Energy Report

Prețurile la energie electrică și gaze naturale pentru populație în România au crescut într-un ritm mai scăzut decât rata inflației în intervalul 2008 – 2014 și au rămas semnificativ mai mici comparativ cu situația din țările din Europa Centrală și de Est și cu media din Europa de Vest, se arată într-un studiu realizat de Boston Consulting Group la comanda Federației Patronale a Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

"În perioada 2008 – 2014, prețurile la energie electrică și cele la gaze naturale pentru consumatorii casnici au crescut cu o rată medie anuală sub nivelul inflației. Pentru clienții noncasnici, creșterea prețului energiei electrice a rămas sub nivelul inflației, în timp ce, pentru gaze naturale, creșterea procentuală a depășit acest nivel, ca urmare a calendarului de aliniere a prețurilor gazelor din producția internă cu cele europene", se arată într-un comunicat al ACUE.

ACUE mai subliniază că, deși prețurile la curent și gaze rămân relativ reduse în România, chiar raportat la puterea de cumpărare a românilor, care au printre cele mai mici venituri nete din Europa, ponderea costurilor totale cu energia în cheltuielile uzuale ale consumatorilor cu venituri mici rămâne relativ ridicată, ceea ce face ca suportabilitatea prețului energiei să devină o problemă pentru acești clienți. "De aceea, consumatorii vulnerabili trebuie să fie protejați prin mecanisme corespunzătoare", notează ACUE.

Potrivit sursei citate, în perioada amintită, tarifele de transport și distribuție la energie electrică și gaze naturale rămas mult sub media europeană și sunt, în general, similare celor din alte state ale Europei Centrale și de Est.

"În același timp, densitatea rețelelor de energie electrică și gaze naturale din România este printre cele mai scăzute din Europa, ambele sectore confruntându-se cu o reducere importantă a consumului de energie, ceea ce se traduce în costuri mai ridicate pentru întreținerea rețelelor de energie electrică și gaze. O altă problemă cu care se confruntă România este existența unor rețele de electricitate și gaze naturale care trebuie întreținute chiar și în zone unde operarea acestora este nerentabilă din punct de vedere economic din cauza desității reduse a consumatorilor, ceea ce implică costuri mari de întreținere", se afirmă în comunicat.

Investiţiile în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice au fost de 9,7 miliarde lei, în perioada 2008-2014, spun membrii ACUE, în pofida scăderii veniturilor reglementate între 2008 și 2014.

"Alte 1,9 miliarde lei au fost investite în perioada 2008-2013 în reţelele de distribuţie a gazelor naturale în scopul întreţinerii, extinderii, şi îmbunătăţirii acestora. De la privatizare până în prezent companiile de gaze naturale şi electricitate, membre ale Federaţiei ACUE, au investit în România circa 8,7 miliarde de euro şi au planuri de investiţii de aproximativ 600 milioane de euro", se spune în comunicat, în care se adaugă că sunt necesare investiţii semnificative suplimentare pentru a îmbunătăţi calitatea reţelei şi a o duce la nivelele similare cu cea existentă la nivel european.

Federaţia ACUE numără 27 de membri, printre care se numără E.ON România, GDF SUEZ Energy România, Distrigaz Sud Reţele, ENEL România, CEZ România, Electrica, Electrica Furnizare, Transelectrica, Congaz, WIEE, Wirom Gas, GAS EST, cu un total de aproximativ 30.000 de angajaţi şi o cifră anuală de afaceri de peste 5,4 miliarde de euro.

Prețurile administrare au fost o sursă de presiune inflaționistă în primul trimestru din 2015, în special din cauza scumpirii cu 5% a energiei electrice destinate consumatorilor casnici în ianuarie, cauzată de majorarea tarifului reglementat pentru aceștia, dublarea taxei de cogenerare, creşterea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi și creșterea ponderii componentei de piață liberă în totalul tarifului datorat de consumatorii casnici, se arată în ultimul raport BNR asupra inflației.

Prețul energiei electrice era, la finalul lunii martie 2015, cu aproape 5% mai mare decât la sfârșitul anului trecut. Potrivit datelor INS, în martie anul acesta, energia electrică era cu 4,98% mai scumpă decât în decembrie 2014.

Aproape întreaga scumpire consemnată în primele trei luni ale acestui an s-a produs în ianuarie, când prețul energiei electrice a crescut cu 4,75% față de decembrie. În februarie, curentul electric s-a scumpit cu 0,22% față de ianuarie, potrivit aceleiași surse.

"Astfel, au fost afectate majoritatea elementelor din factura de electricitate, în contextul în care în luna ianuarie au avut loc nu doar creşterea ponderii componentei de piaţă concurenţială, ca urmare a parcurgerii unei noi etape a calendarului de liberalizare a pieţei, ci şi majorarea tarifului reglementat, dublarea contribuţiei pentru cogenerare, creşterea cotei anuale obligatorii de achiziţie a certificatelor verzi", se arată în raportul BNR asupra inflației.

Potrivit sursei citate, la scumpirea cu circa 4,8% a energiei electrice pentru consumatorii casnici din ianuarie a contribuit cu 2 puncte procentuale majorarea tarifului reglementat și creșterea ponderii componentei de piață liberă, cu 1,8 puncte procentuale dublarea taxei de cogenerare și cu 1% majorarea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi.

"Preţurile administrate au reprezentat în primul trimestru al anului curent o sursă de presiune inflaţionistă, reluarea tendinţei crescătoare (+0,9 puncte procentuale, până la 1,3 la sută) fiind cauzată de modificarea amplă din luna ianuarie (cu circa 5 la sută) a tarifului pentru energia electrică plătit de consumatorii casnici", precizează BNR.

{jathumbnailoff}

Prețurile la energie și gaze naturale pentru consumatorii din România ar crește, iar termocentralele românești și industria mineritului de cărbune din România ar avea de suferit dacă se va implementa proiectul realizării unei uniuni energetice la nivelul UE, întrucât statele membre nu și-ar mai putea stabili fiecare, după cum cred de cuviință, mixul energetic național, a declarat președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț.

"Ar crește prețurile la energie și gaze naturale, nu am mai avea, alături de Bulgaria, cele mai mici prețuri din UE. În plus, dacă se va face uniunea energetică, nu li se va mai permite statelor membre să-și stabilească fiecare mixul energetic pe care îl consideră adecvat", a declarat Havrileț, la o conferință despre proiectul uniunii energetice europene, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

Într-o declarație acordată Agerpres, Havrileț a explicat că realizarea uniunii energetice ar putea duce la scumpirea gazelor în România prin egalizarea tarifelor de rețea la o medie europeană, mai mare decât tariful actual din Româna, însă, în contrapondere, țara noastră va beneficia de siguranță în aprovizionarea cu gaze și energie.

În cadrul conferinței, șeful ANRE a mai arătat că stabilirea unui mix energetic european unic, în cadrul uniunii energetice, ar crea problemei termocentralelor și industriei mineritului de cărbune din România.

"Sprijinirea și subvenționarea producătorilor de energie regenerabilă, ca și a energiei nucleare, creează probleme termocentralelor, precum și probleme sociale cu salariații din termocentrale și din mineritul de cărbune", a arătat Havrileț.

Directoratul Complexului Energetic Oltenia a convocat pentru 24 aprilie AGEA, pe ordinea de zi figurând şi aprobarea planului de restructurare–reorganizare–eficientizare pentru intervalul 2015 – 2017. Pe 16 aprilie, acționarii CE Oltenia vor discuta revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere, din cauza neîndeplinirii în proporţie de peste 25% a indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contractul de administraţie pentru trimestrele II şi III de anul trecut.

În martie, directorul Laurențiu Ciurel anunţa că un sfert din capacitățile de producție ale Complexului Energetic Oltenia ar putea fi închise în perioada următoare şi că planul de restructurare presupune concedierea a 3.000 de angajați. La închideri, sunt vizate patru grupuri energetice: 1 și 2 Brăila și 1 și 6 Turceni, acestea urmând a fi și scoase din funcțiune. Se mai urmăreşte şi închiderea unor cariere sau perimetre miniere, cum ar fi Seciuri și Tismana Sud, precum și reducerea activității în alte cariere.

În prezent, Guvernul sprijină termocentralele pe cărbune să-și vândă producția de energie electrică, asigurând acces garantat și obligatori la rețele pentru o parte din producția acestora. Argumentul pentru acest ajutor de stat este creşterea masivă a producției de energie electrică din surse regenerabile, care, întrucât are un cost de producţie mai mic şi beneficiază şi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, periclitează accesul pe piaţă al energiei generate de unităţi convenţionale, în special pe cărbune.

Complexele energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", argumentează Guvernul.

România trebuie să închidă până în 2018 toate capacităţile energetice neprofitabile, iar autorităţilor române le va fi dificil să convingă UE că nu încearcă să eludeze regulile, întrucât au o credibilitate redusă, declara, în februarie, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

"Tot ce este neprofitabil trebuie să închidem până în 2018, anul limită până la care se pot acorda subvenţii", a declarat Chiriţoiu la conferinţa ZF Power Summit. El a menţionat pierderile de 1 miliard de euro înregistrate anul trecut de Complexul Energetic Hunedoara, care pot fi considerate ajutor de stat.

"Credibilitatea noastră este destul de redusă, trecutul nu ne avantajează deloc. Trebuie să convingem că soluţiile noastre au o logică economică şi nu sunt un mod de a eluda regulile lor. (...) Nu va fi uşor să-i convingem că avem nevoie de o capacitate care produce (electricitate - n.r.) la 300 şi ceva de lei, când preţul energiei este de 100 şi ceva de lei", a adăugat Chiriţoiu.

Prezent la ZF Power Summit, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Huneadoara, aflate într-o situaţie dificilă.

Potrivit lui Gerea, deşi este esenţial pentru securitatea sistemului energetic naţional, Complexul Energetic Hunedoara este necompetitiv şi nu poate face faţă cerinţelor economiei de piaţă.

Portofoliul Energiei din noul guvern de la Atena va fi ocupat de Panagiotis Lafazanis, liderul grupului "Platforma de Stânga", cea mai radicală facțiune din cadrul Syriza.

Lafazanis, de profesie matematician, a fost purtătorul de cuvânt al Syriza și a avut, până nu demult, numeroase dispute cu liderul partidului, actualul premier Alexis Tsipras. Noul ministru al Energiei l-a acuzat în mai multe rânduri pe Tsipras că este prea "moderat" și dispus la compromisuri cu "status-quo-ul neoliberal", dar și de tendințe dictatoriale în conducerea partidului, manifestate prin tentative de "sugrumare" a vocilor dizidente din interiorul formațiunii.

Noul ministrul al Energiei din guvernul de la Atena are 64 de ani este membru fondator al Syriza. Anterior, Lafazanis a activat în Comitetul Politic Central al Partidului Comunist din Grecia. El a participat activ la manifestațiile și acțiunile împotriva dictaturii militare care a condus Grecia între 1967 și 1974 și a suferit persecuții din partea regimului militar.

Panagiotis Lafazanis va conduce un minister-mamut, intitulat Ministerul Reconstrucției Productive, Mediului și Energiei. În actuala structură și denumire, ministerul a fost înființat în 2009, după ce, anterior, instituția purtase numele de Ministerul Mediului, Planificării și Lucrărilor Publice.

Industria energetică – sub șoc

Din programul politic al Syriza și din luările de poziție ale diverșilor săi lideri pe această temă rezultă că, cel puțin la nivel declarativ, noul partid de guvernământ din Grecia intenționează să întărească controlul statului în sectorul energetic, să anuleze extrem de puținele privatizări efectuate în acest domeniu la presiunea FMI, CE și BCE și să întrerupă sau să anuleze implementarea unor aspecte-cheie ale legislației energetice europene, cum ar fi separarea activităților de producție, transport, furnizare și distribuție, liberalizarea tarifelor sau crearea unei piețe unice a energiei la nivelul UE.

Potrivit publicației elene Ekathimerini, industria energetică din Grecia a suferit un adevărat șoc aflând despre numirea lui Panagiotis Lafazanis în fruntea ministerului de profil.

"Este vorba de faptul că Syriza l-a pus ministru pe cel mai mare suporter al naționalizărilor din partid, în condițiile în care sectorul energetic este în plin proces de reorganizare, pentru a se alinia legislației europene și pentru implementarea angajamentelor Greciei față de creditorii săi internaționali", a declarat un oficial din industria greacă energiei electrice, sub protecția anonimatului.

Cu puțin timp înainte de alegerile care au adus partidul la putere, o delegație a Syriza a vizitat sediul cvasimonopolului de stat al Greciei din sectorul energiei electrice, PPC, pentru a-și prezenta programul și viziunea asupra acestui sector.

Cum suna discursul electoral

Din declarațiile celor de la Syriza a rezultat că principalele măsuri vizate de partid sunt stoparea privatizărilor planificate de fostul guvern în sectorul energetic, cum ar fi cea a unei părți din PPC, a ADMIE, operatorul de transport din sistemul energetic grecec și a distribuitorului de gaze naturale DEPA, precum și anularea privatizărilor și renaționalizarea în cazul DESFA, operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, vândut în 2013 companiei azere de stat SOCAR, a distribuitorilor locali de gaze naturale și a companiei petroliere Hellenic Petroleum.

În plus, cei de la Syriza au vorbit despre întreruperea implementării legislației UE cu privire la separarea activităților de producție, transport, furnizare și distribuție în domeniul energetic, PPC urmând să-și reabsoarbă subsidiarele.

Programul partidului mai prevede reducerea graduală a ponderii combustibililor fosili în mixul energetic grecesc și creșterea celei a energiei din surse regenerabile.

Syriza se opune liberalizării pieței și tarifelor în energie, promovată de UE, și are în vedere utilizarea companiilor de stat din domeniu ca "vectori de implementare" a politicilor sociale ale partidului, care să asigure reducerea costurilor cu energia pentru populație și companii. Partidul nu este de acord nici cu crearea unei burse de energie în Grecia.

Ce mai promite Syriza

De altfel, Syriza a promis reluarea imediată a alimentării cu curent electric a locuințelor debranșate de la rețeaua de electricitate din cauza neplății facturilor, precum și energie electrică gratuită pentru cele mai sărace gospodării, în limita a 3.600 KWh pe an.

Asta în condițiile în care valoarea totală a facturilor restante ale grecilor către monopolul energetic de stat PPC a ajuns la 2 miliarde de euro. Gospodăriile populației au facturi neplătite de 1,33 miliarde euro, marii consumatori industriali – de 405,7 milioane euro, alți agenți economici – de 259,2 milioane euro, iar instituțiile de stat – de 54 milioane euro.

În plus, Syriza are în vedere acordarea de facilități întreprinderilor mici și mijlocii în ceea ce privește costurile cu energia. Mai precis, acestea vor putea beneficia de curent electric la prețuri reduse, subvenționate de stat, cu condiția să semneze un acord prin care să se angajeze să mențină numărul de locuri de muncă și să îndeplinească o serie de exigențe privind protecția mediului.

Cum arată sectorul grec al energiei electrice

În intervalul 2008 – 2013, costurile cu energia electrică în Grecia au crescut cu nu mai puțin de 60%. Prețul în sine al electricității, reglementat și stabilit de stat, s-a majorat, în medie, cu 7% pe an în perioada menționată, iar taxele și tarifele care intră în prețul final al energiei – cu 13,8% pe an. Prețul final a fost umflat și de majorarea continuă a subvențiilor pentru producția de energie din surse regenerabile, impuse de stat și suportate de consumatori.

Piața de energie electrică din Grecia este dominată de grupul energetic de stat PPC, care alimentează cu curent electric circa 90% din consumatori și deține peste două treimi din capacitatea totală de producție.

Statul elen controlează 51% din companie. În 2011, guvernul a ajuns la un acord cu troika FMI-CE-BCE pentru reducerea participației guvernului de la 51% la 34%, dar acordul nu a putut fi pus în practică deoarece sindicatele de la centralele electrice PPC au intrat în grevă, provocând întreruperi totale ale alimentării cu energie în mai multe orașe din Grecia.

Syriza, partidul care a câștigat alegerile parlamentare de duminică din Grecia, promite reluarea imediată a alimentării cu curent electric a locuințelor debranșate de la rețeaua de electricitate din cauza neplății facturilor, precum și energie electrică gratuită pentru cele mai sărace gospodării, în limita a 3.600 KWh pe an. Asta în condițiile în care valoarea totală a facturilor restante ale grecilor către monopolul energetic de stat PPC a ajuns la 2 miliarde de euro.

În programul politic al Syriza, la capitolul măsuri sociale "umanitare" imediate, al căror cost total este estimat de partidul de stânga la 1,882 miliarde euro, figurează furnizarea de curent electric gratuit celor mai sărace familii din Grecia, în limita a 300 KWh pe lună, respectiv 3.600 KWh pe an.

Syriza estimează că de această facilitate ar urma să beneficieze circa 300.000 de gospodării din Grecia ale căror venituri le situează sub pragul oficial de sărăcie. Costurile acestei măsuri s-ar ridica la aproximativ 54 de milioane de euro pe an.

În plus, Syriza are în vedere acordarea de facilități întreprinderilor mici și mijlocii în ceea ce privește costurile cu energia. Mai precis, acestea vor putea beneficia de curent electric la prețuri reduse, subvenționate de stat, cu condiția să semneze un acord prin care să se angajeze să mențină numărul de locuri de muncă și să îndeplinească o serie de exigențe privind protecția mediului.

Statul șantajist

Costurile cu energia electrică reprezintă o imensă problemă pentru Grecia. Potrivit ultimelor date oficiale, monopolul energetic de stat PPC se confruntă cu mari probleme de lichiditate, în condițiile în care valoarea totală a facturilor de curent neplătite de greci a depășit nivelul de 2 miliarde de euro. Gospodăriile populației au facturi neplătite de 1,33 miliarde euro, marii consumatori industriali – de 405,7 milioane euro, alți agenți economici – de 259,2 milioane euro, iar instituțiile de stat – de 54 milioane euro.

Problema este mai veche, dar s-a agravat începând din 2011, când guvernul de la Atena a introdus o nouă taxă pe proprietăți (dublând nivelul acestei impuneri), inclusă pe facturile de energie electrică și care trebuie plătită odată cu aceasta, la fel ca taxa radio-TV din România. Practic, în acest fel, guvernul i-a șantajat pe greci cu întreruperea alimentării cu energie electrică în caz de neplată a suprataxei pe proprietate.

Deși autoritățile au interzis formal deconectarea de la rețeaua de electricitate a celor care nu achită această taxă pe proprietate, soft-ul furnizorului de energie este incapabil să distingă ce anume de pe factură plătește un client, respectiv curentul consumat sau taxa pe proprietate, astfel încât, cu excepția celor care plătesc totalul sumei de pe factură, toți ceilalți se confruntă cu riscul de a fi deconectați pentru neplată.

La nivelul anului 2013, circa 1.000 de gospodării din Grecia erau deconectate zilnic de la rețeaua de electricitate de către monopolul grecesc de stat din domeniul distribuției energiei electrice, pentru neplata facturilor la energie.

Scumpiri uriașe

În plus, aproape jumătate din apartamentele din Atena s-au debranșat de la sistemele de încălzire centrală, alimentate cu păcură, pentru că nu și-au mai permis să plătească facturile la întreținere.

În 2012, guvernul a majorat cu nu mai puțin de 450% taxa pe vânzarea de păcură pentru încălzire, ceea ce a scumpit combustibilul cu circa 40%. Acest lucru i-a determinat pe mulți greci, chiar cu venituri peste medie, să treacă la încălzirea cu lemne. Pe lângă că poluează, aceste sisteme de încălzire sunt de multe ori artizanale și au provocat incendii în care și-au pierdut viața câteva zeci de persoane pe an.

În intervalul 2008 – 2013, costurile cu energia electrică în Grecia au crescut cu nu mai puțin de 60%. Prețul în sine al electricității s-a majorat, în medie, cu 7% pe an în perioada menționată, iar taxele și tarifele care intră în prețul final al energiei – cu 13,8% pe an. Prețul final a fost umflat și de majorarea continuă a subvențiilor pentru producția de energie din surse regenerabile, impuse de stat și suportate de consumatori.

Piața de energie electrică din Grecia este dominată de grupul energetic de stat PPC, care alimentează cu curent electric circa 90% din consumatori și deține peste două treimi din capacitatea totală de producție. Statul elen controlează 51% din companie. În 2011, guvernul a ajuns la un acord cu troika FMI-CE-BCE pentru reducerea participației guvernului de la 51% la 34%, dar acordul nu a putut fi pus în practică deoarece sindicatele de la centralele electrice PPC au intrat în grevă, provocând întreruperi totale ale alimentării cu energie în mai multe orașe din Grecia.

Divizia de electrificare a CFR, Electrificare CFR SA, a cumpărat, săptămâna trecută, de la Nuclearelectrica, curent electric necesar activității de anul viitor a căilor ferate, producătorul de energie nucleară controlat de statul român impunând plata în avans a energiei vândute, însă nu și garanții, în condițiile în care Electrificare CFR SA se află într-o situație financiară dificilă și, în plus, a acumulat în trecut restanțe foarte mari la achitarea facturilor la curent electric.

"Conform contractului încheiat cu Electrificare CFR SA, livrarea de energie electrică va avea loc în perioada 01.01.2015 - 31.12.2015, la o putere constantă pe contract (5 MW), totalizând un volum de 43.800 MWh. Valoarea totală a contractului este de 7.498.998 lei, corespunzătoare prețului de închidere a licitației, de 171,21 lei/MWh", se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica, remis Bursei de Valori București (BVB).

La licitația organizată de Nuclearelectrica și câștigată de Electrificare CFR SA, licitație care s-a derulat pe Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB) de la bursa de energie OPCOM, au mai depus oferte de cumpărare traderii de energie OMV, Tinmar Ind și Alpiq Energy.

"Electrificare CFR SA va efectua plata, în avans, la termenul scadent definit ca data de 27 a lunii anterioare lunii de livrare a energiei și nu va constitui garanții în favoarea Nuclearelectrica. În cazul neachitării facturii la scadență, Electrificare CFR SA va fi obligată la plata de penalități de întârziere al căror nivel de dobândă corespunde ca procent dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi după scadență până la data stingerii sumei datorate, inclusiv", se mai spune în comunicatul Nuclearelectrica.

Nuclearelectrica mai precizează că, până la data de 11.12.2014, nu a avut nicio relație contractuală cu Electrificare CFR SA și nu are creanțe sau datorii în legătură cu divizia de electrificare a CFR.

Au întârziat foarte mult intrarea la OPCOM

Deși este unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică din economia românească, CFR a rămas ani de zile în postura de consumator captiv, achiziționându-și curentul electric necesar desfășurării activității direct de la distribuitorii zonali la tarife reglementate în loc să iasă pe piața liberă și să negocieze prețuri semnificativ mai mici, cu până la 30%, pentru cantitățile mari de electricitate cumpărate.

Cu toate că a obținut licență de distribuție și furnizare a energiei electrice în sistemul feroviar de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) încă din 2006, adică la doi ani de la înființare, divizia energetică a operatorului feroviar de stat al României, Electrificare CFR SA, a început să cumpere curent electric pentru sistemul feroviar romândesc de pe bursa de energie OPCOM doar de anul acesta.

Electrificare CFR SA a preluat de-abia în septembrie furnizarea de curent electric pentru întreaga rețea feroviară a României. În primele cinci luni ale anului, compania-mamă CN CFR SA a achitat unui număr de patru furnizori de energie electrică obligaţii financiare în valoare totală de aproximativ 636 milioane lei, reprezentând facturi restante neplătite pentru energia livrată.

În ianuarie, Electrificare CFR SA a organizat prima sa licitație de cumpărare la OPCOM. De atunci, compania a încheiat mai multe tranzacții de cumpărare la OPCOM, printre vânzători numărându-se Tinmar Ind sau E.ON Energie.

Pierderi foarte mari, pericol de dizolvare

Electrificare CFR SA a încheiat anul 2013 cu pierderi de aproape 11 milioane euro. În intervalul 2008 – 2013, pierderile totale cumulate nete ale Electrificare CFR SA s-au ridicat la 489,12 milioane lei (116,26 milioane euro), singurul an în care societatea a consemnat profit fiind 2011 (10,09 milioane lei).

Recent, într-o AGA a companiei din 9 decembrie, s-a decis majorarea capitalului social al Electrificare CFR SA cu 75 milioane lei, prin aport în numerar al acționarului unic CN CFR SA, suma urmând să fie utilizată pentru achitarea obligațiilor restante ale Electrificare CFR SA către bugetul consolidat al statului.

La precedenta AGA, din 21 octombrie, acționarul unic CN CFR SA a luat act de faptul că activul net al Electrificare CFR SA a scăzut la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris și a decis prezentarea unui raport privind situația patrimonială a societății în AGA CN CFR SA. Potrivit legii societăţilor comerciale, atunci când activul net al unei companii scade sub jumătate din valoarea capitalului social, acționarii trebuie să decidă dacă respectiva companie îşi va mai desfăşura activitatea sau va fi dizolvată.

La AGA din 9 decembrie s-a mai decis ca purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, să fie numit în funcția de membru provizoriu în Consiliul de Administrație al societății, în urma revocării din funcția respectivă a lui Ioan-Vasile Tarniță, directorul de patrimoniu al companiei-mamă, CN CFR SA.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, a fost numit în funcția de membru provizoriu în Consiliul de Administrație al societății de stat Electrificare CFR SA, divizia de electrificare a CFR, în urma revocării din funcția respectivă a lui Ioan-Vasile Tarniță, directorul de patrimoniu al companiei-mamă, CN CFR SA.

Numirea s-a făcut printr-o hotărâre a AGA de la Electrificare CFR SA din 9 decembrie. Contactat de Energy Report, Corneliu Calotă a confirmat informația.

La precedenta AGA de la Electrificare CFR SA, din 21 octombrie, acționarul unic CN CFR SA a luat act de faptul că activul net al Electrificare CFR SA a scăzut la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris și a decis prezentarea unui raport privind situația patrimonială a societății în AGA de la CN CFR SA. Potrivit legii societăţilor comerciale, atunci când activul net al unei companii scade sub jumătate din valoarea capitalului social, acționarii trebuie să decidă dacă respectiva companie îşi va mai desfăşura activitatea sau va fi dizolvată.

Cât se câștigă în CA la Electrificare CFR SA

Consiliul de Administrație al societății este format din 5 membri. Potrivit unei informări din noiembrie 2014 a Federației Naționale a Sindicatelor din Transporturi ELCATEL, remunerația membrilor CA al Electrificare CFR SA cuprinde o indemnizație fixă, precum și una variabilă. Indemnizația fixă este de 4.068 lei/lună, respectiv 48.810 lei/an, iar cea variabilă – de 97.620 lei/an.

În septembrie 2013, purtătorul de cuvânt de atunci al guvernului Ponta, Andrei Zaharescu, a fost numit membru în CA al E.ON Gaz Distribuție SA, societate la care statul român deținea acțiuni, la propunerea Ministerului Economiei.

Corneliu Calotă a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului de către premierul Victor Ponta în septembrie anul acesta, în locul lui Mirel Palada. La acel moment, Calotă ocupa și funcția de reprezentant al Executivului în CA al TVR, post din care a fost retras ulterior. De altfel, numele lui Corneliu Calotă s-a numărat printre cele vehiculate de presă în 2012 pentru ocuparea funcției de preșdinte-director general al TVR.

Cine este Corneliu Calotă

Corneliu Calotă s-a născut în Târgu Jiu, a absolvit Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București şi Universitatea Politehnică din București, deţine un doctorat în Relaţii Internaţionale şi predă la Universitatea Transilvania Brașov, fiind profesor asociat din 2011 până în prezent.

Corneliu Calotă a fost profesor asociat la Institutul Diplomatic Român, între 2002-2005, jurnalist, producător şi a moderat propria emisiune la TVR, între 1997 – 2006. El a mai ocupat funcția de director de Marketing la Astra Asigurări între 2001 şi 2002, de director de Comunicare şi PR la APAPS, între 2000 şi 2001, de expert parlamentar, între 1999 şi 2000, de director executiv la TVR International, în perioada 1994 -1997, şi de senior editor la TVR, între 1990 şi 1994. A mai fost editor la TVR în perioada 2006-2009.

Pierderi masive și risc de dizolvare

Electrificare CFR SA, divizia de electrificare a CFR, a încheiat anul 2013 cu pierderi de aproape 11 milioane euro. În intervalul 2008 – 2013, pierderile totale cumulate nete ale Electrificare CFR SA s-au ridicat la 489,12 milioane lei (116,26 milioane euro), singurul an în care societatea a consemnat profit fiind 2011 (10,09 milioane lei).

Tot în AGA din 9 decembrie s-a decis majorarea capitalului social al Electrificare CFR SA cu 75 milioane lei, prin aport în numerar al acționarului unic CN CFR SA, suma urmând să fie utilizată pentru achitarea obligațiilor restante ale Electrificare CFR SA către bugetul consolidat al statului.

La precedenta AGA, din 21 octombrie, acționarul unic CN CFR SA a luat act de faptul că activul net al Electrificare CFR SA a scăzut la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris și a decis prezentarea unui raport privind situația patrimonială a societății în AGA CN CFR SA. Potrivit legii societăţilor comerciale, atunci când activul net al unei companii scade sub jumătate din valoarea capitalului social, acționarii trebuie să decidă dacă respectiva companie îşi va mai desfăşura activitatea sau va fi dizolvată.

Deținătoarea celei de-a doua rezerve de cărbune ca mărime din Statele Unite, compania Quintana Minerals Corporation, a trimis Departamentului pentru Energie o scrisoare de intenție prin care își manifestă interesul pentru privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, scrie publicația Gazeta de Dimineață din Petroșani, într-un articol postat pe Facebook și de șeful încă în funcție al Departamentului, Răzvan Nicolescu.

În luna septembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit , la Houston, cu reprezentanţii mai multor companii americane, ocazie cu care a purtat şi o primă discuţie cu Corbin Robertson, preşedintele Quintana Minerals Corporation.

Reprezentanţii companiei americane au solicitat date despre CEH, pentru a analiza oportunitatea și potențialul unei investiţii strategice în judeţul Huendoara, scrie publicația hunedoreană.

“Este extrem de important interesul scris manifestat de compania Quintana în privatizarea CEH. Este o companie foarte mare, cu profil minier. Este vorba despre al doilea deţinător de rezerve de cărbune din SUA, după guvernul federal. Ar fi o oportunitate majoră de menţinere a locurilor de muncă din judeţul Hunedoara. Cred că e important ca CEH să devină interesant pentru o compania cu profil mai mult minier, cum e şi Quintana, decât pentru una cu profil mai mult energetic, tocmai datorită particularităţilor societăţii hunedorene. Sper ca Guvernul şi ministerul, împreună cu conducerea CEH, să concretizeze aceste semnale pozitive venite de peste Ocean. Am crezut în acest proiect, am muncit pentru el şi cred că reprezintă salvarea Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat, duminică, pentru Gazeta de Dimineață, Răzvan Nicolescu.

Quintana Minerals Corporation face parte din holdingul energetic Quintana Capital Group, care a fost fondat de familia Robertson în 1930, sub numele de Quintana Petroleum și care, în pofida expansiunii consemnate de-a lungul timpului, a rămas un business de familie. Holdingul investește în proiecte de exploatarea de a resurselor naturale, de la petrol și gaze la cărbune și metale industriale.

“Cred foarte mult că atragerea de investiţii şi tehnologie din SUA în domeniul energetic românesc va ajuta ţara noastră să devină, în preajma anului 2020, independentă energetic. În plus, consumatorii vor beneficia de preţuri cât mai bune, noi locuri de muncă vor fi create şi taxe suplimentare vor fi colectate la buget”, scria ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, pe contul personal de Facebook, în data de 26 septembrie 2014, ziua în care a avut loc întâlnirea de la Houston cu reprezentanţii companiilor americane.

Avertisment pentru conducerea societății

În noiembrie, Departamentul pentru Energie a lansat un anunţ prin care invita potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului Energetic Hunediara să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Tot în noiembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Caută bani pentru contractul cu chinezii

La începutul lunii septembrie, CEH și compania chineză China National Electric Engineering Construction Corporation au semnat un contract în valoare de 271 milioane dolari pe baza căruia chinezii vor moderniza grupul 4 şi vor realiza instalaţiile de desfăşurare a grupurilor 3 şi 4 de la termocentrala Mintia a CEH. Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierului Victor Ponta.

La finalul lunii septembrie, publicația Ziarul Hunedoreanul scria că CEH are la dispoziție 6 luni pentru a găsi suma de 40 de milioane de dolari, necesară pentru demararea efectivă a contractului cu China National Electric Engineering Construction Corporation. Asta pentru că contractul prevede că partea română trebuie să acopere 15% din finanțarea necesară investiției.

„În momentul de faţă nu avem cele 40 de milioane de dolari, dar îi vom avea după ce vom semna un contract pe termen lung cu Transelectrica. Noi vom apela la o bancă, pentru un credit pe trei ani, şi vom garanta cu acest contract încheiat cu Transelectrica”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu.

În plus, activele Termocentralei Mintia vor fi puse ca garanție la contractul încheiat cu China National Electric Engineering Construction Corporation, în lipsa garanţiilor de stat. „În momentul de faţă trebuie să constituim garanţia, sub forma activelor, care provin strict de la termocentrala Mintia. Nu vor fi ipotecate activele termocentralei Paroşeni sau de la partea minieră”, a mai spus Niculescu.

Contractul de retehnologizare a grupurilor energetice de al Mintia are un termen de intrare în efectivitate de 6 luni, timp în care toate aspectele menţionate trebuie rezolvate şi, în plus, trebuie făcută evaluarea activelor şi asigurarea de bunuri. În cazul în care termenul nu este respectat, înţelegerea financiară cade, scrie Ziarul Hunedoreanul.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Contractul cu Transelectrica menționat mai sus este posibil ca urmare a faptului că, practic, Guvernul a impus operatorului de transport să cumpere servicii tehnologice de sistem de la CEH.

Astfel, Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem, datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare a HG prin care Executivul a impus accesul garantat la rețeaua electrică a producției CEH.

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Indicatorul statistic care dă seama de consumul de energie electrică din economie a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele încă în funcție a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

"Îl întreb mereu pe Adriean Videanu cum stăm cu consumul de energie. Îmi spune că este scăzut, ceea ce arată că economia nu produce. I-am cerut domnului ministru Videanu să-mi transmită săptămânal evoluţiile consumului de energie comparativ cu anul trecut în aceeaşi perioadă. Dacă te uiţi la consumul de energie la nivel naţional, îţi dai seama că ceva scârţâie. Minus 10-12% faţă de perioada anului trecut. Chiar cu fluctuaţii, dar cam pe această medie. Ei, n-am auzit de PIB care să nu aibă o minimă corelare cu consumul energetic", spunea președintele în iunie 2009, la o emisiune televizată.

De ceva timp, însă, această corelare a dispărut cu totul. Potrivit INS, în primele 10 luni din acest an, consumul de energie din economie a scăzut cu 9,41% față de perioada similară a anului trecut, de la 27.043,3 la 24.498,1 milioane KWh. În același timp, însă, pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, PIB-ul total a crescut, în primele 9 luni ale anului, cu 3,1%, iar producția industrială – cu 8,5%.

De altfel, și ponderea consumului din economie în totalul consumului de energie electrică din România s-a redus semnificativ, de la 65,2% în primele 10 luni din 2013 la 59,6% în perioada similară a anului în curs.

Per total, consumul de energie electrică din România a scăzut cu 0,9% în perioada menționată, la 41.104,2 milioane KWh. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 0,7%, potrivit datelor INS.

Solarele și exportul, în plin avânt

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 52.465,5 milioane KWh, în creştere cu 4.277,4 milioane KWh (+8,9%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 4.279,9 milioane KWh (+9,0%).

Producţia din termocentrale a fost de 21.459,0 milioane KWh, în creştere cu 254,4 milioane KWh (+1,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 15.895,7 milioane KWh, în creştere cu 3.047,5 milioane kWh (+23,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9.672,6 milioane KWh, în creştere cu 72,6 milioane kWh(+0,8%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.X.2014 a fost de 3.822,4 milioane KWh, în creştere cu 86,2 milioane KWh (+2,27%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.209,8 milioane KWh, în creştere cu 819,2 milioane KWh (mai mult decât triplu) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

Exportul de energie electrică a fost de 6.309,9 milioane KWh, în creştere cu 4.859,2 milioane KWh, adică de peste 4 ori.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 5051,4 milioane KWh în scădere cu 210,4 milioane KWh, respectiv cu 4%.

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

În China, unii oameni "ard" bani pentru a-și "genera" fericire. Alții, însă, o fac la modul propriu, în scopul de a genera energie electrică. Ceea ce duce cu gândul la hiperinflația din Germania Republicii de la Weimar, cauzată de tipărirea necontrolată de bani de către Bundesbank, în cursul căreia ajunsese mai ieftin să te încălzești arzând în sobă bancnote masiv devalorizate decât să cumperi combustibil cu bancnotele respective.

În China zilelor noastre, cel puțin deocamdată, este vorba de cu totul altceva. O companie din Luoyang City, din provincia Henan din centrul Chinei, a atras recent atenția prin faptul că folosește bancnote uzate, retrase din circulație, pentru a alimenta orașul cu energie electrică, scrie agenția chineză de presă Xinhua.

Potrivit declarațiilor companiei, care este autorizată în acest sens de banca centrală a Chinei, o tonă de bancnote casate poate contribui la producerea a 660 KWh de electricitate, emițând, totodată, mai puțin CO2 în atmosferă decât cărbunele.

"Este o sursă eficientă de energie electrică. La cantitatea actuală de bancnote casate pe care o avem în stoc în Luoyang, compania poate genera anual 1,32 milioane KWh de electricitate, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune", a declarat un angajat al sucursalei locale a băncii centrale a Chinei.

Subiectul a generat discuții aprinse pe microblogurile chinezești, inclusiv ironii. "Se ard bani în Luoyang? Ce oraș bogat!", sună unul din comentarii.

Bancnotele devenite improprii pentru folosire sunt colectate de băncile chinezești și predate băncii centrale pentru distrugere. Ulterior, reziduurile rezultate sunt livrate unor companii special autorizate în acest sens, care la folosesc de cele mai multe ori pentru fabricarea de hârtie. Este însă primul caz consemnat în China de utilizare a bancnotelor retrase din circulație în producția de electricitate.

Ungaria are bancheri centrali generoși

Procedura este însă utilizată și în alte țări. În Marea Britanie, de exemplu, potrivit The Telegraph, jumătate din bancnotele distruse anual de către banca centrală sunt transformate în compost, care este ulterior vândut fermelor comerciale, pentru a fi utilizat ca îngrășământ, iar cealaltă jumătate este folosită pentru generarea de electricitate.

Crematoriul utilizat în acest scop se află într-o locație secretă și se presupune că este cel folosit și de către Fiscul britanic pentru a arde țigările de contrabandă confiscate. Banca centrală din Marea Britanie distruge anual în acest fel bancnote scoase din circulație cu valoare nominală de circa 12-13 miliarde de lire sterline.

Banca centrală a Ungariei se dovedește a fi și mai ingenioasă, și mai generoasă: oferă bancnotele uzate scoase din circulație organizațiilor de caritate, azilurilor de bătrâni, orfelinatelor, centrelor de îngrijire a persoanelor cu nevoi speciale și altor instituții similare, pentru a fi folosite la încălzirea acestora.

Banca oferă bancnotele uzate absolut pe gratis, nesolicitând nici măcar decontarea costurilor de transport. Singurele exigențe ale băncii sunt ca instituțiile beneficiare să dispună de condiții corespunzătoare de depozitare, bancnotele fiind foarte vulnerabile la umezeală, și să nu aibă datorii la stat.

Înainte de a fi donate, bancnotele sunt mărunțite și comprimate în blocuri compacte în centrul de cash management de maximă securitate al băncii centrale din Budapesta, pentru a putea fi utilizate în mod eficient la producerea de energie termică. Reprezentantul unui orfelinat care beneficiază de acest ajutor spune că, fără generozitatea băncii centrale, factura anuală la încălzire a instituției ar fi cu cel puțin 4.000 de dolari mai mare.

Acesta adaugă că durează cam o oră arderea de brichete din bancnote uzate în forinți reprezentând echivalentul a 400.000 de dolari.

