de gaz, de energie electrică şi de energie termică sau agent frigorific, o reprezintă revânzarea de astfel de produse şi al cărei consum propriu de astfel de produse este neglijabil, potrivit Codului Fiscal.

Pe 21 iunie anul acesta, statele UE au adoptat noi reguli care să permită depistarea fraudei fiscale pe piețele de energie electrică și de gaze naturale, după ce abuzurile înregistrate pe piața carbonului amenințau să se extindă și la alte mărfuri.

Potrivit OPCOM, aceste măsuri vor permite țărilor să inverseze obligația de a plăti taxa pe TVA de la vânzător la cumpărător, pentru a închide astfel portița de scăpare care făcea ca tranzacțiile transfrontaliere să fie vulnerabile la fraudă.

„Pentru a răspunde în cazul unor fraude masive pe piața de energie, țările vor avea, de asemenea, posibilitatea de a acționa în afara normelor UE. Ambele măsuri se vor aplica până la sfârșitul anului 2018”, se arată în comunicatul OPCOM.

Ultimele date ale OPCOM arată că, doar în luna mai 2013, încasările și plățile totale aferente tranzacțiilor cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) au totalizat 197,44 milioane lei (45,54 milioane euro), inclusiv TVA.

Birocrația și hârțogăraia sunt principalele probleme cu care se luptă o companie privată, alături de instabilitatea lipsa de predictibilitate a sistemului fiscal. Din fericire, ultima propunere de modificare a codului fiscal, publicată ieri de Ministerul Finanțelor Publice pe site-ul instituției, promite dacă nu să rezolve, măcar să atenueze, una dintre aceste probleme, cu efecte inclusiv ecologice, cea a risipei de hârtie.

Astfel, dacă va fi adoptată propunerea Finanțelor, facturile vor putea fi stocate electronic, inclusiv cele care au fost convertite din format hârtie în format electronic, fără a fi obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.

Proiectul introduce un nou alineat la art 155 din Codul Fiscal, alineat care prevede că "facturile pot fi stocate pe suport hârtie sau în format electronic, indiferent de forma originală în care au fost trimise ori puse la dispoziție. În cazul stocării electronice a facturilor, inclusiv a celor care au fost convertite din format hârtie în format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, cu modificările ulterioare.”

Cu alte cuvinte, nu mai trebuie păstrate facturile și în format fizic și în format electronic (atât de către administratorul firmei, cât și de contabil), acestea putând fi scanate fără a respecta birocrația conținută de Legea 135/2007.

Birocrație și hârgogăraie

Până în prezent, respectarea Legii 135/2007 era obligatorie, ceea ce se traducea prin respectarea unei întregi proceduri birocratice. Pentru a putea arhiva facturile ar fi fost necesar ca înainte cu 30 de zile de începerea activităților legate de arhivarea documentelor în forma electronică, persoanele care intenționau să furnizeze servicii de arhivare să notifice autoritatea de reglementare și supraveghere specializată în domeniu, cu privire la data începerii acestor activități.  Odată cu efectuarea notificării, administratorul arhivei avea obligația de a comunica toate informațiile referitoare la procedurile de securitate și de conservare utilizate. Administratorul arhivei avea totodată obligația de a comunica, cu cel puțin 10 zile înainte, orice intenție de modificare a procedurilor de securitate și de conservare, cu precizarea datei și orei la care modificarea intră în vigoare, precum și obligația de a confirma, în termen de 24 de ore, modificarea efectuată. 

Primirea unui document în forma electronică în arhiva electronică era condiționată de semnarea documentelor în formă electronică, cu semnătură electronică extinsă a titularului dreptului de dispoziție și de depunerea cheii de criptare și decriptare pentru documentele criptate care cad sub incidenta Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996.

Orice document în formă electronică, deci și facturile, trebuia semnat electronic de către administratorul arhivei, cu semnătura electronică, în care se atesta și faptul ca documentul respectiv are valoare de original sau copie, conform hotărârii titularului dreptului de dispoziție. Administratorul arhivei mai era obligat să atașeze, pentru fiecare document în forma electronica arhivat, o fișă în formă electronică, ce ce trebuia să conțină mai multe informații:  proprietarul documentului, emitentul documentului în forma electronică, titularul dreptului de dispoziție, istoricul documentului în formă electronică, tipul documentului în formă electronică, nivelul de clasificare, formatul digital, cuvintele cheie, elementele de localizare ale suportului fizic, identificatorul unic al documentului în forma electronică, în cadrul arhivei, etc.

Persoana impozabilă poate decide locul de stocare a facturilor

Totodată, proiectul de modificare a Codului Fiscal prevede, la alineatul 31 al aceluiați articol 155, și că „Persoana impozabilă poate decide locul de stocare a facturilor, cu condiția ca acestea sau informațiile stocate să fie puse la dispoziția autorităților competente fără nicio întârziere ori de câte ori se solicită acest lucru. Cu toate acestea, locul de stocare a facturilor ales de persoana impozabilă nu poate fi situat pe teritoriul unei țări cu care nu există niciun instrument juridic referitor la asistența reciprocă având o sferă de aplicare similară celei prevăzute de Directiva 2010/24/UE şi de Regulamentul (UE) 904/2010 sau la dreptul menționat la alin. (36) de a accesa prin mijloace electronice, de a descărca şi de a utiliza facturile respective." {jathumbnailoff}

Reducerea TVA la 9% la livrarea de pâine grâu și făină trebuia compensată de contabilii de la ministerul finanțelor publice, cel puțin în fața Fondului Monetar Internațional (FMI). Soluția găsită: introducerea de accize la o categorie largă de bunuri, considerate de lux, precum bijuteriile din aur și/sau din platină, confecțiile din blănuri naturale sau armele de vânătoare și armele de uz personal, cu muniția aferentă.

O categorie de produse nou accizate din care statul speră să scoată bani buni sun autoturisme și autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziționate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrica este mai mare sau egala cu 3.000 cm3, care vor fi "taxate" cu numai puțin de 1 euro pe fiecare cm3. Cu alte cuvinte, un potențial cumpărător va trebui să-și majoreze bugetul pentru achiziționarea unui astfel de autovehicul cu cel puțin 3000 de euro, în funcție de capacitatea motorului.

Explicația introducerii noi accize o putem intui dintr-un raport al Autovit, citat de Mediafax, potrivit căruia numărul mașinilor second hand scoase la vânzare pe platforma online cu prețuri cuprinse între 20.000 de euro și 100.000 de euro a crescut în primul semestru cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce mașinile de 3.000-10.000 euro au înregistrat o scădere de 15%. Chiar dacă cele mai multe mașini scoase la vânzare au în continuare prețuri sub 3.000 de euro (109.306 anunțuri, în creștere cu 14%) și între 5.000 și 10.000 de euro (107.184, în scădere cu 4%), , în prima jumătate a anului au fost disponibile pentru vânzare 62.612 autoturisme cu prețuri între 10.000 și 20.000 de euro, în creștere cu 10%, și numai puțin de 34.126 de mașini cu prețuri între 20.000 de euro și 100.000 de euro. Chiar dacă legătura dintre preț și capacitatea cilindrică nu este o regulă, este de presupus că mașinile mai scumpe beneficiază și de capacități cilindrice superioare.

Pe piața autoturismelor noi, Capital a remarcat ieri că în ciuda reculului cu mai bine de 20% al vânzărilor, majoritatea importatorilor de autovehicule au raportat pentru anul trecut afaceri în creștere și profituri importante. "În clasamentul întocmit după cifra de afaceri, primul loc este ocupat, ca și în anii trecuți, de Porsche România. Reprezentantul mărcilor Audi, Bentley, Porsche, SEAT, Skoda și Volkswagen pe piața autohtonă a înregistrat, anul trecut, afaceri de 361,2 mil. euro, în scădere de la 424,4 mil. în 2011, dar foarte aproape de valoarea din 2010 (376,9 mil. euro). Pe locul secund la acest capitol se află Renault Commercial Roumanie (RCR), reprezentantul brandurilor Dacia, Renault și Nissan. Surprinzător pentru unii, în acest caz asistăm la o dublare a cifrei de afaceri, de la 146,2 mil. euro la 312,5 mil. euro, în 2012. În afara RCR, singurele companii  din Top 10 care și-au majorat cifra de afaceri au fost Mercedes-Benz România, Toyota România, Hyundai Auto România și Premium Auto, importatorul Jaguar - Land Rover.", susține Capital.

Timbrul de mediu aplicat și autovehiculelor dobândite prin partaj

În noul proiect de modificare a Codului Fiscal se mai propune ca autovehiculele dobândite prin partaj să nu mai fie scutite de la plata timbrului de mediu, noua taxă auto, autoritățile descoperind că sunt mașini second-hand cumpărate din statele Uniunii Europene în coproprietate, dar cumpărătorii fac partajul la notariat asupra mașinii înainte de înmatriculare.

"S-a creat un mecanism de eludare a plății timbrului prin achiziționarea unui autovehicul second-hand din spațiul comunitar în coproprietate, iar anterior înmatriculării acestuia coproprietarii fac partajul pe cale notarială, prin buna învoială, asupra autovehicului respectiv. Prin urmare, prin neplata timbrului de mediu de către coproprietarul dobânditor, se creează atât o discriminare între beneficiarii excepției și cei care sunt obligați la plata timbrului prin achiziționarea autovehicului second-hand tot din spațiul comunitar, cât și un prejudiciu adus bugetului general consolidat", explică Guvernul în document.