BNR reciclează bancnotele uzate în industria de mase plastice

România și-a înlocuit integral banii de hârtie cu bancnote din plastic începând cu anul 1999, astfel încât nu mai poate folosi bancnotele uzate scoase din circulație în scopuri "energetice".

În 2001, BNR inaugura cel mai mare centru de procesare şi distrugere automată a bancnotelor din Europa. Acum doi ani, potrivit Digi24, echipamentele au fost înlocuite cu unele şi mai performante.

Toţi banii de la băncile comerciale şi trezoreriile din ţară ajung la BNR sub formă de pacheţele de 100 de bucăţi într-un pachet mare de 1.000 de bucăţi. Odată ajunsă la această maşinărie de procesare a banilor, fiecare bancnotă este autentificată, verificată, numărată, iar dacă nu este conformă este distrusă.

Bancnotele neconforme sunt distruse prin tocare. Rezultatul - bucăţi de câţiva milimetri din plastic. Reziduurile sunt duse apoi la reciclat și folosite la fabricarea de produse de uz casnic din plastic.

Echipamentele automate fac acum treaba angajaţilor care luau la mână ban cu ban, până acum 13 ani. Erau aproape 200 de femei care numărau bani timp de 8 ore.

„Bancnotele bune se numărau, sa procesau, se adunau în fișicuri, se puneau benzi și totul se făcea cu mâna, iar cele deteriorate se ardeau”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, pentru Digi24.

{jathumbnailoff}

Departamentul pentru Energie, prin care statul român controlează Complexul Energetic Hunedoara, a lansat un anunţ prin care invită potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

"Potențialii investitori care și-au exprimat interesul în vederea participării la procesul de privatizare a societății vor putea obține acces la societate pentru a își forma o opinie generală asupra situației acesteia, în scopul scurtării perioadei de formare a unei decizii privind achiziționarea pachetului de acțiuni prin metoda majorării de capital social. Informațiile care vor fi puse la dispoziţie de societate vor conţine numai date generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii să poată evalua starea actuală a societăţii, perspectivele acesteia după privatizare şi un volum de investiţii minim necesar", se arată în anunțul Departamentului pentru Energie.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Marți, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Veteranii de război, văduvele de război, precum şi accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza acţiunii mijloacelor de luptă ale războiului, vor beneficia în anul 2014 de un ajutor anual în cuantum de 300 lei de persoană pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru nevoi casnice, sumă în creștere cu 13% față de 2013.

Măsura face obiectul unui proiect de hotărâre de Guvern în aplicarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

"Având în vedere prevederile legale menţionate, cât şi dificultăţile cu care se confruntă această categorie de populaţie, se propune majorarea ajutorului anual de la 265 lei la 300 lei, cu 13% mai mult față de nivelul aprobat în anul 2013", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Potrivit Guvernului, această majorare este motivată de creșterea prețurilor la mărfurile nealimentare și la servicii în luna iulie 2014 față de luna iulie 2013.

Astfel, arată Executivul, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică în buletinul de prețuri nr.7/2014, prețul la combustibili, gaze naturale și energie termică a crescut cu 9,5%. Pentru serviciile de apă, canal, salubritate creșterea a fost de 6%, iar pentru chirii - de 1,9%.

De ajutorul anual vor beneficia un număr total de 22.974 persoane, din care 21.749 persoane plătite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice, 631 persoane plătite de Ministerul Apărării Naționale, 593 persoane plătite de Ministerul Afacerilor Interne şi o persoană plătită de Serviciul Român de Informaţii.

Pentru plata acestor ajutoare, în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru anul 2014 este prevăzută suma de 8.700.000 lei, în cel al Ministerului Apărării Naționale - suma de 420.000 lei, în cel a lMinisterului Afacerilor Interne - suma de 267.000 lei, iar în cel al Serviciului Român de Informaţii - suma de 300 lei.

În anul 2013, prin Hotărârea Guvernului nr.872/2013, cuantumul ajutorului anual a fost aprobat la nivelul de 265 lei/persoană, de acest ajutor beneficiind aproximativ 29.936 persoane.

Guvernul va prelungi cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali.

Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Asigurarea accesului garantat la reţelele electrice pentru o putere de 200 MW implică producerea unei cantităţi anuale de energie electrică de circa1,75 TWh, ceea ce reprezintă aproape 3,02% din consumul final brut al ţării, care, în anul 2013, a fost de cca. 57,9 TWh", potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern elaborat de Departamentul pentru Energie.

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Prevederile din acea hotărâre de guvern urma să fie aplicate în intervalul 15 aprilie 2013-1 iulie 2015. Hotărârea de Guvern din 2013 prevedea şi folosirea la reglajul sistemului a unei capacităţi de cel puţin 600 MW a Complexului Energetic Oltenia. În proiectul de hotărâre de guvern citat nu se face nicio referire la Complexul Energetic Oltenia.

Nu pot concura cu regenerabilele

Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizează că este nevoie de astfel de măsuri din cauza creşterii "semnificative" a energie electrice produse din surse regenerabile, care, întrucât au un cost de producţie mai mic şi beneficiază şi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, periclitează accesul pe piaţă a energiei generate de unităţi convenţionale, în special pe cărbune.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare.

Excesul de ecologie dezechilibrează sistemul energetic

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

Puterea instalată în centralele eoliene este de 2.000 MW, iar a celor solare de 1.100 MW, urmând ca până la sfârşitul anului viitor să intre în funcţiune noi capacităţi energetice care utilizează surse regenerabile de 2.500 MW, afirmă Guvernul.

Complexele energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", se mai arată în nota de fundamentare.

"Inginerii" fiscale și contabile

Complexul Energetic Hunedoara are o putere instalată de 1.435 MW şi poate asigura anual aproximativ 5% din producţia naţională de energie. Compania are 6.619 salariaţi, dintre care 1.740 salariaţi la divizia energetică şi 4.720 la divizia minieră.

Compania, controlată de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, miercuri, un ordin legat de procedura de schimbare a furnizorului de electricitate, care prevede, printre altele, posibilitatea înlocuirii firmei de furnizare în orice zi calendaristică, scurtarea procedurii şi eliminarea condiţiei privind plata facturii.

Astfel, consumatorii finali de curent electric își vor putea schimba furnizorul de energie chiar dacă au datorii restante la acesta, în urma modificării Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică, proiect despre care Energy Report a scris încă din august.

"Documentul reprezintă o îmbunătăţire a procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică aprobată prin Ordinul ANRE nr. 88/2009, cu modificările şi completările ulterioare şi a fost elaborat în scopul armonizării regulilor de schimbare a furnizorului aplicate în România cu legislaţia Uniunii Europene", se arată într-un comunicat al autorităţii de reglementare.

Printre modificările aduse în favoarea consumatorilor prin acest ordin sunt eliminarea posibilităţii suspendării procesului de schimbare a furnizorului de energie electrică, ca urmare a neachitării facturilor de energie electrică, precum şi prevederea explicită a faptului că procesul de schimbare a furnizorului este gratuit, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife legate de parcurgerea etapelor specifice.

S-au hotărât să respecte legislația

Prima formă a proiectului de modificare a Procedurii de schimbare a furnizorului de energie electrică fusese pusă în dezbatere publică în decembrie anul trecut, însă ulterior acest proiect a fost reanalizat, se arăta într-o notă a ANRE din august, când a fost publicată o nouă formă a proiectului.

La reanalizare s-a ținut seama de art. 62 alin. (3) al Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, care prevede că procedura de schimbare a furnizorului trebuie să garanteze unui client care doreşte să schimbe furnizorul, cu respectarea condiţiilor contractuale, că această schimbare se poate realiza în termen de 3 săptămâni de la iniţierea acesteia.

De asemenea, ANRE a ținut cont de recomandarea Council of European Energy Regulators (CEER) din "Guidelines of Good Practice - Electricity and Gas Retail market design, with a focus on supplier switching and billing - C11-RMF-39-03/24 January 2012", care menționează că nu trebuie să existe posibilitatea de a stopa un proces inițiat de schimbare a furnizorului, cu excepția unor cazuri limitate, prevăzute în cadrul de reglementare.

În ceea ce privește cazul de încălcare a clauzelor contractuale sau a datoriilor, opinia CEER este că orice litigiu între client și furnizor ar trebui să fie soluționat în instanță și, prin urmare, nu ar trebui să constituie un motiv pentru a stopa procesul inițiat de schimbare a furnizorului de energie electrică, precizează Autoritatea.

"Din analiza realizată a rezultat că includerea în procedură a obligativității clientului final de a nu avea facturi restante pentru a schimba furnizorul de energie electrică nu este justificată. Această abordare ia în considerare și necesitatea corelării reglementărilor emise în domeniul energiei electrice cu cele din domeniul gazelor naturale", afirma ANRE în august.

În consecință, noua formă a proiectului de Procedură privind schimbarea furnizorului de energie electrică, care a și fost adoptată miercuri de ANRE, nu mai cuprinde nicio prevedere referitoare la obligația achitării de către clientul final a facturilor emise de furnizor și nici la posibilitatea preluării acestora prin convenție tripartită de către noul furnizor.

De asemenea, s-a eliminat posibilitatea suspendării procesului de schimbare a furnizorului de energie electrică ca urmare a neachitării facturilor.

Cum era până acum și ce stipula prima variantă a modificării

Până acum, pentru a putea schimba furnizorul, consumatorul trebuia să achite integral, cu cel puţin 20 de zile înainte de data propusă pentru schimbarea furnizorului, toate facturile, inclusiv penalități, care, în conformitate cu prevederile contractului de furnizare în vigoare, aveau termenul de scadenţă până la data notificării intenției de schimbare a furnizorului.

"Neachitarea acestor facturi în termenul menţionat conduce la suspendarea procesului de schimbare a furnizorului", prevedea Procedura aflată până de curând în vigoare privind schimbarea furnizorului de energie electrică. Potrivit reglementării citate, pentru schimbarea furnizorului, consumatorul de energie electrică era obligat să notifice furnizorului actual încetarea contractului de furnizare cu 30 de zile înainte.

În Procedura aflată până de curând în vigoare se mai stipula că furnizorul nou putea prelua, cu acordul furnizorului actual, parţial sau integral, debitele consumatorului către furnizorul actual, astfel încât, prin convenţie tripartită, părţile să convină asupra stingerii datoriilor şi continuării derulării procesului de schimbare.

În prima formă a proiectului de modificare a Procedurii se stipula că clientul final trebuie să achite integral, cu cel puţin 14 zile înainte de data solicitată pentru schimbarea furnizorului, toate facturile reprezentând valoarea energiei furnizate şi a penalităţilor datorate întârzierii la plată, precum şi valoarea serviciilor de reţea, dacă este cazul, care, în conformitate cu prevederile contractului de furnizare şi ale contractului de reţea, în vigoare, au termenul de scadenţă cu cel puţin 21 de zile înainte de data solicitată pentru schimbarea furnizorului, în caz contrar procesul de schimbare a furnizorului fiind suspendat.

Deși este unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică din economia românească, CFR a rămas ani de zile în postura de consumator captiv, achiziționându-și curentul electric necesar desfășurării activității direct de la distribuitorii zonali la tarife reglementate în loc să iasă pe piața liberă și să negocieze prețuri semnificativ mai mici, cu până la 30%, pentru cantitățile mari de electricitate cumpărate. Cu toate că a obținut licență de distribuție și furnizare a energiei electrice în sistemul feroviar de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) încă din 2006, adică la doi ani de la înființare, divizia energetică a operatorului feroviar de stat al României, Electrificare CFR SA, a început să cumpere curent electric pentru sistemul feroviar romândesc de pe bursa de energie OPCOM doar de anul acesta.

Prin comparație, omologul polonez al Electrificare CFR SA, PKP Energetyka, a început încă de la înființare, din 2001, să cumpere curent electric pentru operatorul feroviar polonez de stat de pe piața liberă, de la bursa energetică poloneză, înființându-și în acest scop un departament de trading și angajând profesioniști cu experiență în această activitate. Mai mult, profitând de faptul că este singurul furnizor de energie din Polonia care dispune de o rețea de distribuție care acoperă întregul teritoriu al țării, PKP Energetyka și-a extins business-ul de vânzare de energie și în afara sistemului feroviar, în special în rândul marilor consumatori industriali, cărora le vinde de asemenea energie cumpărată de pe bursă. În acest fel, PKP Energetyka a devenit o sursă de profit, nu de pierderi pentru grupul feroviar de stat al Poloniei.

PKP Energetyka a fost pe profit aproape în fiecare an de la înființare. Anul trecut, compania a consemnat un profit net de peste 21 milioane euro, iar în total în ultimii 6 ani – de 94 milioane euro. În schimb, Electrificare CFR SA a încheiat anul 2013 cu pierderi de aproape 11 milioane euro. În intervalul 2008 – 2013, pierderile totale cumulate nete ale Electrificare CFR SA s-au ridicat la 489,12 milioane lei (116,26 milioane euro), singurul an în care societatea a consemnat profit fiind 2011 (10,09 milioane lei).

Asta pentru că singurele surse de venituri ale societății sunt serviciile legate de infrastructura energetică prestate celorlalte companii CFR, servicii la plata cărora CFR SA consemnează în mod constant restanțe mari, ca și la facturile de energie electrică. De exemplu, într-un raport din 2012 al corpului de control al Ministerului Transporturilor se afirmă că, în 2010, societatea Electrificare CFR SA a avut o pierdere de 151.568.000 de lei din cauza faptului că volumul cheltuielilor a depăşit cu mult totalul veniturilor realizate, din cauza facturilor neîncasate de la CFR SA.

"Neachitarea facturilor de către clientul principal CNCF CFR SA, în anul 2010, a generat pierdere pentru societate şi o valoare mare la capitolul arierate, de 519.394.000 de lei. În anul 2011, când s-au achitat facturile restante, valoarea arieratelor a scăzut considerabil la 8.106.000 de lei", se spune în raportul citat. 

Cerc vicios

Planuri privind achiziția de energie electrică pentru sistemul feroviar de pe bursă, prin Electrificare CFR SA, există demult, compania deținând licență de distribuție și furnizare a energiei electrice în sistemul feroviar de la ANRE încă din 2006, la doi ani de la înființarea companiei.

Numai că, până nu demult, CFR SA s-a aflat într-un cerc vicios: din cauza restanțelor la facturile de curent electric către furnizorii zonali, datorate, printre altele, tocmai tarifelor mari presupuse de statutul de consumator captiv, cu prețuri reglementate și fără posibilitate de negociere sau de schimbare a furnizorilor, operatorul feroviar de stat nu putea trece la statutul de consumator eligibil, care achiziționează curent electric de pe piața liberă alegând cea mai bună ofertă.

De exemplu, în august 2010, ministrul de atunci al Transporturilor, Radu Berceanu, răspundea unei interpelări parlamentare pe această temă arătând că CFR SA, "în calitate de consumator captiv, nu are acces la piața liberă de energie electrică, ca urmare a statutului de datornic, contractând energia electrică la un preț de aproximativ 30% mai mare decât prețul de tranzacționare de pe această piață".

La acea dată, datoriile CFR SA față de furnizorii de energie electrică se ridicau la aproape 890 milioane lei, la care se adăugau penalități de întârziere calculate la 685 milioane lei. 

O altă problemă a CFR evidențiată de Berceanu era aceea că, "datorită specificului activității feroviare, nu există posibilitatea predicției consumului de energie electrică, singurul rezultat fiind doar creșterea costului de achiziție al energiei electrice". Potrivit ordinului ANRE nr. 73/2009, pentru abateri de la prognoza de consum, consumatorii plătesc penalizări către furnizorii de energie electrică. 

Pe hârtie, planuri privind reducerea abaterilor de la prognoza de consum existau încă din 2011. Astfel, într-o prezentare a directorului general al Electrificare SA de atunci, Ionel Truică, se vorbea despre "introducerea sistemului de telegestiune a energiei electrice de tracţiune pe reţeaua CFR, pentru eliminarea abaterilor de prognoză a necesarului de energie electrică". Se mai urmărea "aplatizarea curbei de sarcină, pentru evitarea plăţilor suplimentare, în cazul depăşirii palierelor orare contractate". Electrificare SA estima că, prin rezolvarea acestor probleme, se vor putea reduce costurile cu energia electrică ale CFR SA cu 15%.

Alte planuri rămase pe hârtie din 2011 ale Electrificare CFR SA vizau "distribuţia energiei electrice pentru alţi consumatori captivi din sistemul energetic feroviar (agenţi economici terţi, alte societăţi feroviare, consumatori casnici etc)", dar și "realizarea unei investiţii care să creeze independenţă energetică pentru staţiile CF de puteri mici si mijlocii, prin utilizarea de surse energetice neconvenţionale (panouri fotovoltaice, instalații eoliene etc) ".

Au ajuns pe OPCOM doar la presiunea BERD

Numai că nu s-a făcut nimic, iar problema datoriilor restante ale CFR SA față de furnizorii de energie electrică s-a perpetuat. Guvernele care s-au succedat și-au pasat problema de la unul la altul, iar atunci când furnizorii de curent electric ajungeau la limită cu suportabilitatea acestor restanțe, autoritățile apelau la paleative, cum ar fi majorarea punctuală a subvențiilor de la buget pentru CFR SA, acordarea de împrumuturi preferențiale de stat societății sau negocierea ștergerii unor penalități. Potrivit legii, furnizorii nu au dreptul să taie curentul la CFR dacă societatea nu-și achită facturile.

Un început de soluție a început să se întrevadă în 2012. Atunci, Guvernul a acordat CFR SA un împrumut de 770 milioane lei din veniturile din privatizare din contul curent general al Trezoreriei, pentru plata restanțelor față de furnizorii de electricitate, cu condiția ca aceștia să renunțe la penalitățile de întârziere. Numai că, pentru a rambursa împrumutul luat de la Trezorerie, CFR SA a contractat imediat, cu garanția statului, un credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în valoare de până la 175 milioane euro.

Printre obligațiile asumate de stat în calitate de garant al acestui împrumut se număra garantarea achitării de către CFR SA a facturilor restante la curent electric, dar și "garantarea achiziţionării întregii cantităţi de electricitate necesare sistemului de cale ferată din România prin intermediul S.C. Electrificare C.F.R. - S.A. de pe piaţa energiei electrice administrată de S.C. OPCOM - S.A., începând cu data de 1 iulie 2013".

Deloc de mirare, nu s-a reușit respectarea termenului convenit cu BERD, 1 iulie 2013. În luna decembrie a anului trecut, CFR SA anunța că de-abia din 2014 Electrificare CFR SA va prelua serviciul de furnizare şi gestionare a energiei electrice pentru sistemul feroviar în toate zonele geografice ale României, în acest scop CFR SA făcând "eforturi susținute", la acel moment, pentru stingerea obligaţiilor financiare către toţi furnizorii de energie electrică.

În iunie 2014, Electrificare CFR SA preluase furnizarea de energie pentru circa 60% din rețeaua feroviară națională, după ce compania-mamă a achitat, în primele cinci luni ale anului, celor patru furnizori de energie electrică, obligaţii financiare în valoare totală de aproximativ 636 milioane lei. Iar de luna trecută, Electrificare CFR SA a preluat, în cele din urmă, furnizarea de curent electric pentru întreaga rețea feroviară a României.

Cine vinde curent electric pentru CFR

Prima ieșire pe bursa OPCOM a celor de la Electrificare CFR SA, pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică, s-a consemnat în ianuarie anul acesta. Atunci, Electrificare CFR SA a făcut licitație pentru a cumpăra între 36.720 și 131.192 MWh de energie în bandă, pentru perioada de livrare martie-decembrie 2014. Licitația a fost câștigată de traderul Tinmar Ind, cu un preț de 183,90 lei/MWh. Tinmar Ind, controlată de omul de afaceri Augustin Oancea, este cel mai mare trader de energie din România, având în 2013 un rulaj de 388 milioane euro.

În aprilie, Electrificare CFR SA a reușit să obțină un preț și mai bun la OPCOM, pentru un contract de livrare de energie în bandă pentru perioada mai-decembrie 2014. Câștigătorul licitației a fost E.ON Energie România SA, cu un preț de 174 lei/MWh.

În iunie, compania a încercat să ducă și mai jos prețul, la 170 lei/MWh, însă ambele licitații organizate în această lună au eșuat din lipsă de vânzători interesați. Electrificare CFR SA vroia să cumpere până la 1,226 milioane MWh, pentru perioada iulie 2014-august 2015. În iulie au urmat nu mai puțin de 5 licitații eșuate pentru companie.

Ulterior, în august, Electrificare CFR SA a cumpărat de la Tinmar Ind energie în bandă pentru perioada septembrie 2014-august 2015 la prețul de 177 lei/MWh, iar pe 9 octombrie, cu 169 lei/MWh de la E.ON Energie România SA, pentru perioada noiembrie 2014-iulie 2015.

Vineri, 24 octombrie, Electrificare CFR SA organizează licitație la OPCOM pentru a cumpăra 45.440 MWh de energie în vârf, cu livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2015, prețul de pornire fiind de 189 lei/MWh.

Polonezii devin și importatori

În timp ce operatorul feroviar de stat din România CFR SA a început doar de anul acesta să cumpere electricitate de pe piața liberă, divizia energetică specializată a omologului său din Polonia va începe în curând să importe curent electric din Germania, de la bursa din Leipzig, reducând astfel costurile cu energia electrică ale CFR-ului polonez cu 14%. Divizia este condusă de fostul director general al Goldman Sachs pentru Europa Centrală și de Est, iar șeful echipei de traderi de energie a mai lucrat în domeniu la Electricite de France (EDF) și E.ON.

PKP Energetyka, divizia energetică a operatorului feroviar de stat din Polonia, va începe să tranzacționeze energie electrică produsă în Germania pentru a profita de prețurile mai mici la curent electric de pe cea mai mare piață europeană de profil. Primele tranzacții ale companiei pe bursa germană de energie European Energy Exchange AG din Leipzig vor avea loc luna aceasta, a declarat directorul polonezilor, Wojciech Szwankowski, citat de Bloomberg.

PKP Energetyka este cel de-al cincilea furnizor de energie al Poloniei după volumul de vânzări și, în afară de aprovizionarea cu energie a sistemului feroviar polonez, alimentează cu curent electric în special consumatori industriali. Este, de asemenea, singurul operator energetic din Polonia care dispune de o rețea de distribuție de electricitate ce acoperă întregul teritoriu al țării.

În Germania, anul acesta, energia electrică tranzacționată pe bursă a fost în medie cu 14% mai ieftină decât cea din Polonia, consemnându-se astfel cel mai mare decalaj din 2008 încoace, potrivit datelor brokerilor europeni de energie, sintetizate de Bloomberg.

Electricitate mai ieftină în Germania

Prețurile en-gros la curent electric în Polonia au crescut anul acesta după ce statul polonez a introdus un tarif suplimentar special menit să acopere costurile producătorilor de energie cu menținerea în funcțiune a capacităților lor de generare chiar și atunci când nu li se preia electricitatea produsă în rețeaua națională, pentru cazurile în care ar fi nevoie de backup, cum ar fi momentele de vârf de sarcină.

Divizia energetică a CFR-ului polonez, care nu dispune de capacități proprii de producere de energie, și-a extins anul acesta echipa de traderi de curent electric, angajându-l pe Kordian Graf, fost trader de electricitate la divizia londoneză a EDF, precum și la grupul german E.ON. Graf a fost numit șef al trading-desk-ului celor de la PKP Energetyka.

"Extinderea în Germania constituie un mare pas înainte pentru noi. Fiind o companie de stat, avem de regulă o abordare conservatoare atunci când vine vorba despre asumarea unor riscuri noi", a declarat directorul Szwankowski, fost șef al operațiunilor Goldman Sachs din Europa Centrală și de Est, care s-a alăturat celor de la PKP Energetyka în iunie 2012.

Pe bursele germane, energia cu livrare anul viitor s-a tranzacționat, anul acesta, în medie, la valoarea de 35,18 euro/MWh, cu cel puțin 5 euro mai puțin decât pe bursele din Polonia. Marți, discountul se ridica la 6,20 euro. Anul trecut, diferența medie a fost de numai 2 euro.

Vânzările de electricitate ale PKP Energetyka vor depăși 7 TWh anul acesta, comparativ cu 6,6 TWh în 2013, estimează Szwankowski. Un TWh poate alimenta circa 450.000 de locuințe din Polonia timp de un an.

Urmează privatizarea

Există planuri ca, până în 2016, să fie instalate transformatoare la cele două linii care conectează sistemele de transport de energie din Polonia și Germania, ceea ce va regulariza fluxurile neplanificate de electricitate dintre cele două țări și va crea capacitate suplimentară, încurajând schimburile transfrontaliere și reducând diferențialul de preț dintre cele două piețe, spune Graf. Astfel, importurile de energie ale Polonie ar putea crește cu circa 500 MWh pe an, potrivit operatorului polonez de transport și sistem PSE SA.

"Ne așteptăm ca interconectarea piețelor din Polonia și Germania să ne aducă beneficii suplimentare și, tocmai de aceea, ne străduim să căpătăm expertiză pe piața germană", spune Graf.

PKP Energetyka a înregistrat anul trecut un profit net de 90 de milioane de zloți și o EBITDA de 185 milioane de zloți. Operatorul feroviar polonez de stat PKP are în vedere vânzarea diviziei energetice anul viitor, alături de cea de telecomunicații, ca parte a unui plan de restructurare care vizează reducerea gradului de îndatorare al operatorului și upgradarea infrastructurii feroviare învechite a Poloniei, inclusiv cu fonduri UE.

"Suntem pe ultima sută de metri cu planul de restructurare. Ne așteptăm ca, inclusiv prin vânzarea de acțiuni la diviziile noastre, PKP să aibă un cash-flow pozitiv anul viitor", spune Jacek Leonkiewicz, manager de restructurare la PKP, fost bancher la JP Morgan și Merrill Lynch.

Coeficientul procentual al pierderilor de energie din rețeaua electrică de transport a României a crescut cu 8,15% anul trecut, comparativ cu 2012, de la 2,33% la 2,52%, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Astfel, în 2012, în rețeaua electrică de transport s-a primit de la producătorii de energie electrică o cantitate de 43.628 GWh de curent electric, iar din rețea s-au livrat 42.610 GWh, rezultând pierderi de 1.018 GWh, respectiv 2,33% din cantitatea primită în rețea.

În 2013, în rețea s-au primit 40.899 GWh, iar din rețea s-au livrat 39.868 GWh, rezultând pierderi de 1.031 GWh, adică 2,52% din cantitatea primită în rețea.

"Coeficientul de pierderi a înregistrat o creștere semnificativă față de anul anterior, anul 2012 fiind al treilea an consecutiv din perioada menționată (2009-2013, n.r.) în care valoarea acestui indicator a scăzut", se arată într-un raport al ANRE pe 2013 privind realizarea indicatorilor de performanţă pentru serviciile de transport, de sistem și de distribuţie a energiei electrice.

Astfel, anul trecut, din punct de vedere al pierderilor de curent electric din rețea, s-a pierdut aproape tot progresul consemnat din 2010 până în 2012. Coeficientul procentual al pierderilor de energie din rețeaua electrică de transport a crescut de la 2,55% în 2009 la 2,69% în 2010, iar ulterior a scăzut la 2,48% în 2011 și 2,33% în 2012.

În raportul pe 2013 citat, ANRE oferă pentru prima dată informații despre congestiile de rețea. Astfel, anul trecut, cantitatea de energie electrică de echilibrare solicitată din cauza congestiilor de rețea a fost de 10.171,70 MWh, iar costul anual al congestiilor de rețea a depășit 3 milioane de lei.

A scăzut durata întreruperilor neplanificate

Pe de altă parte, durata medie agregată, la nivel de țară, a întreruperilor neplanificate ale alimentării cu curent electric a scăzut cu aproape o treime anul trecut, de la 630 de minute pe an în 2012 la 427 de minute pe an în 2013. Per total, durata medie agregată cumulată, la nivel de țară, a întreruperilor neplanificate și planificate ale alimentării cu curent electric, a fost de 697 minute pe an în 2013, în scădere cu peste 20% față de 2012, când aceasta a fost de 876 minute pe an.

Este vorba despre indicatorul SAIDI (System Average Interruption Duration Index) sau Indicele Durata Medie a Întreruperilor în Reţea (Sistem). Acesta reprezintă timpul mediu de întrerupere a consumatorilor la nivelul unui distribuitor de energie electrică. Indicatorul se calculează împărţind durata cumulată a întreruperilor de peste trei minute dintr-un an la numărul total de consumatori alimentaţi (deserviţi) de un distribuitor.

Progresul s-a datorat în special îmbunătățirii semnificative a indicatorului la distribuitorul Electrica Muntenia Nord, unde durata medie a întreruperilor neplanificate ale alimentării cu curent electric a scăzut cu 68%, de la 1.457,5 minute pe an în 2012 la 461 minute pe an în 2013.

Reduceri ale duratei medii a întreruperilor neplanificate ale alimentării cu curent electric s-au mai consemnat anul trecut la Enel Muntenia, cu 29%, de la 338 minute pe an în 2012 la 240 minute pe an în 2013, Enel Dobrogea (-20%, de la 304,7 la 243 minute pe an), Enel Banat (-16%, de la 301,4 la 253 minute pe an), Electrica Transilvania Sud (-14,9%, de la 548,8 la 467 minute pe an), E.ON Moldova (-9,3%, de la 552,9 la 501 minute pe an) și CEZ Oltenia (-26,6%, de la 827,2 la 607 minute pe an).

E de peste 3 ori mai rău la țară decât la oraș, consumatorii industriali n-au probleme

Însă există mari diferențe între mediul urban și cel rural în ceea ce privește durata medie a întreruperilor neplanificate ale alimentării cu curent electric, în defavoarea drastică a mediului rural.

"Valorile pentru SAIDI urban, pentru întreruperile neplanificate, sunt relativ apropiate, de circa 100-290 minute/an, cu o valoare minimă de 107 minute/an la Enel Dobrogea, 109 minute/an la Enel Banat, maximum 283 minute/an la Electrica Transilvania Sud și o valoare medie pe ţară de 205 minute/an. Valorile agregate pentru SAIDI rural, pentru întreruperile neplanificate, variază de la un operator de distribuție la altul, de la o valoare minimă de 317 minute/an pentru Enel Muntenia, respectiv o valoare maximă de 936 minute/an pentru CEZ Oltenia și o valoare medie pe ţară de 694 minute/an", se precizează în raportul ANRE.

De asemenea, din documentul citat rezultă că marii consumatori industriali nu se confruntă aproape deloc cu problema întreruperii alimentării, nici în mod planificat, nici neplanificat.

"Continuitatea la înaltă tensiune (IT) este foarte bună. Astfel, marii utilizatorii racordați la înaltă tensiune practic nu au suferit întreruperi. SAIDI este 0,6 minute/an la întreruperile planificate, respectiv 5,1 minute/an pentru întreruperile neplanificate, în medie pe ţară. Indicatorii la IT se pot neglija la calculul indicatorilor agregaţi", afirmă ANRE.

Durata medie agregată, la nivel de țară, a întreruperilor planificate ale alimentării cu curent electric a crescut anul trecut cu 9,75%, de la 246 minute pe an în 2012 la 270 minute pe an în 2013. În 2008, durata medie era de 385 minute pe an, precizează ANRE.

Cât privește frecvența întreruperilor neplanificate, aceasta s-a redus, ca medie pe țară, de la 5,5 întreruperi pe an în 2012 la 4,8 întreruperi pe an în 2013. În schimb, cea a întreruperilor planificate a crescut, strict marginal, de 0,9 la 1,0 întreruperi pe an. În 2008, frecvența medie a întreruperilor neplanificate era de 6,7 pe an, iar a celor planificate – de 1,6 pe an.

Enel răspunde greu la reclamații

Potrivit ANRE, numărul de reclamaţii referitor la nivelul tensiunii, pentru toţi consumatorii, a fost anul trecut de 3.149, în scădere cu 3% față de 2012 (3.252). Numărul minim de reclamaţii s-a înregistrat la Electrica Transilvania Sud (137), iar numărul maxim - la Electrica Muntenia Nord, valoarea medie pe ţară fiind de 394.

Numărul de reclamaţii referitor la alţi parametri ai tensiuni a fost de 863 la nivelul întregii ţări, în scădere cu 10,3% față de 2012 (962). Numărul minim de reclamaţii s-a înregistrat la Electrica Transilvania Sud (0), numărul maxim - la E.ON Moldova (585), iar valoarea medie pe ţară a fost de 108.

"Valorile medii ale timpului de răspuns, pentru reclamaţiile privind nivelul tensiunii, la joasă tensiune, s-au încadrat în majoritatea cazurilor în termenul legal de răspuns, de 15 zile. Excepţie fac Enel Banat, cu 31,3 zile, Enel Dobrogea, cu 21,3 zile și Enel Muntenia, cu 33,8 zile. Ca urmare, și valoarea medie a timpului de răspuns pentru România, de 16,3 zile, depășește termenul legal de răspuns, de 15 zile. Situaţia trebuie remediată. De exemplu, se recomandă acestor operatori de distribuție să se doteze cu un număr mai mare de analizoare portabile performante și personal, pentru a rezolva, în timp util, toate reclamaţiile", avertizează ANRE.

În anul 2013, numărul total de utilizatori racordaţi la reţelele electrice din patrimoniul celor opt operatori de distribuţie titulari de licenţă cu contract de concesiune a fost de 9.051.415, comparativ cu 8.968.523 în anul 2012, 8.900.070 în anul 2011, respectiv 8.850.070 în anul 2010.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 9% în primele opt luni din 2014, comparativ cu perioada similară a anului trecut susţinută de industria prelucrătoare (10,6%) şi industria extractivă (1,1%), potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,3%, arată INS.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (14,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (10,0%), industria bunurilor de uz curent (6,4%) şi industria bunurilor intermediare (6,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,3%.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2014, serie ajustată sezonier, a fost de 327,12 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 2,6% faţă de semestrul I 2013, potrivit INS.

Creșterea economică s-a decuplat de consumul de energie

În același timp, însă, potrivit aceleiași surse, consumul final de energie electrică din economia naţională a fost de 32.960,4 milioane KWh în ianuarie-august 2014, cu 1,1% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. 

Acest indicator a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, consumul populaţiei a scăzut cu 1,6%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.179,4 milioane KWh, în scădere cu 168,9 milioane KWh, respectiv cu 3,9%, precizează INS.

Exportul de electricitate a crescut de aproape 6 ori

Resursele de energie electrică au fost de 41.772,2 milioane KWh în primele 8 luni din 2014, în creştere cu 3.285,2 milioane KWh (+8,5%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 3.401,1 milioane KWh (+8,9%). Asta în condițiile în care exportul de energie electrică a fost de 4.632,4 milioane KWh, crescând de aproape 6 ori, respectiv cu 3.825,6 milioane KWh, comparativ cu primele 8 luni din 2013.

Producţia din termocentrale a fost de 17.198,0 milioane KWh, în creştere cu 891,6 milioane KWh (+5,5%). Producţia din hidrocentrale a fost de 12.761,4 milioane KWh, în creştere cu 1.888,1 milioane kWh (+17,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7.637,6 milioane KWh, în scădere cu 47,0 milioane kWh, (-0,6%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.VIII.2014 a fost de 2.945,5 milioane KWh, în creştere cu 45,1 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 973,5 milioane KWh, în creştere cu 623,3 milioane KWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Ultimele sondaje de opinie, publicate miercuri, cu o zi înaintea referendumului privind independența, arată că suporterii rămânerii Scoției în cadrul Regatului Unit al Marii Britanii au un mic avans asupra secesioniștilor, scorul între cele două opțiuni fiind de 52% la 48%.

Soarta plebiscitului se joacă la limită, în condițiile în care aceleași sondaje arată că 8% până la 14% dintre cetățenii cu drept de vot din Scoția nu s-au hotărât nici măcar în al unsprezecelea ceas cum să voteze.

Un rol hotărâtor în înclinarea balanței de partea unioniștilor l-ar putea avea, însă, faptul că, pe multiple planuri, Scoția și scoțienii sunt extrem de dependenți de bugetul de stat al Marii Britanii.

"Un sfert dintre adulții din Scoția lucrează pentru guvernul britanic și primesc salariu de la bugetul central al Marii Britanii. Mai sunt circa un milion de pensionari care își primesc pensiile de la guvernul britanic. Și mai sunt multe companii private care depind de contractele de achiziții publice semnate cu guvernul britanic. În concluzie, cred că oamenii vor vota cu portofelele", spune Andy Duncan, expert scoțian în piețe financiare.

Scoțienii își umflă mușchii eolieni

Aceeași dependență de Marea Britanie se manifestă și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică, în pofida declarațiilor recente aproape belicoase ale premierului scoțian Alex Salmond, potrivit cărora Anglia ar rămâne pe întuneric fără producția de energie din surse regenerabile din Scoția.

"Realitatea este că producția de energie electrică a Marii Britanii este slabă, iar Scoția este sursa de energie cea mai de încredere. Regenerabilele din Scoția sunt mai competitive decât multe alte surse de energie. Ce vor face dacă nu vor mai importa energie regenerabilă din Scoția? Fără ea, Anglia ar rămâne pe întuneric în doi ani de zile", a declarat Salmond, cu ocazia unei vizite în orașul scoțian Inverness.

Aceste declarații agresive au fost făcute în replică la afirmațiile anterioare ale șefului campaniei unioniste Better Together, fostul ministrul de Finanțe Alistair Darling, care spusese, tot în Inverness, cu o săptămână înainte, că, în eventualitatea separării Scoției de Marea Britanie, facturile la curent electric ale scoțienilor s-ar majora.

"Restul Marii Britanii nu are nevoie de Scoția pentru a-și asigura alimentarea cu energie electrică. În plus, valoarea rezervelor de țiței din Marea Nordului ale Scoției a scăzut cu 4,5 miliarde de lire sterline anul trecut, sumă egală cu bugetul pentru învățământ al țării. Dacă Scoția ar fi pe cont propriu și ar surveni o scădere bruscă a veniturilor bugetare din petrol, ar fi obligată să taie cheltuielile publice și să ia măsuri de austeritate", arătase Darling.

Vântul scoțian e subvenționat de bani britanici

Nu este pentru prima dată când are loc un duel al declarațiilor pe această temă între guvernul britanic și cel scoțian. Argumentul Londrei este că, în caz de secesiune, facturile la curent ale scoțienilor vor crește pentru că subvențiile care susțin masiva producție de energie din surse regenerabile a Scoției, a căror povară este în prezent împărțită de toți consumatorii britanici, vor rămâne exclusiv în sarcina consumatorilor scoțieni. Mai mult, un astfel de scenariu ar reduce facturile de curent în Anglia și în Țara Galilor.

Surse din industria energetică britanică, citate de BBC, spun că totul depinde de ce se va stabili cu privire la împărțirea poverii subvențiilor pentru energia eoliană a Scoției.

"Un scenariu posibil ar fi acela în care subvențiile pentru investitorii în energie eoliană din Scoția vor fi plătite exclusiv de consumatorii scoțieni, pe facturile lor de curent, ceea ce ar ieftini curentul electric în Anglia. Vă puteți imagina cum ar reacționa scoțienii la așa ceva", a declarat un executiv al unei companii energetice majore din Marea Britanie.

Potrivit unei analize publicate de Departamentul pentru Energie de la Londra, în caz de secesiune, Scoția va trebui să suporte costurile integrale ale subvențiilor pentru producția ei de energie regenerabilă, ceea ce ar echivala cu o majorare de câteva sute de lire sterline pe an a facturilor la curent electric ale gospodăriilor scoțiene.

Costuri de transport mai mari pentru scoțieni

Schema de subvenționare a energiei regenerabile din Marea Britanie presupune că fiecare consumator trebuie să plătească o taxă specială pentru sprijinirea acestei industrii. Însă dat fiind că imensa majoritate a centralelor electric eoliene din UK sunt localizate în Scoția, în timp ce grosul consumatorilor provine din Anglia și Țara Galilor, rezultă că, practic, consumatorii englezi și galezi îi subvenționează pe investitorii în proiecte de energie regenerabilă din Scoția.

O altă problemă este cea a costurilor de transport în rețele al energiei electrice. În prezent, costurile sunt împărțite de toți consumatorii, în cadrul sistemului energetic național unic britanic. Separarea Scoției de Marea Britanie ar majora costurile de transport în Scoția și le-ar reduce în Anglia și Țara Galilor, spun experții în energie.