Relaxări în domeniul accizării uleiurilor pentru încălzire

De asemenea, proiectul de act normativ prevede excluderea de la obligația marcării și colorării a uleiurilor uzate, rezultate de la motoare de combustie, transmisii de la motoare, turbine, compresoare etc., care sunt utilizate pentru încălzire.

Se are în vedere faptul că măsura marcării și colorării uleiurilor uzate - care sunt asimilate din punct de vedere al nivelului de accize cu păcura - este disproporționată în raport cu scopul urmărit de cadrul legal în vigoare, respectiv prevenirea și combaterea evaziunii fiscale cu astfel de produse.

Proiectul de act normativ propune totodată reducerea garanției ce trebuie constituită de expeditorul înregistrat la nivelul de 6 % din valoarea

accizelor aferente produselor accizabile expediate în regim suspensiv de accize, estimate la nivelul unui an, în vederea evitării declanșării de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României, angajament asumat de România în urma declanșarii procedurii precontencioase în dosarul EU Pilot 25811/11/TAXU.

Livrarea de energie electrică, însă numai cea către un comerciant de astfel de energie, nu și către consumatorul final, dar și transferul de certificate verzi vor fi supuse taxării inverse în ceea ce privește plata taxei pe valoare adăugată (TVA), se precizează în proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Cu alte cuvinte, producătorii de energie care vând către comercianții vor factura fără TVA și, deci nu vor mai achita TVA la buget, obligativitatea plății taxei (dar și deducerea ei) revenind comercianților de energie, însă și acelora numai în care vând unui consumator final și nu unui alt comerciant. În vederea aplicării taxării inverse, furnizorul de energie electrică trebuie să obţină din partea cumpărătorului dovada că acesta deține o licenţă de furnizare a energiei electrice, eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice, care atestă calitatea de comerciant de energie electrică a cumpărătorului și o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi faptul că propriul său consum din energia electrică cumpărată este neglijabil.

Certificatele verzi vor avea același regim de TVA ca și cele de emisii de gaze cu efect de seră

De asemenea, aceeași taxare inversă va fi aplicată și transferului de certificate verzi. Certificatele verzi sunt acele titluri ce atestă producerea din surse regenerabile de energie a unei cantităţi de energie electrică. Certificatul se poate tranzacţiona, distinct de cantitatea de energie electrică pe care acesta o reprezintă, pe o piaţă organizată, în condiţiile legii. Cu alte cuvinte, producătorii de energie regenerabilă nu vor mai factura cu TVA transferul unui certificat verde și nu vor mai plăti către stat taxa aferentă, obligativitatea plății (și dreptul de deducere) revenind cumpărătorului.

Până în prezent, taxarea inversă se aplica, în sectorul energetic, doar transferului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum erau definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile în conformitate cu art. 12 din directivă, precum şi transferul altor unităţi care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeaşi directivă.

Soluţionarea problemelor de cash-flow semnalate de operatorii economici

Potrivit notei de fundamentare, a proiectului, guvernul susține că "implementarea taxării inverse pentru aceste categorii de bunuri/servicii este posibilă ca urmare a adoptării în data de 22 iulie 2013 de către Consiliul Uniunii Europene a Propunerii de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE cu privire la aplicarea opţională şi temporară a mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea anumitor bunuri şi servicii care prezintă risc de fraudă. Această măsură este destinată prevenirii fenomenului de evaziune fiscală în domeniile vizate, risc semnalat de mai multe state membre şi recunoscut de instituţiile europene care au aprobat propunerea de directivă. Totodată, prin această măsură vor fi soluţionate problemele de cash-flow semnalate de operatorii economici care efectuează livrări de energie şi tranzacţii cu certificate verzi."

Statoil, compania petrolieră controlată de statul norvegian, a anunțat că va amâna decizia de investiție asupra unui proiect petrolier extrem de important, respectiv dezvoltarea câmpului de hidrocarburi Johan Castberg din Marea Barents, din Arctica. Motivul amânării este chiar anunțul de luna trecută al proprietarului companiei, guvernul Norvegiei, cu privire la intenția sa de a majora taxele impuse producătorilor de petrol și gaze. Disputa scoate în evidență raporturile complicate și deseori surprinzătoare dintre state și întreprinderile aflate în proprietatea lor. Iese în evidență puterea, inclusiv de negociere și șantaj, a celor din urmă, în special atunci când fac parte din sectoare strategice, precum și conflictul dintre interesele politice ale autorităților și cele financiare ale companiilor.

Planul guvernului este de a majora impozitul special pe profit datorat de companiile de petrol și gaze de la 50% la 51% și, totodată, de a reduce procentul deductibil din costurile investiționale ale acestora de la 91% la 88%. De asemenea, procentul netaxabil din veniturile petroliștilor va fi redus de la 30% la 22%.

În acest fel, executivul de la Oslo vrea să-și creeze spațiu în buget pentru a reduce, în an electoral, impozitul pe profit datorat de companiile nepetroliere de la 28% la 27%. Ținta este menținerea competitivității economiei Norvegiei, în raport cu cele ale vecinilor săi. Lucru dificil de realizat, în condițiile în care Suedia a micșorat impozitul pe profit la 22%, Danemarca își propune același lucru până în 2016, iar Finlanda a anunțat o reducere și mai ambițioasă, la 20%.

Majorarea taxelor reduce atractivitatea proiectelor de dezvoltare a câmpurilor petroliere care necesită investiții în infrastructură, cum este cel din Arctica al Statoil, a declarat șeful departamentului de dezvoltare și producție al companiei, Oeystein Michelseon. „Acest lucru ne-a obligat să amânăm proiectul Johan Castberg”, a spus Michelseon.

Ping-pong cu declarații oficiale

Proiectul respectiv este localizat la circa 240 de kilometri de coastă, în nordul Norvegiei. Norvegia, cel mai mare producător de petrol și gaze al Europei Occidentale, intenționează să-și majoreze extracțiile de pe coasta sa nordică, în condițiile scăderii producției din zăcămintele mature din Marea Nordului.

La rândul său, CEO-ul Statoil, Helge Lund, a criticat măsura, afirmând că cel mai important avantaj competitiv al Norvegiei din ultimii 20 de ani a fost stabilitatea legislativă și că voința politică este esențială pentru dezvoltarea câmpurilor de hidrocarburi din Arctica.

În replică, ministrul norvegian al Petrolului și Energiei, Ola Borten Moe, a spus că, deși amânarea proiectului Castberg nu este o veste bună, nu este nici ceva neobișnit, dat fiind amploarea și complexitatea acestuia, care necesită investiții de aproape 100 de miliarde de coroane. „Proiectul Johan Castberg se va realiza pentru că este foarte important pentru Norvegia, pentru nordul Norvegiei și, de asemenea, pentru Statoil”, a declarat ministrul.

Respectivul câmp petrolier din Arctica este controlat în proporție de 50% de Statoil. Italienii de la Eni au o participație de 30%, iar altă companie norvegiană de stat deține restul de 20%. Planurile inițiale ale Statoil prevedeau demararea producției comerciale în 2018. Rezervele de petrol recuperabile de la Johan Castberg sunt estimate la 600 de milioane de barili.

Punctul de break-even s-a deplasat în sus

Proiectul de la Johan Castberg are nevoie de un preț mediu de vânzare al petrolului extras de 85 de dolari pe baril în perioada de exploatare pentru a fi profitabil, în condițiile majorării impozitelor pentru companiile de profil, potrivit estimărilor companiei independente de consultanță Wood Mackenzie. Precedenta estimare era de 71 de dolari pe baril.

Doar pentru a fi pe zero, proiectul are nevoie de un preț de vânzare mediu de 81 de dolari pe baril, față de 64 de dolari înainte de înăsprirea fiscalității în domeniu, arată chiar și calculele proprii ale ministerului Petrolului și Energiei din Norvegia. Potrivit sursei citate, 10 dolari din revizuirea în sus a estimării provin de la majorarea costurilor de exploatare din alte motive (inclusiv scăderea prognozei privind rezervele recuperabile din zăcământ), iar 7 dolari – de la creșterea taxelor.

În februarie anul acesta, Statoil estima că implementarea proiectului petrolier de la Johan Castberg va costa în total 90 de miliarde de coroane, în care intră inclusiv o rețea de conducte și un terminal terestru de depozitare a țițeiului extras. În prima fază, producția se va ridica la 200.000 de barili pe zi.

În pofida veștilor proaste cu privire la majorarea taxelor, cei de la Statoil au totuși în plan forarea a încă patru sonde de explorare în regiunea arctică.

Instituțiile antitrust ale Comisiei Europene, dar și cele ale statelor membre, par extrem de ocupate în ultima perioadă. Aflate în căutarea unor surse suplimentare de venit, menite a rezolva problema datoriilor suverane, ele se folosesc de puterile lor vaste pentru a identifica cat mai multe conspirații ale mediului de afaceri. Iar cum amenzile acordate pot ajunge și până la 10% din cifra de afaceri, țintele predilecte provin dintr-un domeniu, cel energetic, nu tocmai ușă de biserică, însă a cărei calitate principala, în ochii comisarilor europeni este alta: este sectorul cu cele mai mari venituri comerciale. Ultima victimă - OPCOM, operatorul singurei burse de energie din România, care este bănuit că discriminează societăţile comerciale pe motiv de naţionalitate/loc de stabilire, încălcând astfel normele antitrust ale UE, susține Economica.net, citând un comunicat dat publicităţii azi la Bruxelles.

Executivul european a transmis societăţii OPCOM S.A. şi societăţii-mamă, CNTEE Transelectrica S.A., o comunicare în care obiectează faţă de practica comercială a OPCOM de a solicita participanţilor la piaţa spot de energie electrică a OPCOM de a fi înregistraţi în scopuri de TVA în România.

Trimiterea comunicării respective nu aduce atingere rezultatului final al investigaţiei, precizează executivul comunitar.

Comunicarea privind obiecţiunile de joi prezintă opinia preliminară a CE privind cerinţa OPCOM conform căreia toţi membrii pieţelor spot ale energiei electrice (piaţa pentru ziua următoare şi piaţa intrazilnică) trebuie să fie înregistraţi în scopuri de TVA în România şi, prin urmare, trebuie să aibă sediul activităţii economice în România, unde să-şi şi desfăşoare activitatea. Constatarea provizorie a Comisiei este că această cerinţă reprezintă o discriminare împotriva comercianţilor străini şi restrânge concurenţa pe piaţa energiei electrice din România, în încălcarea articolului 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi a articolului 54 din Acordul privind Spaţiul Economic European (SEE).

Practica comercială a OPCOM duce la creşterea costurilor pentru comercianţii străini care desfăşoară activitate pe bursa energiei din România şi îi descurajează să intre pe piaţa angro de energie electrică din România. Aceasta reduce lichiditatea şi eficienţa pieţelor de energie electrică, apreciază CE.

Bursele de energie au un rol important în furnizarea de informaţii privind preţurile publice. Acest lucru este esenţial pentru a avea preţuri transparente şi fiabile la energia electrică pe pieţele angro şi cu amănuntul.

Comisia a deschis această investigaţie în decembrie 2012. Articolul 102 din TFUE interzice abuzul de poziţie dominantă pe piaţă care poate afecta schimburile comerciale dintre statele membre. Punerea în aplicare a acestei dispoziţii este definită de Regulamentul antitrust nr. 1/2003 al Consiliului, care poate fi aplicat de către CE şi de către autorităţile naţionale din domeniul concurenţei din statele membre ale UE.

Comunicarea privind obiecţiunile este o etapă formală în investigaţiile CE. Executivul comunitar informează în scris părţile implicate cu privire la obiecţiunile formulate împotriva lor, iar pentru a-şi prezenta observaţiile părţile pot răspunde în scris şi pot solicita o audiere.

În cazul în care CE a ajuns la concluzia că există dovezi suficiente cu privire la existenţa unei încălcări, după ce părţile şi-au exercitat dreptul la apărare, aceasta poate emite o decizie prin care solicită să se pună capăt respectivului comportament şi poate aplica o amendă de până la 10% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial a unei întreprinderi.

Reindustrializarea României la care visează ministrul economiei Varujan Vosganian ar trebui să înceapă cu un prim pas mult mai realist: stoparea dezindustrializării. Din păcate însă, aceasta nu poate fi făcută din cauza Bruzelles-ului, care trebuie să-și dea acordul la scutirea marilor consumatori de energie de plata certificatelor verzi. Cel puțin așa susține preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

"Guvernul ar vrea să scutească marii consumatori de costul certificatelor verzi. Obiectivul este foarte legitim. Toţi în România am vrea ca firme precum Mittal, Alro sau alţi mari consumatori să se dezvolte la noi în ţară. Nimeni nu vrea să îi vadă plecând. Problema este că metoda aleasă, o exceptare de la plata certificatelor verzi, credem noi că ridică probleme de ajutor de stat. Au existat consultări cu Comisia Europeană, iar Comisia ne-a cerut să notificăm această măsură. Să nu o punem în practică şi să trimitem documentaţie care să o sprijine şi dacă ne dau ei acordul numai atunci să o punem în practică", a spus Chiriţoiu, citat de Agerpres.

El a adăugat că, până în prezent, niciun stat membru nu a primit această permisiune, Austria încercând, însă solicitarea sa fiind respinsă, în timp ce Germania este investigată pentru ceva similar. 

"Am discutat cu Guvernul să introducă aşa numită clauză suspensivă, aceasta este legea dar o parte din ea, această măsură, nu se va aplica decât după ce avem OK-ul Comisiei Europene", a spus Chiriţoiu. 

De asemenea, Chiriţoiu a precizat că în ceea ce priveşte perioada în care am putea primi aprobarea, buna practică a Comisiei Europene este să rezolve un caz într-un an şi jumătate, dar că se poate şi mai repede.

Vânzările de carburanți ale MOL în România au crescut cu 5% în primul trimestru din 2013, comparativ cu intervalul corespunzător al anului 2012, de la 101 la 106 mii tone, compania ungară ajungând la o cotă de piață de peste 13%.

Creșterea vânzărilor a fost susținută de extinderea rețelei de benzinării, care a ajuns la 137 de unități la finele lunii martie 2013, față de 135 la finalul anului trecut și 129 la sfârșitul T1 2012, precum și de activitatea intensă de marketing.

Vânzările de motorină au crescut cu 5% în primul trimestru, la 77 mii de tone, iar cele de benzină s-au menținut constante, la 27 mii de tone.

Anterior, MOL anunțase că plănuiește să investească în 2013 aproape 38 de milioane de dolari în România, pe lucrări de explorare pentru țiței la o concesiune din vestul țării. Suma investită ar putea fi aproape dublă dacă Parlamentul de la București va ratifica alte două acorduri de concesiune, aflate în prezent în stand-by.

Anul acesta, MOL vrea să deruleze în România prospecțiuni seismice 3D și alte teste geologice și topografice pe o suprafață concesionată de 550 de kilometri pătrați, precum și procesarea datelor rezultate din aceste prospecțiuni. Ulterior, în funcție de rezultatele interpretării datelor obținute, MOL are în vedere forarea a patru sonde de explorare în 2014 și 2015.

Directorul general al compania petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom,, Kiril Kravchenko, a declarat, la începutul lunii mai, pentru revista ungară Figyelo, că NIS şi MOL ar avea intenţia să înfiinţeze o companie mixtă în România pentru activităţi upstream (explorare şi producţie).

Planul a fost infirmat de cei de la MOL.

„Grupul MOL este hotărât să îşi continue strategia de dezvoltare pe termen lung în România, atât pe sectorul de upstream, cât şi în downstream (rafinare, distribuţie şi marketing - n.r.). În acest context, grupul MOL doreşte să clarifice că nu intenţionează să încheie niciun angajament cu NIS pentru activităţile de explorare şi producţie în România”, au afirmat reprezentanţii MOL.

Profitul net al OMV Petrom a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 4%, comparativ cu perioada similară din 2012, la 1,33 miliarde lei, iar vânzările s-au redus în același ritm, la 5,78 miliarde lei.

Gradul de îndatorare a continuat să se îmbunătăţească, la 4% la finele perioadei de raportare, iar producţia zilnică a fost stabilă, cu activităţi de explorare intensificate, atât offshore, cât şi onshore.

Vânzările de gaze au fost mai scăzute faţă de primul trimestru din 2012, din cauza vremii mai călduroase. În schimb, activitatea de energie a avut o contribuţie pozitivă în rezultatele Petrom.

Marjele de rafinare s-au îmbunătăţit, dar volumele vânzărilor din marketing se află încă sub presiune.

"În primul trimestru din 2013 am continuat să avem o performanţă financiară şi operaţională buna, ce reflectă un nivel în continuare ridicat al preţului ţiţeiului şi un mediu macroeconomic local relativ stabil. În E&P, am reuşit sa menţinem producţia de hidrocarburi stabilă şi am intensificat activităţile de explorare. Offshore, suntem aproape de finalizarea celui mai mare program seismic din Marea Neagră. Onshore, am semnat un parteneriat cu Repsol pentru a explora împreuna zone de mare adâncime din România. Performanţa G&E reflectă contribuţia crescută a unităţilor producătoare de electricitate, dar şi mediul de piaţă mai dificil, caracterizat prin cerere de piaţă modesta şi preţuri scăzute la electricitate. În R&M, marjele de rafinare s-au îmbunătăţit şi observăm semne de revenire în activitatea de retail din România", a declarat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe.

Ea a amintit că la 22 aprilie acţionarii Petrom au aprobat distribuirea de dividende în valoare de 1,58 miliarde lei (360 milioane euro) din profitul de anul trecut şi că Petrom va continua programul de investiţii anuale în valoare de peste un miliard de euro.

La finalul primului trimestru al acestui an, OMV Petrom avea un număr de 20.790 de angajați, față de 21.650 la sfârșitul lui 2012 și 22.366 la finalul lui T1 2012.

Vânzări mai mici, cheltuieli de explorare mai mari

Profitul operațional (EBIT) al Petrom din activitățile de explorare și producție hidrocarburi a scăzut cu 17%, la 1,417 miliarde lei, în special din cauza cheltuielilor de explorare mai ridicate și a volumelor mai mici de vânzări de țiței, parțial compensate de costurile de producție mai scăzute.

În România, costurile de producție au scăzut cu 3%, grație managementului strict al costurilor, care a contrabalansat cheltuielile mai mari cu personalul, generate de finalizarea negocierilor privind contractul colectiv de muncă în T1 2013.

Prețul mediu realizat la țiței de Petrom a ajuns la 99,37 dolari/baril, cu 1% mai mare decât în T1 2012, când au fost înregistrate pierderi de 159 milioane lei din instrumentele de acoperire a riscului de preț al țițeiului. Pentru anul 2013 nu au mai fost contractate astfel de instrumente.