Asta pentru că relativa slabă densitate a populației din Scoția face ca costurile infrastructurii de transport de energie să se împartă la mai puțini consumatori plătitori de facturi. Este aceeași situație ca la subvențiile pentru regenerabile: în prezent, consumatorii englezi și galezi subvenționează costurile infrastructurii energetice de care beneficiază consumatorii scoțieni.

Oficialii din industria energetică mai spun că, practic, nici autoritățile de la Londra, nici cele de la Glasgow nu au pus la punct planuri alternative privind alimentarea cu energie pentru eventualitatea în care alegătorii scoțieni ar vota majoritar pentru secesiune, inclusiv în problema crucială a împărțirii costurilor subvenționării producției de energie din surse regenerabile.

Investiții și locuri de muncă puse sub semnul întrebării

Astfel, potrivit companiei Green Energy Plc, declararea independenței Scoției ar pune sub semnul întrebării proiecte de energie regenerabilă care presupun investiții de 14 miliarde de lire sterline și susțin cel puțin 12.000 de locuri de muncă. Investitorii în regenerabile se tem că, odată declarată secesiunea Scoției, obligațiile de subvenționare a centralelor eoliene, în vigoare în Marea Britanie, vor înceta în Scoția, ceea ce le-ar pune în pericol funcționarea.

Scoția deține circa 43% din puterea instalată în centrale eoliene a Marii Britanii și exportă circa un sfert din producția ei totală de energie. În prezent, în Scoția se află în stadiu de proiect capacități instalate regenerabile totale de 13 GWh, echivalent cu 15% din puterea instalată totală a Marii Britanii.

"Cine va plăti pentru subvenționarea acestor proiecte? Există riscul ca aceste proiecte să fie anulate. În acest moment, subvențiile pentru regenerabile sunt impuse și administrate de către Departamentul pentru Energie și de către Oficiul pentru Energie, instituții britanice. Dacă acestea vor înceta să aibă putere de decizie în Scoția, cum vor mai funcționa respectivele subvenții?", se întreabă Doug Stewart, CEO al Green Energy.

Comentariile sale reprezintă una din foarte rarele intervenții ale executivilor din companiile de energie regenerabilă în dezbaterea privind independența Scoției, pe care în general au evitat-o.

"Dacă se va vota secesiunea, asta va însemna incertitudine legislativă. Cel mai probabil, deciziile finale de investiție vor fi amânate până se va clarifica situația subvențiilor, iar acest lucru nu se va întâmpla decât după negocieri între Londra și guvernul scoțian", este de părere Kieron Sropforth, analist la Bloomberg New Energy Finance.

Relief și climă ideale pentru eoliene

Relieful și clima Scoției sunt ideale pentru dezvoltarea de proiecte de energie eoliană, inclusiv offshore, ceea ce face ca peste 41% din investițiile totale planificate în centrale regenerabile din ultimii doi ani, cifrate la 34 miliarde de lire sterline, să fie localizate în Scoția, potrivit datelor Departamentului pentru Energie de la Londra, care mai estimează că industria energiei din surse regenerabile din Scoția susține un număr de circa 12.000 de locuri de muncă.

Dintr-un total de subvenții pentru energia regenerabilă de 2 miliarde de lire sterline plătite în 2013 de toți consumatorii britanici de curent electric, Scoția a primit 560 de milioane de lire sterline, adică cam 28%. De asemenea, Scoția furnizează circa 10% din totalul energiei electrice vândute în Marea Britanie.

Sursele regenerabile de energie au o pondere de 50% în totalul mixului energetic scoțian, iar guvernul de la Glasgow vrea să împingă ponderea la 100% până în 2020. La finalul anului 2013, circa 34% din puterea instalată în centrale regenerabile din marea Britanie era localizată în Scoția.

"Premierul scoțian Alex Salmond trebuie să ne spună cum va fi împărțită piața britanică de energie în eventualitatea secesiunii Scoției. Ce se va întâmpla, restul Marii Britanii va cumpăra energie eoliană din Scoția? Iar dacă da, aceste livrări vor fi taxate de scoțieni? Totul reprezintă un risc", conchide Doug Stewart de la Green Energy.

Șoferii din Statele Unite se bucură, în prezent, de cele mai mici prețuri la carburanți din 2010 încoace, iar analiștii spun că benzina și motorina s-ar putea ieftini și mai mult peste Ocean, în condițiile în care rafinăriile americane produc cantități record de combustibili procesând țiței din producția internă a SUA, aflată la rândul ei la maxime istorice, ca urmare a boom-ului exploatărilor neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal.

Prețul mediu la pompă al carburanților auto în SUA este în prezent de 3,433 dolari/galon, cu 6% mai mic față de finalul lunii mai, potrivit datelor AAA, citate de Bloomberg. Este cea mai mare ieftinire consemnată pe timp de vară din 2008 încoace.

3,433 dolari/galon înseamnă 0,69 euro/litru, la actualul curs de schimb dolar/euro. În România, la începutul lunii septembrie, prețul mediu la pompă (cu taxe incluse) al benzinei Euro-super 95 era dublu, de 1,39 euro/litru, potrivit datelor Comsiei Europene. Prețul mediu ponderat la nivelul întregii Uniuni Europene era de 1,55 euro/litru, cu 124% mai mare decât cel consemnat în SUA.

În România, combustibilii s-au ieftinit cu 0,54% în august față de iulie, însă față de finalul anului trecut au cunoscut o scumpire cu peste 4%, ca urmare a majorării accizelor, potrivit INS.

Țiței din producția internă

Rafinăriile americane procesează în prezent în special țiței din producția internă a SUA, semnificativ mai ieftin decât cel din import. Asta pentru că exploatările neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal, au dus producția americană de țiței la cel mai înalt nivel din 1986 încoace.

Prețul carburanților ar mai putea scădea cu încă 10-20 de cenți/galon până la finalul lunii octombrie, întrucât stațiile de alimentare vor trece la vânzarea de combustibili speciali pentru iarnă, care sunt mai ieftini, spune Michael Green, purtător de cuvânt al AAA, cea mai mare organizație a industriei auto americane.

"Vara aceasta, rafinăriile au funcționat la capacități record grație creșterii producției interne de petrol. Asta i-a ferit pe consumatorii americani de multe probleme generate de tensiunile politice mondiale și a împiedicat apariția de scumpiri, obișnuite în această perioadă a anului", spune Green.

În plus, la începutul săptămânii, preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a scăzut sub 100 de dolari pe baril pentru prima oară din iunie 2013, din cauza datelor sub aşteptări privind economia Chinei şi cea a Japoniei, care au provocat temeri legate de o scădere a cererii pentru resurse naturale. La rândul său, preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană, cu livrare în octombrie, era în scădere la New York Mercantile Exchange cu 1,39%, respectiv cu 1,21 dolari, la 92,08 dolari pe baril.

Din august 2010, cotația țițeiului american a fost zilnic sub cea a celui european.

Recorduri peste recorduri, dar și protecționism

Exploatarea zăcămintelor de șist, coroborată cu prohibiția privind exportul petrolului extras pe plan intern, a dus la creșterea cu 63% a producției americane de țiței în ultimii cinci ani. Producția va atinge maximul ultimilor 45 de ani în 2015, potrivit Energy Information Administration.

Instituția și-a modificat recent în jos prognoza cu privire la prețul mediu al benzinei de anul viitor, la 3,41 dolari/galon, comparativ cu o estimare anterioară de 3,46 dolari/galon, făcută în august.

Rafinăriile americane au procesat 16,63 milioane de barili de țiței pe zi în a doua săptămână din iulie, cel mai mare nivel consemnat vreodată de statisticile din SUA, ale căror date merg până în 1989. Producția de benzină a atins un record absolut în iunie, de 9,89 milioane de barili pe zi.

Țițeiul din producția internă a avut o pondere de 54% în cantitatea totală de petrol procesată de rafinăriile americane în iunie 2014, față de 37% în iunie 2011. Importurile de țiței ale rafinăriilor din regiunea Gulf Coast, unde se află mai mult de jumătate din capacitățile de procesare din SUA, au scăzut cu 42% în aceeași perioadă, la 3,02 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 1990 încoace.

Consum slab

Pe de altă parte, în condițiile în care producția se află la maxime istorice, consumul de carburanți auto în SUA din această perioadă de sfârșit de vară este la cel mai jos nivel din ultimii 12 ani. Cererea medie a fost de 9,07 milioane de barili pe zi în august.

Prețurile scad de obicei în septemnbrie, întrucât benzinăriile trec la vânzarea de combustibili special aditivați pentru iarnă, care sunt mai ieftini. În ultimii trei ani, prețurile la pompă în SUA au scăzut în medie cu 28 cenți/galon între 1 septembrie și 31 octombrie. Legislația federală îi obligă pe procesatori să utilizeze un mix diferit de hidrocarburi și aditivi pe perioada verii, care să genereze mai puține emisii de CO2. Acest mix este mai scump. Obligația este valabilă până pe 15 septembrie, după care benzinăriile pot vinde combustibili mai ieftini.

"Pe termen scurt, prețurile la pompă ar putea continua să scadă cu câțiva cenți pe galon ca urmare a scăderii costurilor de producție, prin trecerea la combustibilii de iarnă", spune Trilby Lundberg, președintele firmei de consultanță Lundberg Survey, care publică prețuri retail la carburanți.

Ieftinirile ar putea fi anulate dacă survin scumpiri ale țițeiului pe piețele internaționale sau dacă au loc opriri neplanificate ale producției la una sau mai multe rafinării. Capacitatea totală de rafinare a SUA va scădea cu un milion de barili pe zi în septembrie și cu alte 2 milioane în octombrie, ca urmare a opririlor planificate de producție la unele rafinării, în vederea executării de lucrări de mentenanță.

Petrolul de șist protejează de tensiuni geopolitice

De asemenea, eventualitatea adoptării de către guvernul Chinei a unui pachet major de măsuri de stimulare a economiei sau consolidarea în continuare a creșterii economice în SUA ar putea încetini sau anula ieftinire la carburanți. "Dacă se vor crea câteva sute de mii de locuri de muncă în SUA până la sfârșitul anului, benzina și motorina s-ar putea scumpi. Mulți oameni merg cu mașina în vacanță, dar și mai mulți se deplasează cu ea la job", spune Carl Larry, președintele firmei de consultanțp Oil Outlooks & Opinions.

Centrul Statelor Unite a beneficiat mai mult de pe urma boom-ului exploatărilor de țiței din șisturi bituminoase decât coasta de Est și cea de Vest. La New York, prețul mediu este cu 31 de cenți/galon mai mare decât cel de la Houston, cel mai mare decalaj de la jumătatea anilor 2000 încoace. La Los Angeles, diferența este de 70 de cenți, cea mai mare consemnată vreodată.

Șoferii americani au beneficiat și până în prezent de boom-ul exploatărilor de șist, chiar dacă nu au remarcat-o direct în prețurile la pompă. În condiții normale, prețurile la țiței și carburanți ar fi explodat vara aceasta, din cauza îngrijorărilor produse de conflictele din Irak și Ucraina.

"Prețurile la carburanți au continuat să scadă vara aceasta în pofida luptelor din Orientul Mijlociu și Ucraina. Înainte de boom-ul hidrocarburilor de șist, acest tip de evenimente internaționale ar fi scumpit semnificativ benzina și motorina", conchide Michael Green de la AAA.

Guvernul vrea să șteargă din nou o datorie comercială pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, o are față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorie reprezentând o sumă neplătită de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare, reducând totodată volumul arieratelor din economie, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență.

Metoda aleasă de Guvern constă, ca și anul trecut, în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu o datorie comercială a complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivei datorii comerciale a CE Hunedoara față de CNH.

"În prezent, Compania Naţională a Huilei SA mai are asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA o creanţă certă, lichidă şi exigibilă de 10.840.897,50 lei. În cadrul procedurii de lichidare voluntară a Companiei Naţionale a Huilei SA, în vederea recuperării tuturor debitelor restante deţinute asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A., executorul judecătoresc a obţinut, prin încheierea nr. 2482/CC/2014, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul execuţional nr. 435/2014, încuviinţarea executării silite a debitorului", se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, este unic acționar, în numele statului român, la ambele societăți.

"Datoria fiscală a Companiei Naţionale a Huilei SA către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 10.840.897,50 lei, iar în acelaşi timp creanţa comercială în valoare de 10.840.897,50 lei, deţinută de către Compania Naţională a Huilei SA asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se stinge", se precizează în documentul citat.

Guvernul arată că, în data de 5 iunie 2014, executorul judecătoresc a comunicat Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA declanşarea urmăririi silite, precum şi somaţia imobiliară asupra bunurilor mobile şi imobile ale societăţii debitoare.

A devenit deja rutină

Anul trecut, în noiembrie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență similară, prin care CE Hunedoara a preluat o datorie in cuantum de 70.238.352,98 lei pe care CNH o avea de achitat către ANAF, reprezentand o parte din obligaţiile fiscale neplătite ale Companiei Naționale a Huilei. În schimb, a fost stinsă o datorie comercială a CE Hunedoara către CNH pentru cărbunele energetic livrat și neplătit de complexul energetic, datorie comercială având același cuantum ca și obligațiile fiscale ale CNH preluate de complex.

Guvernul menționează că, în prezent, Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA are un număr de 6.619 salariaţi, din care 1.740 salariaţi la divizia energetică şi 4.720 salariaţi la divizia minieră. În noiembrie anul trecut, complexul avea 7.080 salariaţi, din care 1.830 salariaţi la divizia energetică şi 5.114 salariaţi la divizia minieră.

"Între Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, în calitate de beneficiar şi Compania Naţională a Huilei SA, în calitate de furnizor, au existat relaţii comerciale de furnizare a materiei prime energetice, în urma cărora au rezultat debite restante către furnizor de peste 84 miliarde de lei, din care circa 14 miliarde aflate în litigiu", precizează executivul.

Totodată, în cadrul procedurii de lichidare voluntară, Compania Naţională a Huilei SA a înregistrat datorii de peste 4,7 miliarde de lei la bugetul consolidat al statului, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Cum a apărut CE Hunedoara

În 2013, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a CE Hunedoara, prin majorare de capital cu aport de capital privat, urmând a se atrage un investitor strategic care să preia 51% din acțiunile societății. CE Hunedoara a fost creată în două etape. În prima din acestea, finalizată în 2012, au fuzionat societățile Electrocentrale Paroșeni și Electrocentrale Deva, iar în cea de-a doua, CE Hunedoara a absorbit Societatea Națională a Huilei.

Compania Naţională a Huilei a intrat în proces de dizolvare şi lichidare voluntară, în baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20.02.2013.

În octombrie 2011, Guvernul a mandatat ANAF sa preia active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroșeni și Uricani de la CNH în contul unei părți din datoriile bugetare ale societății, procedură convenită cu FMI.

Exploatările respective erau considerate mine neviabile, activele acestora preluate de catre ANAF in contul datoriilor bugetare fiind transferate la Ministerul Economiei, care, la rândul său, le-a transmis la o altă entitate, Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului SA, în vederea administrării procesului de închidere a acestora până în anul 2018.

Mineri în stradă

Peste o mie de persoane, majoritatea mineri, au participat, în urmă cu circa o săptămână, la Petroşani, la o acţiune de protest iniţiată de Sindicatul Muntele, solicitând găsirea de soluţii pentru salvarea mineritului în judeţul Hunedoara, în condiţiile în care mii de locuitori depind de această activitate.

"Nu putem accepta să fie dat sistemul energetic naţional pe mâna importurilor de cărbune, pe mâna naturii sau a divinităţii. Nu ne putem ruga să plouă, să bată vântul, să fie soare ca să avem sistem energetic naţional. Nu mai vrem să auzim că huila din Hunedoara e scumpă şi, implicit, energia produsă cu ea e nevandabilă. Nu mai avem urechi pentru asta, fiindcă e aşa din cauza factorilor decizionali din această ţară, a celor care nu au reuşit să eficientizeze, retehnologizeze, aplice nicio gândire raţională. Nu au reuşit decât să folosească masele pentru interesele personale", a declarat, la protest, preşedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica.

Un protest similar a avut loc în iulie anul trecut, când aproximativ 1.000 de mineri de la Mina Paroşeni, sucursală a Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), au refuzat, după terminarea programului de lucru, să iasă din subteran, nemulţumiţi că reprezentanţii Complexului Energetic Hunedoara nu le preiau cărbunele. Reprezentanţii CE Hunedoara afirmau, în replică, că nu pot prelua cărbune din Valea Jiului, fiindcă depozitele de la termocentralele Mintia şi Paroşeni sunt pline, iar energia electrică produsă de complex nu se vinde în acea perioadă a anului, fiind scumpă.

Licitație anulată, conducere demisă

La începutul lunii august a acestui an, conducerea Complexului Energetic Hunedoara a anulat o licitaţie de circa 350 de milioane de lei pentru achiziţionare de echipament minier pentru retehnologizarea celor patru mine ale complextului, achiziție care ar fi redus atât costul de producţie al cărbunelui, cât şi pe cel al energiei produse de complex, iar în replică Sindicatul Muntele i-a cerut ministrului delegat pentru Energie demiterea conducerii pentru management defectuos, care aduce prejudicii economice societăţii.

De altfel, în mai, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, l-a schimbat din funcţie pe Dan Cârlan, responsabil cu pregătirea pentru privatizare a Complexului Energetic Hunedoara, şi l-a înlocuit cu Sorin Mangu, până atunci administrator neexecutiv al companiei de stat.

În iunie, sindicalişti de la Complexul Energetic Hunedoara şi ministrul Răzvan Nicolescu s-au întâlnit la Bucureşti, pentru a găsi soluţii la nemulţumirile angajaţilor, care organizaseră, în acel moment, o grevă de avertisment. În urma întâlnirii, Nicolescu a anunțat măsuri precum reducerea costurilor de producţie, modernizarea minelor şi reducerea fondului de salarii prin restructurarea celor numiţi pe criterii politice în funcţii din Complexul Energetic Hunedoara.

Peste 1.700 de mineri şi energeticieni din judeţul Hunedoara au protestat, pe 5 iunie, timp de o oră, avertizând astfel administraţia CEH despre pericolul pierderii locurilor de muncă şi cerând stoparea numirilor politice în funcţiile tehnice. Protestatarii au mai arătat că energeticienii de la Complex nu mai au contract colectiv de muncă de la sfârşitul lunii aprilie, iar contractul minerilor va expira şi el în 10 iunie. În replică, ministrul Nicolescu declara că, odată cu aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli prin hotărâre de Guvern, situaţia va intra în normalitate.

Valoarea totală a contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficiență facturată consumatorilor şi furnizorilor exportatori a scăzut cu 11,74% în al doilea trimestru al acestui an, față de perioada similară din 2013, la 232,69 milioane lei, după reducerea taxei de cogenerare cu peste 20% de la 1 ianuarie 2014, de la 0,02310 lei/KWh la 0,01838 lei/KWh.

Asta în condițiile în care cantitatea de energie electrică facturată consumatorilor finali (inclusiv cea consumată de furnizori şi producători în regim de autofurnizare/autoconsum) la care s-a aplicat contribuţia pentru cogenerare a crescut ușor, cu 1,04%, la 11.286 GWh, iar exporturile de energie la care s-a aplicat taxa de cogenerare au explodat, crescănd cu 450% față de T2 2013, la 1.366 GWh, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă care a beneficiat de schema de sprijin a scăzut cu 4,62%, la 847 GWh, iar valoarea totală a bonusurilor datorate producătorilor beneficiari ai schemei de tip bonus, pentru cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, s-a redus cu 10,44%, la 154,95 milioane lei.

A scăzut, de asemenea, economia de combustibil realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficienţă beneficiare de bonus, cu 2,11%, de la 522 la 511 GWh.

Reduceri succesive

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh. Reducerea a fost operată după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%.

De la 1 iulie anul acesta, taxa de cogenerare a fost din nou redusă, cu aproape 46%, la 0,00996 lei/KWh, ANRE luând în calcul, la stabilirea noului cuantum, supracompensarea constatată pentru perioada de evaluare 01.04.2011-31.12.2013. În plus, tot de la 1 iulie, exportatorii de energie electrică sunt scutiţi de plata taxei de cogenerare.

În 2013, suma totală facturată consumatorilor de energie electrică, reprezentând contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, a crescut cu 15,5% față de 2012, la 1,072 miliarde lei, ca urmare a majorării de către stat a bonusurilor acordate producătorilor beneficiari ai schemei de sprijin. Pentru anul 2013, acest bonus a fost stabilit la 0,0231 lei/KWh, în creștere cu 25% față de cel aferent anului 2012, de 0,0185 lei/KWh.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

Profitul net al Nuclearelectrica a scăzut cu 69% în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, din cauza taxei de stâlp și a ieftinirii electricității pe piețe en-gros.

"Scăderea profitului net se datorează în principal scăderii prețurilor de vânzare a energiei electrice pe piața competitivă, cu 20% în termeni anuali, și efectului impozitului pe construcții speciale, în cuantum de 44,7 milioane lei în SI 2014 (0 în perioada similara din 2013)", se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica, remis Bursei de Valori București (BVB).

Taxa de stâlp a afectat profitul Nuclearelectrica încă din primul trimestru al acestui an. Atunci, compania a raportat un rezultat net de 102 milioane de lei, cu 30% mai redus decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Motivul principal a fost că, pentru perioada de 3 luni încheiată la 31 martie 2014, a fost preliminată o cheltuială cu impozitul pe construcții speciale în cuantum de 22 milioane lei.

De asemenea, contractul de vânzare de energie încheiat cu ArcelorMittal și aflat în derulare inclusiv în trimestrul I al anului 2014 a fost denunțat de cumpărător la sfârșitul lunii martie, după 12 luni de derulare, cu explicația ca diferența dintre prețul din contract și prețul de piață din martie 2014 nu mai poate fi suportată, în condițiile în care ArcelorMittal trebuie să plătească o serie de taxe pentru energia consumată, cum ar fi certificatele verzi și taxa pentru cogenerare.

În comunicatul Nuclearelectrica se mai precizează că în S1 2014 nu au mai fost realizate venituri semnificative din penalități, după ce, în intervalul similar al anului trecut, acestea fuseseră în cuantum de 40 milioane lei.

În primul semestru al acestui an, profitul operațional al Nuclearelectrica (EBITDA) a atins nivelul de de 249,7 milioane lei, cu 43% mai mic decât în S1 2013.

Veniturile din vânzarea energiei electrice au scăzut cu 11%, la 783,1 milioane lei, iar cantitatea de energie electrică vândută a fost de 5,2 TWh, mai mică cu 1,8% comparativ cu primele șase luni din 2014.

Pe de altă parte, cheltuielile de exploatare ale Nuclearelectrica s-au majorat cu 9%, la 826,7 milioane lei.

Consumatorii finali de curent electric își vor putea schimba furnizorul de energie chiar dacă au datorii restante la acesta, potrivit unei noi forme a proiectului de modificare a Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică, publicată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Prima formă a proiectului de modificare a Procedurii de schimbare a furnizorului de energie electrică fusese pusă în dezbaere publică în decembrie anul trecut, însă ulterior acest proiect a fost reanalizat, se arată într-o notă a ANRE.

La reanalizare s-a ținut seama de art. 62 alin. (3) al Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, care prevede că procedura de schimbare a furnizorului trebuie să garanteze unui client care doreşte să schimbe furnizorul, cu respectarea condiţiilor contractuale, că această schimbare se poate realiza în termen de 3 săptămâni de la iniţierea acesteia.

De asemenea, ANRE a ținut cont de recomandarea Council of European Energy Regulators (CEER) din "Guidelines of Good Practice - Electricity and Gas Retail market design, with a focus on supplier switching and billing - C11-RMF-39-03/24 January 2012", care menționează că nu trebuie să existe posibilitatea de a stopa un proces inițiat de schimbare a furnizorului, cu excepția unor cazuri limitate, prevăzute în cadrul de reglementare.

În ceea ce privește cazul de încălcare a clauzelor contractuale sau a datoriilor, opinia CEER este că orice litigiu între client și furnizor ar trebui să fie soluționat în instanță și, prin urmare, nu ar trebui să constituie un motiv pentru a stopa procesul inițiat de schimbare a furnizorului de energie electrică, precizează Autoritatea.

"Din analiza realizată a rezultat că includerea în procedură a obligativității clientului final de a nu avea facturi restante pentru a schimba furnizorul de energie electrică nu este justificată. Această abordare ia în considerare și necesitatea corelării reglementărilor emise în domeniul energiei electrice cu cele din domeniul gazelor naturale", afirmă ANRE.

În consecință, noua formă a proiectului de Procedură privind schimbarea furnizorului de energie electrică nu mai cuprinde nicio prevedere referitoare la obligația achitării de către clientul final a facturilor emise de furnizor și nici la posibilitatea preluării acestora prin convenție tripartită de către noul furnizor.

De asemenea, se elimină posibilitatea suspendării procesului de schimbare a furnizorului de energie electrică ca urmare a neachitării facturilor, conchide ANRE.

Actuala formă, aflată în vigoare, a Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică prevede că, pentru a putea schimba furnizorul, consumatorul trebuie să achite integral, cu cel puţin 20 de zile înainte de data propusă pentru schimbarea furnizorului, toate facturile, inclusiv penalități, care, în conformitate cu prevederile contractului de furnizare în vigoare, au termenul de scadenţă până la data notificării intenției de schimbare a furnizorului.

"Neachitarea acestor facturi în termenul menţionat conduce la suspendarea procesului de schimbare a furnizorului", prevede Procedura în vigoare privind schimbarea furnizorului de energie electrică. Potrivit reglementării citate, pentru schimbarea furnizorului, consumatorul de energie electrică este obligat să notifice furnizorului actual încetarea contractului de furnizare cu 30 de zile înainte.

În Procedura aflată în vigoare se mai stipulează că furnizorul nou poate prelua, cu acordul furnizorului actual, parţial sau integral, debitele consumatorului către furnizorul actual, astfel încât, prin convenţie tripartită, părţile să convină asupra stingerii datoriilor şi continuării derulării procesului de schimbare.

În prima formă a proiectului de modificare a Procedurii se stipula că clientul final trebuie să achite integral, cu cel puţin 14 zile înainte de data solicitată pentru schimbarea furnizorului, toate facturile reprezentând valoarea energiei furnizate şi a penalităţilor datorate întârzierii la plată, precum şi valoarea serviciilor de reţea, dacă este cazul, care, în conformitate cu prevederile contractului de furnizare şi ale contractului de reţea, în vigoare, au termenul de scadenţă cu cel puţin 21 de zile înainte de data solicitată pentru schimbarea furnizorului, în caz contrar procesul de schimbare a furnizorului fiind suspendat.

Creșterea prețurilor combustibililor din al doilea trimestru al anului, accelerată ca urmare a majorării în luna aprilie a accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, a fost compensată, din punct de vedere al efectelor inflaționiste, de scăderea prețurilor de facturare a energiei electrice și a gazelor naturale, ca urmare a reducerii tarifelor de distribuție la gaze naturale, care a anulat efectele unei etape de dereglementare a prețului gazelor, și a ieftinirii certificatelor verzi prin care consumatorii subvenționează producătorii de energie din surse regenerabile, cu impact în facturile plătite de aceștia, potrivit BNR.

Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut în iunie la 0,66%, faţă de 0,94% în mai şi 1,55% în decembrie 2013, atingând un nou minim istoric. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei a coborât la 1,7% în iunie, de la 2,1% în luna precedentă. În consecință, BNR a redus încă o dată prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor

În ultimul său raport asupra inflației, banca centrală afirmă că, cu excepţia creşterii preţurilor combustibililor, accelerată ca urmare a majorării în luna aprilie a accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, în trimestrul II, evoluţiile componentelor indicelui agregat al preţurilor de consum, afectate cu precădere de factori de natura ofertei, au contribuit la accentuarea dezinflaţiei. Printre factorii determinanți în acest sens s-a numărat, potrivit BNR, scăderea prețurilor de facturare a energiei electrice și a gazelor naturale.

"Cele mai multe prețuri administrate au rămas constante sau chiar au fost reduse în perioada aprilie-iunie 2014, conducând astfel la o nouă temperare a dinamicii anuale a acestei subcomponente a indicelui prețurilor de consum (-0,8 puncte procentuale, până la 2,6%). Cea mai importantă corecţie s-a produs în luna aprilie şi a fost determinată de reducerea preţului de facturare a energiei electrice şi gazelor naturale. Evoluţia s-a datorat, în primul caz, scăderii preţului de tranzacţionare a certificatelor verzi până la valoarea minimă impusă de lege (ca urmare a diminuării de către ANRE a cotei anuale obligatorii de energie regenerabilă care beneficiază de sistemul de promovare în anul 2014), iar în cel de-al doilea caz, scăderii tarifelor de distribuţie a gazelor naturale (de către ANRE – n.r.), această măsură anulând practic efectele implementării unei noi etape din procesul de liberalizare a pieţei", se afirmă în documentul citat.

Conform calendarului de liberalizare, preţul gazelor naturale a fost majorat cu 2% în luna aprilie 2014.

Scumpiri mai mici

În ceea ce privește evoluția prețurilor administrate până la finalul lui 2014 și în decursul anului viitor, mai ales a celor la energie electrică și gaze naturale, BNR prognozează o majorare anuală cu 1,8% a acestora anul acesta și cu 6,7% în 2015.

"Prognoza a fost revizuită în jos cu 2,5 puncte procentuale pentru anul în curs, în principal pe fondul reevaluării ipotezelor privind evoluţia preţurilor la energie electrică în trimestrul III şi marginal a celor la gaze naturale pe parcursul aceluiaşi trimestru, şi cu 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor, pe baza reconfigurării ipotezelor privind creşterile de preţuri la energia electrică în urma celor mai recente evoluţii din piaţă", se spune în raport.

Astfel, pentru anul în curs, BNR a luat în calcul o serie de măsuri luate de ANRE, inclusiv reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență, în urma cărora Autoritatea a estimat o reducere în medie a valorii facturilor consumatorilor casnici de 2,6%.

De asemenea, proiecţia inflaţiei preţurilor la energie electrică a fost revizuită în jos pentru anul 2015, reflectând reevaluarea impactului liberalizării pieţei de energie electrică, în contextul supraestimării acestuia în primele etape de liberalizare, spune banca centrală.

"Pe termen mediu se menţin unele incertitudini cu privire la cuantificarea impactului pe care etapele de liberalizare a pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice, în mod deosebit a celei din urmă, îl vor avea asupra preţurilor la consumatori, precum şi în ceea ce priveşte calendarele acestor etape. Acestea pot fi potenţate de menţinerea sau chiar amplificarea instabilităţilor geopolitice din Ucraina şi/sau Orientul Mijlociu, cu posibile efecte de propagare asupra preţurilor produselor energetice de pe pieţele internaţionale", se mai menționează în raportul asupra inflației.

Supraacizarea motorinei a adăugat 0,3 puncte procentuale la inflația anuală

BNR mai arată că majorarea accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru în luna aprilie 2014 a reprezentat singurul element cu acțiune notabilă în sensul creșterii prețurilor, contribuția acesteia la rata anuală a inflației fiind estimată la circa 0,3 puncte procentuale.

"Astfel, dinamica anuală a prețurilor combustibililor a urcat la 5%, înregistrând un nivel similar și la finele trimestrului (plus 4,6 puncte procentuale față de martie 2014), în condițiile în care restrângerea ușoară a cererii a contrabalansat efectele traiectoriei ascendente a cotației internaționale a țițeiului", se arată în raportul BNR. Prețul petrolului Brent a crescut de la 107,9 dolari/baril în martie 2014 la 111,9 dolari/baril în iunie 2014, pe fondul temerilor privind eventuale întreruperi ale aprovizionării, în contextul conflictelor geopolitice din Ucraina, Libia și, spre finalul perioadei, din Irak.

BNR mai menționează că aşteptările privind inflaţia ale companiilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii s-au deteriorat uşor în trimestrul II, în contextul majorării accizei la carburanţi.

Banca centrală prognozează că inflaţia anuală a combustibililor este prognozată va atinge valoarea de 5,6% la sfârşitul anului curent şi 2,6% la finele celui viitor. Valorile sunt revizuite în sensuri divergente pentru sfârşitul anului curent şi ale celui viitor, cu 2 puncte procentuale în jos în 2014 şi, respectiv, cu 0,2 puncte procentuale în sus la finele anului 2015.

"La reconfigurarea traiectoriei inflaţiei combustibililor contribuie: valorile mai ridicate înregistrate şi, respectiv, cele preconizate ale preţului petrolului Brent, influenţa proiectată a cursului de schimb EUR/USD asupra cotaţiei RON/USD, relativ mai favorabilă în prima parte a intervalului şi mai nefavorabilă în rest, valoarea mai scăzută a componentei din trimestrul al doilea faţă de cât se anticipa în precedentul Raport asupra inflaţiei și revizuirea marginală în jos a anticipaţiilor privind inflaţia ale agenţilor economici, cu impact şi asupra acestei categorii de preţuri", se arată în documentul citat.

 Guvernul vrea să stabilească, pentru anul viitor, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, la 11,9% din consumul final brut de energie electrică, față de 11,1% anul acesta, impactul certificatelor verzi în facturile consumatorilor de curent electric urmând a se menține astfel la nivelul din 2014, de 35 lei/MWh.

"Pentru anul 2015 cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 11,9% din consumul final brut de energie electrică", se stipulează într-un proiect de hotărâre de Guvern.

Forma inițială a Legii 220/2008 privind susținerea energiei regenerabile prin certificate verzi prevedea că, în 2015, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 16% din consumul final brut de energie electrică.

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că impactul macroeconomic al măsurii va fi menţinerea contribuţiei pentru susţinerea energiei electrice din surse regenerabile de energie în factura consumatorilor finali la nivelul anului 2014, respectiv la circa 35 Lei/MWh.

Se risca o povară în facturi de 85 lei/MWh

"Acest lucru contribuie la stabilitatea macroeconomică şi păstrarea nivelului de competitivitate a produselor şi serviciilor la nivel naţional. Prin monitorizarea şi stabilirea cotei obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2015, se decuplează contribuţia plătită de consumatorii industriali şi casnici de energie electrică de efectele creşterii capacităţilor instalate în centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile, având în vedere că ANRE estimează o creştere a acestor capacităţi cu 57% la sfârşitul anului 2015 faţă de sfârşitul anului 2013", se spune în documentul citat.

Astfel, pentru 2014, ANRE a estimat o creştere susţinută a capacităţilor regenerabile instalate, cu un impact mediu al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică de cel puţin 48 lei/MWh, cu un impact imediat de creştere în factură la un nivel de circa 65 lei/MWh şi cu posibilitatea de a se ajunge la un nivel maxim de 85 lei/MWh.

Guvernul menţionează că, la nivelul lunii iunie 2014, contribuţia pentru energia regenerabilă preconizată pentru anii 2014 – 2015 în factura consumatorilor finali reprezintă circa 25% din preţul mediu ponderat al energiei electrice înregistrat pe Piața pentru Ziua Următoare de la bursa de energie OPCOM.

Pe ce s-au bazat calculele

Pentru estimarea cantităţii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare în anul 2015, pe baza metodologiei aprobată prin Ordinul ANRE nr.49/2014, ANRE a avut în vedere următoarele aspecte:

• Capacitatea electrică totală instalată în unităţi de producţie din surse regenerabile de energie la sfârşitul anului 2013 de 4349 MW, la care se adaugă în baza autorizaţiilor de înfiinţare acordate cu punere în funcţiune în anul 2014 o capacitate totală de 1393 MW şi o capacitate estimată a se instala în anul 2015 de 1104 MW. Capacităţile menţionate au fost luate în considerare cu defalcare pe tehnologii de producere şi cu factorii de capacitate rezultaţi din analizele de monitorizare.

• Numărul estimat de certificate verzi emise în 2015 a fost calculat pe baza măsurilor luate anterior de Guvern, privind reducerea numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile, precum și amânarea temporară de la tranzacţionare a unui număr de certificate verzi pentru producătorii acreditaţi până la 31 decembrie 2013.

• Preţul mediu estimat al certificatelor verzi în anul 2015 pe piaţa centralizată a certificatelor verzi s-a considerat a fi preţul minim de tranzacţionare legal stabilit inflatat cu 1,4% faţă de anul anterior.

• Pentru consumul final de energie electrică în anul 2015 s-a avut în vedere o creştere de 1,5% faţă de valoarea estimată pentru anul 2014, de 45.902 GWh.

Subvențiile au dus la supraproducție

Cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, a fost înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1% din consumul final brut de energie electrică, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevedea o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii, adoptată în primăvara acestui an, a fost evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

Legea 220/2008 prevedea că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Guvernul și-a justificat măsura prin aceea că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", afirma Guvernul. În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică.

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, preciza Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), ar fi fost de circa 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de circa 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", arăta Executivul.

Se întâmplă ceva ciudat cu marile companii de utilități din Europa: nu se mai plâng chiar atât de mult de subvențiile acordate producătorilor de energie din surse regenerabile.

Nu cu mult timp în urmă, nu trecea o lună fără ca francezii de la GDF Suez sau germanii de la E.ON să protesteze față de costurile foarte mari pe care trebuie să le suporte pentru sprijinirea producției de energie eoliană și solară, reflectate în erodarea semnificativă a profiturilor, dar și în sporirea riscurilor de apariție a unor pene grave de curent în sistemele energetice, scrie Financial Times.

De altfel, protestele lor erau ușor de înțeles. Subvenționarea producției de energie din surse regenerabile în Europa a triplat în 6 ani puterea instalată în centrale eoliene și solare. Anul trecut, regenerabilele aveau o pondere de circa 25% în mixul energetic al Germaniei, în creștere de la doar 7% în anul 2000. Până și în Marea Britanie, ponderea producției din surse regenerabile a ajuns la 15% în 2013, comparativ cu 11% în anul anterior.

Planurile inițiale ale autorităților europene nu aveau în vedere o atât de rapidă înlocuire a electricității generate din surse convenționale cu energie regenerabilă. Se preconiza că cererea de energie electrică va continua să crească an de an, astfel încât eolienele și solarele și-ar fi menținut constantă cota de piață, în pofida sporirii puterii instalate în centrale regenerabile.

Planificatorii centrali, umiliți de criză

Însă aceste planuri datau de dinainte de grava criză economică din zona euro. Consumul de curent electric a scăzut semnificativ, iar centralele electrice și solare, având costuri investiționale mai mici ca urmare a subvențiilor de stat, au ajuns să scoată de pe piață un număr important de centrale electrice convenționale, pe bază de cărbune sau gaze naturale, ieftinind totodată energia electrică pe piețele en-gros.

Pentru centralele electrice europene pe gaze, problema a fost exacerbată de boom-ul gazelor de șist din Statele Unite. Gazele naturale au devenit atât de ieftine în SUA încât producătorii de cărbune au început să exporte masiv în Europa, astfel încât prețul cu care UE importă cărbune de la americani a scăzut cu aproape o treime față de 2011.

În același timp, recesiunea din Europa a făcut ca prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon să se prăbușească, de la aproape 30 de euro/tonă în 2008 la mai puțin de 5 euro/tonă la începutul acestui an. Astfel, generarea de electricitate în termocentrale pe cărbune a ajuns extrem de ieftină și amenința să scoată cu totul din business centralele pe gaze naturale.

Marile companii europene de utilități au anunțat, din 2012 încoace, planuri de întrerupere sau scoatere din funcțiune de centrale pe gaze cu o putere instalată totală de peste 20 GW. Se estimează că, doar în 2013, investiții în centrale pe gaze cu o valoare totală de 6 miliarde de euro au fost trecute la pierderi în bilanțurile companiilor de utilități.

Probleme mari

Toate acestea reprezintă vești rele din mai multe puncte de vedere. Închiderea centralelor pe gaze amenință securitatea aprovizionării cu energie, sporește emisiile de gaze cu efect de seră și face tot mai dificilă operarea sistemelor de transport al energiei electrice, în condițiile unui volum mare de producție intermitentă din surse regenerabile. Spre deosebire de majoritatea termocentralelor pe cărbune, centralele pe gaze pot fi oprite și repornite relativ ușor și ieftin, ceea ce le face ideale pentru echilibrarea pieței de energie în momentele în care vremea nefavorabilă întrerupe producția centralelor eoliene și solare.

Cu alte cuvinte, paradoxul este următorul: boom-ul regenerabilelor, hrănit cu subvenții de stat suportate de consumatori, face cu atât mai necesare centralele pe gaze însă, totodată, le creează acestora mari probleme de rentabilitate.