Investițiile de explorare au ajuns la 187 milioane lei, cu 30% mai mici comparativ cu T1 2012, fapt care reflectă costurile asociate sondei de explorare forate în Marea Neagră. În schimb, cheltuielile de explorare au ajuns la 190 milioane lei, față de doar 18 milioane lei în primul trimestru din 2012.

„Acest lucru reflectă activitatea seismică intensificată, datorită celui mai amplu program de achiziție seismică 3D întreprins vreodată în Marea Neagră, aflat în derulare în acest trimestru. De asemenea, într-o mică măsură, aceste cheltuieli reflectă și două sonde de explorare onshore care nu au avut succes”, spune Petrom.

Studiul de seismică 3D pentru blocul Neptun a inceput în decembrie 2012, pentru o suprafață de aproximativ 1.600 km pătrați în apele de mică adâncime și pentru aproximativ 6.000 km pătrați în sectorul de mare adâncime. Achiziția datelor seismice pentru apele de mică adâncime a fost finalizată în T1 2013, un exercițiu similar fiind în desfășurare la finele trimestrului in sectorul de mare adâncime al blocului Neptun.

În T1 2013, programul de foraj a inclus 44 de sonde noi în România, comparativ cu 31 de sonde noi în T1 2012.

Planuri de redezvoltare a zăcămintelor

În Romania, producția totală de țiței, gaze și condensat a scăzut cu 1,6%, la 15,4 milioane barili echivalent petrol (bep). Producția internă de țiței a fost de 7 milioane barili, cu 2,5% sub nivelul din T1 2012, fiind determinată în special de volumele mai scăzute din zăcămintele Suplacu și Videle.

Producția internă de gaze a ajuns la 8,3 milioane bep, cu 0,8% mai scăzută decât nivelul din T1 2012, declinul zăcămintelor Bulbuceni, Rădinești și Mamu fiind doar parțial compensat prin producția suplimentară din zăcământul Totea.

Cei de la Petrom spun că, în vederea asigurării unei producții stabile în România, vor continua derularea câtorva proiecte de redezvoltare a zăcămintelor, axate pe foraj, reparații capitale și pe injecția de apă și abur, intenționând ca, până la finalul anului, să aibă cinci astfel de proiecte în faza de implementare.

Petrom are în plan forarea a peste 110 sonde, din care două sonde de evaluare în zăcământul Totea.

„Investițiile în explorare și producție vor reprezenta aproximativ 80% din totalul investițiilor la nivel de grup. Preconizăm o creștere față de 2012 a investițiilor de explorare și evaluare. Cea mai mare parte va fi alocată proiectelor Neptun Deep, Totea Deep și proiectelor de redezvoltare și foraj sonde de dezvoltare”, se afirmă în comunicatul Petrom.

În România se află în desfășurare o amplă prospecțiune seismică 3D în blocul Neptun, estimată a se finaliza până la sfârșitul lunii mai. După interpretarea datelor, Petrom planifică începerea unei noi campanii de foraj de explorare către sfârșitul anului 2013

„Urmărim oportunitățile de creștere prin achiziții de perimetre de explorare din Marea Neagră: finalizarea acordului de transfer pentru achiziția, împreună cu ExxonMobil, a unei Participații de 85% din perimetrul Midia (România). Acordul de împărțire a producției pentru perimetrul Skifska (Ucraina) se află în curs de negociere”, precizează Petrom.

Au acoperit 5% din producția de electricitate a României

Profitul operațional al segmentului de gaze și electricitate, excluzând elementele speciale, a crescut cu 13%, de la 136 la 155 milioane lei, ca urmare a rezultatelor bune pe partea de energie electrică și optimizării costurilor, în condițiile scăderii cu 5% a vânzărilor de gaze.

„În plus, T1 2012 a reflectat condiții contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producție internă, peste nivelul de referință introdus oficial, de 45,7 lei/MWh, pentru prețul reglementat al gazelor din producție internă, începând cu 1 februarie 2013”, precizează Petrom.

Producția netă de energie electrică a Petrom a fost de 0,82 TWh, față de doar 0,03 TWh în primul trimestru din 2012.

Cu o disponibilitate de aproape 98%, producția netă de electricitate a centralei Brazi (în operare comercială din T3 2012) a fost de 0,78 TWh, din care 44% a fost livrată către piața reglementată, la prețul de 169 lei/MWh.

Începând cu 30 martie, centrala Brazi a intrat în oprire planificată, cu durata de o lună, pentru montarea unei instalații de tratare a gazelor.

În T1 2013, cu o disponibilitate de aproape 100%, parcul eolian Dorobanțu a generat o producție netă de electricitate de 0,04 TWh, cu 15% mai mare decât în T1 2012, pentru care Petrom a primit 71.028 certificate verzi.

În primul trimestru al acestui an, Petrom a acoperit aproximativ 5% din producția de electricitate a României.

Modernizarea Petrobrazi se va finaliza în 2014

Profitul operațional din rafinare și marketing a crescut cu 11%, de la 86 la 96 milioane lei, în condițiile în care marja de rafinare (în continuare negativă) s-a îmbunătățit semnificativ, c 75%, de la -3,58 dolari/baril la 0,88 dolari/baril.

Vânzările pe acest segment au scăzut cu 2%, cele de marketing reducându-se cu 8%., în principal din cauza declinului vânzărilor comerciale, care au scăzut cu 22%. Scăderi de volume s-au consemnat la toate produsele, cu excepția benzinei.

Rezultatul din activitatea de rafinare a avut o contribuție pozitivă, datorită îmbunătățirii structurii mixului de produse, în urma opririi planificate, de șase săptămâni, a rafinăriei Petrobrazi în T2 2012 și marjelor mai mari la produse.

Rata de utilizare a rafinăriei a crescut la 86%, comparativ cu 79% în aceeași perioadă a anului trecut, reflectând ajustarea capacității nominale la 4,2 milioane tone/an, în urma modernizării unității de distilare atmosferică și în vid a țițeiului, realizate in T2 2012. Anterior, capacitatea de rafinare era de 4,5 milioane tone/an.

Petrom estimează că modernizarea rafinăriei Petrobrazi se va finaliza până la sfârșitul anului 2014, vizând punerea în funcțiune a noii instalații de desulfurare a gazelor până la sfârșitul T2 2013, precum și continuarea proiectului de conversie în vid a motorinei.

Nu vor suferi de la supraimpozitare, ci din cauza slăbiciunii economiei

Începand din februarie 2013, guvernul a introdus un pachet de măsuri fiscale, care afectează producătorii de țiței și gaze, impunând o taxă de 60% pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețurilor la gazele din producția internă, din care se deduce valoarea incrementală a redevențelor și investițiile din activitatea de explorare și producție, fără a depăși însă 30% din veniturile adiționale. În plus, guvernul a introdus și o taxă de 0,5% pe extracția de țiței.

„În 2013 nu ne așteptăm la un impact financiar substanțial din liberalizarea prețurilor la gaze și implementarea noilor măsuri fiscale, ținând cont că rezultatele anului 2012 reflectă deja condițiile contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producție internă, comparativ cu nivelul introdus oficial, de 45,7 lei/MWh pentru prețurile reglementate ale gazelor din producție domestică. Cele două măsuri sunt în vigoare până la sfârșitul anului 2014, an care coincide cu expirarea regimului actual de taxare pentru țiței și gaze”, afirmă Petrom.

Compania mai estimează că dinamica ofertei pe piața energiei electrice va exercita presiune asupra prețurilor, ca urmare a punerii în exploatare a unor capacități suplimentare din surse regenerabile, dar și ca efect al cererii reduse, ce reflectă creșterea economică modestă și măsurile viitoare de eficientizare energetică.

În plus, spun cei de la Petrom, marjele și volumele din activitatea de rafinare și marketing vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotațiilor internaționale ridicate la țiței și produse petroliere, precum și ca efect al slabei revigorări economice din regiunea în care Petrom își desfășoară activitatea.

Grupul Rompetrol Rafinare și-a diminuat pierderea netă cu 60% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu T1 2012, de la 62,7 la 25,18 milioane de dolari. Totodată, cifra de afaceri brută a companiei a consemnat o scădere de 19%, la 884,33 milioane dolari, iar cea netă a coborât cu 22%, la 728,4 milioane dolari. Evoluțiile s-au datorat ieftinirii țițeiului, benzinei și motorinei pe piețele internaționale, precum și scăderii vânzărilor de produse petroliere, pe fondul intrării în revizie a rafinăriei Petromidia, dar și reducerii costurilor Rompetrol.

„Reducerea cifrei de afaceri, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se datorează în principal scăderii cotațiilor internaționale ale produselor petroliere și a volumului de produse petroliere vândute, ca urmare a reviziei planificate a rafinăriei Petromidia în luna martie 2013”, se arată în raportul trimestrial al Rompetrol Rafinare.

Potrivit companiei, principalii factori micro și macroeconomici care au influențat rezultatele  financiare ale Rompetrol Rafinare au fost evoluțiile internaționale ale cotațiilor produselor finite (-2% pentru benzină EURO 5 și -4% pentru motorina EURO 5), o scădere cu 5% a cotațiilor internaționale pentru țiței, ajutată de îmbunătățirea cu 8% a diferențialului Brent-Ural.

Vânzări mai mici, dar taxe ușor mai mari

Rezultatul operațional (EBITDA), deși a rămas negativ, s-a îmbunătățit cu circa 90%, la -120.000 dolari.