Unele voci susțin că producătorii de energie convențională din Europa nu s-ar fi confruntat cu probleme atât de mari dacă ar fi investit ei înșiși mai mult în capacități instalate regenerabile. Alții spun că problemele ar fi fost mult mai mici dacă ar fi existat o interconectare mai bună între piețele și sistemele energetice ale statelor din UE.

Cu toate acestea, în ultima vreme, marile companii de utilități nu prea s-au mai plâns de subvenționarea producătorilor de energie din surse regenerabile. Una dintre explicații este că succesul campaniei lor de lobby în favoarea tăierii subvențiilor respective. Mai multe țări au operat astfel de tăieri, iar în ianuarie, Comisia Europeană a renunțat la impunerea și asumarea de ținte individuale pentru fiecare stat membru privind ponderea regenerabilelor în totalul mixului energetic, menținând doar un obiectiv general la nivelul UE.

Vor fi subvenționați ca să existe

Autoritățile pregătesc și alte măsuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în primul rând a centralelor pe gaze naturale. După ani de zile în care au subvenționat centralele eoliene și solare, cel puțin cinci țări din UE, printre care cele mai mari economii de pe continent, respectiv Germania, Franța și Marea Britanie, au pus la punct planuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în scopul întăririi securității aprovizionării cu electricitate.

Aceste planuri, al căror conținut diferă de la o țară la alta, constau în punerea la punct a unor așa-zise "mecanisme de capacitate", prin care, de exemplu, investitorii în centrale pe gaze sunt plătiți nu doar pentru cantitățile de energie produse și introduse în sistemele energetice, ci și doar pentru simpla menținere în funcțiune a acestor centrale, astfel încât acestea să poată interveni, la nevoie, pentru a compensa intermitența producției de energie eoliană și solară. În acest fel, se stimulează investițiile în noi centrale pe gaze și în întreținerea și menținerea în funcțiune a celor existente. Există semnale că aceste mecanisme de capacitate vor deveni regula în statele Uniunii Europene.

Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari. Prin aceste mecanisme de capacitate, se subvenționează menținerea în funcțiune a centralelor pe gaze chiar și atunci când nu sunt utilizate.

Până luna trecută, nu era clar în ce măsură aceste propuneri de introducere de mecanisme de capacitate erau sau nu conforme cu legislația UE privind ajutoarele de state. Însă în urmă cu două săptămâni, UE a aprobat primul astfel de set de măsuri, cel elaborat și propus de către Marea Britanie.

Potrivit firmei de avocatură Linklaters, Bruxelles-ul urmează să aprobe și alte mecanisme de capacitate, ale altor state, cu toate că aceste sisteme naționale de subvenționare produc distorsiuni la nivel european și întârzie unificarea reală a pieței de energie a UE. Un lucru e limpede, însă: ca și în cazul subvenționării regenerabilelor, și în cazul acestor mecanisme de capacitate tot consumatorii de curent electric vor fi cei care vor achita nota de plată.

Watami Co., un lanț de restaurante din Japonia cunoscut drept loc de întâlnire al salariaților corporatiști, a intrat, recent, în business-ul vânzării de energie electrică, și nu este singurul.

Numărul companiilor înregistrate să vândă energie în Japonia a crescut mai bine de două ori, ajungând la 274, de la 106 în septembrie, conform celor mai recente date ale Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei. Lista include firme cu cele mai diverse obiecte de activitate, de la restaurante precum Watami, cu sediul la Tokyo, la constructorii de locuințe Misawa Homes Co, scrie Bloomberg.

Unii dintre cei nou intrați profită de prețurile mai mari decât cele ale pieței pe care guvernul japonez a început să le garanteze producătorilor de energie din surse regenerabile acum doi ani. Aceste stimulente și subvenții, coroborate cu promisiunea autorităților de la Tokyo de a deschide piața de retail pentru mai mulți jucători, pentru a încuraja inovația și competiția, promite profituri substanțiale pentru micii producătorii de energie, care înainte erau excluși de pe această piață, rezervată până nu demult companiilor specializate de utilități din Japonia.

Lucrurile stau ca în „zilele de început ale internetului, când toată lumea, de la organizații non-profit la marile companii, devenea furnizor”, spune Tetsunari Iida, director executiv la Institute for Sustenable Energy Policies, cu sediul la Tokyo. „Sunt așteptări vagi, se crede că vor fi oportunități foarte mari, deși nu este clar încă care sunt acestea”, a adăugat el.

Reforme post-Fukushima

Japonia trece printr-o avalanșă de reforme care promit că, până în 2016, piața de energie a țării se va deschide pentru utilizatorii mici și rezidențiali, o piață estimată de Guvern la o valoare de 7,5 de mii de miliarde de yeni (74 de miliarde de dolari). Micii utilizatori, în acest caz, sunt definiți drept acei consumatori de electriciate cu contracte sub 50 KW.

În prezent, cele zece companii de utilități ale Japoniei au un monopol efectiv asupra segmentului, în timp ce piața pentru consumatori mai mari de electricitate, precum fabricile, deja s-a deschis spre competiție, după ce guvernul a liberalizat parțial piața de energie de retail în 2000 și 2005. Noile reforme, adoptate după dezastrul de la Fukushima din 2011, vor încheia ciclul de deschidere a pieței de retail, în combinație cu eforturile de a sparge monopolurile.

Schimbarea, aprobată de Parlamentul Japoniei în iunie, va permite nou intraților să alimenteze cu curent electric 84 de milioane de gospodării, mici magazine și birouri, oferind în schimb o diversitate mai mare de opțiuni pentru consumatorii de electricitate.

Prețurile la electricitate în Japonia, care se bazează pe importuri pentru a acoperi cea mai mare parte a nevoilor sale de energie, sunt mai mult decât duble față de cele din SUA și, de asemenea, deasupra nivelurilor din Marea Britanie și Franța, potrivit datelor Ministerului Comerțului. Japonia a trebuie să se bazeze și mai mult pe importurile de combustibil de la închiderea celor 48 de reactoare nucleare operaționale, pentru verificări de siguranță, după Fukushima.

Se bagă și producătorii auto și de electronice

„Se așteaptă ca o serie de companii să intre pe piața retail de energie, în contextul în care companiile energetice cresc prețurile și deschiderea pieței merge înainte”, a transmis compania de cercetare Teikoku Databank Ltd., în 8 mai, într-un raport privind nou intrații.

Divizia de energie a SoftBank Corp și producătorii auto Honda Motor Co. și Nissan Motor Co. se numără printre companiile care s-au înregistrat deja drept retaileri de electricitate.

Watami, lanțul de restaurante, a decis să intre pe piața de retail mai devreme anul acesta, cu intenția de a furniza energie regenerabilă pentru facilitățile grupului său, a spus Kohei Koide, un oficial care dezvoltă proiecte solare și eoliene pentru unitatea de energie verde a companiei.

Panasonic Corp. și Epco Co., o companie de management al energiei, au inființat un joint venture în ianuarie pentru a vinde electricitate produsă de panouri solare instalate pe acoperișurile rezidențiale. Compania vrea să atragă consumatorii oferindu-se să cumpere electricitate provenită din panourile solare instalate pe acoperișurile lor la un preț atractiv și dăndu-le ponturi de economisire a energiei, a spus Yoshiyuki Furukawa, un oficial al Panasonic responsabil de acest proiect.

Subvenții de stat

Pentru producătorii de energie regenerabilă, stimulentele guvernamentale reprezentate de garantarea de prețuri peste cele ale pieței, introduse în iulie 2012, scad riscul investițional al proiectelor și permit companiilor să urmărească oportunități de afaceri pentru a găsi chiar ele furnizori.

Unele companii de electricitate, care nu sunt companii de utilități, se oferă să cumpere energie solară la o un preț mai ridicat decât cel stabilit de guvern. Ele pot să facă asta pentru că cei care cumpără energie curată primesc bani înapoi, după ce costul suplimentar este dedus, ceea ce le permite să furnizeze electicitate la o un tarif mai mică decât cel en gros.

Joint venture-ul în care este implicat Panasonic se oferă să cumpere electritate din surse solare la un preț cu un yen mai mult decât tariful stabilit de guvern pe KWh.

„Cei care și-au instalat panouri dolare vor fi fericiți dacă noi cumpărăm electricitatea la cel mai mare preț posibil”, a spus Furukawa. „Cei fără panouri vor beneficia de asemenea, pentru că vindem mai ieftin electricitatea pe care o cumpărăm”, a adăugat el.

În afara monopolurilor

Până în prezent, piața deservită de firmele care nu sunt companii de utilități este doar cu puțin mai mare de 4% din toată electricitatea generată în Japonia, potrivit cifrelor guvernului pentru anul trecut, până la 31 martie. Unele administrații municipale se numără printre consumatorii care cumpără deja electricitate de la aceste companii.

În timp ce din ce în ce mai multe companii se întregistrează drept retaileri de electricitate, numărul celor care vând propriu-zis electricitate rămâne la doar 55 până acum, potrivit datelor ministerului comerțului pentru luna aprilie. Unii ar putea să iasă de pe piață pe măsură ce competiția crește, după ce deschiderea pieței va fi completă.

Pentru Panasonic, care furnizează baterii celulare pentru Tesla Motors Inc., scopul nu este să devină un furnizor major de electricitate, au spus executivii companiei. Mai degrabă, producătorul de electronice vrea să-și formeze o bază de clienți pentru a începe să le vândă în viitor sisteme de stocare a electricității pentru casele echipate cu panouri solare, a spus Furukawa.

Panasonic anticipează să prețurile pentru sistemele de stocare este probabil să scadă în următorii 10 ani, în timp ce prețurile energiei vor crește, creând o mai mare oportunitate pentru dezvoltare, în afara modelului tradițional de monopol pentru electricitate.

„Anticipăm că va crește semnificativ consumul de energie produsă pe plan intern în următorii zece ani”, a conchis Furukawa.

Producție casnică și tehnologii de stocare

După criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare. În prezent, Japonia este cel mai important laborator mondial al acestei mișcări pentru autonomie energetică, ce amenință tot mai mult modelul de business al sistemului energetic tradițional centralizat, vechi deja de un secol.

Astfel, echipamentele tehnologice alternative pentru producția casnică de energie electrică au ajuns să reprezinte o opțiune standard oferită de dezvoltatorii imobiliari și de companiile de construcții cumpărătorilor de locuințe noi. Cei de la Sekisui House, cel mai mare constructor de locuințe single-family din Japonia, spun că peste 80% din unitățile produse de ei sunt echipate cu panouri solare, iar jumătate – cu celule de hidrogen, o tehnologie mai puțin cunoscută și utilizată în alte părți.

Circa 40.000 de familii din Japonia și-au instalat celule de hidrogen în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor Japan Gas Association. Nu e mult, dar cererea crește rapid. Tokio Gas spune că a primit comenzi pentru 10.000 de astfel de celule între aprilie și septembrie 2013.

Compania rulează pe televiziuni un clip publicitar în care apare un personaj animat jumătate câine, jumătate țipar electric, care încearcă să-și alimenteze chitara electrică de la propriul corp, dar eșuează, ceea ce îl determină să cumpere o celulă de hidrogen.

La licitatiile din 29-30 mai 2014, Hidroelectrica a vândut pe bursa de energie 12 pachete cu livrare în bandă şi vârf, aferente perioadei 01.07.2014-31.12.2016 totalizând 270.970 MWh. Valoarea totală obţinută de Hidroelectrica în cele 12 contracte este de 50 milioane lei (aproximativ 11 milioane Euro), informează compania.

Au fost încheiate patru contracte cu Entrex Services, trei contracte cu Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi câte un contract cu Tinmar, Transformer Energy Supply, C-Gaz & Energy Distribuţie, Enel Energie şi GEN-I Bucharest.

Preţul pachetelor de vârf a depăşit 200 de lei/MWh, energia de vârf cu livrare în anul 2015 s-a vândut cu 205,43 lei/MWh, iar preţul mediu obtinut pentru energia cu livrare în trimestrul trei din anul 2014 a fost de 202,89 lei/MWh.

Amintim că în prima jumătate a lunii martie, compania vindea energie de doar 13,6 milioane de lei pe PCCB, în 12 pachete însumând 87.600 MWh, la un preţ mediu de 155,2 lei/ MWh.

În premieră pentru piaţa din România, s-a realizat o tranzacţie pentru un produs standard cu livrare în bandă pentru anul calendaristic 2016, licitaţia fiind câştigată de Enel Energie, la preţul de 180,5 lei/MWh. Acest preţ este peste media de 176,3 lei/MWh aferentă tranzacţiilor realizate cu livrare în bandă pentru anul 2015, ceea ce arată o tendinţă de creştere a preţului pentru energia vândutâ în 2015 şi 2016 comparativ cu anul curent.

Consumatorii casnici de curent electric și toți beneficiarii de tarife reglementate la energie vor plăti mai mult pentru electricitatea consumată, urmând să suporte pe facturi costurile suplimentare generate pentru producătorii de energie de introducerea impozitului pe construcțiile speciale, așa-numita "taxă de stâlp" și, pe viitor, de orice taxe și impozite noi impuse de stat, care generează astfel de costuri suplimentare.

Potrivit unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prețurile pentru energia electrică vândută pe bază de acte reglementate vor putea fi ajustate în situația în care, în cursul anului, devin scadente taxe și impozite noi, care nu au fost luate în considerare la stabilirea prețurilor în vigoare.

Proiectul modifică și completează Metodologia de stabilire a prețurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 83/2013.

Astfel, în rândul costurilor suplimentare înregistrate în anul anterior care pot fi luate în considerare de către ANRE la stabilirea prețurilor reglementate pentru anul în curs au fost incluse și cele legate de nerecunoașterea integrală la stabilirea, respectiv ajustarea prețurilor reglementate pentru anul anterior, a sumelor datorate pentru anul respectiv, corespunzătoare taxelor și impozitelor instituite prin acte normative.

În plus, prețurile medii reglementate pentru energia electrică pot fi ajustate, din inițiativa ANRE sau la solicitarea producătorilor participanți la contractele reglementate, la începutul semestrului II al fiecărui an contractual, în cazul în care ȋn cursul semestrului I al aceluiași an ajung la scadență sau au fost plătite, total sau parțial, taxe și impozite noi, care nu au fost luate ȋn considerare la stabilirea prețurilor ȋn vigoare.

Efecte neluate în calcul

Măsura privind introducerea impozitului pe construcţii speciale trebuia mai bine pregătită şi discutată cu mediul de afaceri, întrucât sunt speţe pe care iniţiatorii nu le-au avut in vedere, Guvernul căutând soluţii pentru a aduce modificări, a declarat, marți, Dragoş Andrei, consilier de stat al premierului Ponta.

"În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte", a afirmat marţi Andrei la Forumul Naţional al IMM-urilor 2014.

Nuclearelectrica a obținut în primul trimestru al acestui an un profit net de 102 milioane de lei, cu 30% mai redus decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, motivul principal al scăderii fiind acela că, pentru perioada de 3 luni încheiată la 31 martie 2014, a fost preliminată o cheltuială cu impozitul pe construcții speciale în cuantum de 22 milioane lei. În textul raportului Nuclearelectrica pe T1 se precizează că reducerea profitului net a fost cauzată de "scăderea veniturilor din exploatare, din cauza scăderii prețurilor de vânzare a energiei electrice, a creșterii cheltuielilor cu plate impozitelor și taxelor și a creșterii cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe."

Consilierul lui Ponta a arătat că, după şedinţa de Guvern de marţi, în care s-au adoptat normele metodologice care clarifică modul de achitare a impozitului pe construcţii, prin hotărâre, a avut o discuţie cu ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, la care a fost prezent şi premierul, privind soluţiile pentru eliminarea speţelor apărute în urma aplicării acestui impozit.

"După şedinţa de Guvern, am avut o discuţie cu ministrul Ioana Petrescu, la care a asistat şi premierul. Suntem foarte preocupaţi cum putem astăzi să găsim portiţe să modificăm cu prilejul adoptării unei legi - ordonanţa se va transforma în lege - să evităm aceste probleme", a precizat Andrei.

Ponta cel arogant

Normele au fost aprobate după ce mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri au reclamat că nu ştiu încă în mod clar cum trebuie calculat impozitul, deoarece nu există norme de aplicare, deşi noua taxă a fost introdusă de la începutul anului, iar prima plată aferentă trebuie efectuată până la 26 mai.

Problema i-a fost reclamată direct şi premierului Victor Ponta, în urmă cu două săptămâni, într-o discuţie cu directorii companiei Electromagnetica Bucureşti, aceştia spunând că nu au încă o idee clară legată de modul în care "s-ar pune problema privind taxa pe lucrări speciale".

Tot în acea zi, înainte să ajungă la Electromagnetica, premierul Ponta a fost întrebat de jurnalişti ce se va întâmpla cu "taxa pe stâlp", deoarece ar trebui să fie încasată până pe 26 mai şi nu există norme de aplicare, şi a răspuns: "Cam de vreo 100 de ori v-am zis, vă mai zicem a 101-a oară şi o să mă întrebaţi din nou, şi anume: ne-am întâlnit şi cu mediul de afaceri, toată lumea a înţeles foarte clar ce are de raportat şi ce are de plătit. Mai departe, ce să vă spun?".

Bani pentru reducerea CAS în an electoral

Guvernul a introdus de la începutul anului un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei.

Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

La sfârşitul lunii aprilie, premierul Ponta a declarat că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.

Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a precizat că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de un miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Impactul bugetar al unei reduceri a CAS cu cinci puncte calculat pentru al doilea semestru din acest an este de 2,6 miliarde lei.

O cursă este în derulare la nivel mondial, pentru deblocarea uneia dintre cele mai vaste resurse neexploatate de energie nepoluantă – oceanul, iar China se evidențiază drept un important teren de testare, grație litoralului vast.

Acest lucru ar putea ascuți concurența cu companiile vestice în acest domeniu, mai ales că investitorii din China încep să folosească tehnologii dezvoltate cu în joint venture cu parteneri occidentali, pentru a se extinde rapid, scrie The Wall Street Journal.

Există trei tehnologii de bază pentru exploatarea energetică a mărilor și oceanelor: turbine subacvatice care trag energia din reflux și din curgerea curenților generați de maree, dispozitive plutitoare aflate la suprafață care se bazează pe mișcarea valurilor și sisteme care exploatează diferențele de temperatură ale apei.

Primul generator comercial din lume conectat la rețea care utilizează curenții mareici a fost instalat în Irlanda de Nord în 2008. Compania germană Siemens AG, un mare investitor în energia valurilor și a curenților mareici (energie mareo-motrică) estimează că doar curenții mareici ar putea alimenta cu energie la un moment dat 250 de milioane de gospodării din toată lumea. Și francezii de la Alstom SA dezvoltă această tehnologie.

Poligon de testare

Având peste 17.700 de kilometri de litoral bogat în potențial energetic și un nivel tot mai înalt de poluare, China este văzută de mulți experți drept locul ideal de testare pentru tehnologiile de exploatare a energiei regenerabile din mări și oceane.

China avansează cu investițiile în acest sector, iar companii străine, inclusiv Lockheed Martin Corp., cu sediul în SUA, testează echipamente și încheie acorduri de tip joint venture în această țară.

Printre proiectele aflate în faza de studiu care au susținere din partea Chinei se numără peretele dinamic pentru captarea energiei curenților mareici, cu turbine care folosesc lame curbate proiecate astfel încât să permită țiparilor și peștilor să treacă în siguranță.

Dacă va fi aprobat, peretele ar putea furniza la fel de multă electricitate cât două reactoare mari nucleare și jumătate și ar costa circa 30 de milioane de dolari. Printre investitori se numără guvernul olandez și un consorțiu format din opt companii din Olanda, inclusiv firmele de inginere Arcadis NV și Strukton Groep NV.

Acest plan face ca alte proiecte pe bază de energie a mării să pară minuscule și ar putea produce electricitate mai ieftin decât fermele eoliene offshore, spune Dimitri de Boer, un consilier pentru mediu și schimbări climatice la United Nations Industrial Development Organization.

Proiectul implică construirea unui perete perpendicular pe coastă, care să fie apoi ramificat în formă de T, extins pe o lungime de aproximativ 32 de kilometri și împânzit cu turbine care ar canaliza și concentra energia curenților. Beijingul a alocat 3,3 milioane de dolari pentru studiile de fezabilitate care sunt în derulare în China. Construcția este la cel puțin un deceniu depărtare, deși descoperirile inițiale au sugerat că apele puțin adânci de lângă coastele chineze, coreene și europene ar putea fi adecvate.

Sume mari alocate

„China este vârf de lance în dezvoltarea tehnologiei pentru exploatarea energiei regenerabile a mărilor și oceanelor”, spune de Boer.

A produce energie din mare este încă mult mai scump decât a extrage din cărbune, petrol, reactoare nucleare sau vânt, iar unele tehnologii care sunt testate în prezent în China s-ar putea dovedi nefezabile din punct de vedere practic și comercial.

Din 2010, Beijing a cheltuit aproape un miliard de yuani, respectiv aproximativ 160 de milioane de dolari, pe proiecte legate de energia din mare, explică Wang Chuankun, un fost șef al comisiei pentru energia oceanului din cadrul asociației academice China Renewable Energy Society.

Per ansamblu, investițiile private în proiecte pentru exploatarea energiei regenerabile a mărilor și oceanelor în Europa au ajuns la aproximativ 825 de milioane de dolari în ultimii șapte ani, iar Departamentul Energiei din SUA susține câteva proiecte de cercetare pe coasta Pacificului. Și Chile, Australia și alte țări au proiecte substanțiale în derulare.

Energie termală oceanică

Mulți oameni din industrie cred că totuși China va fi cheia. Lockheed lucrează cu conglomeratul chinez Reignwood Group pentru a construi prima centrală electrică pe baza conversiei energiei termale a oceanului. Companiile intenționează să decidă până în luna iunie unde anume în Asia să construiască facilitatea de 10 MW, care va folosi apă caldă de la suprafața mării pentru a încălzi amoniac, care are un punct de fierbere scăzut, făcând ca aburii să pună în mișcare o turbină fără emisii de dioxid de carbon.

Aburul este ulterior condensat folosindu-se apă mai rece de la adâncime, iar ciclul este repetat, producându-se un flux constant de energie care costă aproximativ 15 cenți/KWh, mai scump decât electricitatea produsă de centralele nucleare, dar mult sub costul de 22 de cenți al celei produse de turbinele eoliene offshore, potrivit U.S. Energy Information Administration. O putere instalată de 10 MW este suficientă pentru a alimenta aproximativ 10.000 de gospodării occidentale.

Lockheed crede că construirea unor generatoare la nivelul companiilor de utilități, care sunt de 10 ori mai mari, ar fi viabilă economic și tehnic, spune Dan Heller, vicepreședintele companiei și responsabil cu noile proiecte de dezvoltare.

Proiecte masive

Atlantis Resources Ltd. construiește cel mai mare proiect mondial pentru exploatarea energiei curenților mareici, pentru a alimenta cu energie 200.000 de gospodării din nordul Scoției folosind sute de generatoare plasate pe fundul mării. Compania, care are sediul la Singapore și este listată la Londra, a semnat anul trecut un acord cu chinezii de la Dongfang Electric Machinery Co. pentru a produce turbine subacvatice ieftine, cu o capacitate de 1,5 MW. Atlantis a decis recent să lucreze cu Lockheed pentru a îmbunătăți designul turbinelor de pe fundul mării.

Atlantis intenționează anul acesta să instaleze o turbină pentru cel mai mare proiect al guvernului chinez de testare a curenților, aproape de Shanghai.

Compania Eco Wave Power, cu sediul în Israel, lucrează cu guvernul provinciei Zhejiang din China pentru a evalua trei perimetre pentru un generator activat de valuri, cu o capacitate de 50 MW, care folosește dispozitive plutitoare ancorate pe pontoane. Fiecare ponton de 70 de metri ar folosi 10 dispozitive flotante pentru a produce un MW de energie. S.D.E. Ltd., tot din Israel, contruiește un al treilea sistem activat de curenți și valuri folosind baraje, în orașul chinez sudic Guangdong.

Un nou război comercial?

Unii experți prognozează că cooperarea dintre pionierii energiei marine occidentali și chinezi s-ar putea transforma într-o competiție aprinsă pe măsură ce piața se dezvoltă, repetând ceea ce s-a întâmplat în sectorul energiei eoliene și solare. Un document strategic al Comisiei Europene din ianuarie a avertizat în legătură cu viitoarea concurență din partea companiilor străine pentru o piață evaluată ca având un potențial de sute de miliarde de dolari și a îndemnat guvernele UE să susțină proiectele interne.

„Fără îndoială, vom vedea o creștere a numărului de dispute între companiile chineze și străine pe tema patentelor tehnologiilor pentru energia regenerabilă, inclusiv pentru energia marină”, a spus Xiang Wang, un avocat al Orrick, Herrington and Sutcliffe, cu sediul la Beijing. Creșterea rapidă a cotei de piață a companiilor chineze în industria producătoare de echipament pentru sectoarele eolian și solar au determinat SUA și UE să ia măsuri antidumping și împotriva subvențiilor în ultimii doi ani și a alimentat dispute pe tena patentelor.

Mulți executivi din domeniul energiei alternative speră, totuși, că implicarea Chinei va aduce mai aproape ziua în care energia marină va deveni o parte semnificativă din mixul energetic global.

„Tehnologia pentru captarea valurilor mării este o stea în devenire în sectorul energiei regenerabile”, spune Shmuel Ovadia, CEO al S.D.E. Ceea ce se întâmplă în China „ar putea inspira alte țări și entități pentru a susține tehnologiile pentru exploatarea energiei valurilor”, a conchis el.

Majorarea accizelor a scumpit combustibilii cu 3,6% în aprilie comparativ cu martie, în timp ce energia electrică s-a ieftinit luna trecută cu aproape 1%, iar gazele – cu 0,85%.

Ca urmare a majorării accizelor de la 1 aprilie, combustibilii s-au scumpit cu 3,6% luna trecută, față de martie, iar de la începutul anului scumpirea a fost de 4,85%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Lunar, prețul la combustibili s-a majorat cu 1,12% în ianuarie, 0,49% în februarie și 0,03% în martie.

Combustibilii se vor scumpi, anul acesta, cu 5,4%, mai mult decât dublu față de cât se estima inițial, ca urmare a majorării și modificării algoritmului de calcul al accizelor, și vor contribui cu 0,5 puncte procentuale la rata anuală a inflației pe 2014, prognozată de Banca Națională a României la 3,5%, estima BNR în ultimul său raport asupra inflației, dat publicității în februarie.

De altfel, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an chiar cu 0,5 puncte procentuale în februarie 2014, de la estimarea de 3% făcută în noiembrie 2013 la 3,5%.

"Rata anuală a inflaţiei combustibililor se va înscrie pe un trend ascendent în prima parte a intervalului de proiecţie, atingând nivelul de 5,4% la sfârşitul anului curent (revizuit în sus cu 3,2 puncte procentuale), pe fondul modificării regimului fiscal privitor la accize", se afirmă în raportul BNR asupra inflației.

Curent și gaze mai ieftine

În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu aproape 1% (0,98%) în aprilie față de martie, ceea ce a făcut ca, în comparație cu începutul anului, curentul electric să fie mai ieftin cu 0,13%, compensându-se scumpirea lunară de 0,86% din ianuarie. În februarie și martie, prețul energiei electrice a stagnat.

Pe 28 martie a intrat în vigoare o hotărâre de Guvern prin care cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, este înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii a fost, potrivit Guvernului, evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

În aprilie față de martie, gazele naturale s-au ieftinit cu 0,85%. De la începutul anului, gazele s-au scumpit cu doar 0,30%. Lunar, doar în ianuarie s-a consemnat o majorare a prețului la gaze, cu 1,17%, în următoarele două luni prețul acestora stagnând.

Ieftinirea cumulată din aprilie se datorează reducerilor de prețuri de care au beneficiat consumatorii industriali de pe piața liberă, majoritari ca pondere în totalul consumului, reduceri care au compensat majorarea cu 2% a prețului reglementat pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei industriali.

Reducerile de prețuri de pe piața liberă au survenit ca urmare a reducerii consumului și a modificării formulei de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor românești la gaze la cele din UE. Formula a fost modificată astfel încât să țină cont de prețurile efective rezultate din tranzacțiile dintre vânzători și cumpărători și nu de cel reglementat impus de stat, mai mare în actualele condiții economice.

Per total, scumpire de doar 0,05%

Prețul energiei termice a stagnat în aprilie față de martie, iar de la începutul anului s-a consemnat o scumpire de 0,24%. Lunar, încălzirea s-a scumpit cu 0,21% în ianuarie și cu 0,03% în martie, stagnând ca preț în februarie.

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%.

Cumulat, grupa energie electrică, gaze și încălzire centrală a cunoscut o ieftinire de 0,83% în aprilie față de martie, iar față de începutul anului s-a consemnat o scumpire cu doar 0,05%. Lunar, grupa s-a scumpit cu 0,89% în ianuarie și a stagnat ca preț în următoarele două luni.

Dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile și reducerea prețurilor en-gros la electricitate sunt bune pentru consumatori și pentru societate în general, însă trebuie compensate cu construirea de capacități de generare stabile, predictibile, pe termen lung, care să compenseze intermitența producției centralelor eoliene sau solare, iar centralele nucleare rămân cea mai bună opțiune în acest sens, inclusiv din rațiuni de mediu, spune Edward McGinnis, adjunct al secretarului de stat pentru Energie al Statelor Unite și președinte al International Framework for Nuclear Energy Cooperation (IFNEC), într-un interviu acordat Energy Report.

Energy Report: Ce părere aveți despre obiectivul politic al Germaniei, care a decis să își închidă treptat toate centralele electrice nucleare până în 2025 și să le înlocuiască cu capacități de producție de energie din surse regenerabile?

Edward McGinnis: Ca președinte al IFNEC, organizație care numără 63 de țări, pot să vă spun că avem de a face cu o mare diversitate de politici naționale în domeniul energiei nucleare, iar organizația noastră respectă și promovează dreptul fiecărei națiuni de a-și decide singură mixul energetic pe care îl consideră potrivit, în beneficiul cetățenilor ei. Fiecare țară se află într-o situație particulară, unică, din punct de vedere energetic, nu există o rețetă unică pentru toate. Tot ceea ce ne propunem să facem la IFNEC este să promovăm utilizarea responsabilă și sigură a energiei nucleare. Restul depinde de fiecare țară în parte, dacă decide sau nu să-și dezvolte capacitățile de producție de energie nucleară. 

Unele state europene membre ale IFNEC au decis să își dezvolte capacitățile nucleare, altele să întrerupă această dezvoltare, iar unele, precum Germania, chiar să renunțe treptat la energia nucleară. Dincolo însă de aceste politici naționale specifice, este limpede că orice țară are nevoie de siguranță, permanență și predictibilitate în aprovizionarea cu energie, aprovizionare care să fie și sustenabilă din punct de vedere al protecției mediului, adică să răspundă provocărilor ridicate de încălzirea globală. De asemenea, cetățenii au nevoie de energie accesibilă din punct de vedere al prețului.

Energy Report: Cum vedeți viitorul energiei nucleare după dezastrul de la Fukushima?

Edward McGinnis: Vă pot spune că astăzi, după Fukushima, se află în construcție peste 70 de centrale nucleare în întreaga lume, ceea ce dovedește că numeroase țări au decis să demareze sau să continue dezvoltarea de capacități de producție de energie nucleară și să se bazeze pe această resursă, în pofida a ceea ce s-a întâmplat în Japonia. De asemenea, așa cum obișnuim să spunem în industria nucleară, dacă undeva s-a petrecut un accident, peste tot s-a petrecut un accident, efectul nu se oprește la granița țării unde a avut loc acesta. De aceea este nevoie de cooperare internațională și de schimb de informații, pentru a putea preîntâmpina și a reduce riscul de producere a unor astfel de evenimente. Avem chiar datoria de a face asta.

Energy Report: Unele proiecte de construire de centrale nucleare întâmpină probleme din cauza faptului că, urmare a recesiunii, care a redus consumul, și a subvenționării energiei regenerabile, prețurile en-gros la electricitate au scăzut foarte mult, iar investitorii nu vor să se implice fără ca guvernele să le garanteze pe termen lung prețuri peste nivelul celor din piață. Cum vedeți această situație?

Edward McGinnis: În primul rând, trebuie spus că scăderea prețurilor la electricitate este un lucru pozitiv pentru consumatori. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne gândim la surse sigure permanente de aprovizionare cu energie pe termen lung, iar poate cea mai mai importantă dintre acestea este producția de energie nucleară, care are, în plus, avantajul de a fi pozitivă din punct de vedere al mediului și al schimbărilor climatice. Cheia securității energetice este diversitatea surselor de producție. Într-un mix energetic echilibrat, este nevoie de energie nucleară. Iar capacitățile de producție nucleare sunt proiectate să dureze decenii. De exemplu, în SUA avem centrale nucleare licențiate pentru o durată de viață de 60 de ani.

Însă pentru a le construi și a le pune în funcțiune, este nevoie de investiții substanțiale de capital. Admit că, în acest moment, este o mare provocare să găsești finanțare pentru astfel de proiecte, dar asta nu înseamnă că nu e nevoie de așa ceva. Este un lucru bun că, în multe țări, cetățenii au parte de prețuri scăzute la electricitate, dar ca oficial guvernamental spun că este de datoria autorităților să gândească strategic, pe termen lung, astfel încât aprovizionarea cu energie să nu depindă doar de surse intermitente și cu predictibilitate scăzută, cum ar fi regenerabilele. Și în energie este valabilă maxima că nu trebuie puse toate ouăle în același coș. Este nevoie de echilibru între preț, pe de o parte, și stabilitate și predictibilitate, pe de altă parte.

Energy Report: Spuneți, deci, că ar fi vorba de a găsi un echilibru între subvenționarea surselor regenerabile de energie în termen de preț și subvenționarea investițiilor în energia nucleară?

Edward McGinnis: Multe state, inclusiv SUA, ar prefera să aibă un procent cât mai mare din mixul energetic provenit din surse regenerabile. Acest lucru ridică și niște probleme, în primul rând de predictibilitate, dat fiind intermitența generării de energie din surse regenerabile. Se depun mari eforturi pentru a se rezolva această problemă, inclusiv pentru dezvoltarea de tehnologii de stocare a energiei produse de centralele eoliene și solare. Tocmai de aceea este nevoie de energie nucleară, care să completeze și să compenseze producția din surse regenerabile.

Energy Report: Energia nucleară ar putea fi o soluție pentru ca statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, să-și sporească independența energetică?

Edward McGinnis: Știu că circa 20% din necesarul de energie electrică al României este asigurat de către centrala nucleară de la Cernavodă. Ei bine, în SUA, procentul este aproape similar, undeva pe la 19%. Energia nucleară nu este importantă doar din punct de vedere al siguranței, permanenței și predictibilității alimentării cu electricitate. Ca să vă faceți o idee, faptul că aproape 20% din necesarul de energie al SUA provine din producția centralelor nucleare face ca, anual, în Statele Unite să se emită 600 de milioane de tone metrice de dioxid de carbon mai puțin. Asta înseamnă că, proporțional, centrala de la Cernavodă aduce aceleași beneficii României în termeni de protecție a mediului și de combatere a schimbărilor climatice.

Brazilia ar putea lansa o campanie pentru a-i încuraja pe brazilieni să folosească energia electrică mai eficient, pentru a preveni penele de curent în timpul Cupei Mondiale, guvernul susținând însă că nu va trece la măsuri directe de raționalizare a consumului de electricitate.

Ministrul pentru Minerit și Energie, Edison Lobão, a spus că guvernul crede că riscul unor pene masive de curent înainte de sezonul ploios, care începe spre finalul lunii noiembrie, este foarte scăzut, dar că, în cazul în care cantitatea de precipitații nu crește până în aprilie, lăsând fără apă hidrocentralele pe care se bazează în proporție covârșitoare sistemul energetic al țării, brazilienilor li s-ar putea cere să reducă cererea de electricitate în mod voluntar, scrie The Wall Street Journal.

Ministrul a spus că nu vor fi implementate măsuri de raționalizare a curentului electric, care ar fi o durere de cap politică pentru președintele Dilma Rousseff, care se pregătește să găzduiască Cupa Mondială în iunie și iulie și să candideze pentru un nou mandat la alegerile naționale din octombrie.

„Nu lucrăm cu ipoteza raționalizării electricității”, a declarat Lobão, pentru The Wall Street Journal. „Avem convingerea că nu va fi necesar”, a afirmat ministrul.

Spectrul lui 2001

În 2001, guvernul președintelui Fernando Henrique Cardoso a introdus întreruperile programate de curent și i-a amendat pe cetățenii care nu își reduceau consumul.

„Nu intenționăm să îi taxăm mai mult pe cei care nu economisesc energia”, a spus ministrul. „Nu vom repeta ce s-a întâmplat în 2001”, a subliniat el.

Brazilia se confruntă cu una dintre cele mai severe secete din ultimele decenii și unii analiști cred că sunt șanse mari ca electricitatea să trebuiască să fie raționalizată anul acesta, poate chiar în lunile iunie și iulie, când Brazilia va găzdui Cupa Mondială. Analiștii de la banca braziliană de investiții Brasil Plural au spus, într-un raport asupra pieței de la începutul lunii, că ei cred că raționalizarea energiei electrice nu poate fi evitată.

Aproximativ două treimi din capacitatea de generare a țării vine din hidrocentrale. Chiar dacă pot fi surse de electricitate ieftină, ele pot deveni vulnerabile pe o perioadă prelungită fără precipipații.

Generatoare autonome

Chiar dacă sunt îngrijorări cu privire la stocuri, cererea continuă să crească. Compania braziliană federală de planificare și strategie din domeniul energiei, Empresa de Pesquisa Energética, a spus că cererea de curent electric din Brazilia a fost cu 8,6% mai mare în februarie comparativ cu aceeași lună a anului trecut, din cauza temperaturilor ridicate și a numărului mare de zile lucrătoare.

Pentru a evita orice probleme în timpul meciurilor din cadrul Cupei Mondiale, guvernul a instalat câte două generatoare autonome de electricitate la fiecare dintre cele 12 stadioane care vor găzdui jocurile, a spus ministrul, adăugând că nu e niciun risc de pană de curent în timpul acestor meciuri.

Ministrul a spus că e improbabil ca cererea de curent electric să crească la niveluri de vârf în timpul Cupei Mondiale, din moment ce consumul mai mare cauzat meciuri și de afluxul de vizitatori străini ar trebui să fie echilibrat de consumul mai redus al companiilor și fabricilor, activitatea acestora urmând să fie redusă sau chiar întreruptă în zilele de meci.

Unii analiști au sugerat că guvernul ar trebui să ia măsuri mai devreme, în loc să aștepte lunile aprilie sau mai. Ministrul a spus că guvernul nu vrea să înceapă programul de eficientizare înainte ca acesta să fie absolut necesar, pentru a evita răspândirea unor temeri de pene de curent propriu-zise. A lua măsuri acum „ar putea fi înțeles ca începutul raționalizării”, a spus ministrul.

Termocentrale scumpe

Recent, guvernul a anunțat că se așteaptă să plătească aproximativ 9,3 miliarde de dolari anul acesta pentru a acoperi costul ridicat al energiei electrice generate de termocentrale, care au fost pornite pentru a compensa activitatea hidrocentralelor, afectată de secetă.

Ministrul a spus că guvernul a ales să nu crească facturile la electricitate anul acesta pentru că nu știe în prezent de câți bani în plus va fi nevoie. El a negat că ar fi vorba de o decizie politică într-un an electoral și a spus că facturile consumatorilor ar trebui să crească în 2015.

Termocentralele pot fi de șase ori mai scumpe de operat decât hidrocentralele, scrie bnamericas.

Perspectiva unui deficit de energie electrică a dus la reînnoirea apelurilor ca guvernul să își diversifice mai mult capacitatea de producție de energetie, prin încurajarea surselor regenerabile.

Majorarea dramatică a costurilor cu energia electrică îi obligă pe patronii unora dintre cele mai mari companii din industria grea britanică să întrerupă activitatea acestora în așa-numitele momente de vârf de sarcină, când consumul de curent electric la nivel național este la cote maxime, astfel încât imagini precum furnale stinse sau salariați tremurând de frig pe întuneric în birouri și săli de masă sunt tot mai frecvente în Marea Britanie.

Directorii companiilor spun că acest scenariu, tipic, până nu demult, pentru lumea a treia, se repetă tot mai des, întrucât companiile încearcă să evite consumul de curent electric în momente de vârf de sarcină, când prețurile la energie pot crește și de 300 de ori comparativ cu alte perioade din zi, ca urmare a unor reglementări specifice bizare ale sectorului energetic din Marea Britanie, scrie Financial Times.

Mark Broxholme, de la Tata Steel, spune că divizia sa specializată în fabricarea de aliaje folosite în industria auto și cea aeronautică, și-a întrerupt activitatea săptămâna trecută în fiecare zi între orele 16 și 18. Asta după ce, când a continuat să funcționeze în timpul unei perioade de vârf de sarcină de o jumătate de oră, costurile cu curentul electric consumat în acel interval s-au ridicat la 1 milion de lire sterline.

Reindustrializare din părți

Reprezentanții mediului de afaceri britanic spun că, în pofida retoricii guvernului de la Londra, potrivit căreia autoritățile doresc rebalansarea economiei britanice, dominate în prezent de sectorul serviciilor (în primul rând financiare), spre o mai mare pondere a producției industriale, costurile mari cu energia electrică le afectează capacitatea de a-și onora comenzile.

"Această rebalansare va rămâne o iluzie până nu se va face ordine în politica energetică. Ne confruntăm cu probleme specifice lumii a treia", spune Tony Pedder, șeful producătorului de componente de oțel Sheffield Forgermasters.

Compania, cu afaceri de 100 de milioane de lire sterline anual, este furnizor pentru industria nucleară și de apărare din întreaga lume. Pedder se așteaptă ca activitatea să fie întreruptă de circa 30 de ori în această iarnă, pentru reducerea costurilor cu energia electrică.

Încălzitul apei pentru ceai = 27 de lire sterline

Toate acestea sunt rezultatul unor reglementări bizare, specifice sectorului energetic britanic, privind modul în care marii consumatori industriali de energie sunt taxați pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

Acest tarif este calculat nu în funcție de consumul anual al acestora, ci în funcție de cât de cantitatea consumată de cei mai intensivi 100.000 de consumatori în timpul a trei perioade de vârf de sarcină de jumătate de oră, nedezvăluite, dintre lunile noiembrie și februarie. Tariful este perceput retroactiv și, în compensație, consumatorii beneficiază de tarife anuale mai mici pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

"În perioadele de vârf de sarcină, ne costă 27 de lire sterline doar să încălzim apa pentru ceai, ca să nu mai vorbim de încălzirea spațiilor de lucru. În cele din urmă, le spunem muncitorilor să se adune în sala de mese, pentru că nu ne permitem să continuăm să funcționăm în aceste intervale", spune Pedder.

Sistem "absolut dement"

Dat fiind prețurile uriașe la curent electric din aceste perioade de vârf de sarcină, companiile au încercat să ghicească care sunt acestea și să-și reducă consumul în decursul lor.

"Este un sistem absolut dement, iar situația se înrăutățește din ce în ce mai mult", conchide directorul general al Sheffield Forgermasters.

În schimb, autoritatea de reglementare în energie din Marea Britanie ia apărarea sistemului, susținând că este corect ca marii consumatori industriali să fie taxați pentru cât consumă în perioade de vârf de sarcină.

"Asta îi stimulează pe utilizatori să evite consumul în perioade de vârf de sarcină, ceea ce reduce nevoia de investiții suplimentare în rețelele de transmisie. Nu avem nici un semnal cum că marii consumatori industriali și-ar întrerupe activitatea mai des decât este necesar", spun reprezentanții instituției de reglementare.

Energie cu 50% mai scumpă

Luiz Sang, directorul Celsa Manufacturing, unul dintre cei mai mari producători de oțel din UK, spune că fabrica a fost închisă zilnic iarna aceasta, în perioade de vârf de sarcină, întreruperile de activitate durând până la 3 ore. Potrivit acestuia, costurile companiei cu energia electrică consumată pe vârf de sarcină ar putea ajunge la 2,5 milioane de lire sterline.

"Suntem nevoiți să ne întrerupem activitatea de 20-30 de ori pe an, ceea ce nu doar că ne dă planurile peste cap, dar ne sporește și costurile operaționale. Însă în caz contrar, costurile cu energia ar fi și mai mari", spun și reprezentanții producătorului de oțel SSI.

Potrivit indienilor de la Tata, costurile cu energia sunt cu 50% mai mari în Marea Britanie decât în Franța sau Germania. Divizia de produse din oțel a companiei din UK plătește facturi de curent electric de circa 75 de milioane de lire sterline pe an. Anul acesta, factura va fi cu 2,5 milioane de lire sterline mai mare decât cea din 2013, estimează reprezentanții companiei.

Unele state, precum Germania, își scutesc industriile mari consumatoare de electricitate de subvenționarea producției de energie din surse regenerabile. Companiile britanice vor și ele scutiri similare.

Înghețăm la muncă pentru combaterea încălzirii globale

Cei de la grupul de lobby UK Steel spun că tarifele de rețea au crescut ca urmare a scăderii consumului total de energie, care a făcut ca aceeași factură să se împartă la mai puțini utilizatori. Un alt motiv de majorare este reprezentat de investițiile necesare în upgradarea rețelelor, în scopul conectării de noi centrale producătoare de energie din surse regenerabile, care au prioritate la preluarea în sistem.

"Dacă subvențiile pentru regenerabile nu vor fi reduse, industria grea va suferi pagube ireparabile. Nu e normal să sacrificăm economia de dragul luptei împotriva încălzirii globale", spun reprezentanții UK Steel.

În acest timp, mai multe companii își închid diviziile britanice mari consumatoare de energie și relochează activitățile în jurisdicții mai avantajoase din acest punct de vedere. Producătorul de cilindre pentru industria de petrol și gaze Pressure Technologies preferă să-și transporte produsele în Italia pentru a fi tratate la temperaturi înalte și să le aducă ulterior înapoi, din simplul motiv că este mai ieftin așa decât să execute aceeași operațiune la fabrica sa din Sheffield.

Suma totală facturată consumatorilor de energie electrică, reprezentând contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, a crescut cu 15,5% anul trecut, la 1,072 miliarde lei, față de 928,87 milioane lei în 2012, ca urmare a majorării de către stat a bonusurilor acordate producătorilor beneficiari ai schemei de sprijin.

Pentru anul 2013, acest bonus a fost stabilit la 0,0231 lei/KWh, în creștere cu 25% față de cel aferent anului 2012, de 0,0185 lei/KWh.

Pe de altă parte, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență care a beneficiat de schema de sprijin a scăzut în 2013, cu 8,3%, de la 6.008 la 5.509 GWh.

Mai mult export, mai puține economii

Cantitatea de energie electrică facturată consumatorilor finali, inclusiv cea consumată de furnizori și producători în regim de autofurnizare/autoconsum, la care s-a aplicat contribuția de cogenerare, s-a redus cu 3,2%, de la 46.450 la 44.930 GWh.

În schimb, cantitatea de energie electrică exportată la care s-a aplicat contribuția de cogenerare a crescut, în 2013, cu 77%, de la 1.108 la 1.959 GWh.

Asta în timp ce economia de combustibil realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficiență beneficiare de bonus a stagnat anul trecut, chiar scăzând ușor, cu 0,2% (8 GWh), de la 3.498 la 3.490 GWh.

Bonus redus și rambursări de subvenții

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013.

Reducerea a fost operată după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%. Contribuția pentru cogenerare mai este datorată și de către furnizorii care exportă energie electrică.

"Având în vedere situaţia economică dificilă, nivelul de trai scăzut al populaţiei şi problemele cu care se confrunt marii consumatori de energie, s-a ajuns, printre alte măsuri,și la necesitatea reducerii cuantumului facturii de energie electrică, prin diminuarea contribuţiei pentru cogenerare. (...) O parte din producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare care au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă vor trebui sa¬-şi diminueze veniturile în anul 2014, prin achitarea supracompensării aferente anilor 2011, 2012 şi 2013", ceea ce presupune virarea de către producători a bonusului excesiv încasat către administratorii schemei de sprijin, Transelectrica și OPCOM, se afirma în nota de fundamentare a hotărârii de Guvern prin care s-a redus contribuția pentru cogenerare.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Germania sfidează Comisia Europeană

În pofida opoziției Comisiei Europene, numărul de consumatori industriali intensivi de energie din Germania care urmează să fie scutiți anul acesta de suprataxa destinantă sprijinirii producției de energie din surse regenerabile a fost majorat de la 1.720 la 2.098, iar costurile acestei scutiri cresc, astfel, de la 4 la 5,1 miliarde euro, potrivit Biroului Federal pentru Economie și Export (BAFA), citat de Der Spiegel.

Întreprinderile industriale germane, în special cele care consumă mult curent electric, nu trebuie să plătească aproape niciodată suprataxa pe energie regenerabilă (EEG). Scutirea trebuie să le conserve competitivitatea.

Comisia Europeană vrea să pună capăt acestei scutiri, căci, în viziunea Executivului european, sute de firme germane, care nu sunt în competiție internațională, sunt avantajate. Aceste pierderi trebuie să fie susținute de ceilalți clienți.

BASF amenință cu relocarea

Pe de altă parte, Germania vrea să elimine scutirea pentru energia electrică produsă de acele întreprinderi industriale care dispun de propriile lor capacități de generare.

Din cauza costurilor mari cu energia, gigantul BASF a anunțat că, în următorii ani, își va reduce semnificativ investițiile în Germania, acestea urmând să reprezinte doar un sfert din totalul investit de grup la nivel mondial. Planurile BASF pentru intervalul 2013-2017 prevăd investiții totale, la nivel global, de 16,8 miliarde euro.

”Trebuie să înceteze actuala situație, în care energia regenerabilă înseamnă profituri fără riscuri, pentru a se pune frână creșterii costurilor cu electricitatea” a scris CEO-ul BASF, Kurt Bock, într-un editorial apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Anterior, acesta amenințase cu relocarea producției în străinătate, criticând în special suprataxarea producției de energie pentru consum propriu a BASF.

Brazilia a traversat cea mai secetoasă lună ianuarie din ultimii 60 de ani, fapt care a redus drastic producția de energie electrică a hidrocentralelor sale. În același timp, aproape 50 de centrale electrice eoliene perfect funcționale nu pot fi utilizate din cauza faptului că statul a rămas grav în urmă cu mai mult proiecte de construire a unor noi linii de transport de electricitate care să permită conectarea la rețea a acestor parcuri eoliene.

Compania CHESF, divizie a monopolului de stat din Brazilia pe transport și distribuție electricitate Centrais Eletricas Brasileiras, este în urmă cu până la 19 luni cu construcția acestor noi linii de transport, care ar urma să conecteze la rețea un număr de 48 de parcuri eoliene, capabile să alimenteze cu curent electric circa 3 milioane de locuințe.

Aceste parcuri eoliene au fost construite pe baza planurilor guvernamentale care prevăd ca, până în 2022, Brazilia să-și dubleze puterea instalată în facilități de producere a energiei regenerabile, respectiv centrale eoliene, pe bază de biomasă și micro-hidrocentrale.

Consumatorii plătesc ce nu consumă

La cinci ani după ce statul brazilian a început să organizeze licitații pentru a cumpăra curent electric de la producătorii de energie eoliană, Brazilia se confruntă încă cu mari probleme de alimentare cu energie, printre altele din cauza dependenței de hidrocentrale, care au o pondere de două treimi în totalul producției de curent electric a țării. Cea mai secetoasă lună ianuarie a ultimilor 60 de ani a afectat grav producția hidrocentralelor, creând îngrijorări în legătură cu riscul unor pene masive de curent și cu perspectiv raționalizării consumului de apă.

"Un director al companiei de stat CHESF a apărut la televizor și a declarat că întreprinderea s-a întins mai mult decât îi e plapuma, însă nu e nimic de făcut. Mi se pare scandalos. E ca și cum ai spune că e ok să nu respecți termenele de execuție", spune Jose Carlo de Miranda Farias, director de studii la o altă companie de stat, EPE, responsabilă cu planificarea investițiilor din sectorul energetic brazilian.

Deși nu sunt conectate la rețea, cele 48 de parcuri eoliene produc energie electrică, iar consumatorii plătesc pentru această producție, deși nu beneficiază în nici un fel de ea. Asta pentru că, potrivit contractelor pe termen lung semnate de guvern, dezvoltatorilor li se garantează un nivel minim obligatoriu de achiziții de curent din partea distribuitorului de stat, achiziții care se regăsesc pe facturile consumatorilor.

Statul dă vina pe... stat

Astfel, consumatorii brazilieni plătesc circa 233 de milioane de dolari pentru energia electrică produsă de parcurile eoliene și neintrodusă în rețeaua de transport, plus circa 1,25 de miliarde de dolari reprezentând costurile de repunere în funcțiune a mai multor termocentrale, menite să înlocuiască energia inutilizabilă a parcurilor eoliene.

"Vina aparține în totalitate incompetenței acestei companii de stat, care nu a fost în stare să finalizeze la timp liniile electrice transport necesare conectării parcurilor eoliene", spune Jorge Augusto Saab, analist la Rio Bravo Investimentos.

Instituția de reglementare în energie din Brazilia i-a amendat deja pe cei de la CHESF din cauza acestor grave întârzieri. Compania intenționează să conteste amenzile în instanță și promite că va conecta la rețea câteva parcuri eoliene din statul Rio Grande do Norte până la finalul lunii februarie, iar restul – până la sfârșitul anului. CHESF dă vina pentru întârzieri pe alte instituții de stat, responsabile cu acordarea avizelor de mediu sau a certificatelor de descărcare arheologică, precum și pe proprietarii de terenuri recalcitranți, care refuză să-și pună la dispoziție pământurile sau cer sume prea mari drept despăgubire.

Factură pasată contribuabililor

Pe 4 februarie, o pană gravă de curent a efectat un număr de 6 milioane de oameni din 11 state din Brazilia. Potrivit operatorului de transport și sistem Operador Nacional do Sistema Electrico, compania a fost nevoită să inducă intenționat o serie de scurt-circuite pentru a evita blocaje mai grave ale sistemului.

"Între 2011 și 2012, în statul Rio Grande do Norte s-au oprit pur și simplu toate lucrările legate de energia eoliană și de conectarea la rețea a acesteia. Compania de stat s-a trezit la realitate de-abia acum, după doi ani", spune Jean-Paul Prates, analist la o companie de consultanță pe domeniul energetic.

Recenta pană de curent a stârnit ample îngrijorări cu privire la capacitatea Braziliei de a organiza în bune condiții Campionatul Mondial de fotbal din această vară. Pentru a evita situații jenante cum ar fi oprirea instalațiilor de nocturnă de pe stadioane, precum și o nouă inflamare a prețurilor de consum, președintele Dilma Rousseff a anunțat că statul va asuma din bugetul public costurile de punere în funcțiune a unor capacități instalate suplimentare pe bază de combustibili fosili, respectiv termocentrale și centrale pe gaze naturale.

An electoral

Aceste costuri vor spori însă deficitul bugetar al Braziliei. Ministrul de Finanâe Guido Mantega a declarat că, anul acesta, costurile energetice ale guvernului s-ar putea ridica la aproape 3,8 miliarde de dolari. Cea mai mare parte a acestei sume va reprezenta împrumuturi de stat acordate distribuitorilor de curent electric, din care aceștia urmează să cumpere energie scumpă produsă în termocentrale.

În scenariul cel mai pesimist, în care seceta s-ar prelungi pe parcursul întregului an, guvernul estimează că suma totală necesară menținerii în funcțiune a termocentralelor s-ar ridica la peste 7 miliarde de dolari, adică aproape cât a cheltuit guvernul întreg anul trecut pe infrastructura rutieră a țării. Aceste costuri suplimentare riscă să ducă la retrogradarea ratimngului suveran al Braziliei, întrucât ar reprezenta o îndepărtare de politica fiscală prudentă a statului, care a dus la stabilizarea economiei în ultimii 10 ani.

Pe de altă parte, înmulțirea penelor grave de curent ar pune o povară și mai mare asupra economiei, al cărei ritm de creștere a încetinit semnificativ în ultimii ani, de când Rousseff este la putere, la o medie de 1,8% pe an, față de peste 4% pe an în deceniul trecut.

O variantă ar fi ca guvernul să le permită distribuitorilor de electricitate să majoreze tarifele pentru consumatori, pentru a face față costurilor suplimentare cu energia cumpărată de la termocentrale fără presiune suplimentară pe bugetul de stat. Însă acest lucru ar reinflama inflația, deja ridicată, în condițiile în care Rousseff intenționează să candideze pentru un al doilea mandat de președinte, la alegerile generale din octombrie.

Statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în ultimul raport anual al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzutee contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi arată, în raportul citat, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în hotărârile de guvern mai sus menţionate, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).

Incompetență, neglijență sau bună-știință?

"Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic", se afirmă în raportul Curții de Conturi.

În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.

Nici în cazul privatizării Electrica Moldova și Electrica Oltenia, Electrica SA, controlată de statul român, nu a beneficiat de dividende pentru anii 2004 și 2005, în condiții similare, Curtea de Conturi constatând "neurmărirea de către vânzător a realizării drepturilor ce i se cuveneau, reprezentând dividende".

Au acționat în instanță abia în 2012...

În 2004, Electrica Oltenia a obținut un profit net de 153,874 milioane lei, iar Electrica Moldova – de 24,196 milioane lei. În 2005, Electrica Moldova a avut un profit net de 4,356 milioane lei.

"În cazul contractului privind privatizarea SC Electrica Oltenia SA, SC Electrica SA a acţionat în instanţă cumpărătorul CEZ a.s. în anul 2012, pentru plata de penalităţi ca urmare a nerespectării prevederilor contractuale privind dividendele", se precizează în raportul Curții de Conturi.

De asemenea, la privatizarea Electrica Muntenia Sud, cumpărătorul Enel nu și-a respectat obligația de a aproba în AGA dividende aferente anului 2008 pentru vânzătorul Electrica SA și de a aproba plata către acesta a dividendelor datorate proporțional cu numărul de zile în care vânzătorul, respectiv cumpărătorul, erau înregistrați ca acționari ai societății.

...sau 2013

Curtea de Conturi spune în raport că ordinul ministrului Economiei şi Comerţului şi Hotărârea AGA SC Electrica SA, prin care a fost stabilită modalitatea de repartizare a profitului net aferent anului 2008, figurează că au fost emise ulterior datei la care a avut loc AGA la SC Enel Distribuţie Muntenia SA şi SC Enel Energie Muntenia SA (cele două societăți în care a fost divizată Electrica Muntenia Sud), în care s-au stabilit modalităţile de repartizare a profitului.

În consecință, Curtea a constatat "neurmărirea în timp util de către vânzător a realizării drepturilor ce i se cuveneau reprezentând dividende".

Enel Distribuție Muntenia și Enel Energia Muntenia au obținut, în 2008, profituri nete de 220,64 milioane lei, respectiv 87,173 milioane lei.

"Pentru nerespectarea clauzei privind dividendele, în anul 2013, SC Electrica SA a acționat cumpărătorul în instanță", precizează Curtea de Conturi.

"Indicii de încălcare a legii penale"

În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor.

"Pentru valorificarea constatărilor înscrise în Raportul de control, Curtea de Conturi a dispus măsuri prin decizie, pe care entitatea trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate, pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestora, precum şi pentru intrarea în legalitate", se spune în raportul Curții.

Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.

"De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale", conchide Curtea de Conturi.

Probleme mult mai mari

Societatea comercială de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica SA, controlată de statul român, va fi parțial divizată, prin înființarea unei noi companii, care va prelua din patrimoniul Electrica participațiile minoritare deținute de statul român la filialele regionale deja privatizate ale Electrica, contractele de privatizare ale acestor filiale, precum și litigiile și procedurile arbitrale legate de aceste contracte de privatizare, scopul măsurii fiind creșterea atractivității pentru investitori a Electrica SA, în vederea privatizării, potrivit unui proiect de hotârâre de Guvern.

Electrica SA deține pachete minoritare de acțiuni la filialele Enel Energie Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Banat SA (24,86%), Enel Distribuție Dobrogea SA (24,90%), Enel Energie SA (36,99%), E.ON Moldova Distribuție SA (27%) și E.ON Energie România SA (3,78%).

Electrica SA este implicată în patru procese la Curtea de Arbitraj de Paris, în care solicită despăgubiri de la cumpărătorii filialelor sale regionale privatizate, susținând că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile de investiții prevăzute de contractele de privatizare.

Potrivit Gândul, statul român are de recuperat de la companiile CEZ, E.ON şi Enel 2 miliarde de euro. Banii reprezintă penalităţi pentru faptul că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica.

Nu au investit

Astfel, potrivit sursei citate, raportul Curţii de Conturi pe 2011 arată că cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promiţând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare.

În schimb, ancheta Curţii de Conturi ar fi dezvăluit că de fapt CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi ar fi acela că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Aceeași sursă arată că Electrica a pierdut deja litigiile de la Curtea Internaţională de Arbitraj în care solicita penalizări de la ENEL pentru nerespectarea angajamentelor din contractele de privatizare ale filalelor de distribuţie Electrica Banat şi Dobrogea. Surse guvernamentale au declarat, pentru Gândul, că statul va fi obligat să plătească în acest caz cheltuielile de judecată.

Complexul Energetic Oltenia (CEO) a semnat un contract de finanțare de circa 200 de milioane de euro cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), bani destinați reabilitării și modernizării grupului energetic nr. 6 din cadrul sucursalei energetice Turceni.

,,Acest contract de finanțare, în valoare de aproximativ 200 milioane euro, este rezultatul unui intens proces de negociere desfășurat anul trecut, proces care a avut ca principal obiectiv obținerea finanțării necesare reabilitării și modernizării grupului energetic nr. 6 Turceni”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 6 din cadrul Sucursalei Electrocentrale Turceni aparţinând CE Oltenia are drept scop îmbunătățirea eficienței şi creșterea competitivităţii uneia dintre cele mai importante termocentrale din România, îmbunătățirea caracteristicilor de mediu ale instalaţiei, astfel încât să se respecte directivele de mediu ale UE, asigurarea implementării unui sistem modern de automatizare de control, care să îndeplinească cerințele Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E).

Investiții pe datorie

,,Îmi doresc să continuăm acțiunile de atragere de finanțare pentru modernizări și retehnologizări, deoarece acestea reprezintă cheia pentru creșterea competitivității în ceea ce privește prețul energiei, respectiv oportunitățile de valorificare la nivel regional. În același timp, realizarea acestei investiții va contribui la reducerea emisiilor cu efect de seră, obligativitate pe care o avem trasată prin directivele europene”, a adăugat Niță.

CE Oltenia își finanțează cea mai mare parte a investițiilor prin credite bancare, pentru care garantează cu contractele sale de vânzare de energie electrică. Anul trecut, compania şi-a schimbat garanţiile pentru două credite, unul de 31 milioane de euro de la BRD şi altul de 47 milioane de euro de la BCR, constituind garanţii reale mobiliare pe creanţe din vânzarea de curent în valoare totală de peste 160 de milioane de lei, potrivit unui document al companiei, consultat de Energy Report.

Creditele sunt destinate sunt destinaţi finanţării a două lucrări de investiţii de mediu, respectiv pentru două instalaţii de desulfurare gaze de ardere la blocurile energetice nr. 7 și 8 de la SE Ișalnița.

Contractele puse ca garanție de CE Oltenia

Compania a semnat un contract cu Enel Energie în valoare estimată de 32,2 milioane de lei, în 22 august 2013, pe anul 2014. Cu Gen-I Bucharest Electricity Trading, valoarea contractului a fost de 32,4 milioane de lei, contract semnat în 17 septembrie 2013 pe anul 2014.

Cu Axpo Energy România, valoarea contractului a fost de 16,2 milioane de lei, contract semnat în 26 iulie 2013 pe anul 2014. Cam aceeaşi valoare estimată are şi contractul semnat în 4 septembrie cu Repower Furnizare Romania, 16,2 milioane de lei.

Pentru susţinerea aceloraşi două credite cu garanţii mobiliare, Complexul Energetic Oltenia a mai pus la bătaie creanţele de pe urma a trei contracte semnate cu bulgarii de la Obedineni Energiini Targovtsi OOD. Astfel, cu bulgarii, oltenii au semnat un contract în 8 august în valoare estimată de 16,25 milioane lei, în 4 septembrie altul în valoare estimată de peste 32 milioane de lei şi al treilea în 17 septembrie în valoare estimată de peste 14 milioane de lei.

Guvernul va subvenționa anul acesta cu 174 milioane lei, din banii contribuabililor, pierderile și costurile minelor Petrila, Paroșeni și Uricani din cadrul Companiei Naționale a Huilei (CNH) Petroșani, mine considerate neviabile și care urmează să fie închise până în 2018.

Acest ajutor de stat este, pentru anul 2014, în sumă totală de 173,97 milioane lei și este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei - Departamentul pentru Energie, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 122,403 milioane lei, sunt destinați acoperirii pierderilor aferente producţiei curente de huilă energetică. Suma este acordată pentru o cantitate de huilă energetică reprezentând echivalentul a 1.515.950 gigacalorii, subvenția unitară pe gigacalorie fiind de 80,74 lei.

Pentru acoperirea costurilor exceptionale se acordă 51,526 milioane lei, din care 28,098 milioane lei sunt destinați finanțării lucrărilor de închidere a minelor, 9,800 milioane lei reprezintă facilități pentru pensionari, 9,523 milioane lei – plăți compensatorii și 4,105 milioane lei – costuri de reconversie profesională.

Aprobat de Comisia Europeană

"Departamentul pentru Energie monitorizează nivelul de acordare al ajutorului de stat, astfel încât preţul cărbunelui livrat de unităţile producătoare de cărbune care beneficiază de ajutor să nu fie mai mic decât preţurile cărbunelui de o calitate similară provenit din terţe ţări", se precizează în documentul citat.

În data de 22 februarie 2012, prin Decizia nr. C (2012) 1.020/2, Comisia Europeană a autorizat România să acorde din fonduri publice un ajutor de stat de 1,169 miliarde lei, respectiv aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cărbune necompetitive din trei unităţi deţinute de Compania Naţională a Huilei (CNH) SA Petroşani, pe perioada 2011-2018.

Având în vedere obligaţiile asumate de Guvernul României cu instituţiile internaţionale, privind reducerea arieratelor CNH SA Petroşani, începând cu 01.11.2012 s-a înfiinţat Societatea Naţională Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroşani.

Această societate gestionează ajutorul de stat acordat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2011, aprobată prin Legea nr.143/2012.

Inginerii bugetare

La finalul anului trecut, Guvernul a decis ștergerea unei datorii comerciale pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, o avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorie reprezentând o sumă neplătită de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita intrarea în insolvență a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

Metoda aleasă de Guvern a constat în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu o datorie comercială a complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivei datorii comerciale a CE Hunedoara față de CNH.

"Datoria fiscală a Companiei Naţionale a Huilei S.A. către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 70.238.352,98 lei, iar în acelaşi timp creanţa comercială în valoare de 70.238.352,98 lei, deţinută de către Compania Naţională a Huilei SA asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se stinge", se spune în nota de fundamentare.

Compania Naţională a Huilei a intrat în proces de dizolvare şi lichidare voluntară, în baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20.02.2013.

În octombrie 2011, Guvernul a mandatat ANAF sa preia active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroșeni și Uricani de la CNH în contul unei părți din datoriile bugetare ale societății, procedură convenită cu FMI. Exploatările respective erau considerate mine neviabile, activele acestora preluate de catre ANAF in contul datoriilor bugetare fiind transferate la Ministerul Economiei, care, la rândul său, le-a transmis la o altă entitate, în vederea administrării procesului de închidere a acestora până în anul 2018.

Excedent de cărbune, curent electric scump

În iulie 2013, aproximativ 1.000 de mineri de la Mina Paroşeni, sucursală a Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), au refuzat, după terminarea programului de lucru, să iasă din subteran, nemulţumiţi că reprezentanţii Complexului Energetic Hunedoara nu le preiau cărbunele.

Reprezentanţii CE Hunedoara afirmau, în replică, că nu pot prelua cărbune din Valea Jiului, fiindcă depozitele de la termocentralele Mintia şi Paroşeni sunt pline, iar energia electrică produsă de complex nu se vinde în acea perioadă a anului, fiind scumpă.

La sfârşitul anului 2012, Termocentrala Mintia, parte a CE Hunedoara, a efectuat un import de 455.000 de tone de cărbune despre care un audit, solicitat de directorul complexului, Daniel Andronache, a relevat că nu era oportun.

Situația a fost detensionată, iar minerii au ieșit la suprafață după ce șeful SNIMVJ și-a dat demisia și a fost înlocuit din funcție, iar noul șef le-a prezentat ortacilor un contract prin care societatea va putea vinde cărbune până la sfârşitul anului, în cantitate de 220.000 de tone, la un preț stabilit prin algoritmul impus de legislaţia europeană.

Nuclearelectrica (SNN) a acţionat în instanţă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru că obligă compania să livreze energie populaţiei la un preţ fixat de instituţie, mai mic decât cel de pe piaţă.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă de către Nuclearelectrica joi, la Curtea de Apel Bucureşti, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

ANRE a decis anul trecut că populaţia va fi alimentată în regim reglementat doar cu energie furnizată de Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, fiind excluşi producătorii în termocentrale şi unităţi regenerabile.

Nuclearelectrica solicită instanţei să anuleze parţial decizia ANRE privind aprobarea cantităţii de energie vândute prin contracte reglementate, precum şi a preţului de livrare.

Totodată, compania cere ca ANRE să recunoască la calcularea preţului reglementat al energiei toate "elementele solicitate şi justificate de Nuclearelectrica şi care nu au fost luate în considerare de către ANRE", se mai arată în comunicat.

Potrivit Mediafax, care citează date transmise de ANRE, Hidroelectrica este obligată de ANRE să vândă în acest an energia către populalaţie la un preţul mediu de 115,2 lei/MWh, în timp ce Nuclearelectrica va trebui va trebui să livreze la 145,88 lei/MWh.

Nuclearelectrica a vândut marţi energie pe bursa de profil OPCOM pentru 171,28 lei pe MWh.

Preşedintele Consilului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat vineri, pentru Mediafax, că instituţia pe care o conduce a început o investigaţie privind modul în care ANRE a impus Hidroelectrica să vândă energie populaţiei, după ce productorul de energie şi Fondul Proprietatea (FP) au reclamat că tarifele sunt sub costul de producţie.

Chiriţoiu a menţionat că Nuclearelectrica nu a depus la Consiliul Concurenţei o plângere similară.

Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt controlate de stat, prin Departamentul pentru Energie. Cele două companii asigură, împreună, aproximativ 50% din necesarul de electricitate la nivel naţional.

Cei de la Hidroelectrica au atacat primii

Hidroelectrica a acţionat în instanţă Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), susţinând că reglementatorul a fixat un preţ sub costurile de producţie pentru electricitatea pe care o va livra producătorul hidro populaţiei în acest an.

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București (CAB), secția a VII-a contencios administrativ și fiscal, pe data de 17 ianuarie 2014.

Potrivit Agerpres, care citează surse din industrie, ANRE a stabilit un preţ al energiei hidro de 115 lei pe MWh pentru acest an, mai mic decât anul trecut, când Hidroelectrica a livrat energie pentru populaţie la preţul de 125 de lei pe MWh.

De asemenea, şi cantitatea de energie preluată de la Hidroelectrica pentru coşul reglementat este mai mare în acest an, respectiv 5,3 TWh, faţă de 3,9 TWh anul trecut.

"În acest an, populaţia va primi doar energie de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, adică de la cei mai ieftini producători. De la Hidroelectrica, ANRE a stabilit o cantitate de 5,3 TWh, la preţul de 115 lei pe MWh (faţă de 125 de lei anul trecut - n.r.), iar de la Nuclearelectrica o cantitate de 3,7 TWh, la preţul de 145 de lei pe MWh", au precizat sursele citate.

Au pierdut toate procesele de acest tip

Potrivit acestora, Hidroelectrica susţine că acest preţ fixat de ANRE este sub costurile de producţie, însă metodologiile prin care ANRE stabileşte tarifele reglementate precizează că doar costurile justificate sunt recunoscute în tarife.

Anul trecut, oficialii ANRE au afirmat că au acordat un preţ mai mare producătorului hidro, pentru ca acesta să-şi poată recupera anumite pierderi acumulate în anii precedenţi, ca urmare a secetei şi a majorării costurilor cu uzinarea apei.

"ANRE include doar anumite costuri în calculul privind tariful reglementat, nu costurile totale de producţie. Astfel că, deşi Hidroelectrica a acţionat în instanţă reglementatorul aproape în fiecare an, nu a câştigat până acum niciun proces de acest tip", au adăugat sursele.

"Hidroelectrica poate susţine că are un anumit cost de producţie, însă discuţiile privind costurile care intră în categoria celor justificate sunt complexe. De exemplu, sunt discuţii dacă intră aici şi componenta privind costurile financiare. ANRE poate spune că Hidroelectrica ar fi putut produce acea cantitate de energie şi cu costuri mai mici. Din acest motiv, Hidroelectrica nu a câştigat până acum niciun proces cu ANRE", au mai spus sursele menţionate.

În anii trecuți, costurile au fost umflate și de taxe

Anul trecut, Guvernul a decis să reducă cu 32% contribuţia specifică de gospodărire a resurselor de apă în cazul hidrocentralelor mari cu cădere brută de apă mai mare de 18 mca și cu 76% în cazul celor cu cădere brută mai mică sau egală cu 18 mca, eliminând cu totul taxa în cazul hidrocentralelor cu putere instalată mai mică de 4 MW. Scopul măsurii a fost menținerea rentabilității activității hidrocentralelor deținute de Hidroelectrica, precum și evitarea scumpirii electricității, scumpire care ar fi putut ajunge la 10% în cazul menținerii nivelului vechi al contribuțiilor.

În nota de fundamentare a HG respective, Guvernul arăta că, dacă ar fi menținut nivelul vechi al contribuției specifice de gospodărire a resurselor de apă, influența creșterii prețului apei uzinate ar fi condus inevitabil la o creștere a tarifului la consumatorul final de circa 8-10%.

„Nerecunoasterea acestor majorări, de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în tariful la consumatorul final afectează direct capacitatea de finanțare a SC Hidroelectrica SA, fiind astfel costuri internalizate”, se afirma în nota de fundamentare.

Guvernul estima că, în urma reducerii contribuției pentru hidrocentralele mari și a eliminării ei pentru cele mici, suma totală care va trebui plătită în 2013 de către Hidroelectrica către Administrația Națională „Apele Române” va scădea cu aproape 65% (181,3 milioane lei), de la 280 la 98,7 milioane lei.

În 2010, cuantumul contribuției a crescut în mod substanțial pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.

„În cazul SC Hidroelectrica SA, creșterea cuantumului tarifului este de 4,23 ori, respectiv de la 0,26 lei/mia de mc (...) la 1,1 lei/mia de mc, cât s-a stabilit prin HG nr. 1202/2010, așadar o creștere de 323%. Aplicarea în continuare a prevederilor HG nr. 1202/2010 scoate din plaja de rentabilitate un număr foarte mare de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, respectiv centralele de mică cădere (Porțile de Fier II, centralele de pe râul Olt, Argeș aval, Bistrița aval). La aceste centrale, numai costul cu apa uzinată atinge și chiar depășește 50% din costul de producție al unui MWh”, se menționa în documentul citat.

Guvernul mai arăta că, în acea situație, costul de producție total, pentru circa 30% din producția de energie electrică a Hidroelectrica, depășea prețul de referință din piața de energie electrică, făcând ineficiente hidrocentralele respective.

Ce spune Borza

Contactat de Agerpres, Remus Borza, care a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica până în decembrie 2013, a precizat că producătorul de energie are un cost total de producţie de 160 de lei pe MWh.

"Cu tot cu cheltuielile financiare, costul de producţie este 160 de lei pe MWh, astfel că preţul fixat de ANRE este mult sub costuri. Este inadmisibil să nu recunoşti costurile de producţie, iar în ultimii cinci ani, Hidroelectrica a avut cel mai mic preţ reglementat, în raport cu costurile sale. Diferenţa dintre 160 de lei, costul de producţie, şi 115 lei, preţul recunoscut de ANRE, este de 45 de lei, ceea ce reprezintă 30% din costul de producţie, adică este foarte mult", a susţinut Borza.

"Mai mult, cantitatea de energie preluată în regim reglementat a crescut la 5,3 TWh, ceea ce înseamnă 40% din producţia estimată pentru acest an, de 13 TWh", a continuat fostul oficial al Hidroelectrica.

El a mai spus că, anul trecut, Hidroelectrica a produs 14,5 TWh, mai mult decât producţia de 13 TWh, care fusese planificată pentru 2013.

"Se spune că 2013 a fost un an hidrologic bun, însă nu este aşa, nu se reflectă acest lucru în producţia Hidroelectrica. Producţia medie într-un an hidrologic normal este 17,6 TWh. Chiar şi aşa, compania a reuşit să obţină anul trecut un profit de peste 900 de milioane de lei, adică 200 de milioane de euro, care este un profit-record, cât profitul cumulat din ultimii zece ani", a continuat Borza.

Hidroelectrica este cel mai mare şi cel mai ieftin producător de energie de stat. Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, deţine 80% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea are 20% din titluri.

Guvernul are în plan listarea la bursă a Hidroelectrica în vara acestui an.

Economiile statelor membre ale Uniunii Europene devin din ce în ce mai puțin competitive în raport cu SUA, Rusia și Asia, în primul rând ca urmare a decalajului înregistrat între costurile cu energia, se precizează într-un document oficial al Comisiei Europene, citat de Financial Times.

Potrivit documentului citat, prețul energiei electrice utilizată în industria europeană este dublu față de cel din SUA și cu 20% mai mare decât cel achitat de industria chineză.

În ceea ce privește prețul gazelor, situația este și mai tragică, acesta fiind de 3-4 ori mai mare în Europa decât în SUA și Rusia și cu 12% mai ridicat decât cel din China.

Financial Times susține că studiul Comisiei Europene este cea mai cuprinzătoare analiză a prețurilor și a costurilor efectuată până în prezent pe piața energiei din UE.

"Chiar dacă Europa nu a fost niciodată o piață de energie ieftină, în ultimii ani, diferența de preț la energie între UE și principalii săi parteneri economici a crescut și mai mult", se precizează în raport.

Raportul urmează a fi publicat de către Comisia Europeană în această săptămână, ca parte a pachet legislativ privind energia și schimbările climatice, pachet ce va trasa obiectivele energetice ale Uniunii până în 2030.

Pachetul a determinat dezbateri în întreaga Uniune cu privire la grasul în care nivelul de competitivitate al Europei este afectat de politicile sale climatice și energetice existente, politici valabile până 2020.

Lakshmi Mittal, președinte și CEO al grupului de otel ArcelorMittal, a publicat în această săptămână un editorial în Financial Times, în care a pledat ca noul pachet să nu ignore "decalajul imens de cost care amenință industriile mari consumatoare de energie ale Europei" .

"Dacă am plăti prețurile la energie din SUA, la facilitățile noastre din UE, costurile noastre ar putea scădea cu mai mult de 1 miliard de dolari pe an", a declarat Mittal, menționând că boom-ul gazelor de șist din SUA și politicile pro-business ale americanilor au condus la costuri mult mai mici cu energia pentru consumatorii industriali din SUA.

Și Paolo Scaroni, directorul executiv al companiei italiene de petrol și gaze, Eni, a declarat într-un discurs în week-end, că prețurile mai mici ale energiei de pe piața americană au creat un "avantaj competitiv masiv pentru SUA", avantaj concretizat prin atragerea într-un ritm extrem de alert a mai multor investiții și "emigrarea" dincolo de Atlantic a mai multor industrii. "Aceasta este o adevărată situație de urgență pentru Europa", a spus el.

Raportul Comisiei Europene pune diferențele de preț la energie între UE și partenerii săi economici pe seama unor cauze exogene, pe care Bruxelles-ul că nu le poate influența. Printre acestea se numără subvențiile interne acordate de unele țări producătoare și creșterea producției de gaze de șist din SUA.

Mai mult, potrivit raportului CE, furnizarea de energie electrică este mai stabilă în majoritatea statelor membre ale UE decât în SUA, China, Rusia sau Japonia, ceea ce înseamnă că industriile din UE nu se confruntă cu costurile rezultate din întreruperea temporară cu energie resimțite de către rivali în străinătate.

Optimismul CE nu se oprește aici, în opinia tehnocraților de la Bruxelles, după 2020, costurile cu energia urmând a se stabiliza și apoi, chiar să scadă ușor ca urmare a înlocuirii combustibililor fosili cu energie regenerabilă.