 „Compania a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, achitând 235,4 milioane dolari în primul trimestru al anului 2013”, afirmă Rompetrol. Deși vânzările și rulajul Rompetrol au scăzut, taxele aferente vânzărilor au rămas relativ constante în raport cu trimestrul I din 2012, crescând chiar ușor, de la 155,84 la 155,93 milioane dolari.

Costul vânzărilor s-a redus cu 24%, de la 919,95 la 694,67 milioane dolari, în timp ce cheltuielile financiare nete au scăzut cu 47%, de la 20,32 la 10,79 milioane dolari.

Rezultatele grupului Rompetrol Rafinare le includ pe cele ale Rompetrol Rafinare SA, precum și pe cele ale subsidiarelor Rompetrol Petrochemicals SRL, Rompetrol Quality Control SRL, Rom Oil SA, Rompetrol Downstream SRL, Rompetrol Logistics SRL și Rompetrol Gas SRL.

Activitate întreruptă la rafinării

Pe segmentul de rafinare, pierderea netă a fost redusă cu circa 50%, de la 45,5 la 23,1 milioane de dolari. În schimb, rezultatul operațional negativ s-a îmbunătățit cu doar 15%, de la 11,51 la 9,79 milioane de dolari.

Marja netă de rafinare s-a redus cu 14%, de la 18,05 la 16,70 dolari/tonă.

Cifra de afaceri pe segmentul de rafinare a scăzut cu 25%, la circa 750 milioane de dolari, în condițiile reducerii cu 15% a volumului de vânzări interne de carburanți și cu 31% a celui pentru livrări la export. Volumul de materii prime prelucrate a scăzut cu 34%.

În perioada 1 martie –8 aprilie 2013, activitatea de producție a Rompetrol Rafinare și Rompetrol Petrochemicals a fost întreruptă pentru realizarea lucrărilor tehnologice programate. Acestea au constat în revizia și modernizarea echipamentelor în acord cu noua capacitate de procesare a rafinăriei, creșterea gradului de siguranță în funcționarea instalațiilor, respectarea prevederilor legale în domeniu, dar și realizarea unor proiecte pentru protecția mediului.

În consecință, vânzările de carburanți ale companiei s-au ridicat la aproximativ 500 de mii de tone, în scădere cu 24% față de volumul comercializat în perioada similară din 2012, din care aproximativ 51% au fost livrări la export, atât către companii ale grupului (Rompetrol Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia), cât și către alți parteneri tradiționali din regiunea Europei Centrale și de Est (Turcia, Serbia sau Grecia).

Benzină și motorină mai ieftine, dar și reduceri de costuri pe distribuție

În trimestrul I 2013, pe segmentl de distribuție, cifra de afaceri brută a Rompetrol a fost de 503,2 milioane de dolari, în scădere cu 7% comparativ cu trimestrul I 2012, fiind negativ influențată atât de volumele vândute, care au scăzut cu 4% pe retail și 14% pe en-gros, cât și de scăderea cotațiilor internaționale ale produselor petroliere.

Astfel, cotațiile Platts (Platts Fob Med Italy) au scăzut în medie cu 2% pentru benzină și 4% pentru motorină, pe fondul unui curs de schimb leu/dolar constant.

Volumul total de carburanți comercializat în T1 2013 a fost de aproximativ 250 de mii de tone, în ușoară scădere față de T1 2012.

Pierderea netă de pe acest segment s-a redus cu 91%, de la 11,44 la 1,06 milioane dolari.

„Îmbunătățirea rezultatelor obținute vine pe fondul adoptării unor politici de optimizare a activităților operaționale și de crestere a profitabilității companiei, incluzând politici comerciale mai prudente, care să protejeze compania de riscul de neplată, renegocierea clauzelor contractelor de vanzare cu partenerii, cât și reducerea costurilor de operare și distribuție”, afirmă Rompetrol.

Marje bune din petrochimie

Segmentul de petrochimie, reprezentat de Rompetrol Petrochemicals, unicul producător de polipropilenă și polietilenă de joasă și înaltă densitate din România, a obținut în T1 2013 o cifră de afaceri brută de aproximativ 57 milioane dolari, în scădere cu 20% față de  T1 2012.

În același timp, compania a consemnat un rezultat operațional (EBITDA) pozitiv, de peste 100.000 de dolari, comparativ cu nivelul negativ înregistrat în T1 2012, de peste 900.000 de dolari. Totodată, pierderea netă s-a redus cu peste 42%, de la 4,01 la 2,31 milioane dolari

„Comparativ cu anul 2012, rezultatele financiare au fost influențate pozitiv de marjele bune pentru produsele petrochimice, în special în luna ianuarie, când indicatorul EBITDA, susținut de aceste cotații, a atins o valoare pozitivă de 1.5 milioane dolari”, spun reprezentanții Rompetrol.

În T1 2013, cantitatea de materie primă procesată a fost cu 41% mai mică decât în aceeași perioadă a anului 2012, ca urmare a opririi planificate din perioada martie - aprilie 2013 în vederea realizării lucrărilor de revizie programate.

În primul trimestru din 2013, Rompetrol Petrochemicals a menținut calitatea medie a polimerilor obținuți, astfel încât ponderea produselor calitatea I în totalul produselor petrochimice a fost de 98,3%.

Centrul capitalei riscă să se transforme într-un uriaș șantier, Consiliul General punând gând rău atât proprietarilor de clădiri, care vor fi obligați să-și renoveze clădirile și nu vor mai avea voie să-și instaleze aparate de aere condiționat pe fațada principală a clădirilor, cât și șoferilor, care ar putea conduce printre gropi, dat fiind faptul că toate noile branșamente pentru electricitate și telecomunicații vor fi realizate "îngropat". Cel puțin așa prevede un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică până pe 24 mai - Proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de intervenție-abilitarea fațadelor pentru creșterea calității arhitectural - ambientale a clădirilor, în municipiul București.

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de intervenție-abilitarea fațadelor pentru creșterea calității arhitectural - ambientale a clădirilor, în municipiul București

Noile prevederi ar urma a se aplica inițial doar proprietarilor din centrul Capitalei, urmând a fi extinse și celorlalte zone. Deși sunt prevăzute câteva condiționalități, acestea sunt extrem de vagi, încât practic orice proprietar ar putea fi inclus în lista celor care ar trebui notificați în vederea efectuării de lucrări de "intervenții". Noua hotărâre ar urma să îi vizeze pe "deținătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viața, integritatea fizică și siguranța populației și/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit și a spațiilor publice urbane".

Interesantă este mai ales formularea potrivit cărora aceștia "sunt obligați ca, din proprie inițiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenție pentru reabilitarea structurală-arhitecturală a anvelopei clădirilor". Dincolo de contradicția logică implicită, formularea dezvăluie intențiile legislatorului, de a-ți impune voința cu orice preț și de a nu ține cont de nicio observație venită din partea proprietarilor.

Dincolo de "obligativitatea, din proprie inițiativă" de a efectua lucrări de reparare/refacere a pereților, tâmplăriei și finisajelor exterioare, a acoperișurilor, pentru care este nevoie de autorizație de construcție, dar și de avizul prealabil al arhitectului-șef al sectorului sau al municipiului București, proprietarii vor trebui "să demonteze a instalațiile și echipamentele montate pe fațade/acoperiș, precum și remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenție, după caz, dacă îndeplinesc condițiile de legalitate". Numai că remontarea nu va mai fi permisă dect în anumite condiții. Astfel, prin noul proiect se interzice dispunerea antenelor TV de satelit în locuri vizibile din circulațiile publice ți se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV, se interzice amplasarea firidelor de branșament pentru electricitate, telecomunicații pe fațadele principale ale clădirilor; conductele de gaze se vor dispune conform normelor, cu interdicția de amplasare pe fațada principală; se interzice montarea aparatelor de aer condiționat pe fațadele către stradă; iar toate noile branșamente pentru electricitate și telecomunicații vor fi realizate "îngropat".

Au fost selectate, pentru etapa I de implementare a proiectului, următoarele zone de acțiune prioritară: fronturile construite ale Bd. Lascăr Catargiu, Calea Victoriei, Bd. Carol- Bd. Pache Protopopescu, Bd. Gh. Magheru - Bd. N. Bălcescu - Bd. I. C. Bratianu, Bd. Regina Elisabeta - Bd. M. Kogălniceanu, practic, întreg centrul capitalei.

Finanțarea proiectării si executării lucrărilor de intervenție se asigură, pe cheltuiala proprie, de către deținătorii clădirilor. Prin excepție, autoritățile administrației publice locale pot asigura prin bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație, preluarea integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenție corespunzătoare cotei proprietarului/proprietarilor de locuințe aflat/aflați în imposibilitate de a asigura sumele ce îi/le revin, la cererea acestuia/acestora, ca măsura de protecție socială, dacă proprietarul/proprietarii face/fac dovada că realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net lunar pe economie.

Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor regulamentului clădirile expertizate tehnic și încadrate, în condițiile legii, în clasa I de risc seismic și pentru care proprietarii - persoane fizice și juridice - sunt obligați să acționeze pentru proiectarea și executarea lucrărilor de intervenție privind reducerea riscului seismic al clădirilor; clădirile reabilitate termic sau în curs de reabilitare la data intrării în vigoare a Regulamentului, precum și blocurile de locuințe înscrise în programe locale multianuale pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică: clădirile și ansamblurile clasate sau în curs de clasare ca monumente istorice.

Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor care revin deținătorilor notificați cu privire la realizarea lucrărilor de intervenție se constată de către organul cu atribuții de control al Primăriei Municipiului București, iar sancțiunile contravenționale urnmează a fi cuprinse între 1.000 și 8.000 de lei.

Fondul de investiții de 1 miliard de dolari anunțat de premierul României Victor Ponta, care ar urma să fie realizat de Rompetrol cu o participare a statului roman sub forma unei societăți pe acțiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România, va avea o finanțare inițială de 150 de milioane de dolari, se precizează în Memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere. În plus, statul român nu va participa la distribuirea profitului până când Rompetrol nu-și va recupera în totalitate investiția inițială de 150 de milioane de dolari.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și Statul Român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiţii în proiecte energetice în România. Finanțarea acestuia va fi asigurată de Rompetrol, însă ea nu va fi de un miliard, ci de 150 de milioane de dolari. Din capitalizarea de 150 milioane dolari, contribuția statului roman, în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către compania deținută de kazahi. 

Fondul va atrage investiții suplimentare de la terți pentru finanțarea proiectelor selectate, în baza unui grad de îndatorare datorii-capital propriu de maxim 4:1. La fel ca în cazul pachetului de 18% de la Rompetrol, statul român va păstra o participație integrală, nediluată, de 20% din capitalul social al Fondului pentru o perioadă de minim 5 ani, perioada în care nu va avea loc nici o reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă.

La fel ca în cazul participației de 18%, Rompetrol Group va avea un drept de preferință la cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de statul român în Fond. Proiectele vor fi selectate de Rompetrol, "în baza unor considerente economice solide". Durata investiționala va fi de până la șapte ani : pana la 7 ani. Pe durata celor 7 ani se estimează investiții de aproximativ un miliard de dolari, "în funcție de condițiile pieței".

Statul roman va avea drept de veto numai în aprobarea acelor proiecte care implică riscuri din punct de vedere al securității  naționale, în conformitate cu deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau ale Guvernului României.

Orice distribuire de profit se va efectua numai în favoarea Rompetrol Group până La momentul la care compania recuperează 100% din investiția sa de capital (adică 150 milioane de dolari dolari). După aceea, profitul va fi distribuit către statul roman și Rompetrol, proporțional cu participația fiecăruia.

Rompetrol își păstrează dreptul de preferință la cumpărarea pachetului de 18% deținut de statul român dacă acesta va decide după trei ani să declanșeze o nouă operațiune de privatizare a participației sale, rezultate în urma achiziționării de către Rompetrol a 26,6959% din acțiunile companiei contra 175 de milioane de dolari, se precizează în Memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

În cazul în care proiectul de lege aprobat în guvern va fi adoptat și de Parlament, statul român va fi obligat să păstreze timp de trei ani o participație de 18% în companie. La rândul său, Rompetrol Group s-a angajat să nu reducă sau să dilueze participația de 18% a statului român prin majorarea capitalului social, prin operațiuni de vânzare cumpărare sau prin orice altă metodă. 

Chiar dacă "documentarul" care a însoțit proiectul de lege în Guvern susține că "după expirarea perioadei de trei ani Guvernul va avea posibilitatea să implementeze o nouă procedură de privatizare pentru vânzarea participației de 18%", potrivit Memorandumului, Rompetrol va continua să dețină un drept de preferință la cumpărarea pachetului, conform prevederilor OUG 118/2003. Compania s-a declarat dispusă să participe în cadrul oricărei proceduri de privatizare prin care OPSPI va vinde pachetul de 18% (sau parte din el) și "să ofere un preț care reflectă valoarea justă a respectivelor acțiuni, valoare ce urmează a fi determinată  la momentul vânzării".

În 2003, Guvernul a transformat în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani restanţele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligaţiuni este de peste 250 milioane dolari.

Grupul Rompetrol, înregistrat în Olanda, are 45,85% din capitalul Rompetrol Rafinare. În urma conversiei obligaţiunilor, statul român, prin Ministerul Economiei, a devenit în 2010 acţionar al Rompetrol Rafinare, cu o participaţie de 44,69%, respectiv 19,7 miliarde de acţiuni.

Divergentul dintre guvernul României și KazMunaiGas a ajuns la penultimul său capitol, Guvernul României adoptând azi proiectul de lege menit a implementa memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere. Statul se alege cu 200 de milioane de dolari, va rămâne acționat cu 18% în companie și va deține o participație de 20% dintr-un viitor fond de investiții care ar urma să fie creat de compania kazahă (ce va deține 80%). Asta doar dacă Parlamentul va vota aprobarea proiectului de lege.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

Pe pachetul de 26,6959% pe care urmează să-l vândă kazahilor, care la momentul negocierii memorandumului valora 130 de milioane de doalri, air în prezent undeva la 180 de milioane de dolari, statul român va încasa 175 de milioane de dolari. Diferența de 25 de milioane reprezintă prima convenită de către părți pentru dobândirea de către grupul Rompetrol a majorității absolute de vot la Rompetrol Rafinare, care îi va permite, potrivit legii 31-1990 a societăților comerciale, să adopte orice decizie în legătură cu această companie. Întreaga sumă urmează a fi plătită într-o singură tranșă către OPSPI. Statul român va fi obligat să păstreze timp de trei ani o participație de 18% în companie. 

Totodată, Guvernul a anunțat constituirea unui fond de investiţii de 1 miliard de dolari cu o participare a statului roman sub forma unei societăţi pe acţiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România. Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și Statul Român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiţii în proiecte energetice în România. 

"Documentarul" care însoțește proiectul de lege justifică adoptarea memorandumului atât prin eșecurile ânregsitrate în justiție de statul român, cât și prin eliminarea unui potențial risc de retragere a investitorilor kazahi. 

Acțiunile in instanta initiate de Ministerul Finantelor Publice au fost respinse iar cererea de anulare a conversiei obligațiunilor nerăscumpărate în acțiuni RRC in baza prevederilor OUG nr. 118 aprobata prin legea nr. 89/2005 a fost respinsă de către Tribunalul Constanţa, prin hotărâre definitivă și executorie.

Prin semnarea acestui acord a fost eliminat un potential risc de insolventa a societatii, fiind solutionat un vechi diferend intre Statul roman si RRC, care punea în pericol continuitatea activității a 7000 de salariați și colectarea a peste 1,3 miliarde de euro la bugetul de stat, susține documentul amintit.

Obligaţiilor fiscale achitate de către RRC la bugetul general consolidat

Anul      Total încasări la bugetul general consolidat (lei)

2004      1.391.655.828

2005      1.914.670.464

2006      2.093.950.261

2007      2.334.132.505

2008      2.680.785.342

2009      2.836.693.302

2010      2.943.311.956

2011      3.766.013.720

2012      4.351.063.441

TOTAL  24.312.276.819

În opinia Guvernului, această tranzacție ar avea mai multe efecte benefice, printre care asigurarea unui parteneriat strategic pe termen lung în domeniul energetic,asigurarea continuării investițiilor în Romania, care vor menține și vor crea noi locuri de muncă, creşterea nivelului taxelor şi impozitelor încasate la bugetul de stat, obţinerea de către statul român a unor venituri viitoare în calitate de acţionar la Rompetrol şi la Fondul de investiţii, creşterea contribuţiei la PIB și creșterea valorii participatiilor detinute de Statul Roman, atât în Rompetrol, cît și în Fondul de investiții.

Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în 2012 Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti) a virat peste 4,6 miliarde de lei (peste 1,3 miliarde de dolari) către bugetul de stat, sumă care plasează compania între cei mai mari contribuabili din România.

Anii electorali sunt cei mai efervescenți pentru mediul de business, nu numai în România, ci și în Norvegia. Premierul statului nordic, Jens Stoltenberg, aflat în fața unor alegeri dificile care urmează să aibă loc în luna septembrie, și-a construit campania electorală pe o reformă fiscală, prin care intenționează să reducă impozitul pe profit pentru majoritatea firmelor autohtone, măsură ce ar urma să fie dublată de o majorare a impozitării pentru companiile din domeniul petrolier și pentru multinaționale.

Argumentul invocat de Stoltenberg pentru reducerea impozitului pe profit de la 28 la 27% este păstrarea competitivității economiei statului scandinav în raport cu economiile vecinilor săi. Lucru dificil de realizat în condițiile în care Suedia a micșorat impozitul pe profit la 22%, iar guvernul danez a promis același lucru până în 2016. Finlanda este și mai ambițioasă, anunțând o inevitabilă reducere a impozitului pe profit la 20%.

Potrivit calculelor ministerului de finanțe al statului scandinav, măsura ar avea un efect negativ asupra veniturilor bugetare în valoare de 2,4 miliarde de coroane (413 milioane de dolari) reprezentând impozit pe profit care ar fi trebuit achitat de companiile autohtone, plus alte 500 de milioane de coroane, reprezentând impozit pe venit corespunzător persoanelor fizice autorizate. Măsura are toate șansele de a fi adoptată, coaliția condusă de Stoltenberg deținând o majoritate confortabilă în Parlamentul norvegian.

Industria petrolieră a salvat Norvegia

Până în prezent, industria de petrol și gaze din Norvegia a dus greul crizei, contribuind la păstrarea unui nivel redus al șomajului, la păstrarea intactă a veniturilor publice și menținând un ritm susținut de majorări salariale în economie. Norvegia a fost astfel ferită de problemele cu care se confruntă vecinii săi membri ai Uniunii Europene, însă a trebuit să plătească pentru acest lucru. Majorările salariale au făcut ca celelalte domenii economice să fie din ce în ce mai puțin competitive în raport cu cele din statele vecine care au păstrat un nivel mai redus al costului cu forța de muncă. "Unele sectoare se mișcă foarte bine, împingând în sus prețurile și salariile. În același timp însă, sectoarele care nu pot majora prețurile ca urmare a competitivității globale sunt sugrumate de costurile superioare și de cererea externă în scădere", a declarat premierul norvegian, citat de Wall Street Journal.

Specialiștii estimează o scădere a ritmului de creștere a salariilor din Norvegia la 3,5% în 2013, însă chiar și acest nivel este de natură a eroda competitivitatea companiilor norvegiene pe plan internațional.

Taxa specială pe petrol majorată și deductibilitățile micșorate

Companiile din sectorul de petrol și gaze nu vor beneficia de scăderea de impozitare, ci vor fi nevoite să achite o taxă specială majorată de la 50% la 51%. Acestea au fost criticate de premierul norvegian pentru contribuția lor la majorarea costurilor din economie, Stoltenberg amenințându-le totodată cu reducerea deductibilităților la efectuarea de investiții.

În prezent în Norvegia există 24 de noi proiecte de investiții offshore, ale căror costuri au depășit 49 de miliarde de coroane, iar, în demersul său populist, Stoltenberg susține că 90% dintre aceste costuri sunt suportate de populație. Prin reducerea deductibilităților, companiile petroliere vor continua să-și deducă o mare parte din investiții, susține WSJ, "nota de plată" a acestora urmând a se majora cu 70 miliarde de coroane în perioada cuprinsă între 2013 și 2050.

Gigantul Statoil a refuzat să comenteze declarațiile premierului norvegian, în timp ce asociația companiilor din domeniu petrolier s-a declarat îngrijorată, pe motiv că instabilitatea legislativă va contribui diminuarea interesului investitorilor pentru economia norvegiană.

Boom investițional

Norvegia, cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa Occidentală, taxează cu nu mai puțin de 78% (28% impozit pe profit plus taxa specială de 50%) profiturile obținute de companiile de profil din valorificarea producției, care este extrasă în proporție de aproape 100% din zăcăminte offshore. Cu toate acestea, sectorul norvegian de petrol și gaze cunoaște de ani buni de zile un adevărat boom investițional, ale cărui explicații nu sunt doar abundența resurselor, rata mare de succes a prospecțiunilor derulate și majorarea prețurilor internaționale la materii prime și mărfuri.

Anul trecut, investițiile noi în petrol și gaze din Norvegia au ajuns la peste 24 miliarde euro, iar autoritățile de la Oslo estimează că nivelul care va fi atins în 2013 va fi cu peste 10% mai mare, de circa 26,5 miliarde euro. Expansiunea investițională ar putea fi chiar mai importantă, întrucât estimările oficiale nu au luat în calcul acele proiecte anunțate de investitori, dar care nu au primit încă toate aprobările necesare pentru a putea fi demarate. Investițiile au ca țintă atât zăcămintele mature din Marea Nordului, cât și perimetrele mai „virgine”, de frontieră, dinspre Arctica, din Marea Barents.    

Producția totală de hidrocarburi și vânzările de gaze ale Petrom au scăzut în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, chiar dacă la nivelul OMV ele au avut o evoluție pozitivă, reiese din raportul preliminar pentru trimestrul I al acționarului majoritar, OMV. Totodată, indicatorul marjei de rafinare a OMV s-a îmbunătățit pe primul trimestru, comparativ cu perioada similară a lui 2012, chiar dacă raportat la celelalte trei trimestre el a fost mai redus

Producția totală de hidrocarburi a Petrom a rămas constantă în primul trimestru a acestui an, la 183 de mii barili echivalent petrol pe zi, aceeași ca cea înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut și cu o mie de barili echivalent petrol sub nivelul producție din primul trimestru al lui 2012. La nivelul OMV, producția pe primul trimestru s-a majorat la 302 mii de barili echivalent petrol pe zi, în creștere cu 3 mii de barili față de perioada similară a anului trecut și cu o mie de barili față de trimestru al patrulea al lui 2012.

Evoluția cererii interne a afectat vânzările de gaze

Vânzările de gaze ale Petrom din primul trimestru au scăzut cu 5,3%, la un nivel de 16,39 TWh, de la 17,32 TWh în perioada similară a anului trecut. OMV pune evoluția vânzărilor de gaze pe seama cererii în scădere de pe piața autohtonă. Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut (de asemenea un trimestru cu un consum considerabil de de gaze ca și primul trimestru al fiecărui an), vânzările de gaze ale Petrom s-au majorat cu 13,5%. La nivelul OMV, în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat vânzări totale de gaze de 135,78 MWh, cu 14,4% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, și cu 5,5% mai mari ca cele înregistrate în trimestrul al patrulea.

Marjă de rafinare pozitivă pentru OMV, negativă pentru Petrom

Indicatorul marjei de rafinare la nivelul OMV pe primul trimestru a fost de 3,01 dolari pe baril, mai mare decât cea din perioada similară a anului trecut, de 1,85 dolari pe baril, dar mai redusă decât cea de pe celelalte trei trimestre (de 4,15, 5,28, respectiv 4,03 dolari pe baril). Indicatorul marjei de rafinare a OMV a fost peste media marjei pentru rafinarea Ural-ului mediteranean, de 2,84 dolari pe baril, însă sub cea de rafinare a Ural-ului din Nord-Vest-ul Europei, de 4,68 dolari pe baril.

Petrom a înregistrat în 2012 în continuare marje de rafinare negative, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit la -1,39 dolari pe baril, comparativ cu -2,40 dolari pe baril în 2011, deoarece marjele mai mari de rafinare pentru distilate medii și benzină au compensat costurile mai ridicate ale consumului de țiței. Cu toate acestea, oprirea programată, timp de șase săptămâni, a rafinăriei Petrobrazi a împiedicat activitatea de rafinare să beneficieze de cotațiile mari la benzină de la jumătatea anului 2012.

Indicatorul marjei de rafinare calculat de Petrom se bazează pe cotațiile internaționale ale produselor (Augusta) și ale țițeiului Ural, precum și pe un set de produse standardizat, tipic rafinăriilor Petrom. Marjele de rafinare reale realizate de Petrom pot fi diferite față de acest indicator și față de marjele pieței, din cauza unor factori ce includ mixul diferit de țiței și produse și condițiile diferite de operare.

Doi dintre giganții petrolieri din Statele Unite ale Americii (SUA), ExxonMobil și ConocoPhillips, au raportat pe primul trimestru al acestui an cifre de afaceri și un nivel al producției similare celor din aceeași perioadă a anului trecut, evoluția prețurilor la petrol și gaze naturale împidicându-le să-și majoreze activitățile în acest domeniu.

Cu toate acestea, Exxon, cea mai mare companie americană din punct de vedere al capitalizării bursiere, a raportat o majorare cu 1% a veniturilor înregistrate după plata taxelor, acestea ajungând la 9,5 miliarde de dolari. Exxon a fost în 2012 și cel mai mare contribuabil american, achitând numai 31,05 miliarde numai în dreptul impozitului pe profit, sumă echivalând cu o taxă efectivă de impozitare de 39,4%. Conoco, gigant aflat pe locul șase în topul marilor contribuabili americani, cu 7,94 miliarde de dolari achitate drept impozit pe profit în 2012 (rată efectivă de impozitare de 51,5%), a raportat o scădere a veniturilor pe primul trimestru cu 2%, până la un nivel de 1,75 miliarde de dolari.

Explicația creșterii veniturilor Exxon, nu vine din sectorul de explorare și exploatare, ci din cel de rafinare și de produse chimice care au beneficiat de pe urma ieftinirii țițeiului și gazului natural. Veniturile din sectorul upstream, însă, au scăzut cu 10% la 7,04 miliarde de dolari ca urmare a reducerii cu 1,2% a producției, până la 4,4 milioane de barili pe zi. Câștigurile rafinăriile Exxon din SUA au crescut cu 72%, ajungând la 1,04 miliarde de dolari, în timp ce cele din activitatea de petrochimie cu 74%, echivalentul a 752 milioane de dolari.

Potrivit Financial Times, chiar dacă producția sa a șchiopătat, Exxon a reușit să genereze destul cash pentru a majora dividendele acordate cu 21% față de cele corespunzătoare anului trecut, la 57 de cenți, și totodată să-și răscumpere de pe piață acțiuni în valoare de 5 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului.

Producția Conoco s-a majorat cu 1,2%, până la un nivel de 1,56 milioane de barili de echivalent pe zi, chiar dacă veniturile au scăzut. 

Profitul PetroChina în scădere cu 8%

PetroChina Co. (PTR), cea mai mare companie petrolieră chineză listată în funcție de capacitatea de producție, a anunțat o scădere cu 8% a profitului net pe primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a nivelului redus al prețului țițeiului și al pierderilor înregistrate în activitatea de rafinare și de petrochimie. Profitul net al PetroChina a fost de 36,02 miliarde yuani (5,8 miliarde de dolari), în scădere față de cifra înregistrată în trimestrul întâi al anului trecut, de 39,15 miliarde de yuani. Cifra de afaceri în schimb s-a majorat cu 3%, de la 525,6 la 540,3 miliarde yuani. Totodată, PetroChina a anunțat o majorare a producției de țiței cu 1,8%, la 231 milioane de barili și o reducere cu 2,3% a prețului obținut pe baril, de 103,08 dolari.