Contribuția pentru cogenerare plătită de consumatorii de energie electrică a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%. Contribuția pentru cogenerare mai este datorată și de către furnizorii care exportă energie electrică.

Energy Report scria încă din noiembrie anul trecut că Guvernul estima, în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre, că respectiva contribuție pentru cogenerare va scădea, de la 1 ianuarie 2014, cu până la 20%, după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin.

Potrivit documentului citat, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) verifică anual dacă, din acordarea bonusului, producătorii de energie înregistrează o supracompensare a activităţii de producere în cogenerare, supracompensarea fiind definită ca un cuantum valoric al ajutorului acordat ce depăşeşte suma necesară acoperirii totale a costurilor aferente desfăşurării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, inclusiv a ratei rentabilităţii de 9%, determinat cu luarea în considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice şi termice produse în cogenerare.

Legislația în prezent în vigoare prevede că, în trimestrul I 2014, ANRE trebuie sa determine supracompensarea pentru perioada de evaluare 2011-2013.

Analiza de supracompensare - devansată

"Având în vedere situaţia economică dificilă, nivelul de trai scăzut al populaţiei şi problemele cu care se confrunt marii consumatori de energie, s-a ajuns, printre alte măsuri,și la necesitatea reducerii cuantumului facturii de energie electrică, prin diminuarea contribuţiei pentru cogenerare", se afirma în nota de fundamentare.

Astfel, arăta Executivul, au fost formulate propuneri de completare a legislației în vigoare în domeniu, respectiv a HG nr. 1215/2009, în sensul introducerii unor prevederi care să permită determinarea supracompensării aferente perioadei 2011-2012, în vederea implementării începând cu data de 1 ianuarie 2014. Modificarea legislativă constă în decalarea perioadei în care se face analiza de supracompensare pentru perioada de evaluare 2011-2013, aceasta urmând să se facă în trimestrul IV 2013.

"O parte din producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare care au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă vor trebui sa¬-şi diminueze veniturile în anul 2014, prin achitarea supracompensării aferente anilor 2011, 2012 şi 2013", se arăta în nota de fundamentare. Asta presupune virarea de către producători a bonusului excesiv încasat către administratorii schemei de sprijin, Transelectrica și OPCOM.

Pentru anul 2013 beneficiau de acreditare finală de la ANRE un număr de 46 de societăți comerciale care dețineau capacități de producere de energie electrică și termică în cogenerare.

Contribuția scade mai devreme

Proiectul de hotărâre de Guvern prevedea achitarea supracompensării în tranşe trimestriale, în scopul diminuării impactului acestui efort financiar, care, altfel, ar trebui sa fie suportat de producători integral în cursul lunii aprilie 2014. Astfel, achitarea se va face în patru tranşe trimestriale, de 40%, 15%, 15% respectiv 30% din cuantumul acesteia, începând cu trimestrul I al anului 2014, plătibile în prima lună a fiecărui trimestru.

Potrivit Executivului, prin realizarea în trimestrul IV a analizelor de estimare a supracompensării pentru anul 2014 şi a analizei de supracompensare a activităţii producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care are au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă în anii de aplicare a schemei de sprijin 2011 şi 2012 se creează premizele devansării cu 6 luni a scăderii contribuţiei de cogenerare pe care o plătesc consumatorii de energie electrică.

"Se estimează că diminuarea bonusului pentru anul 2014 şi a includerii supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin vor conduce la o diminuare a contribuţiei pentru cogenerare, începând cu 1 ianuarie 2014, cu circa 15-20 % faţa de actuala valoare a acesteia", se arăta în nota de fundamentare.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

 Societatea comercială de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica SA, controlată de statul român, va fi parțial divizată, prin înființarea unei noi companii, care va prelua din patrimoniul Electrica participațiile minoritare deținute de statul român la filialele regionale deja privatizate ale Electrica, contractele de privatizare ale acestor filiale, precum și litigiile și procedurile arbitrale legate de aceste contracte de privatizare, scopul măsurii fiind creșterea atractivității pentru investitori a Electrica SA, în vederea privatizării, potrivit unui proiect de hotârâre de Guvern.

Electrica SA deține pachete minoritare de acțiuni la filialele Enel Energie Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Banat SA (24,86%), Enel Distribuție Dobrogea SA (24,90%), Enel Energie SA (36,99%), E.ON Moldova Distribuție SA (27%) și E.ON Energie România SA (3,78%).

Prin Hotărârea Guvernului nr. 85/2013, Guvernul României a aprobat strategia de privatizare, prin ofertă publică de majorare a capitalului social, prin aport de capital privat, a Electrica SA.

La ultimele discuţii purtate cu misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a stabilit că, în contextul privatizării Electrica SA, propusă pentru anul 2014, se va urmări „extragerea pachetelor minoritare deţinute de Electrica la societăţile de distribuţie deja privatizate; (…)”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

"Propunerea acestei măsuri a fost rezultatul unei analize a impactului participaţiilor minoritare ale societăţii comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica SA la filialele sale. Astfel, se poate observa că aceasta deţine pachete captive în filialele privatizate, care sunt dificil a fi valorificate", se afirmă în documentul citat.

Litigiile – pietre de moară pentru Electrica SA

În acest sens, Departamentul pentru Energie a propus declanșarea operațiunilor necesare pentru realizarea procesului de divizare parțială in interesul acționarului unic, prin intermediul căreia să fie extrase participaţiile minoritare, contractele de privatizare, drepturile din litigiile arbitrale și numerar din Electrica SA și înființarea unui nou operator economic, care să cumuleze participațiile minoritare, care va avea ca unic acţionar statul prin Ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie.

Proiectul de HG prevede, astfel, divizarea parţială a Electrica SA, prin înființarea unei noi societăți comerciale, persoană juridică română organizată în forma unei societăţi pe acţiuni, având ca obiect principal de activitate „Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management” (cod CAEN 7022), şi care va avea ca acţionar unic statul român reprezentat de Ministerul Economiei.

Societatea nou-înființată va prelua partea din patrimoniul Electrica SA necesară desfăşurării activităţii de gestionare a participaţiilor minoritare și, împreună cu aceste participaţii minoritare, toate drepturile şi obligaţiile decurgând din contractele de privatizare, precum şi drepturile si obligaţiile Electrica SA decurgând din calitatea de parte în orice litigii sau proceduri arbitrale în legătură cu contractele de privatizare, precum şi alte elemente de activ şi de pasiv, conform proiectului de divizare aprobat în condiţiile legii.

De asemenea, contractele de privatizare vor fi modificate, în sensul transferului calităţii de vânzător, ca urmare a divizării, de la Electrica SA către societatea comercială nou înfiinţată prin divizare.

Au privatizat prost, se judecă prost

Electrica SA este implicată în patru procese la Curtea de Arbitraj de Paris, în care solicită despăgubiri de la cumpărătorii filialelor sale regionale privatizate, susținând că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile de investiții prevăzute de contractele de privatizare.

Potrivit Gândul, statul român are de recuperat de la companiile CEZ, EON şi ENEL 2 miliarde de euro. Banii reprezintă penalităţi pentru faptul că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica.

Astfel, potrivit sursei citate, un raport al Curţii de Conturi arată că cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promiţând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare.

În schimb, ancheta Curţii de Conturi ar fi dezvăluit că de fapt CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi ar fi acela că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Aceeași sursă arată că Electrica a pierdut deja litigiile de la Curtea Internaţională de Arbitraj în care solicita penalizări de la ENEL pentru nerespectarea angajamentelor din contractele de privatizare ale filalelor de distribuţie Electrica Banat şi Dobrogea. Surse guvernamentale au declarat, pentru Gândul, că statul va fi obligat să plătească în acest caz cheltuielile de judecată.

Și Niță a făcut valuri

La începutul lunii octombrie, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, declara, despre companiile Enel, E.ON şi CEZ, care au cumpărat societăţi de distribuţie a energiei electrice în România, că nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute în contractele de privatizare şi că exportă profiturile în ţara de origine, în timp ce clienții lor au de suferit.

"Ne-am aşteptat ca, prin privatizarea companiilor de distribuţie, calitatea serviciilor să crească, dar nu este aşa, cele mai multe reclamaţii le avem în ceea ce priveşte companiile private. Este vorba de calitatea investiţiilor şi de relaţia cu clienţii. Este timpul ca aceste companii să se alinieze la standardele europene şi în ceea ce priveşte piaţa din România, trebuie ca aceste companii să-şi revizuiască politica de distribuţie a energiei în România”, a spus Niţă,.

El a amintit că Electrica a dat în judecată cele trei companii private la Curtea de la Paris, pentru neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare.

Întrebat dacă există riscul ca aceste companii de distribuţie să fie naţionalizate, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, el a răspuns: „Întotdeauna există riscuri”.

„Înţelegem că exportăm profiturile şi internalizăm cheltuielile, dar acest lucru nu trebuie făcut în detrimentul consumatorului, fie el casnic sau industrial. Sunt autorităţi care se plâng că aceste companii nu reuşesc, nu vor sau nu pot, vom verifica, mai ales în cartierele noi, să se preocupe de alimentarea cu energie. Este inacceptabil”, a completat Niţă.

Gigantul Electrice de France (EDF), controlat în proporție de 80% de statul francez și care deține o cotă de piață de peste 90% în ceea ce privește alimentarea cu curent electric a consumatorilor francezi, a fost amendat cu suma de 13,5 milioane de euro de către Autoritatea pentru Concurență din Franța pentru... abuz de poziție dominantă.

Autoritatea a decis că cei de la EDF s-au făcut vinovați de abuz de poziție dominantă prin strategia comercială și de marketing adoptată pentru a atrage clienți pentru subsidiara producătoare de energie solară a grupului controlat de statul francez, EDF Energies Nouvelles (ENR).

Cazul datează din aprilie 2009, când compania Solaire Direct, specializată în fabricarea și montarea de panouri solare, a reclamat EDF la Autoritatea pentru Concurență, susținând că gigantul face concurență neloială folosindu-se de poziția sa dominantă de pe piața distribuției retail de curent electric, și mai ales de brandul său pentru consumatori casnici Bleu Ciel, pentru a impulsiona vânzările diviziei sale de energie fotovoltaică, prejudiciindu-și astfel competitorii.

Interzis la marketing intragrup!

Mai precis, EDF făcea reclamă diviziei sale de energie solară, încercând să atragă clienți de partea sa folosindu-se de imaginea și notorietatea grupului ca furnizor aproape exclusiv de electricitate pentru consumatorii casnici francezi, în special la tarife administrate/subvenționate.

Decizia scoate în evidență absența aproape totală a competiției pe piața franceză de energie, care a rămas sub dominația EDF în pofida măsurilor adoptate de autoritățile de la Paris începând cu iulie 2007, pentru liberalizarea industriei și pentru deschiderea pieței pentru producători și distribuitori mai mici, respectiv străini.

Autoritatea pentru Concurență a dat o soluție provizorie plângerii împotriva EDF încă din 2009, notând că "mijloacele de comunicare comercială utilizate de către companie, în mesaje adresate tuturor clienților săi, creează confuzie între, pe de o parte, rolul EDF ca furnizor de electricitate la tarife reglementate și, pe de altă parte, activitatea diviziei sale de energie solară, care se desfășoară exclusiv pe piața liberă, concurențială. În concluzie, subsidiara beneficiază de imaginea de furnizor de electricitate la tarife reglementate a companiei-mamă și se folosește de baza sa de date cu clienți subvenționați a acesteia, avantaje de care concurenții ei nu beneficiază".

Se subvenționează ineficiența

În consecință, Autoritatea pentru Concurență a ordonat atunci celor de la EDF să taie accesul subsidiarei de energie solară a grupului la baza de date cu clienți a companiei-mamă și le-a interzis să mai menționeze, în comunicarea lor cu clienții, faptul că EDF are și o astfel de subsidiară. De asemenea, celor de la EDF Energie Nouvelles li s-a interzis să mai folosească logo-ul Bleu Ciel al grupului EDF.

Calitatea de monopol de facto a EDF pe piața franceză de energie are însă și efecte serioase. Potrivit unui oficial de la palantul Elysee, statul francez intenționează să limiteze creșterile anuale de tarife la curent electric ale EDF la maxim 2-3% în perioada 2015 – 2018.

Ca și în multe alte state europene, prețul electricității a devenit un subiect politic extrem de fierbinte, după ce subvențiile de stat acordate energiei regenerabile au majorat drastic facturile de curent electric, stârnind proteste din partea consumatorilor, care se confruntă cu reducerea puterii de cumpărare.

Crește și taxa din care se finanțează regenerabilele

"Majorările anuale de tarife la curent electric vor fi între 2 și 3% și chiar mai puțin în anumite perioade, pe lângă majorarea pentru 2014, care a fost deja decisă. Nivelul exact al majorărilor din anii următori va fi decis ținând cont de necesitatea găsirii unui echilibru între situația financiară a EDF, respectiv de măsura în care compania poate funcționa practicând un tarif mai mic, și puterea de cumpărare a gospodăriilor populației", a declarat oficialul citat.

În iulie, guvernul a anunțat cea mai mare scumpire la curent din ultimii cel puțin 10 ani, destinată acoperirii costurilor în creștere ale EDF. Astfel, companiei i s-a permis să majoreze tarifele cu 5% în august 2013 și cu încă 5% în august anul viitor. Marea problemă a EDF este aceea că profitul operațional al companiei este erodat de costurile foarte mari cu menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare îmbătrânite și uzate moral ale Franței

Tarifele reglementate nu includ taxele, dintre care cea mai importantă este taxa destinată subvenționării producției de energie din surse regenerabile. Și aceasta va fi majorată, cu 3 euro/MWh de la i ianuarie 2014, ceea ce va duce la o creștere a facturilor de curent electric cu 2,4% în medie.

Se anunță schimbări majore

După anunțul majorărilor de preț, tot mai mulți francezi au început să renunțe la serviciile de furnizare de curent electric ale EDF, trecând la alți furnizori, privați, care funcționează în regim competitiv, o mișcare deloc obișnuită pentru consumatorii din Franța, obișnuiți de ani de zile cu tarifele subvenționate ale operatorului de stat.

Guvernul intenționează să majoreze și sprijinul acordat industriilor mari consumatoare de energie electrică, care concurează pe piețele internaționale cu rivali din Statele Unite, unde prețurile la curent electric sunt la jumătate față de cele din Franța. Asta presupune revizuirea contractului semnat în 2010 între EDF și consumatorii industriali majori, printre care companiile din industria chimică Arkema și Solvay, producătorul de oțel ArcelorMittal, precum și compania de gaze Air Liquide.

De asemenea, autoritățile de la Paris vor să revizuiască sistemul de subvenționare a energiei din surse regenerabile, după ce acesta a majorat semnificativ facturile de curent electric ale populației și firmelor.

Legislaţia din sectorul energetic prevede că orice taxă pentru companiile energetice va fi transferată integral în factura finală achitată de consumatori, a declarat, marţi, Ioan Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în cadrul unei conferinţe pe tema fiscalităţii în sectorul energetic.

"Taxele intră la capitolul costuri incontrolabile, din acest motiv metodologiile spun că ele se transferă integral în preţul final al consumatorilor, astfel că această componentă a preţului trebuie mai bine gestionată", a precizat Lungu, citat de Agerpres.

El a arătat că, în acest moment, taxele înseamnă circa 20% din preţul final al energiei electrice.

Preţul efectiv de producere a energiei înseamnă 49% din preţul final, 26% sunt costurile de reţea, adică distribuţie şi transport, iar 5% reprezintă tariful de furnizare.Spre comparaţie, în Germania, 20% este preţul energiei, 25% - costurile de reţea, 5% - furnizarea şi 50% sunt taxele.

"Sper să nu ajungem şi noi la 50%", a mai spus Lungu.

Guvernul vrea să introducă, de la 1 ianuarie 2014, o taxă de 1,5% pentru construcţiile speciale.

La finele lunii noiembrie, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, declara că, în cazul în care transportatorii şi distribuitorii din energie şi gaze vor cere recunoaşterea acestei taxe în tarifele finale, ANRE va fi nevoită să accepte.

"În ceea ce priveşte distribuţia şi transportul de gaz, conductele din domeniul public nu se taxează. Dacă totuşi transportul şi distribuţia vor fi taxate, ele vor fi incluse în tarifele de transport şi distribuţie, pentru că aceste costuri sunt obligatoriu de recunoscut. Nu avem încă vreo solicitare de la operatori din sector pentru a le recunoaşte aceste costuri în tarife", a precizat Havrileţ.

El a menţionat că nu a fost clarificată încă situaţia acestei taxe şi ce construcţii vor intra sub incidenţa ei.

Havrileţ a mai spus că, în cazul în care operatorii de distribuţie şi transport vor plăti această taxă şi vor solicita recunoaşterea ei în tarifele finale, ANRE va analiza detaliat acest lucru, întrucât operatorii au şi alte venituri din aceşti stâlpi, precum reclame sau închirierea lor către operatorii de telefonie şi cablu.

Durata medie agregată, la nivel de țară, a întreruperilor neplanificate ale alimentării cu curent electric a crescut cu 15,17% în 2012, comparativ cu anul anterior, de la 547 la 630 de minute pe an, în special din cauza înrăutățirii respectivului indicator la furnizorul Electrica Muntenia Nord, unde durata medie a întreruperilor neplanificate s-a triplat în 2012, de la 600 la 1.867 de minute, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Este vorba despre indicatorul SAIDI (System Average Interruption Duration Index) sau Indicele Durata Medie a Întreruperilor în Reţea (Sistem). Acesta reprezintă timpul mediu de întrerupere a consumatorilor la nivelul unui distribuitor de energie electrică. Indicatorul se calculează împărţind durata cumulată a întreruperilor de peste trei minute dintr-un an la numărul total de consumatori alimentaţi (deserviţi) de un distribuitor.

Astfel, potrivit ANRE, indicele SAIDI al întreuperilor neplanificate s-a redus în 2012 la majoritatea distribuitorilor, însă a crescut la E.ON Moldova, cu 38 de minute pe an, și mai ales la Electrica Muntenia Nord, cu 867 de minute pe an.

"Ca urmare, valoarea medie pe ţară a crescut, de la 547 de minute pe an în anul 2011 la 630 de minute pe an în anul 2012, o creştere de 83 minute pe an, determinată, în principal, de Electrica Muntenia Nord", se arată în raportul ANRE pe 2012 privind realizarea indicatorilor de performanță pentru serviciul de distribuție.

Pe de altă parte, indicele SAIDI, al întreruperilor planificate, s-a redus ca valoare medie pe ţară, de la 333 de minute pe an în anul 2011 la 246 de minute pe an în anul 2012.

Cât privește frecvența întreruperilor neplanificate, aceasta s-a redus la nivelul întregii țări în 2012, de la 5,6 la 5,5 întreruperi pe an. Frecvența întreruperilor planificate s-a redus și ea, de la 1,3 întreruperi pe an în anul 2011 la 0,9 întreruperi pe an în anul 2012.

La majoritatea distribuitorilor, frecvența întreruperilor neplanificate a scăzut în 2012, cu excepția Electrica Muntenia Nord, unde a crescut cu peste 50%, de la aproape 4 întreruperi pe an în 2011 la peste 6 întreruperi pe an în 2012, și E.ON Moldova.

În anul 2012, numărul total de utilizatori racordaţi la reţelele electrice din patrimoniul celor opt operatori de distribuţie titulari de licenţă cu contract de concesiune a fost de 8.968.523, față de 8.900.070 în anul 2011, 8.850.070 în anul 2010, respectiv 8.769.602 în anul 2009.

De asemenea, numărul de reclamații ale consumatorilor legate de nivelul tensiunii a fost de 3.252 în 2012, în creștere cu 15,72% față de 2011 (2.810 reclamații). Numărul minim de reclamaţii s-a înregistrat la Electrica Transilvania Sud (108), numărul maxim la Electrica Muntenia Nord (927), iar valoarea medie pe ţară este de 406.

Numărul de reclamaţii referitor la alţi parametri ai tensiunii a fost de 962 la nivelul întregii ţări în 2012, în creștere cu 72,4%% față de 2011 (558). Numărul minim de reclamaţii s-a înregistrat la Electrica Transilvania Sud (0), numărul maxim la Electrica Muntenia Nord (420), iar valoarea medie pe ţară este de 120.

Contribuția pentru cogenerare plătită de consumatorii de energie electrică va scădea, de la 1 ianuarie 2014, cu până la 20%, după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin, estimează Guvernul, în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre. Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifrează în prezent la circa 4% -5%. Contribuția pentru cogenerare mai este datorată și de către furnizorii care exportă energie electrică.

Potrivit documentului citat, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) verifică anual dacă, din acordarea bonusului, producătorii de energie înregistrează o supracompensare a activităţii de producere în cogenerare, supracompensarea fiind definită ca un cuantum valoric al ajutorului acordat ce depăşeşte suma necesară acoperirii totale a costurilor aferente desfăşurării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, inclusiv a ratei rentabilităţii de 9%, determinat cu luarea în considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice şi termice produse în cogenerare.

Legislația în prezent în vigoare prevede că, în trimestrul I 2014, ANRE trebuie sa determine supracompensarea pentru perioada de evaluare 2011-2013.

Analiza de supracompensare - devansată

"Având în vedere situaţia economică dificilă, nivelul de trai scăzut al populaţiei şi problemele cu care se confrunt marii consumatori de energie, s-a ajuns, printre alte măsuri,și la necesitatea reducerii cuantumului facturii de energie electrică, prin diminuarea contribuţiei pentru cogenerare", se afirmă în nota de fundamentare.

Astfel, arată Executivul, au fost formulate propuneri de completare a legislației în vigoare în domeniu, respectiv a HG nr. 1215/2009, în sensul introducerii unor prevederi care să permită determinarea supracompensării aferente perioadei 2011-2012, în vederea implementării începând cu data de 1 ianuarie 2014. Modificarea legislativă constă în decalarea perioadei în care se face analiza de supracompensare pentru perioada de evaluare 2011-2013, aceasta urmând să se facă în trimestrul IV 2013.

"O parte din producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare care au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă vor trebui sa¬-şi diminueze veniturile în anul 2014, prin achitarea supracompensării aferente anilor 2011, 2012 şi 2013", se arată în nota de fundamentare. Asta presupune virarea de către producători a bonusului excesiv încasat către administratorii schemei de sprijin, Transelectrica și OPCOM.

Pentru anul 2013 beneficiază de acreditare finală de la ANRE un număr de 46 de societăți comerciale care dețin capacități de producere de energie electrică și termică în cogenerare.

Contribuția va scădea mai devreme

Proiectul de hotărâre de Guvern prevede achitarea supracompensării în tranşe trimestriale, în scopul diminuării impactului acestui efort financiar, care, altfel, ar trebui sa fie suportat de producători integral în cursul lunii aprilie 2014. Astfel, achitarea se va face în patru tranşe trimestriale, de 40%, 15%, 15% respectiv 30% din cuantumul acesteia, începând cu trimestrul I al anului 2014, plătibile în prima lună a fiecărui trimestru.

Potrivit Executivului, prin realizarea în trimestrul IV a analizelor de estimare a supracompensării pentru anul 2014 şi a analizei de supracompensare a activităţii producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care are au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă în anii de aplicare a schemei de sprijin 2011 şi 2012 se creează premizele devansării cu 6 luni a scăderii contribuţiei de cogenerare pe care o plătesc consumatorii de energie electrică.

"Se estimează că diminuarea bonusului pentru anul 2014 şi a includerii supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin vor conduce la o diminuare a contribuţiei pentru cogenerare, începând cu 1 ianuarie 2014, cu circa 15-20 % faţa de actuala valoare a acesteia", se arată în nota de fundamentare.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

O imagine frecventă în Olanda: turbine eoliene lângă coșuri de termocentrale. Cea mai "curată" și cea mai "murdară" formă de generare de electricitate , juxtapuse. Imaginea exprimă și sintetizeză sugestiv problemele sectorului energetic olandez și european, prins la mijloc între obiectivul politic al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și necesitatea economică a ținerii sub control a costurilor cu energia electrică, atât ale consumatorilor industriali, cât și ale clienților casnici. Vorbește, de asemenea, despre impasul produs de subvenționarea și promovarea cu prioritate în rețele a energiei din surse regenerabile, cu bine-cunoscutele ei probleme de intermitență, care a sporit nevoia de capacități instalate fosile care să echilibreze sistemele energetice.

Guvernul olandez a decis, recent, să majoreze cu 10% ținta cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în totalul mixului energetic național. Astfel, ponderea regenerabilelor va trebui să crească de la 4,4% în prezent la 16% în 2020.

În pofida sistemului generos de subvenții de stat pentru generarea de energie din surse regenerabile, anul trecut producția acestora s-a majorat cu doar 1%, cea mai slabă creștere din ultimii cinci ani. În același timp, datorită scăderii prețurilor internaționale la materie primă, producția termocentralelor pe cărbune a crescut cu peste 15%, astfel încât ponderea acestei surse în mixul energetic olandez a depășit 20%.

Totodată, ponderea energiei produse în centrale pe bază de gaze naturale s-a redus de la 60% la 53%. Producția totală de energie a Olandei a scăzut în 2012 cu 10%, însă importurile s-au majorat.

În întreaga Europă, centralele pe gaze naturale, cele mai "curate" surse fosile de energie, au de suferit de pe urma subvenționării regenerabilelor și a ieftinirii cărbunelui. Asta pentru că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse, care a scăzut masiv ca urmare a reducerii consumului și a subvenționării costurilor de producție ale centralelor regenerabile.

Ca o dovadă a efectelor perverse transfrontaliere ale subvenționării energiei regenerabile, centralele pe gaze din Olanda sunt amenințate cu închiderea din cauza importurilor de energie electrică ieftină din Germania (ieftină ca urmare a subvenționării de către germani a regenerabilelor), dar și a ieftinirii importurilor de cărbune, inclusiv din Statele Unite.

Astfel, centrala pe gaze Enecogen, deschisă anul trecut la Rotterdam de către danezii de la Dong, a funcționat de la inaugurare doar 690 de ore, dintr-un total de ore potențiale de funcționare de peste 8.700. Pe piața europeană, în martie anul acesta, megawattul de curent electric se vindea cu circa 45 de euro, în vreme ce Enecogen are costuri de producție de 50 de euro/MWh.

Recenta decizie a guvernului olandez de a spori ponderea regenerabilelor în mixul energetic național conține și un acord voluntar încheiat, cu sprijinul executivului, între principalele companii de utilități olandeze, potrivit căruia acestea urmează să închidă trei termocentrale pe cărbune până în 2014.

Problema este însă că Autoritatea pentru Consumatori și Piețe (care se ocupă atât de protecția consumatorilor, cât și de supravegherea mediului concurențial) a dat aviz negativ acestui acord, susținând că, în pofida beneficiilor de mediu ale închiderii termocentralelor, consumatorii vor avea de suferit, fiind nevoiți să plătească facturi mai mari la curentul electric consumat.

Pe de altă parte, pentru finalul acestui an, precum și în 2014, este programată intrarea în funcțiune a trei termocentrale de înaltă eficiență, dotate cu instalații de capturare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon. Însă pentru ca investițiile să fie rentabile, companiile care au demarat aceste proiecte cer guvernului să abroge taxa pe cărbunele energetic, aflată în prezent în vigoare și cifrată la o cotă de 14 euro pe tonă.

Taxa fusese introdusă nu doar pentru a descuraja producția poluantă de energie din cărbune, ci și pentru reducerea deficitului bugetar al Olandei. Pentru a compensa veniturile pierdute în urma eventualei desființări a taxei pe cărbunele energetic, autoritățile olandeze iau în calcul amânarea intrării în funcțiune a sistemului de subvenții pentru producția de energie eoliană offshore. {jathumbnailoff}

Economia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni, peste aşteptările analiştilor, şi cu 4,1% comparativ cu iulie-septembrie 2012, astfel că, la nouă luni, avansul Produsului Intern Brut (PIB) se plasează la 2,7%, estimează Institutul Naţional de Statistică (INS). Toate bune și frumoase, numai că, tot potrivit INS, consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh.

"Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul III 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I - 30.IX 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7%, atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier", se arată într-un comunicat al INS.

Creşterea de 1,6% este mai mare decât cea anticipată de analişti. Datele reprezintă "estimările semnal" ale Statisticii. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru trimestrul al treilea va fi anunţată la 4 decembrie.

Creștere "off the grid"

Însă tot potrivit INS, consumul final de energie electrică, în ianuarie – septembrie 2013, a fost de 36.857,6 milioane KWh, fiind cu 7,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.Consumul din economie a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu sursa, consistența și sustenabilitatea creșterii economice consemnate de România în intervalul respectiv.

Una din explicații ar fi aceea că PIB-ul din primele nouă luni ale acestui an s-a bazat în bună măsură pe aportul agriculturii, slab consumator de energie electrică, în special din cauza faptului că doar un procent foarte mic din totalul terenurilor agricole ale României sunt irigate.

Dependenți de agricultură

Din 2009 și până acum, deoarece restul sectoarelor din economie nu merg, rata de creștere economică este influențată puternic de dinamica sectorului agricol, a declarat, pentru Energy Report, analistul economic Florin Cîțu.

"Fără sectorul, agricol PIB-ul ar fi fost mai puțin volatil și cu o medie puțin mai mare. Pentru 2013, estimez că, dacă excludem contribuția acestui sector la creșterea economică, vedem că economia încetinește cu o dinamică care se apropie de zero. Pentru prima jumătate a anului, fără agricultură, economia a crescut cu 0,9%", a spus Cîțu.

Potrivit INS, în primul semestru al acestui an, per total, economia românească a crescut cu 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012.

"Exact ca în 2011, economia se simte mult mai slabă decât o arată cifrele oficiale. Pentru 2011, cifrele oficiale au fost reduse cu 20 miliarde lei doi ani mai târziu, iar dacă nu se “ajusta” și deflatorul, 2011 ar fi fost un an cu scădere economică", afirmă Cîțu, pe blogul său.

Curent mai ieftin pentru irigații

Deși PIB-ul românesc este profund dependent de agricultură, lipsa investițiilor a făcut ca aceasta să fie condiționată în măsură covârșitoare de condițiile meteo, întrucât doar un procent infim din terenurile agricole ale României beneficiază de irigații. La nivelul anului trecut, acest procent se situa la numai 1,5%, reprezentând circa 100.000 de hectare.

Anul acesta, agricultorii au beneficiat de curent electric pentru irigații cu 20% mai ieftin comparativ cu 2012, prețul scăzând de la 250 de lei/1.000 mc apă pompată la 200 lei/1.000 mc apa pompată. Asta după ce Guvernul a aprobat, în vară, un act normativ prin care Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a căpătat posibilitatea de a achiziţiona energie electrică direct de la producător, de pe piața liberă, pentru a o revinde fermierilor.

La acea dată, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, susţinea că ANIF va achiziţiona energie electrică pentru irigaţii la un preţ de 40-100 lei/MWh, în condiţiile în care preţul mediu plătit în atunci de fermieri era de 540 lei/MWh.„Noi avem capacitatea, după ce vom aproba ordonanţa de urgenţă, de a lua de la Hidroelectrica. Acesta este mesajul pe care îl putem da fermierilor. Să achiziţionăm energie pe timpul nopţii, pentru că este mult mai ieftină”, afirma Botănoiu, citat de Agerpres.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţineau că, în acel moment, exista posibilitatea de a iriga o suprafaţă de peste 400.000 de hectare de culturi agricole. În august, ANIF a fost acreditată de Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ca furnizor de energie, căpătând astfel posibilitatea de a cumpăra curent electric de pe bursa specializată OPCOM.

Ce spune "barometrul Băsescu" despre economie?

Consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh, reiese din datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), ceea ce reprezintă un semn că economia României este extrem de departe de a "dudui".

Acest indicator a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

Potrivit INS, consumul final de energie electrică, în ianuarie – septembrie 2013, a fost de 36.857,6 milioane KWh, fiind cu 7,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Consumul din economie a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh.

La începutul lunii octombrie, INS a menţinut estimările privind creşterea economică din trimestrul al doilea şi primul semestru 2013, la 0,5% faţă de ianuarie-martie 2013, respectiv 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012

Scăderea consumului a redus unele facturi, în pofida creșterii prețului

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 10,3%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 1,0%.

Exportul de energie electrică a fost de 1.049,3 milioane KWh, în creştere cu 121,4 milioane KWh, respectiv cu 13,1%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.718,2 milioane KWh, în scădere cu 150,4 milioane KWh, respectiv cu 3,1%.

Scăderea consumului este, de altfel, singura cauză pentru care, potrivit declarațiilor recente ale ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță, factura la electricitate a scăzut cu 7% anul acesta, pentru toţi consumatorii, casnici și industriali.

Asta pentru că, tot din datele INS, rezultă că, la nivelul lunii septembrie 2013, prețul la energie electrică era cu 7,57% mai mare comparativ cu decembrie 2012. Față de septembrie 2012, în septembrie 2013 prețul energiei electrice era mai mare cu aproape 16%.

Astfel, ca urmare a scăderii consumului, este posibil ca, în unele cazuri, facturile de curent electric să fi scăzut anul acesta, în pofida creșterii prețului.

Producția totală a scăzut, eolienele aproape s-au dublat

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 42.625,1 milioane KWh, în scădere cu 2.811,0 milioane KWh (-6,2%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Scăderea resursei de energie electrică s-a datorat în principal scăderii producţiei, cu 2.115,7 milioane KWh (-4,8%).

Producţia din termocentrale a fost de 18.489,6 milioane KWh, în scădere cu 5812,6 milioane KWh (-23,9%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 11.733,9 milioane KWh în creştere cu 1.869,3 milioane kWh (+18,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 8.694,0 milioane KWh, în creştere cu 256,1 milioane kWh (+3,0%).

Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I.-30.IX.2013, a fost de 3.320,4 milioane KWh, în creştere cu aproape 90% (1.571,5 milioane KWh) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Guvernul vrea să șteargă o datorie comercială pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, o are față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorie reprezentând o sumă neplătită de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita intrarea în insolvență a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență.

Metoda aleasă de Guvern constă în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu o datorie comercială a complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivei datorii comerciale a CE Hunedoara față de CNH.

"În prezent, Compania Naţională a Huilei S.A. are asupra Societatăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A. o creanţă certă, lichidă şi exigibilă de 70.238.352,98 lei şi o creanţă aflată în litigiu, în valoare de 14.075.123,52 lei. Aceste creanţe provin din livrări de cărbune energetic din perioada anterioară fuziunii. (...) Compania Naţională a Huilei, la rândul său, înregistrează faţă de bugetul general consolidat datorii cumulate de 4.785.432.240 lei", se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Statul își pasează datorii către sine dintr-un buzunar în altul

Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, este unic acționar, în numele statului român, la ambele societăți.

Astfel, potrivit documentului citat, CE Hunedoara ar urma să preia o datorie in cuantum de 70.238.352,98 lei pe care CNH o are de achitat către ANAF, reprezentand o parte din obligaţiile fiscale neachitate ale Companiei Naționale a Huilei.

"Datoria fiscală a Companiei Naţionale a Huilei S.A. către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 70.238.352,98 lei, iar în acelaşi timp creanţa comercială în valoare de 70.238.352,98 lei, deţinută de către Compania Naţională a Huilei SA asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se stinge", se spune în nota de fundamentare.

Pericol de insolvență

Guvernul precizează că, pentru ducerea la îndeplinire a mecanismului instituit mai sus, este nevoie, pe de o parte, de acordul guvernului, iar pe de altă parte de un act normativ la nivel de lege, care să instituie o procedură specială, neprevăzută ca atare în Codul de procedură fiscală.

"În acelaşi timp, se evită şi posibilitatea ca lichidatorul societăţii aflate în lichidare (CNH – n.r.) să declanşeze abuziv o procedură de insolvenţă asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, din dorinţa de a urgenta încasarea creanţei sale comerciale, dar punând astfel în pericol major succesul procesului de privatizare care se află în curs de desfăşurare", se mai afirmă în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Anul acesta, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a CE Hunedoara, prin majorare de capital cu aport de capital privat, urmând a se atrage un investitor strategic care să preia 51% din acțiunile societății.

CE Hunedoara a fost creată în două etape. În prima din acestea, finalizată anul trecut, au fuzionat societățile Electrocentrale Paroșeni și Electrocentrale Deva, iar în cea de-a doua, CE Hunedoara a absorbit Societatea Națională a Huilei.

Datorii mari, salariați mulți

La momentul fuziunii CE Hunedoara, în calitate de societate absorbantă, cu Societatea Naţională a Huilei, în calitate de societate absorbită, datoriile diviziei energetice se ridicau la valoarea de 565.827.347 lei, iar datoriile diviziei miniere erau de 114.994.642 lei.

În prezent, CE Hunedoara are un număr de 7.080 de salariaţi, din care 1.830 la divizia energetică şi 5.114 la divizia minieră. Privatizarea complexului face parte din angajamentele asumate de guvernul Ponta față de FMI.

Compania Naţională a Huilei a intrat în proces de dizolvare şi lichidare voluntară, în baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20.02.2013.

În octombrie 2011, Guvernul a mandatat ANAF sa preia active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroșeni și Uricani de la CNH în contul unei părți din datoriile bugetare ale societății, procedură convenită cu FMI.

Exploatările respective erau considerate mine neviabile, activele acestora preluate de catre ANAF in contul datoriilor bugetare fiind transferate la Ministerul Economiei, care, la rândul său, le-a transmis la o altă entitate, în vederea administrării procesului de închidere a acestora până în anul 2018.

Excedent de cărbune, curent electric scump

În iulie, aproximativ 1.000 de mineri de la Mina Paroşeni, sucursală a Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), au refuzat, după terminarea programului de lucru, să iasă din subteran, nemulţumiţi că reprezentanţii Complexului Energetic Hunedoara nu le preiau cărbunele.

Reprezentanţii CE Hunedoara afirmau, în replică, că nu pot prelua cărbune din Valea Jiului, fiindcă depozitele de la termocentralele Mintia şi Paroşeni sunt pline, iar energia electrică produsă de complex nu se vinde în acea perioadă a anului, fiind scumpă.

La sfârşitul anului 2012, Termocentrala Mintia, parte a CE Hunedoara, a efectuat un import de 455.000 de tone de cărbune despre care un audit, solicitat de directorul complexului, Daniel Andronache, a relevat că nu era oportun.

Situația a fost detensionată, iar minerii au ieșit la suprafață după ce șeful SNIMVJ și-a dat demisia și a fost înlocuit din funcție, iar noul șef le-a prezentat ortacilor un contract prin care societatea va putea vinde cărbune până la sfârşitul anului, în cantitate de 220.000 de tone, la un preț stabilit prin algoritmul impus de legislaţia europeană.

SNIMVJ are în componenţă trei unităţi miniere - Petrila, Paroşeni şi Uricani, huila extrasă de la aceste mine având un singur cumpărător - Complexul Energetic Hunedoara.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat, joi, că, anul acesta, factura la electricitate a scăzut cu 7% pentru toţi consumatorii, casnici și industriali. El a mai spus că preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014, precum și că că FMI şi Comisia Europeană (CE) şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali. Niță a mai precizat că Guvernul lucrează, împreună cu Consiliul Concurenţei, la unele măsuri de sprijin în privinţa preţului electricităţii şi gazelor pentru consumatorii industriali, pentru care este de asemenea nevoie de acceptul CE.

Potrivit lui Niţă, citat de Mediafax, în acest an, factura la electricitate a scăzut cu 7% pentru toţi consumatorii.

Din datele Institutului Național de Statistică (INS), rezultă că, la nivelul lunii septembrie 2013, prețul la energie electrică era cu 7,57% mai mare comparativ cu decembrie 2012. Față de septembrie 2012, în septembrie 2013 prețul energiei electrice era mai mare cu aproape 16%.

Pe de altă parte, ultimele date ale INS pe această temă, aferente lunii august 2013, arată că, în primele 8 luni ale acestui an, consumul final de energie electrică a fost cu 7,4% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Pe componente, consumul din economie a scăzut cu circa 9%, iluminatul public – cu 10,1%, iar cel al populației – cu doar 0,1%.

În concluzie, este posibil ca, în unele cazuri, facturile de curent electric să fi scăzut anul acesta, în pofida creșterii prețului, ca urmare a reducerii consumului.

Se scumpește electricitatea, posibilă "clemență" la gaze naturale

Niță a mai declarat că preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014.

"Am discutat cu ANRE, iar preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2% pentru cei industriali. Asta e piaţa, nu putem să scumpim mai mult dacă nu avem de ce", a spus ministrul, citat de Agerpres.

Potrivit lui Niţă, probleme există în sectorul gazelor naturale, unde decalajul dintre preţul gazelor de producţie internă şi cel de import este prea mare.

"În discuţiile cu FMI, am mai reuşit să amânăm cu un an, până la 31 decembrie 2015, liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii industriali, iar pentru cei casnici acest lucru va fi la 31 decembrie 2018", a explicat ministrul, care a subliniat că discuţiile cu FMI în acest sens au început încă din lunile mai - iunie.

El a spus că FMI şi Comisia Europeană şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali.

"Vrem să amânăm cu un an liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Avem un acord de principiu de la FMI şi Comisia Europeană", a declarat Niţă.

El a adăugat că statul român încă nu are acordul definitiv pentru aplicarea acestei măsuri din partea FMI şi CE.

Programul de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali a început anul trecut şi urma să se încheie la sfârşitul anului viitor.

Totodată, Guvernul lucrează, împreună cu Consiliul Concurenţei, la unele măsuri de sprijin în privinţa preţului electricităţii şi gazelor pentru consumatorii industriali.

"Este nevoie de acceptul CE pentru aceste scheme de sprijin. Ar fi frumos dacă am putea să le implementăm din 2014, dar astfel de discuţii durează", a mai spus Niţă.

Bucureștiul se clasa, la finalul lunii trecute, pe locul 4 într-un top al capitalelor europene în care consumatorii casnici plătesc cele mai mari prețuri la energie electrică raportat la puterea lor de cumpărare, facturi mai împovărătoare la curent fiind consemnate doar la Berlin, Praga și Lisabona. Mai mult, costurile de distribuție a energiei electrice la București sunt printre cele mai mari din Europa, reprezentând nu mai puțin de 42% din prețul final plătit de consumatorii casnici din Capitală.

Astfel, ajustat la puterea lor de cumpărare, bucureștenii plăteau pe curent electric, în octombrie, un preț de 26,51 eurocenți/KWh, fiind depășiți, din punct de vedere al poverii facturilor la electricitate calculate în funcție de puterea de cumpărare a plătitorilor, doar de locuitorii din Berlin (28,55 eurocenți/KWh), Praga (28,27 eurocenți/KWh) și Lisabona (26,99 eurocenți/KWh), potrivit unui studiu întocmit de compania finlandeză de consultanță în energie VaasaETT.

Facturile la electricitate sunt mai împovărătoare pentru bucureșteni, raportat la puterea lor de cumpărare, decât pentru locuitorii din Budapesta (26,48 eurocenți/KWh), Bratislava (25,74 eurocenți/KWh) sau Varșovia (24,44 eurocenți/KWh), dar și decât pentru consumatorii de energie electrică din Madrid (24,34 eurocenți/KWh), Luxemburg (14,95 eurocenți/KWh), Roma (18,87 eurocenți/KWh) sau Londra (17,37 eurocenți/KWh).

Pentru finlandezi e cel mai ieftin

Din punct de vedere al puterii de cumpărare, cele mai accesibile facturi de electricitate erau, în octombrie, cele plătite de locuitorii din Helsinki (11,43 eurocenți/KWh), Paris și Belgrad (13,70 eurocenți/KWh). Media europeană se situa la 20,47 eurocenți/KWh.

Luând în calcul exclusiv prețurile practicate la energia electrică livrată consumatorilor casnici, neajustate pentru a reflecta diferențele de putere de cumpărare, Bucureștiul se clasa, în octombrie, pe locul 21 din 23 în topul capitalelor europene cu cel mai scump curent electric, cu un preț de 13,12 euro/KWh, prețuri mai mici consemnându-se doar la Zagreb (13,02 eurocenți/KWh) și Belgrad (6,25 eurocenți/KWh).

Din acest punct de vedere, în octombrie, cel mai mare preț era consemnat la Copenhaga (30,47 eurocenți/KWh), urmată de Berlin (29,71 eurocenți/KWh) și Dublin (22,90 eurocenți/KWh). Media europeană se situa la 18,34 eurocenți/KWh.

Distribuția e foarte scumpă la București

Din studiul celor de la VaasaETT reiese că costurile de distribuție a energiei electrice la București sunt printre cele mai mari din Europa, reprezentând nu mai puțin de 42% din prețul final plătit de consumatorii casnici din Capitală, față de o medie europeană de doar 33%. Ponderi mai mari ale costurilor de distribuție în prețul final se consemnează numai la Lisabona (44%), Bruxelles și Luxemburg (43%).

"În medie, în Europa, prețul en-gros de piață al energiei electrice reprezintă doar circa jumătate din prețul final plătit de consumatori, cealaltă jumătate reprezentând costuri fiscale și impuse prin reglementări, respectiv tarife de distribuție, taxe specifice pe energie și TVA", se arată în studiul citat.

Cel mai spectaculos caz este cel al Copenhagăi, unde prețul en-gros de piață al energiei electrice reprezintă doar 17% din prețul final plătit de consumatori, în timp ce taxele pe energie reprezintă 36%, iar TVA – 20%.

Avem gaze ieftine încă

În schimb, la gaze naturale, bucureștenii plătesc, ajustat la puterea lor de cumpărare, un preț de 6,25 eurocenți/KWh, situat sub media UE, cifrată la 7,93 eurocenți/KWh. De gaze mai ieftine, raportat la puterea lor de cumpărare, au parte doar locuitorii din Paris (6,20 eurocenți/KWh), Bruxelles (6 eurocenți/KWh), Londra (5,65 eurocenți/KWh) și Luxemburg (5,23 eurocenți/KWh).

Dacă eliminăm din calcul ajustarea la puterea de cumpărare, bucureștenii plătesc cele mai mici facturi la gaz din Europa, respectiv un preț de 3,03 eurocenți/KWh, mai redus decât cel de la Belgrad (4,52 euro eurocenți/KWh) sau Budapesta (4,17 eurocenți/KWh), media europeană fiind de 7,23 eurocenți/KWh.

Guvernul a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care prevede că 12 producători de energie termică controlați de stat, care aprovizionează orașe mari ale României, printre care și Capitala, vor putea să împrumute în total, din rezerva de stat, 887 milioane de tone de cărbune energetic și peste 112 milioane de tone de păcură, pentru a putea face față majorării consumului de energie termică pe perioada iernii, în condițiile în care stocurile proprii ale centralelor respective sunt insuficiente în acest scop.

Cantitățile menționate urmează să fie scoase cu titlu de împrumut de la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, până la data de 31 octombrie 2014.

"În cazul nerestituirii împrumutului prevăzut la art. 1, operatorii economici vor suporta, pentru primele 30 de zile, penalităţi de întârziere de 0,25% pe zi din valoarea produsului prevăzută în contractul de împrumut, după care Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale va emite facturi pentru valoarea produselor calculate la preţurile pieţei, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată luând naştere, prin derogare de la prevederile art. 134˄2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, la încasarea parţială sau totală a facturii", se stipulează în proiectul de OUG.

În preambulul proiectului de OUG se precizează că capacitatea utilă reală de stocare din centrale este ocupată în proporţie de 70% la cărbune, respectiv 50% la păcură, de stocurile rezervă de stat, astfel încât capacităţile proprii utile reale ale centralelor devin insuficiente asigurării unei funcţionări în bune condiţii pe perioada de iarnă.

"(...) achiziţionarea de combustibili în această perioadă conduce la blocarea unor sume de bani, la degradarea cărbunelui energetic stocat şi la blocarea spaţiului de depozitare al centralelor. (...) Necesitatea adoptării unor măsuri pentru corelarea consumurilor de energie electrică şi termică potrivit Programului de iarnă în domeniul energetic, pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă şi stabilitate a Sistemului Electroenergetic Naţional în perioada octombrie 2013 – martie 2014, pentru asigurarea necesarului de combustibil, precum şi pentru evitarea eforturilor financiare mari pentru producătorii de energie electrică, care ar avea influenţe negative asupra preţului de cost suportat de populaţie la energia electrică şi termică, justifică promovarea prezentului act normativ, astfel încât să poată fi aprobat de Guvern până la data începerii sezonului friguros. Neluarea acestor măsuri urgente poate pune în pericol funcţionarea sigură şi stabilă a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum şi alimentarea populaţiei cu căldură", se spune în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

În lunile de iarnă din 2014 se va intra în al patrulea an consecutiv când centralelor termice de stat li se permite să împrumute combustibili de la rezerva de stat pentru a putea face față majorării consumului de energie termică în sezonul friguros. O astfel de măsură a fost luată pentru prima dată în 2010 și reluată în fiecare din anii următori, iar pentru o serie de centrale, scadențele împrumuturilor au fost prelungite succesiv, prin ordonanțele de urgență ulterioare.

Astfel, în proiectul de OUG se precizează că împrumutul cantităților de cărbune energetic pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare și Societatea Comercială “C.E.T. Govora” S.A., respectiv păcură pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, Societatea Comercială “C.E.T. Govora” S.A. și Societatea Comercială “Electrocentrale Oradea” S.A., se poate face până la data de 31 martie 2014, numai după restituirea cantităților de combustibili aprobate și împrumutate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2012, aprobată și modificată prin Legea nr. 106/2013.

De asemenea, pentru cantităţile de combustibili împrumutate şi nerestituite de unii operatori economici, termenul de restituire, prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2012 (31 octombrie 2013), se prorogă până la data de 31 mai 2014.

"Având în vedere că, în această perioadă, centralele termice şi electrice constituie şi stocuri proprii pentru perioada de iarnă, iar refacerea stocurilor rezervă de stat se desfăşoară cu dificultate, este necesară prorogarea termenului prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2012 până la data de 31 mai 2014, pentru cantităţile de combustibili împrumutate şi nerestituite de unii operatori economici cuprinşi în anexa la OUG nr.60/2012, acolo unde este cazul. De asemenea, acestea au implicaţii în majorarea costului de producere a MW, datorită aplicării penalităţilor prevăzute la art.2 din actul normativ menţionat, fapt care va conduce şi la majorarea costului de producţie a gigacaloriei", se menționează în nota de fundamentare.

Nr. crt. Operatorul economic Cantitatea ce va fi împrumutată (tone)
Cărbune energetic Păcură
1. Societatea Comercială „Electrocentrale Bucureşti“ S.A. - 50.000,000
2. Societatea Comercială „Electrocentrale Galaţi“ S.A. - 15.500,000
3. Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin 377.000,000 12.429,715
4. Societatea Comercială „C.E.T. Arad“ S.A. 100.000,000 -
5. Societatea Comercială „C.E.T. Hidrocarburi“ S.A. Arad - 3.000,000
6. Societatea Comercială „C.E.T. Govora“ S.A. 250.000,000*) 5.000,000*)
7. Societatea Comercială „Electrocentrale Oradea“ S.A. 60.000,000 6.500,000*)
8. Societatea Comercială „Dalkia Termo Prahova“ S.R.L. - 14.000,000
9. Societatea Comercială „Compania Locală de Termoficare COLTERM“ S.A. Timișoara 100.000,000 1.000,000
10. Societatea Comercială „Modern Calor“ S.A. Botoșani - 1.000,000
11. Societatea Comercială „Termica Brad“ S.A. - 2.500,000
12. Societatea Comercială „Dalkia Termo Iași“ S.A. - 1.395,897
TOTAL 887.000,000*) 112.325,612*)

*)cu condiţia restituirii cantităţilor aprobate la împrumut prin Ordonanaţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2012, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/2013

Procurorii DNA au dispus reținerea lui Ioan Mihăilă, membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica și consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță, precum și a lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica și membru în directoratul companiei, pentru o presupusă mită de 1,4 milioane de euro, legată de un potențial contract bilateral pe termen lung de vânzare de energie, dezavantajos pentru Hidroelectrica, în valoare de aproape 263 de milioane de euro.

"În luna octombrie 2013, inculpatul Mihăilă Ioan, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica S.A. și consilier al ministrului delegat pentru Energie, a promis unui alt membru din același Consiliu (denunțător în cauză) suma de 1.400.000 euro pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea, de către Hidroelectrica S.A, a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 euro), ceea ce reprezentau condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica", se arată într-un comunicat al DNA.

Potrivit procurorilor DNA, promisiunea de dare de mită s-a făcut cu ajutorul inculpatului Brădean Eugen, director de trading în cadrul S.C. Hidrolectrica S.A. și membru în cadrul Directoratului Hidroelectrica S.A.

Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparența unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore și firma achizitoare a energiei electrice.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere și directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 GWH trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care făcea parte și Brădean Eugen.

La data de 23 octombrie 2013, procurorii au dispus reținerea inculpaților Brădean Eugen și Mihăilă Ioan pe un termen de 24 de ore, urmând a fi prezentați la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

"În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații", precizează DNA.

Ce spune Hidroelectrica

Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative, spun reprezentanții companiei, citați de Mediafax.

În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)", se arată într-un comunicat transmis de Hidrolectrica.

Directoratul a respins propunerea cu 3 voturi "împotrivă", o abţinere şi 1 vot "pentru", fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

Comunicatul Hidroelctrica nu menţionează votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru.

"Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei", se menţionează în comunicat.

Tot mai multe comunități locale din Germania, de la simple comune până la metropole de talia Hamburgului sau a capitalei Berlin, s-au săturat de serviciile scumpe și de proastă calitate ale companiilor cărora le sunt concesionate utilitățile municipale, în primul rând cele de furnizare de curent electric, dar și cele de apă și canalizare. Anul acesta vor avea loc referendumuri populare în nu mai puțin 8.000 de localități din Germania, unde cetățenii vor fi întrebați dacă vor sau nu ca primăriile de care aparțin să "renaționalizeze" aceste servicii.

În multe din aceste localități, entuziasmul pentru naționalizare al locuitorilor este la cote înalte, iar inițiativele de organizare a referendumurilor au pornit de jos în sus, prin campanii "grass roots" de strângere de semnături. Scepticii spun însă că este puțin probabil ca preluarea de către municipalități a serviciilor locale de utilități să ducă la creșterea calității în furnizare și la ieftinirea acestora. Asta pentru că, printre altele, primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german.

În plus, banii pe care primăriile vor trebui să-i cheltuiască pentru a rezilia unilateral contractele de concesiune în vigoare, pentru a prelua controlul asupra companiilor de utilități și pentru a investi în operarea acestora vor împovăra bugetele locale și vor majora gradul de îndatorare al municipalităților. Astfel încât există riscul ca locuitorii să ajungă să scoată mai mulți bani din buzunar, atât din postura de clienți, cât și din cea de contribuabili, și să aibă parte de servicii chiar mai proaste decât înainte.

Nu în ultimul rând, pentru companiile concesionare, acest exit pe banii contribuabililor constituie încă o afacere extrem de profitabilă, după profiturile importante consemnate în anii în care au operat rețelele locale de utilități din Germania. Interesant este că, în urmă cu circa 20 de ani, primăriile germane făceau mișcarea inversă, respectau concesionau firmelor private aceste servicii, tocmai din cauză că problemele bugetare și de îndatorare nu le mai permiteau să opereze rețele de utilități și să investească în upgradarea și mentenanța lor.

Referendum la Berlin pe 3 noiembrie

Berlinezii sunt chemați la urne pe data de 3 noiembrie, pentru a decide repreluarea de către municipalitatea capitalei germane a rețelei locale de transport al energiei electrice. Totul a pornit de la o inițiativă cetățenească de strângere de semnături, campania publică asociată acesteia promovând ideea că această naționalizare va ieftini curentul electric, va spori controlul cetățenesc asupra rețelei electrice și va duce la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic local.

Campania pentru referendum mai cere înființarea de centrale electrice regenerabile descentralizate în regiunea Berlin-Brandenburg. Contractul de concesiune pe 20 de ani semnat de municipalitatea berlineză cu furnizorul de energie Vattenfall urmează să expire anul viitor. Pentru a impune organizarea unui referendum local la Berlin, este suficientă colectarea de semnături semnături de la 7% dintre cetățenii cu drept de vot. Pentru validarea rezultatului referendumului, este necesară prezența la urne a minimum 25% dintre locuitorii cu drept de vot.

Pe de altă parte, primăria spune că inițiativa este inutilă, întrucât autoritățile locale aplică deja o politică de descentralizare a furnizării de energie electrică, de promovare a energiei regenerabile și de ținere sub control a tarifelor la curent electric. În plus, spun conducătorii locali, Berlinul pur și simplu nu își permite efortul financiar presupus de repreluarea rețelei de transport de energie, bugetul local fiind deja într-o stare extrem de precară.

"Această achiziție ar avea consecințe fatale asupra competitivității și asupra ratingului de credit al Berlinului. Indicatorul datoriei pe cap de locuitor este deja mai mare decât cel al Detroit-ului, care nu demult și-a declarat falimentul. În aceste condiții, municipalitatea nu își permite să plătească 3 miliarde de euro pentru a naționaliza rețeaua de transport al electricității", spune Fred Roeder, economist și președinte al ONG-ului Young Voices.

Locuitorii din Hamburg au decis deja

În Hamburg, cel de-al doilea oraș ca mărime al Germaniei, cetățenii au votat deja preluarea rețelei locale de electricitate de către municipalitate, de la furnizorii concesionari Vattenfall și E.ON, într-un referendum care a avut loc în septembrie, în aceeași zi cu alegerile parlamentare. În favoarea naționalizării s-au pronunțat 51% dintre participanții la vot. Acum, primăria va trebui să scoată din bugetul local 2 miliarde de euro pentru a cumpăra rețeaua.

Campania pentru referendum a fost organizată de peste 50 de organizații ecologiste și de protecție a consumatorilor, cărora li s-au alăturat și mai multe biserici. Ei susțin că, odată ce rețeaua de distribuție va reintra sub controlul municipalității Hamburgul poate genera anual venituri de 1 miliard de euro, cu profit de 100 milioane de euro, doar din tarifele de conectare la rețea. Hamburgul are 27.000 de kilometri de linii electrice, conducte de distribuție de gaze de 7.300 de kilometri și o rețea de distribuire a energiei termice de 800 de kilometri.

Primarul social-democrat al Hamburgului, Olaf Scholz, s-a opus ideii de repreluare integrală a distribuției de energie a orașului, arătând că această achiziție ar împovăra și mai mult finanțele locale, datoria publică a Hamburgului ridicându-se deja la peste 20 de miliarde de euro.

Hamburgul și-a privatizat serviciile municipale de utilități la sfârșitul anilor 90. Anul trecut, primăria a recumpărat 25,1% din rețele, plătind 543,5 milioane de euro, din dorința de a recâștiga influență asupra deciziilor din acest domeniu și de a face presiuni pentru modernizarea rețelelor de distribuție.

Sună înălțător, dar pare o afacere proastă

Ideea de a reda controlul "poporului" asupra serviciilor locale de utilități pare să fi prins la electorat, însă din păcate tranformarea acestora din monopoluri corporatiste în monopoluri socialiste nu va avea efectele scontate, ba chiar dimpotrivă.

Până una alta, există dificultăți insurmontabile de natură legislativă. Primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german. Ele nu pot ieftini curentul electric. Potrivit normelor europene și germane, energia electrică se cumpără exclusiv de pe piața liberă, de la burse. Peste prețul en-gros vin taxele și impozitele, precum și subvențiile pentru energia regenerabilă, suportate tot de consumatori. Toate acestea se stabilesc la nivel federal.

Mai mult, simpla preluare prin achiziție de către municipalități a companiilor care administrează serviciile locale de utilități nu garantează câtuși de puțin că primăriile vor ajunge realmente să opereze rețelele de distribuție. Potrivit legislației UE, concesionarea acestor servicii se face exclusiv prin licitație publică, foarte atent monitorizate de către Bruxelles.

Astfel că, după ce vor rezilia contractele de concesiune cu actualii concesionari privați și vor prelua de la aceștia subsidiarele care se ocupă de rețele în fiecare din orașele respective, primăriile vor trebui să se prezinte la licitații ca orice alt concurent. Astfel încât nu este exclusă posibilitatea ca primăriile să piardă licitațiile, printre altele pentru că nu au experiență în domeniu. Iar atunci contribuabilii vor rămâne și cu banii luați (miliardele de euro cheltuite din bugetele locale pentru naționalizare), și fără controlul municipal asupra utilităților, care li se promitea în campaniile pentru referendumuri.

De asemenea, rezultatele referendumurilor nu îi obligă în nici un fel pe concesionarii privați să vândă primăriilor operațiunile. Dacă aceștia refuză să vândă, municipalitățile trebuie să-și înființeze propriile firme de distribuție, cu care să participe la licitații. Și să concureze, în cele mai multe din cazuri, chiar cu actualii concesionari.

Berlinul a naționalizat deja serviciul de apă și canalizare

Luna trecută, municipalitatea berlineză a ajuns la un acord cu francezii de la Veolia, compania-mamă a Apa Nova, pentru repreluarea participației de 25% pe care francezii o dețineau la operatorul local de apă și canalizare, contra sumei de 590 de milioane de euro. Cu un an înainte, primăria din Berlin a ajuns la un acord similar cu compania germană RWE, care deținea o participație similară, suma de achiziție fiind stabilită atunci la 658 de milioane de euro.

Primii care s-au declarat nemulțumiți de acest deal au fost chiar activiștii care au făcut campanie pentru naționalizare. Ei susțin că prețul negociat de primărie este mult prea mare și va pune presiune pe gestionarea serviciului local de apă mulți ani de-acum înainte, împiedicând primăria să ieftinească furnizarea apei, serviciu care s-a tot scumpit din 1999 încoace, de când francezilor li s-a concesionat acest serviciu de utilități.

Astfel, suma încasată în urma exit-ului se va adăuga la profiturile importante consemnate de concesionari pe perioada contractului, în care au majorat tarifele și au redus personalul și investițiile în modernizare și mentenanță.

În 2011, la Berlin a avut loc un alt referendum, în care cetățenii au votat, aproape în unanimitate, pentru desecretizarea contractelor de concesiune a serviciului municipal de apă și canalizare.

Municipalitatea berlineză a vândut 49,9% din acțiunile serviciului municipal de apă și canalizare către Veolia și RWE în 1999, pentru a mai reduce din deficitul bugetului local și din gradul de îndatorare al primăriei. De atunci, prețurile la apă în Berlin au crescut cu 35%.

Modelul de succes presupune să devii producător

În anii 80 și 90, circa 20.000 de municipalități germane și-au concesionat unor firme private serviciile de distribuire a energiei și rețelele electrice, nemaiputând să le administreze din cauza constrângerilor bugetare. Anul acesta, în 8.000 de localități din Germania au loc referendumuri pe tema renaționalizării acestora.

Cei care susțin aceste referendumuri au ca model o poveste de succes care a început în 1986. Atunci, după angoasa generată de tragedia de la Cernobîl, în comuna germană Schonau, cu 2.300 de locuitori a avut loc o adevărată "rebeliune energetică". Nevrând să se mai alimenteze cu curent de la centrala nucleară din apropiere, locuitorii au pus mână de la mână și au creat, și cu sprijinul primăriei, o cooperativă energetică locală, prin care să finanțeze instalarea de capacități energetice regenerabile care să alimenteze comuna. Schonau a beneficiat, în plus, de șansa de a avea deja o hidrocentrală funcțională.

Pe atunci, piața europeană de energie nu fusese încă liberalizată și nu existau nici subvenții pentru producția de energie din surse regenerabile.

Mai rămânea o problemă: concesionarul local al rețelei de transport și distribuție a curentului electric refuza să preia în rețea mica producție eoliană, solară și hidro a locuitorilor din Schonau. Astfel încât aceștia au reușit, beneficiind și de sprijinul presei germane, să organizeze o campanie națională de promovare și de strângere de fonduri, prin care au reușit să colecteze cele 5,7 milioane de mărci germane necesare pentru preluarea rețelei de distribuție.

Cel mai mare dușman este birocrația UE

Având la dispoziție rețeaua, locuitorii din Schonau au fost stimulați să investească în capacități regenerabile, întrucât facturile lor de curent electric scădeau direct proporțional cu majorarea cantității de energie livrată rețelei. În timp, comuna Schonau a ajuns să alimenteze cu curent mai multe localități învecinate.

Cooperativa energetică locală, care acum deține și rețeaua de distribuție, se află în proprietatea colectivă directă a locuitorilor din comună și nu a autorităților locale.

Pe site-ul cooperativei energetice din Schonau, în prezentarea istoriei acesteia, se arată că cele mai mari obstacole cu care s-a confruntat proiectul local au fost cele legate de birocrație și reglementări.

"În Germania sunt peste 900 de operatori de rețele electrice, dintre care mulți de dimensiuni foarte mici. UE presează de ani de zile Germania pentru a reduce numărul acestora, iar agenția germană de reglementare în energie pune tot mai multe piedici birocratice și de reglementare pentru micii operatori, iar mulți dintre ei sunt nevoiți să renunțe, pentru că este foarte costisitor să respecți legislația. Birocrația este cel mai mare dușman al micilor distribuitori de energie", se arată pe site-ul cooperativei.

Uniunea Europeană ia în calcul relaxarea reglementărilor comunitare cu privire la ajutoarele de stat pentru a le putea permite guvernelor statelor membre să ia anumite măsuri pentru reducerea poverii facturilor la curent electric pentru marile întreprinderi industriale care consumă intensiv energie. Asta după ce cancelarul german, Angela Merkel, s-a arătat inflexibilă și a declarat că va continua să susțină politica Germaniei de a-i scuti pe giganții industriali naționali mari consumatori de energie electrică de plata unei părți din subvențiile destinate promovării energiei regenerabile, în pofida amenințărilor cu infringementul venite de la Bruxelles.

Astfel, Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene (CE) ar putea aproba măsuri selective, menite să reducă costurile cu energia electrică doar pentru anumite industrii și companii, considerate strategice, mari consumatoare de energie și, totodată, care prezintă riscuri mari de relocare a unor facilități de producție în jurisdicții cu legislații de mediu mai puțin exigente decât cea europeană.

Aceste măsuri ar urma să facă parte din noul ghid al CE privind ajutoarele de stat, programate să fie adoptate în prima jumătate a anului 2014, a declarat comisarul european pentru Concurență, Joaquin Almunia, adăugând că Comisia va solicita până la finalul lui 2013 opinii asupra unui proiect de ghid, discutat de CE săptămâna aceasta într-o primă lectură.

„Aceste avantaje și înlesniri trebuie acordate temporar, nu definitiv. Problema este cât de lungă sau cât de scurtă să fie lista companiilor și industriilor eligibile pentru aceste privilegii”, a spus Almunia.

Merkel știe să spună „Nein!”

Discuțiile vin pe fondul adâncirii handicapului de competitivitate al Europei față de SUA, americanii beneficiind de prețuri la energie semnificativ mai reduse, printre altele grație avântului exploatărilor de gaze de șist. În plus, UE pregătește întocmirea unei liste de companii care urmează să primească o cantitate mai mare de permise de emisii de dioxid de carbon gratuite, în cadrul sistemului european de tranzacționare a acestor documente.

Însă discuția privind acordarea selectivă de ajutoare de stat, doar pentru anumite companii și industrii, se referă și la scutirea acestora, total sau parțial, de plata subvențiilor datorate de toți consumatorii de energie pentru dezvoltarea de proiecte de energie regenerabilă. Germania aplică deja o astfel de politică, în vreme ce România și-ar dori să o facă, așteptând deocamdată OK-ul Comisiei Europene.

Astfel, recent, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a afirmat, într-o întâlnire cu comisarul european pe Energie, Gunther Oettinger, că guvernul de la București va continua să susţină producţia de energie din surse regenerabile, însă analizează totodată potenţiale scheme de sprijin pentru consumatorii industriali.

Anul acesta, Angela Merkel a declarat că respectivele scutiri pentru marii consumatori industriali, printre care Bayer sau HeidelbergCement, sunt vitale pentru competitivitatea globală a economiei germane și că statul german va lupta „cu hotărâre” la Bruxelles pentru a le menține. Numărul total al întreprinderilor din Germania care au beneficiat de aceste scutiri se ridică la peste 1.700, iar costurile acestora – la circa 4 miliarde de euro.

Potrivit legislației UE, acordarea în mod selectiv de ajutoare de stat, care pot merge de la scutiri fiscale la garanții guvernamentale pentru credite, este ilegală, însă în norme există o formulare care poate permite excepții, anume că o astfel de politică poate fi permisă în mod excepțional, din „rațiuni de dezvoltare economică generală”. CE intenționează, în acest sens, să elaboree reguli specifice pentru industriile intens consumatoare de energie electrică.

Se va reduce cu 50% povara certificatelor verzi pentru marii consumatori industriali?

În România, în forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze. Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial.

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată. În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului şi fac obiectul unei reglementări a ANRE separate, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Ne-a fost teamă de infringement

Modificarea respectivei prevederi în forma finală a OUG pare a fi fost o tentativă a autorităților de la București de a evita o eventuală reacție negativă din partea Comisiei Europene, existând riscul ca scutirea marilor consumatori industriali de o parte din obligațiile de achiziție privind certificatele verzi să fie considerată a fi ajutor de stat și, în consecință, respinsă.

Asta pentru că, la acea dată, exista deja un precedent notoriu, deloc încurajator pentru guvernul de la București și pentru marii consumatori de energie electrică din România.

Potrivit publicației germane Der Spiegel, Comisia Europeană pregătea, în iulie, declanșarea unei investigații asupra legislației privind subvenționarea energiei regenerabile din Germania, existând suspiciuni potrivit cărora scutirea anumitor consumatori industriali de energie electrică de plata unei suprataxe destinate sprijinirii investițiilor în surse verzi de energie ar fi constituit ajutor de stat ilegal, care încălca regulile concurenței loiale din UE.

Fără să citeze surse, cei de la Der Spiegel susțineau că Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurență, ar fi ajuns la concluzia că scutirile cu pricina ar încălca legislația europeană. Publicația mai susținea că beneficiarii respectivelor scutiri, printre care se numărau giganți industriali precum concernul BASF, ar putea fi nevoiți să plătească retroactiv sume imense, reprezentând cuantumul suprataxei de care au fost scutiți în ultimii aproape 3 ani.

Cele mai mari trei companii de utilități din California au declanșat un adevărat război cu proprii lor clienți care dispun de panouri solare instalate pe acoperișuri, disputa fiind legată de sistemele de stocare a energiei electrice fotovoltaice ale gospodăriilor care tind să devină tot mai autonome energetic, producându-și singure o tot mai mare parte din necesarul de electricitate.

Edison International, PG&E și Sempra Energy spun că există probleme cu aceste sisteme de stocare și că nu pot ști cu certitudine că energia revândută în rețelele centralizate de transport de către gospodăriile cu panouri solare instalate pe acoperișuri este într-adevăr produsă din respectiva sursă regenerabilă.

Amplificarea conflictului arată cât de mult se simt amenințate companiile clasice de distribuție a energiei electrice de avântul producției casnice de curent electric și de perspectiva ca tot mai multe gospodării și companii să devină autonome energetic. Potrivit Bloomberg, industria energiei produse de panouri solare instalate pe acoperișuri a ajuns deja la valoarea de 2 miliarde de dolari.

Mai aproape de autonomia energetică

Gospodăriile și firmele care dispun de propriile centrale electrice alimentate de panouri solare cumpără din ce în ce mai puțină energie de la furnizorii clasici specializați și depind tot mai puțin de rețelele electrice centralizate. Faptul că tot mai mulți proprietari de locuințe își permit să își achiziționeze și baterii de stocare a energiei produse înseamnă că este tot mai aproape ziua când mulți dintre aceștia nu vor mai cumpăra nici un kilowatt din rețelele centralizate, spune Ben Peters, consultant pe probleme guvernamentale la producătorul de sisteme fotovoltaice Mainstream Energy Corp.

„Distribuitorii văd în producția de energie a panourilor instalate pe acoperișuri o amenințare crescândă la adresa businessului lor și încearcă să limiteze creșterea acesteia”, spune Peters.

California este cel mai mare dintre cele 43 de state americane care încurajează mica producție de energie regenerabilă impunându-le distribuitorilor să cumpere electricitate de la centralele solare alimentate cu panouri solare instalate pe acoperișuri de case și firme, de obicei la același preț cu care respectivii furnizori vând curent electric către clienții lor. În acest fel, gospodăriile își pot reduce factura de electricitate livrând înapoi în rețele surplusul de energie produs de propriile instalații fotovoltaice, care depășește consumul propriu.

Cum îți dă țeapă sistemul

Numărul de instalații fotovoltaice rezidențiale din California s-a majorat cu 78% în al doilea trimestrul al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2012, potrivit datelor asociației profesionale și de lobby Solar Energy Industries Association.

Centralele solare dotate cu baterii de stocare a energiei produse câștigă tot mai mult teren pe piață ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de producere și instalare a acestora. Bateriile le permit utilizatorilor mai multă flexibilitate în a consuma energia produsă de propriile panouri solare pe timpul nopții sau în perioade când producția proprie este în scădere.

Astfel de sisteme de stocare costă între 12.000 și 16.000 de dolari bucata, majorând cu circa 25% costurile instalării de panouri solare pe acoperiș.

Matthew Sperling, din Santa Barbara, California, și-a instalat la locuința sa, în aprilie, 8 panouri solare și 8 baterii de stocare, „Am vrut să avem o alternativă în caz de pană gravă de curent, pentru a ne menține frigiderul în funcțiune”, spune acesta. Însă furnizorul Edison i-a respins cererea de conectare a centralei sale solare la rețea, cu toate că inspectorii municipali i-ar fi spus că e „cea mai frumoasă” pe care au văzut-o vreodată.

„Și iată cum am cheltuit 30.000 de dolari pe o instalație pe care nu putem să o folosim”, conchide amar Sperling.

Furnizorii susțin că se tem de fraude

În replică, furnizorii de energie electrică susțin că sistemele de stocare a curentului electric fac posibilă frauda. Problema este în ce măsură întreaga cantitate de energie revândută în rețea de instalațiile solare rezidențiale provine într-adevăr din surse regenerabile, așa cum cere legislația prin care se încurajează instalarea de astfel de sisteme.

Teoretic, consumatorii ar putea pur și simplu să își încarce bateriile de stocare cu curent electric luat chiar din rețeaua centralizată și apoi să-l revândă aceleiași rețele ca energie regenerabilă produsă de panourile solare proprii. Asta pentru că intervenția sistemelor de stocare împiedică determinarea sursei exacte a curentului electric respectiv. Însă proprietarii de locuințe cu panouri solare spun că așa ceva nu se întâmplă.

Reglementările de pe piața de energie și capacitatea industriei de a monitoriza fluxurile de energie electrică provenite de la centralele fotovoltaice rezidențiale nu au reușit să țină pasul cu progresul tehnologic înregistrat de sistemele de stocare a curentului electric, spune Gary Stern, director de politici de reglementare la Edison.

Depășiți de inovația tehnologică

„Normele, regulile și procedurile noastre nu reușesc deocamdată să facă față problemelor puse de chestiunile legate de stocarea energiei”, arată Stern.

Un purtător de cuvânt al companiei a declarat, la rândul său, că Edison nu vrea să descurajeze producția rezidențială de energie solară și că lucrează împreună cu instituțiile de reglementare pentru a pune la punct „politici rezonabile” în privința bateriilor de stocare.

Cei de la Comisia pentru Utilități Publice din California spun și ei că sunt la curent cu problema și că vor emite norme care să îi ajute în egală măsură pe micii producători și companiile de utilități.

„Au fost niște reclamații de la unii dezvoltatori din aria de furnizare a Edison potrivit cărora compania ar fi refuzat în mod incorect să conecteze la rețea centrale solare dotate cu baterii de stocare. Lucrăm alături de companiile de utilități pentru a da o rezolvare oficială acestei probleme în următoarele luni”, spune un purtător de cuvânt al Comisiei.

Costurile de instalare scad

Companiile de utilități spun că ar fi de acord să conecteze la rețea centralele solare rezidențiale dotate cu sisteme de stocare cu condiția ca instalațiile să aibă două contoare, unul pentru intrări și al doilea pentru ieșiri, astfel încât să se poată verifica că se revinde în rețea exclusiv energie din surse regenerabile. O astfel de configurație ar majora costurile de instalare cu cel puțin 1.300 de dolari.

Disputa se amplifică pe măsură ce sistemele de stocare a energiei sunt folosite pe o scară tot mai largă în California, iar instituțiile de stat încurajează acest fenomen. În iunie, Comisia pentru Utilități Publice a propus ca, până în 2020, furnizorii de electricitate să dispună de o capacitate totală de stocare de 1,3 GW. Propunerea vine în sprijinul țintei oficiale a statului, de a ajunge până în acel an la o pondere a energiei regenerabile în totalul mixului energetic de 33%, și este menită să facă față problemelor de intermitență puse de centralele eoliene și solare.

În același timp, prețurile scad. Costurile unei baterii s-ar putea reduce cu 57% până în 2020, la 807 dolari/KWh, față de 1.893 dolari/KWh în momentul de față, potrivit calculelor estimative ale Bloomberg. Piața globală a sistemelor de generare de energie solară dotate cu instalații de stocare ar putea crește la 2,8 miliarde de dolari în 2018, în prezent fiind de sub 200 de milioane de dolari, estimează firma de cercetare Lux Research Inc.

Anul trecut, în California s-au instalat panouri solare rezidențiale cu o capacitate instalată totală de 391 MW, în condiâiile în care prețul de instalare a scăzut față de 2012 cu 15%, de la 4,35 la 3,71 dolari/watt.

Bulgărele de zăpadă se rostogolește tot mai repede

Sistemele de stocare a energiei cu ajutorul bateriilor reprezintă cea mai recentă inovație menită să destructureze monopolul companiilor tradiționale de furnizare a energiei. Cu douăzeci de ani în urmă, agențiile federale de reglementare au deschis sistemul pentru producătorii independenți, iar acum, bateriile de stocare vor agrava hemoragia de clienți a furnizorilor tradiționali.

Din mai încoace, cei de la Edison au respins de la conectare circa 60 de proiecte de centrale solare rezidențiale dotate cu baterii de stocare. PG&E Corp, cea mare companie de utilități din California, a respins și ea clienți de acest tip, redirecționându-i spre alt program, mai costisitor, căci include tarife de conectare la rețea. San Diego Gas & Electric spune că nu a primit astfel de solicitări, precizând totodată că le-ar fi respins dacă le-ar fi primit.

Cei de la Mainstream, care se ocupă de instalarea de panouri solare, spun că Edison respinge acum de la conectare sisteme identice cu cele pe care, până nu demult, le aproba. La începutul anului, firma instala 2 până la 3 sisteme solare cu baterii de stocare pe săptămână. În ultimele săptămâni n-a mai instalat nimic, ba mai mult, unele comenzi au fost anulate.

„Proprietarii de locuințe cu panouri solare pe acoperișuri nu încearcă deloc să fraudeze sistemul. Ideea este că, în cele din urmă, consumatorii care dispun și de centrale fotovoltaice, și de sisteme de stocare, vor găsi în cele din urmă o modalitate de a le face să funcționeze fără să mai aibă nevoie de companiile de utilități”, conchide Adam Browning, director al grupului de lobby Vote Solar Initiative.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a plafonat la 8,5% rata de rentabilitate a distribuitorilor de electricitate, de la nivelul anterior de 10%, dar o poate creşte cu 0,5 puncte procentuale dacă firmele de profil investesc în contorizarea inteligentă a consumului. În plus, potrivit unui proiect de ordin al ANRE, distribuitorii de energie electrică, trebuie să efectueze investiții și lucrări pentru ca, până în 2020, 80% din clienții lor să aibă instalate sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice.

ANRE a plafonat la 8,5% rata de rentabilitate a distribuitorilor de electricitate, de la nivelul anterior de 10%, dar o poate creşte cu 0,5 puncte procentuale, dacă firmele de profil investesc în contorizarea inteligentă a consumului.

„Modificarea va fi aplicată tuturor distribuitorilor de energie, lucrăm la ea din luna mai. Noile reglementări se vor aplica din acest an pe o perioadă de cinci ani. Companiile care vor investi în «smart metering» (contoare inteligente - n.r.) vor putea primi în plus 0,5 puncte procentuale”, a declarat preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, citat de Mediafax.

România are obligaţia, asumată faţă de Comisia Europeană, să introducă sistemul contorizării inteligente în sectorul distribuţiei şi furnizării de energie până în 2020.