Sinopec a anunțat o majorare a profitului cu 25%

Sinopec (China Petroleum & Chemical Corp.'s  - SNP) a anunțat în schimb o creștere de 25% a profitului net pe primul trimestru ca urmare a îmbunătțirii activității de rafinare. Profitul net înregistrat de Sinopec pe primele trei luni a fost de 16,7 miliarde de yuani (2,7 miliarde de dolari) în creștere față de nivelul de 13,4 miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut. Sinopec a procesat 58,7 milioane de tone de țiței în primul trimestru, cu 5,9% mai mult decât în primele trei luni ale lui 2012. prețul la care a vândut țițeiul a scăzut la 98,83 de dolari pe baril, de la 106,1 dolari pe baril în primul trimestru al lui 2012.

{jathumbnailoff}

Șoferii și benzinăriile vor avea de suferit, cel puțin pe termen scurt, în urma modificării normelor de aplicare ale Codului Fiscal. Motivul: pentru ca taxa pe valoare adăugată (TVA) să poată fi dedusă, nu mai este suficient simplul bon fiscal emis de o benzinărie, ci pe el trebui trecut, în format electronic, codul de înregistrare fiscală (CIF sau CUI, după caz) al firmei al cărei reprezentant a achiziționat combustibilul.

Cu alte cuvinte, toți comercianții (nu numai benzinăriile) vor trebui să-și modifice casele de marcat, pentru a putea emite bonuri cu CIF-ul sau CUI-ul clienților în valoare de maxim 100 de euro, care vor avea statut de factură simplificată.

Problema apare însă pe termen scurt, în perioada în care companiile în care companiile efectuează modificările la casele de marcat actuale sau își achiziționează altele noi (costuri care, apropo, evident vor fi transferate clienților). În acest timp, pentru ca o firmă să-și poată deduce TVA-ul la combustibili va trebui să solicite factură fiscală, bonul simplu fără CIF sau CUI în format electronic nefiind suficient. Iar scrierea și emiterea facturilor durează ceva timp, ceea ce va duce la formarea de cozi la casele benzinăriilor. cozi de pe urma cărora nu vor suferi doar clienții persoane juridice, ci și persoanele fizice care vor trebui să aștepte răbdătoare redactarea și emiterea facturii pentru persoanele fizice aflate înaintea lor la coadă.

Prevederea nu se aplică numai bonurilor de benzină

Însă prevederea nu se aplică numai bonurilor de benzină, ci tuturor bonurilor emise sub o valoarea de 100 de euro. Astfel, pentru ca achizițiile efectuate sub această valoare să fie deductibile, nu mai trebuie emisă factură, fiind suficient bonul cu CIF-ul sau CUI-ul companiei care a făcut achiziția pe el. Acesta capătă statutul de factură simplificată.

Noile norme prevăd că "pentru achizțiile de bunuri și servicii pe bază de bonuri fiscale emise în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, deducerea taxei poate fi justificată cu bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate dacă furnizorul/prestatorul a menționat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de înregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului”

Când se pot emite facturi simplificate sau bonuri cu CIF electronic?

Pot fi emise facturi simplificate atunci când valoarea facturilor, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea în euro a valorii facturii este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Națională a României sau ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală Europeană ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, valabil la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operațiunea în cauză, iar, în cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la încasare, la data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operațiunea în cauză dacă nu ar fi fost supusă sistemului TVA la încasare. În situația în care se utilizează cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană, conversia între monede, altele decât moneda euro, se realizează prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede. În contractele încheiate între părți trebuie menționat dacă pentru decontări va fi utilizat cursul de schimb al unei bănci comerciale, în caz contrar aplicându-se cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României sau cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană.

Facturile emise în sistem simplificat trebuie să conţină cel puţin următoarele informații:

a) data emiterii;

b) identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;

c) identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;

d) suma taxei colectate sau informațiile necesare pentru calcularea acesteia;

Profitul inregistrat de British Petroleum, cea de-a doua companie europeana din domeniu, a inregistrat un regres in ultimul trimestru al anului trecut ca urmare a reducerii productiei de petrol si gaze naturale si a despagurilor platite pentru dezasrul din Golful Mexic. Venitul net al companiei s-a diminuat la 1,6 miliarde de dolari de la nivelul de 7,7 miliarde inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut, sustine Bloomberg, citand raportul trimestrial al companiei. 

Ajustate cu veniturile extraordinare si variatia stocurilor, veniturile companiei s-au ridicat la 4 miliarde de dolari, cifra ce depaseste estimarile de 3,7 miliarde facute de analistii chestionati in prealabil de Bloomberg. Cea mai mare parte a costurilor suportate de companie provine de la despagubirile convenite in urma dezastrului din Golful Mexic: numai putin de 3,85 de miliarde de dolari. Productia BP, excluzand exploatarile din Rusia, s-a micsorat cu 7% fata de anul trecut, pana la o capacitate de 2,3 milioane de barili pe zi.

BP are dificultati in tentativa sa de a inversa procesul de reducere a productiei in urma vanzarii participatiei sale la TNK-BP, companie rusa proaspat achizitionata de Rosneft.

Royal Dutch Shell Plc, cea mai mare companie petroliera europeana, a anuntat saptamana trecuta rezultate sub estimarile analistilor, ca urmare a preturilor mai reduse ale combustibililor inregistrate pe piata nord-americana, care i-au afectat profitabilitatea. Exxon Mobil Corp., cea mai mare companie petroliera din lume, ca valoare de piata, in schimb a depasit asteptaroile analistilor in special ca urmare a marjelor aduse de sectorul de rafinare.

In urma publicarii datelor pe trimestrul patru al anului trecut, actiunile BP s-au apreciat cu 2,1%. Anul trecut actiunile BP au evoluat negativ, inregistrand o scadere de 7,8%.

Compania britanica si-a anuntat si intentiile ambitoase pentru 2013. Investitiile se vor majora cu 2 de miliarde de dolari, de la nivelul de 23 de miliarde inregistrat in 2012. Acestea vor fi concentrate in proiecte cu marja superioara de profit, in special in noile proiecte lansate de companie in Angola, Australia, Golful Mexicului si Azerbiajan.

Exxon Mobil şi Chevron, cele mai mari companii petroliere din SUA, au realizat anul trecut profituri in valoare totala de peste 70 miliarde de dolari, ca urmare a activitatii de rafinare, in pofida faptului ca anul trecut majoritatea analistilor le cerea sa inchida mai multe rafinarii detinute.

Ieftinirea petrolului pe piata americana a condus la consolidarea performanta financiara a rafinariilor de carburanti, sustine Bloomberg.

Profitul net al Exxon Mobil a crescut anul trecut cu 9,3%, la 44,88 miliarde de dolari, cu putin sub recordul inregistrat de companie in 2008, cand a reuşit un rezultat net de 45,22 miliarde de dolari.

Chevron a raportat pentru 2012 un profit net de 26,2 miliarde de dolari, in scadere cu 2,7% fata de caştigul record de 26,9 miliarde de dolari din 2011.

Rapoartele prezentate la sfarşitul acestei saptamani de Exxon şi Chevron releva ca profiturile obtinute din procesarea petrolului au estomplat complet efectul scaderii caştigurilor obtinute din productia de petrol şi gaze naturale.

In ultimul trimestru, Exxon a realizat un profit net de aproape 10 miliarde de dolari, maximul ultimilor 5 ani, iar Chevron a stabilit un nou record in istoria companiei, cu un caştig de 7,25 miliarde de dolari.

Exxon şi Chevron au rezistat in ultimii ani trendului din industria petroliera americana de a vinde rafinarii şi a se concentra pe productia de petrol şi gaze, spre deosebire de rivali precum ConocoPhillips şi Marathon Oil.

OAO Rosneft, cea mai mare companiei petroliera ruseasca, a raportat o reducere cu 69% a veniturilor operationale in ultimul trimestru al anului trecut ca urmare a unei reconsiderari a rezervelor posibile si al unui curs de schimb mai putin favorabil fata de cel inregistrat in urma cu un trimestru.

Veniturile nete ale companiei s-au redus la un nivel de 57 miliarde de ruble (1,9 miliarde de dolari) de la cele 181 miliarde de ruble inregistrate in cel de-al trilea trimestru al anului trecut. Veniturile nete s-au situat sub nivelul anticiparilor pietei, care estima o valoare de 77,2 miliarde de ruble, sutine Bloomberg.

Rosneft va deveni cea mai mare companiei petroliera tranzactionata la bursa in urma achizitiei celei de-a treia mare companie petroliera ruseasca, TNK-BP, pentru 55 de miliarde de dolari, tranzactie care urmeaza a fi incheiata in prima jumatate a acestui an. 

“Ratarea tintei a fost cauzata in special de costuri mai ridicate, inclusiv de cheltuieli oprationale in ascensiune”, sustine Ildar Davletshin, analist pe petrol si gaze la Renaissance Capital.

Actiunile companiei au scazut cu 1,3% in urma anuntului ca marja de profit a grupului a scazut ca urmare a unei reconsiderari a rezervelor posibile si a evolutiei cursului de schimb. Productia de petrol si gaze naturale a companiei a crescut, in schimb, cu 3,4%, atingand un nivel de 2,82 milioane de barili pe zi. Potrivit Rosneft, si datoria neta a grupului s-a majorat in 2012, la 581 miliarde de ruble. In plus, Rosneft a tinut sa precizeze ca guvernul rus i-a acordat anul trecut 12 licente offshore.