Mai multă exigență la cererile de majorări de tarife

Havrileț a mai spus, potrivit Agerpres, că ANRE va analiza mult mai detaliat investițiile distribuitorilor de energie, atunci când aceștia vor solicita recunoașterea costurilor în tarifele finale.

ANRE a aprobat, miercuri, o nouă metodologie de calcul a tarifelor de distribuție a energiei, valabilă pentru perioada de reglementare 2013 — 2018.

„Față de vechea metodologie, valabilă până acum, noua metodologie prevede mai multă transparență din partea distribuitorilor atunci când vin să ne ceară anumite tarife pe baza costurilor lor. Vor trebui să ne transmită informații mult mai detaliate și doar costurile efective vor fi recunoscute în tarife”, a explicat Havrileț.

Potrivit acestuia, când companiile vor cere majorarea prețurilor, vor trebui să prezinte documente care să ateste atât investițiile realizate, cât și calitatea serviciilor prestate, costurile de operare, de personal, de mentenanță, consumul propriu tehnologic și pierderile din rețea.

De asemenea, s-au introdus în noua metodologie și elemente din legislația europeană, potrivit cărora sunt interzise subvențiile încrucișate. „Spre exemplu, nu mai poți pune un tarif mare la industrie ca să protejezi populația. Fiecare plătește prețul corect”, a mai spus șeful ANRE.

O metodologie mai „echitabilă”, susține ANRE

Potrivit unui comunicat al ANRE, Comitetul de Reglementare al instituției a aprobat, în ședința de miercuri, metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice.

„Prin aplicarea acestui tip de reglementare stimulativă, se asigură o abordare transparentă privind procesul de reglementare, o alocare echitabilă a câștigurilor rezultate prin creșterea eficienței peste țintele stabilite de autoritatea competentă între operatorul de distribuție și beneficiarii serviciului de distribuție, operarea în condiții de siguranță a rețelei de distribuție, folosirea eficientă a infrastructurii existente, promovarea investițiilor eficiente în rețeaua de distribuție a energiei electrice, îmbunătățirea calității serviciului de distribuție, prevenirea abuzului de poziție dominantă a operatorului de distribuție”, se arată în comunicatul ANRE.

Reprezentanții instituției au mai arătat că revizuirea metodologiei a fost determinată, în principal, de necesitatea actualizării și corelării cadrului de reglementare existent în raport cu modificările survenite la nivelul legislației primare, în special prin apariția Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, necesitatea eficientizării serviciului de distribuție a energiei electrice în sensul creșterii parametrilor de eficiență existenți, de necesitatea efectuării investițiilor pentru asigurarea fiabilității rețelelor de distribuție a energiei electrice și de necesitatea creșterii calității serviciului în condiții de eficiență energetică.

Investiții în „contoare inteligente”

Distribuitorii de energie electrică din România au obligația de a investi și de a efectua lucrări astfel încât, până în 2020, 80% din clienții lor să dispună de sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice, potrivit unui proiect de ordin al ANRE.

„Ritmul aplicat de către operatorii de distribuţie pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă poate fi de tip echilibrat (o evoluţie anuală liniară a instalării de contoare, având ca ţintă implementarea până în 2020 la 80% din numărul de clienţi) sau exponenţial (instalarea unui număr mai redus de contoare în primii ani pentru a permite companiilor să-şi ajusteze parametrii, să planifice şi să înveţe din experienţa primilor ani de implementare, urmată de o implementare echilibrată pentru următorii ani, având ca ţintă implementarea până în 2020 la 80% din numărul de clienţi)”, se arată în documentul citat.

Proiectul de ordin prevede că, în anul 2014 se implementează proiecte pilot şi se evaluează aspectele specifice din reţelele de distribuţie, în vederea stabilirii condiţiilor finale de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă de către fiecare operator de distribuţie, vizând eventualele lucrări de reţea, campania de informare a clienţilor, activităţile logistice.

Ulterior, pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie, ANRE va aproba programul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă şi calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă până la sfârşitul anului 2015.

Sunt incluse în rata reglementată de rentabilitate

Investiţiile aferente implementării sistemelor de măsurare inteligentă sunt incluse în planul de investiţii al operatorilor de distribuţie, la categoria “Investiţii necesare”, prin introducerea unei sub-categorii, respectiv „Implementarea sistemelor de măsurare inteligentă”.

Investiţiile în implementarea sistemelor de măsurare inteligentă ale operatorului de distribuţie sunt recunoscute în Baza Reglementată a Activelor (BAR), de către ANRE şi remunerate cu Rata Reglementată a Rentabilităţii (RRR), conform Metodologiei.

„Pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă pot fi utilizate drept surse de finanţare şi împrumuturile nerambursabile, inclusiv din fonduri europene,. Această modalitate de finanţare nu va condiţiona momentul începerii implementării sistemelor de măsurare inteligentă”, mai prevede documentul în cauză.

Operatorii de distribuţie vor transmite semestrial, la ANRE, realizarea programului de implementare a sistemelor de măsurare inteligente, în cadrul monitorizării planurilor de investiţii.

„Prevederile prezentului ordin nu se aplică operatorilor de distribuţie care furnizează servicii pentru mai puţin de 100.000 de clienţi conectaţi sau care deservesc sisteme mici, izolate”, precizează ANRE.

Companiile Enel, E.ON şi CEZ, care au cumpărat societăţi de distribuţie a energiei electrice în România, nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute în contractele de privatizare şi exportă profiturile în ţara de origine, în timp ce clienții lor au de suferit, a declarat, marţi, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, în cadrul unei conferinţe de profil.

„Ne-am aşteptat ca, prin privatizarea companiilor de distribuţie, calitatea serviciilor să crească, dar nu este aşa, cele mai multe reclamaţii le avem în ceea ce priveşte companiile private. Este vorba de calitatea investiţiilor şi de relaţia cu clienţii. Este timpul ca aceste companii să se alinieze la standardele europene şi în ceea ce priveşte piaţa din România, trebuie ca aceste companii să-şi revizuiască politica de distribuţie a energiei în România”, a spus Niţă, citat de Agerpres.

El a amintit că Electrica a dat în judecată cele trei companii private la Curtea de la Paris, pentru neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare, care vor trebui să plătească sume foarte mari din cauza aceasta.

Circuitul monopolurilor în natură

Întrebat dacă există riscul ca aceste companii de distribuţie să fie naţionalizate, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, el a răspuns: „Întotdeauna există riscuri”.

„Înţelegem că exportăm profiturile şi internalizăm cheltuielile, dar acest lucru nu trebuie făcut în detrimentul consumatorului, fie el casnic sau industrial. Sunt autorităţi care se plâng că aceste companii nu reuşesc, nu vor sau nu pot, vom verifica, mai ales în cartierele noi, să se preocupe de alimentarea cu energie. Este inacceptabil”, a completat Niţă.

Întrebat cine va lua măsuri împotriva acestor abuzuri, ministrul a adăugat: „ANRE trebuie să facă controalele în ceea ce priveşte investiţiile, dar şi noi (Departamentul pentru Energie - n.r.). Deşi atribuţiile noastre nu sunt foarte clare, nu putem sta cu mâinile încrucişate”.

Enel a achiziţionat fostele filiale de distribuţie a energiei Muntenia Sud, Dobrogea şi Banat, CEZ deţine distribuţia de energie din Oltenia, iar E.ON - distribuţia din Moldova.

Ne arbitrăm la Paris

Curtea de Conturi a constatat, în urma controalelor realizate în 2011, că sunt abateri în cazul tuturor celor cinci contracte de privatizare ale filialelor Electrica SA, semnate cu Enel Italia, CEZ Cehia şi E.ON Germania. Investitorii nu şi-au respectat o parte din obligaţiile privind investiţiile, iar autorităţile nu au monitorizat la timp îndeplinirea clauzelor contractuale.

Potrivit raportului Curţii pe 2011, OPSPI nu a urmărit transmiterea trimestrială, de către SC Electrica SA, a rapoartelor referitoare la modul de derulare a clauzelor din contractele de privatizare a filialelor sale. De asemenea, Electrica a organizat cu întârziere monitorizarea modului de îndeplinire a clauzelor din contractele de privatizare. Astfel, activitatea de monitorizare a modului de îndeplinire a clauzelor din contractele de privatizare a fost organizată începând cu anul 2007, cu o întârziere de aproximativ trei ani de la încheierea primelor contracte de privatizare.

În cazul Contractului privind privatizarea SC Electrica Banat SA, Curtea a semnalat, în raportul pe 2011, că Enel nu a respectat, în calitatea sa de acţionar majoritar, obligaţia de a determina societatea să utilizeze preţul acţiunilor nou emise, în sumă de 46.662.000 euro, în scopul finanţării investiţiilor necesare pentru dezvoltarea activităţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, cu influenţă directă asupra calculului tarifelor de distribuţie a energiei electrice. Investiţiile, realizate conform Planului de afaceri, au fost efectuate exclusiv din fluxurile de numerar generate de activitatea curentă.

Pentru nerespectarea prevederilor contractuale, Electrica SA a acţionat în instanţă compania Enel, solicitând "50% din preţul acţiunilor nou emise", conform contractului de privatizare. La data controlului (2011), acţiunea se afla pe rolul instanţei de judecată la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

Nu se știe ce au făcut cu banii

În cazul Contractului privind privatizarea SC Electrica Dobrogea SA, semnat tot cu Enel, Curtea de Conturi a constatat nerespectarea de către cumpărător a obligaţiei de a determina societatea să utilizeze Preţul Acţiunilor Nou Emise, în sumă de 32.351.000 euro, în scopul finanţării investiţiilor necesare pentru dezvoltarea activităţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.

Şi în acest caz, Enel a realizat investiţiile exclusiv din fluxurile de numerar generate de activitatea curentă. Electrica a acţionat compania italiană în instanţă solicitând "50% din preţul acţiunilor nou emise", conform contractului de privatizare. Şi acest caz se află pe rolul instanţei de judecată la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

În cazul Contractului privind privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, s-a constatat că, în condiţiile în care, în perioada 2009-2011, societatea trebuia să utilizeze suma de 425.237.000 euro, reprezentând preţul de subscriere, în scopul finanţării activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţie a mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, conform Angajamentului Anticipat de Investiţii, nu au fost prezentate, în timpul controlului Curţii de Conturi, documente din care să rezulte modul de utilizare a preţului de subscriere.

La privatizarea SC Electrica Moldova SA, contract semnat cu E.ON, Curtea a constatat că, în condiţiile în care societatea trebuia să utilizeze suma de 67.589.000 euro, reprezentând preţul acţiunilor nou emise, în scopul finanţării activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţie a mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, conform planului de afaceri, investiţiile au fost finanţate din surse proprii ale societăţii.

Nici nu s-au stabilit încă prejudiciile

Pentru neutilizarea preţului de subscriere, de către societate, în scopul efectuării investiţiilor prevăzute în planul de afaceri, SC Electrica SA se află în litigiu cu E.ON la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

Curtea de Conturi arată, în raport, că în cazul contractului privind privatizarea SC Electrica Oltenia SA, semnat cu CEZ, a constatat că, în condiţiile în care, societatea trebuia să utilizeze suma de 102.073.000 euro, reprezentând preţul acţiunilor nou emise, în scopul finanţării activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţie a mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, conform planului de afaceri, investiţiile au fost finanţate din sursele proprii ale societăţii.

Pentru nerespectarea clauzei din contract privind utilizarea preţului de subscriere de către societate în scopul efectuării investiţiilor prevăzute în planul de afaceri, SC Electrica SA nu a procedat, până la data controlului Curţii din 2011, la notificarea cumpărătorului şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de contractul de privatizare, în vederea îndeplinirii obligaţiilor convenite.

Curtea de Conturi a dispus, printre altele, stabilirea prejudiciilor create SC Electrica SA prin neaplicarea penalităţilor prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea clauzelor, dar şi inventarierea terenurilor date de stat în administrarea filialelor privatizate ale Electrica.

Zeci de mii de gospodării din Japonia se află în mijlocul unei revoluții tăcute, dar care ar putea avea efecte radicale pe termen mediu și lung. După criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare. În prezent, Japonia este cel mai important laborator mondial al acestei mișcări pentru autonomie energetică, ce amenință tot mai mult modelul de business al sistemului energetic tradițional centralizat, vechi deja de un secol.

Astfel, echipamentele tehnologice alternative pentru producția casnică de energie electrică au ajuns să reprezinte o opțiune standard oferită de dezvoltatorii imobiliari și de companiile de construcții cumpărătorilor de locuințe noi. Cei de la Sekisui House, cel mai mare constructor de locuințe single-family din Japonia, spun că peste 80% din unitățile produse de ei sunt echipate cu panouri solare, iar jumătate – cu celule de hidrogen, o tehnologie mai puțin cunoscută și utilizată în alte părți.

„Dacă tot trebuie să folosești curent electric, e mai bine să ți-l produci singur”, spune Kenichi Ishida, șeful Sekisui House, citat de The Wall Street Journal.

Faptul că tot mai mulți japonezi renunță la furnizorii și rețelele de transport ale sistemului energetic centralizat le dă de gândit și companiilor americane de utilități.

Amenințare pentru monopoluri

Deocamdată, marea majoritate a gospodăriilor din SUA se alimentează cu curent electric de la rețelele tradiționale, însă un raport de anul acesta al Edison Electric Institute, organizația de lobby a producătorilor americani de energie, arată că dezvoltarea producției casnice de energie riscă să împingă monopolurile pe distribuție într-un cerc vicios, în care acestea, din cauză că pierd clienți, sunt nevoite să majoreze prețurile, ceea ce ar duce la pierderea și mai multor clienți.

Riscul este deocamdată doar teoretic în Statele Unite, însă nu și în Japonia.

Cele mai importante companii energetice japoneze suferă pierderi de miliarde de dolari anual, în special ca urmare a închiderii tuturor celor 50 de centrale nucleare ale Japoniei după dezastrul de la Fukushima. Luna aceasta, două dintre ele au fost redeschise, însă au fost aproape imediat închise la loc pentru mentenanță. În consecință, companiile de utilități sunt nevoite să majoreze în mod repetat prețurile, pentru a putea înlocui energia nucleară pierdută cu combustil scump proveniți din import.

Majorările de prețuri și problemele post-Fukushima au stârnit interesul publicului pentru noi surse de energie. În plus, sondajele de opinie arată că majoritatea japonezilor vor ca țara să renunțe treptat la toate centralele nucleare.

Câinele-țipar

„Suntem o țară unde survin multe cutremure și, deci, nu ne putem baza pe energia nucleară. Vreau să mă descurc cum pot cu energia solară și altele asemenea”, spune un funcționar din Osaka, care plănuiește să-și construiască o casă cu panouri solare și celule de hidrogen.

Acest sentiment pică cum nu se poate mai bine pentru anumite companii tehnologice japoneze. Profitul Kyocera Corp, de exemplu, s-a triplat în trimestrul II al anului, ca urmare a majorării cu 44% a vânzărilor diviziei de echipamente solare a companiei. Profitul trimestrial al Sekisui House s-a dublat și ca urmare a creșterii interesului cumpărătorilor de locuințe pentru unități echipate pentru producția casnică de energie.

Circa 40.000 de familii din Japonia și-au instalat celule de hidrogen în primele trei luni ale anului, potrivit datelor Japan Gas Association. Nu e mult, dar cererea crește rapid. Tokio Gas spune că a primit comenzi pentru 10.000 de astfel de celule între aprilie și septembrie.

Compania rulează pe televiziuni un clip publicitar în care apare un personaj animat jumătate câine, jumătate țipar electric, care încearcă să-și alimenteze chitara electrică de la propriul corp, dar eșuează, ceea ce îl determină să cumpere o celulă de hidrogen.

Momentan depind de subvenții

Scepticii spun însă că, cel puțin momentan, acest trend este susținut doar de subvențiile acordate de stat producției de energie regenerabilă și că nu ar rezista în condiții de economie de piață. Ei dau exemplul Germaniei, unde subvențiile pentru energie solară au forțat companiile de utilități să majoreze prețurile.

Japonia, pe lângă că garantează prețuri de vânzare favorabile pentru energia fotovoltaică, prin legea promovată după tsunami, avea subvenții încă de dinainte de dezastru, care acopereau peste o treime din costurile de 15.000 – 20.000 de dolari ale unei celule cu hidrogen.

Asta înseamnă că, prin intermediul acestor subvenții, proprietarii de locuințe își pot recupera investiția făcută în echipamente pentru producția casnică de energie în circa 10 ani. Suporterii acestor subvenții susțin că, în câțiva ani, acest tip de producție energetică va fi capabilă să se autosusțină și să fie competitivă pe propriile-i picioare. De exemplu, ținta Tokio Gas este de a reduce prețul celulelor cu hidrogen din portofoliul propriu cu peste 50%, la 7.000 de dolari, până în 2016.

Sistemul de subvenții transferă o parte din costurile echipării locuințelor cu dispozitive de procucere a energiei către contribuabilii la bugetul de stat și către alți plătitori de facturi de curent electric. În același timp, companiile de utilități continuă să majoreze prețurile.

Un singur pas până la autonomie

În perioada martie 2012 – martie 2013, în Japonia s-au instalat capacități solare de aproape 4 GW, atât comerciale, cât și casnice, de trei ori mai mult decât în perioada similară anterioară. Deși cifra este impresionantă, centralele solare japoneze la un loc au o producție anuală sub cea a unei singure centrale nucleare, întrucât pot funcționa doar atunci când e soare.

Japonia este mult mai avansată decât alte state atunci când vine vorba de celule de hidrogen pentru locuințe. Aceste celule, în combinație cu panourile solare, fac ca locuințele echipate cu ambele tipuri de tehnologie să poată produce propria energie electrică 24 de ore din 24.

Companiile japoneze lucrează la punerea la punct a unor baterii care să le permită proprietarilor de locuințe să stocheze energia solară produsă în timpul zilei pentru a fi utilizată noaptea, reducând astfel nevoia de a revinde excesul de energie solară produs sistemului energetic centralizat.

Costurile mari ale acestor baterii rămân, practic, ultimul obstacol în calea autonomiei energetice totale a gospodăriilor, spune Kiyomoto Kawakami, director la cel mai mare producător japonez de baterii staționare, Eliiy Power.

Aceste baterii de stocare au ajuns însă deja să între în setul standard de echipamente oferit clienților de unii constructori de locuințe.

„Este o combinație fericită de factori. Guvernul vrea diversificarea surselor de energie, iar oamenii vor să nu mai depindă de sistemul energetic centralizat și de companiile de utilități”, conchide Makoto Taira, manager la Tokio Gas.

Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate en-gros pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) administrată de OPCOM a crescut cu 26% în august față de iulie și cu 5% de la începutul anului, la 193,62 lei/MWh, însă a scăzut cu aproape 30% comparativ cu august 2012, pe fondul reducerii consumului, majorării ofertei și creșterii numărului de jucători de pe piață.

Potrivit datelor OPCOM, în august 2013, prețul mediu al energiei electrice tranzacționate en-gros pe PZU a fost de 193,62 lei/MWh, față de 153,43 lei lei în iulie, 183,62 în decembrie 2012 și 274,59 lei în august anul trecut.

Fluctuațiile ample de preț de pe piața liberă se datorează în primul rând caracterului intermitent al producției surselor de energie regenerabilă, printre cele mai ieftine, ale căror întreruperi trebuie compensate cu energie electrică din surse fosile, mai scumpe. În plus, în joc mai intră și perioadele de secetă, care afectează oferta celui mai ieftin producător, Hidroelectrica.

Liberalizare treptată

De la 1 iulie 2013, pe facturile consumatorilor de energie electrică apare așa-numita Componentă de Piață Concurențială (CPC), un tarif nou de energie electrică activă, aplicat de furnizorii de ultimă instanță în factura clienților finali care nu au uzat de eligibilitate, tarif corelat cu calendarul de eliminare a tarifelor reglementate, cu scopul liberalizării complete a pieței de energie electrică.

De la 1 iulie a început să fie aplicat calendarul de liberalizare treptată a pieței de energie la consumatorii casnici, prima etapă consemnând o liberalizare de 10%.

Tariful CPC este calculat de furnizorii de curent electric pe baza achiziției de energie electrică exclusiv din piața concurențială, cuprinde costurile cu achiziția energiei electrice din piețele competitive centralizate precum și costurile serviciilor asociate ale acestei energii furnizate la consumator și este avizat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Cerere și ofertă

În august 2013, volumul tranzacțiilor de pe PZU a fost de 1,33 milioane de MWh, în creștere cu 52% față de august 2012 și cu 33% față de decembrie 2012, dar în scădere cu 7% față de iulie 2013. Tranzacțiile au acoperit, luna trecută, 32,46% din consumul net prognozat de energie, față de 34,79% în iulie 2013, 20,12% în august 2012 și 20,20% în decembrie 2012.

În august 2013, numărul mediu zilnic de jucători activi pe PZU (care au efectuat tranzacții) a fost de 108, același cu cel din luna anterioară, dar semnificativ mai mare față de august 2012 (72) și decembrie 2012 (80).

Datele INS arată că, în primele șapte luni din 2013, consumul final de energie electrică în România a scăzut cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 28.971,4 milioane KWh. Iluminatul public a scăzut cu 9,5%, consumul populației s-a redus cu 1,3%, în vreme ce exportul de curent electric a consemnat o scădere cu 11,3%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii – cu 4%.

Guvernul Ponta vrea să exproprieze, în pofida voinței proprietarilor, un număr de 66 de gospodării private din județul Gorj, pentru a face loc unui proiect minier planificat și aprobat în perioada comunistă, în 1987, respectiv extinderea capacității de producție a carierei de lignit Jilț Sud, deținută de Divizia Minieră Târgu Jiu a Complexului Energetic Oltenia SA până la 8,5 milioane de tone pe an. În acest scop, Executivul intenționează să aplice procedurile de expropriere accelerată pentru proiecte de interes național prevăzute de Legea 255/2010, aceleași care au provocat amplele proteste legate de proiectul aurifer de la Roșia Montană.

„(...) achiziţia terenurilor şi gospodăriilor din perimetrul minier se desfăşoară cu mari dificultăţi. Proprietarii au pretenţii financiare exagerate sau refuză înstrăinarea proprietăţii. De asemenea, probleme deosebite sunt generate de lipsa actelor de proprietate şi de litigiile dintre moştenitori privind succesiunea asupra bunurilor deţinute în comun”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre privind exproprierea celor 66 de gospodării, elaborat de Guvern.

Cariera de lignit Jilţ Sud este situată în judeţul Gorj, pe teritoriul comunelor Mătăsari, Dragoteşti, Slivileşti, Negomir şi Fărcăşeşti. Obiectivul de investiții“Lucrări pentru punerea în funcțiune a capacității finale de producție de 8.500 mii tone/an la Cariera Jilţ Sud” a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului de Ministrii nr. 46/ 1987, precizează Guvernul, iar planurile de strămutare a localnicilor datează tot din perioada comunistă.

Cariera ocupă în prezent o suprafață de 12.387 kilometri pătrați, suprafața necesară totală fiind de 19.231 kilometri pătrați.

„Pentru desfăşurarea activităţii de extracţie a lignitului este necesară ocuparea temporară şi scoaterea din circuitul economic a unor suprafeţe de terenuri agricole, silvice, păşuni, fâneţe, livezi etc, aflate în proprietate privată. De asemenea, este necesară și exproprierea unui număr de 66 de gospodării”, se afirmă în nota de fundamentare.

Aceeași situație ca la Roșia Montană

Guvernul arată că, până în prezent, a încercat să efectueze exproprierile necesare extinderii carierei de lignit în baza unui regulament din 2005 elaborat de Ministerul Economiei.

„În baza regulamentului, achiziţia terenurilor şi gospodăriilor din perimetrul minier se desfăşoară cu mari dificultăţi. Proprietarii au pretenţii financiare exagerate sau refuză înstrăinarea proprietăţii. De asemenea, probleme deosebite sunt generate de lipsa actelor de proprietate şi de litigiile dintre moştenitori privind succesiunea asupra bunurilor deţinute în comun. În aceste condiţii, se înregistrează frecvente staţionări ale utilajelor, manevre repetate pentru schimbarea fronturilor de lucru şi modificări ale circuitelor de transport, care influenţează negativ nivelul producţiei de cărbune şi determină creşterea costurilor de producţie”, se spune în documentul citat.

În consecință, Executivul apreciază că, pentru ocuparea terenurilor necesare lucrărilor miniere, se impune aplicarea procedurilor accelerate de expropriere prevăzute de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Adică aceleași care au provocat amplele proteste legate de proiectul aurifer de la Roșia Montană.

Legea respectivă prevede că, în cazul obiectivelor declarate de utilitate publică și de interes național, decizia de expropriere în cazul transferului dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului îşi produce efectele şi dacă nu se ajunge la o înţelegere privind valoarea despăgubirii.

Astfel, potrivit legii, expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirilor se poate adresa instanţei judecătoreşti în termenul general de prescripţie, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancţiunea decăderii, însă fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii. Exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor şi nici transferul dreptului de proprietate.

În conformitate cu art. 2 alin.(1) lit. e) din Legea nr.255/2010, sunt declarate de utilitate publică „lucrările miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit care se execută în baza unei licenţe de exploatare de către operatori aflaţi în subordinea Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri”.

Guvernul: expropriații ar trebui să zică merci

Cele 66 de gospodării pe care Guvernul vrea să le exproprieze în beneficiul exploatării miniere a CE Oltenia se află în satele Croici, Mătăsari și Știucani, cele mai multe fiind localizate în Croici (60).

Guvernul estimează suma totală a despăgubirilor pe care ar urma să le plătească proprietarilor expropriați la 19,88 milioane lei. Potrivit anexelor proiectului de hotărâre de Guvern, proprietarii din zonă urmerază să fie despăgubiți cu sume cuprinse între 4,3 și 4,9 lei/metrul pătrat de teren.

Pe lângă cele 66 de gospodării, operatorul concesiunii miniere mai are nevoie de acces și la o serie de suprafețe aflate în proprietatea publică sau privată a statului.

În total, suprafața de teren care urmează să fie preluată de exploatarea minieră se ridică la 671 de hectare, din care 269,87 hectare de pășune, 160,96 hectare de pădure, 138,12 hectare de teren arabil, 35,63 hectare de fâneață, 27,97 hectare de livezi, 7,41 hectare de vie, 6,53 hectare de curți și construcții și 31,59 hectare de terenuri neproductive.

Guvernul susține că exproprierea și strămutarea celor 66 de gospodării va avea ca afect îmbunătățirea calității vieți acestora, prin „construirea de locuințe la standardele actuale”.

Potrivit pandurul.ro, anul trecut, unii locuitori din zonă nu primiseră încă titluri de proprietate pe terenurile şi pădurile lor. „Noi nu negociem nimic până când nu ne luăm toate titlurile de proprietate de la primărie sau cel puţin adeverinţe pentru terenuri, pentru păduri. Dacă nu intrăm în posesia lor, nu negociem nimic. Dacă apucăm să plecăm, nu ne mai dă nimeni nimic şi pierdem bani, şi până la urmă sunt proprietăţile noastre”, declara un proprietar din zonă.

Ineficiență subvenționată

Principalul obiectiv al exproprierilor este, potrivit Executivului, reducerea costurilor de exploatare a zăcământului de lignit, cu implicații asupra prețului de cost al energiei electrice produse.

„Implementarea proiectului de act normativ va contribui la creşterea eficienţei economice a exploatării lignitului, prin reducerea timpilor de staţionare a utilajelor şi eliminarea operaţiunilor tehnologice suplimentare datorate refuzului proprietarilor de a ceda terenurile, cu efecte pozitive asupra posibilităţii realizării producţiei de lignit necesară producerii energiei electrice în termocentralele racordate la sistemul energetic naţional, contribuind astfel la menţinerea stabilităţii energetice naţionale”, se spune în nota de fundamentare.

Alte efecte pozitive ar fi, potrivit Guvernului, „ocuparea forţei de muncă” și „dezvoltarea socio-economică a localităţilor din zona exploatării”.

CE Oltenia se confruntă cu mari probleme financiare, din cauza costului ridicat de producție al energiei electrice generate prin arderea cărbunelui extras în termocentrale, a scăderii cererii de curent electric și a reducerii prețurilor la energie pe piața en-gros.

În mai, minerii au pichetat sediul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând măsuri pentru ca CE Oltenia să-și poată vinde pe piață energia produsă. Asta deși, în aprilie, Guvernul a decis ca energia electrică produsă de complexurile Craiova și Hunedoara să fie preluată cu prioritate în sistemul energetic național, față de cea generată de alți producători, cu costuri și prețuri mai mici.

CE Oltenia a fost înființat anul trecut prin fuziunea unităților Turceni, Rovinari, Craiova și SNLO Oltenia și are 19.000 de angajați.

La sfârșitul lunii mai, circa 4.000 de mineri de la CE Oltenia au protestat la Târgu Jiu, cerând demisia managerului companiei, după ce acesta a hotărât diminuarea salariilor şi reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile, din cauza cererii scăzute de energie pe bază de lignit.

Potrivit INS, în primele 7 luni ale acestui an, producția de energie din termocentrale a scăzut cu peste 26% față de perioada similară a anului trecut, iar producția de cărbune - cu aproape o treime.

Sindicatul CE Oltenia, condus de Marin Condescu, a anunțat, recent, printr-un comunicat, că susţine începerea exploatării miniere la Roşia Montană, argumentând că astfel ar fi create locuri de muncă.

Impactul asupra mediului

Potrivit notei de fundamentare, activitatea de exploatare a lignitului în cariera Jilţ Sud are impact asupra mediului prin:

• afectarea structurii solului şi subsolului în perimetrul de excavare şi haldare prin dizlocarea maselor de roci, transportul şi depozitarea acestora. Solul fertil este recuperat parţial şi utilizat la copertarea suprafeţelor redate în circuitul economic;

• modificarea reliefului şi peisajului perimetrului, în urma activităţii de exploatare rezultând un relief nou, antropic;

• modificarea regimului apelor de suprafaţă şi subterane prin dispariţia unor văi datorită excavaţiilor şi depunerilor de steril şi întreruperea continuităţii orizonturilor acvifere;

• afectarea locală şi temporară a calităţii aerului prin producerea de emisii de particule în suspensie, emisii de gaze şi pulberi datorate funcţionării motoarelor cu ardere internă şi emisii acustice datorate funcţionării utilajelor;

• distrugerea florei existente ca urmare a activitaţii de decopertare a solului şi reinstalarea unei vegetaţii antropice cu structura modificată;

• reducerea efectivelor unor specii sau migrarea acestora în zonele limitrofe exploatarii miniere.

„În scopul diminuării impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, pe durata exploatării se execută lucrări de refacere a suprafeţelor devenite libere de sarcini tehnologice. Aceste lucrări sunt incluse în Proiectul tehnic de refacere a mediului şi Planul Iniţial de Încetare a Activităţii”, susține Guvernul.

În același document se arată că, în urma elaborării studiului de impact asupra mediului al proiectului de extindere a exploatării miniere, au fost organizate dezbateri publice la consiliile locale ale comunelor Mătăsari, Drăgoteşti, Negomir, Fărcăşeşti și Ciuperceni. De asemenea, au fost consultate și structurile asociative ale administrației locale, iar planul de amenajare aferent proiectului a fost aprobat Consiliul Județean Gorj, precum și de consiliile locale ale comunelor vizate de extinderea exploatării miniere.

Prețul gazelor naturale s-a majorat cu 7,92% în iulie 2013, comparativ cu luna anterioară, acesta fiind și procentul de scumpire al gazelor comparativ cu decembrie 2012, în timp ce energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% luna trecută (scumpire de 7,57% de la începutul anului), iar serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Gazele naturale au consemnat o scumpire cu 7,92% luna trecută, în comparație cu iunie 2013, aceasta fiind prima din acest an, după ce tariful reglementat a fost majorat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de la 1 iulie cu 8% pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei non-casnici, potrivit calendarului convenit cu FMI.

Anul acesta va mai avea loc o etapă de scumpire a gazelor naturale, de la 1 octombrie, cu 2% pentru consumatorii casnici și cu 3% pentru cei non-casnici.

Ieftinire mai mică decât cea promisă

În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% în iulie 2013 față de iunie, ca urmare a intrării în vigoare a măsurii de amânare până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru energie regenerabilă (certificate verzi), astfel încât scumpirea față de decembrie 2012 s-a redus la 7,57%. Ieftinirea este cu jumătate mai mică decât cea estimată de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, în cursul lunii iunie.

Atunci, ministrul declara că facturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10% de la 1 iulie.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă.

Pe de altă parte, din declarațiile din iulie ale vicepreședintelui ANRE, Emil Calotă, a reieșit că valorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă.

El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că, din valoarea unei facturi la electricitate, costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezulta că facturile ar urma să scadă cu 4%. Datele de inflație ale INS pe august, care vor fi publicate pe 11 septembrie, vor proba sau nu acuratețea acestei estimări.

Serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Noroc sezonier cu fructele și legumele

Per total, preţurile de consum au scăzut în iulie cu 0,34% faţă de luna anterioară, după ce alimentele s-au ieftinit cu 1,6%, astfel că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 4,41%, potrivit datelor INS.

Cele mai mari reduceri de preţuri au fost înregistrate la categoriile "legume şi conserve de legume" - 13,3% şi "fructe şi conserve din fructe" - 4,49%.

Faţă de luna iunie, preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,3%.

Banca Naţională a României a redus săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

"La sfârşitul lunii septembrie, poate chiar mai devreme, inflaţia va intra în intervalul de variaţie din jurul ţintei", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În iunie preţurile de consum ale populaţiei au stagnat faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei plasându-se la 5,37%.

Comisia de Stat pentru Energie din Bulgaria a anunţat luni seara că decizia finală este de a ieftini energia electrică începând cu 1 august, după ce s-a mai operat o ieftinire în luna martie. Clienţii celor trei mari reţele private de distribuţie care operează în Bulgaria, CEZ, EVN şi Energo Pro, vor plăti în medie cu 5% mai puţin pe kWh, scrie Novinite.

Preţul final pentru consumatorii casnici ai CEZ, din vestul Bulgariei, preţ care include şi serviciile de reţea, va fi de 0,15 leva / kWh ziua (0,8 euro) şi de 0,09 leva pe timp de noapte. Acelaşi preţ va fi şi pentru clienţii EVN, din sudul ţării, în timp ce în est se va plăti 0,16 leva.

Şi în România s-a anunţat o scădere a preţului cu circa 4,75%, începând din iulie, după ce înainte cu două luni se vorbea, fără vreo fundamentare, de o ieftinire de 10%. Acestea sunt insă date estimative primare, furnizate de ANRE (Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei n.r.). La noi nu se iau decizii clare în acest sens iar acest lucru ar putea fi bun dacă ar presupune o reglementare mai redusă a preţului. Este vorba însă doar despre bâlbâieli.

Situaţia din Bulgaria este într-o oarecare măsură precum cea din România, dacă este să ne referim măcar la sustenabilitatea tot mai dificilă a scumpirii curentului ca urmare a energiei regenerabile, pe fondul cererii tot mai reduse de energie dată în bună măsură de dezindustrializare.

Astfel că obligativitatea de a prelua cu prioritate toată energia regenerabilă în reţelele electrice a condus la probleme extrem de grave în Bulgaria, probleme cu care se poate confrunta şi România în curând. Consumul total de energie a scăzut dar producţia de energie regenerabilă (care e mai scumpă) a crescut peste previziunile guvernului.

Consecinţele sunt cel puţin două: pe de o parte, ceilalţi jucători din energie îşi reduc producţia sau au dificultăţi financiare greu de prevăzut iar pe de altă parte, statul nu mai poate onora promisiunile distribuitorilor de energie de a le rambursa banii plătiţi pe energia verde, pentru că e mai multă decât se prevedea în 2012 când s-a dat legea. Distribuitorii au fost afectaţi de curând şi de ieftinirea electricităţii începând cu luna martie. În situaţia de a-şi reduce producţia au ajuns în ultimele luni şi centrala nucleară de la Kozlodui dar şi minele.

Există însă şi o diferenţă importantă faţă de România. În Bulgaria, preţul curentului se rezolvă de multe ori… ieşind în stradă.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Rămâne însă de văzut cât de eficient va fi acest truc juridic. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului şi fac obiectul unei reglementări a ANRE separate, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Certificatele verzi nu sunt considerate ajutoare de stat, scutirea de ele - da

Modificarea respectivei prevederi în forma finală a OUG pare a fi o tentativă a autorităților de la București de a evita o eventuală reacție negativă din partea Comisiei Europene, existând riscul ca scutirea marilor consumatori industriali de o parte din obligațiile de achiziție privind certificatele verzi să fie considerată a fi ajutor de stat și, în consecință, respinsă.

Asta pentru că există deja un precedent notoriu, deloc încurajator pentru guvernul de la București și pentru marii consumatori de energie electrică din România.

Potrivit publicației germane Der Spiegel, Comisia Europeană va declanșa, miercurea aceasta, o investigație asupra legislației privind subvenționarea energiei regenerabile din Germania, existând suspiciuni potrivit cărora scutirea anumitor consumatori industriali de energie electrică de plata unei suprataxe destinate sprijinirii investițiilor în surse verzi de energie constituie ajutor de stat și încalcă regulile concurenței loiale din UE.

Fără să citeze surse, cei de la Der Spiegel susțin că Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurență, ar fi ajuns la concluzia că scutirile cu pricina ar încălca legislația europeană. Beneficiarii respectivelor scutiri, printre care se numără giganți industriali precum concernul BASF, ar putea fi nevoiți să plătească retroactiv sume imense, reprezentând cuantumul suprataxei de care au fost scutiți în ultimii aproape 3 ani.

Comisia Europeană nu a confirmat, dar nici nu a negat informația, un purtător de cuvânt al instituției refuzând să comenteze.

Nemții –clienți mai vechi ai CE

Nu este pentru prima dată când politica energetică a Germaniei intră în vizorul autorităților europene de supraveghere și reglementare în domeniul concurenței. În martie anul acesta, CE a declanșat o investigație în legătură cu scutirea marilor consumatori de energie din Germania de anumite tarife datorate operatorilor germani naționali de rețele de transport al energiei electrice, cu scopul de a verifica dacă această scutire nu constituie ajutor de stat ilegal.

Aceste scutiri, a căror valoare totală s-a ridicat la 300 de milioane de euro în 2012, sunt finanțate prin intermediul unui tarif suplimentar impus pe factura celorlalți consumatori – gospodării ale populației și IMM-uri. CE arată că, din 2011, de când au fost introduse scutirea pentru marii consumatori industriali și tariful suplimentar pentru ceilalți, a primit mai multe plângeri în acest sens de la asociații de protecție a consumatorilor, companii energetice, dar și simpli cetățeni.

În total, din 2011 încoace, marii consumatori industriali din Germania au beneficiat de scutiri și facilități legate de energia electrică în valoare de circa 10 miliarde de euro pe an, primind înlesniri în privința subvențiilor pentru regenerabile, tarifelor pentru transportul energiei electrice și taxelor specifice pe energie, naționale și locale. Pe de altă parte, subvențiile au dus la un boom masiv al producție de energie electrică din surse regenerabile, ieftinind puternic prețul en-gros al electricității, ieftinire de care însă au beneficiat exclusiv giganții industriali, populația și micile firme suportând costurile acestui boom.

„Efectul acestor scutiri masive și al prețurilor en-gros la energie foarte mici a fost că industriile cu consum mare de curent electric din Germania au fost privilegiate în mod unilateral, în raport cu competitorii lor din statele vecine. Companiile din Belgia, Olanda, Cehia și Franța se plâng de această formă de dumping practicată de germani”, declara, în mai anul acesta, europarlamentarul ecologist luxemburghez Claude Turmes.

E deja o tradiție în Franța, de circa șase ani. Vara, odată ce francezii s-au relaxat, plecând în concedii, Guvernul anunță, cu destulă discreție, majorarea tarifelor la curent electric pentru gospodării ale distribuitorului de stat Electricite de France (EDF), care domină autoritar piața franceză de profil. Potrivit unui raport al autorității de reglementare în energie din Franța, scumpirea de anul acesta ar trebui să fie de aproape 10%, de cinci ori mai mare decât cea propusă de Executivul de la Paris anul trecut.

Însă ca și anul trecut, nivelul exact al majorării de preț la energia electrică destinată consumatorilor casnici ar putea fi decis în cele din urmă la tribunal.

Grupurile de lobby ale industriei energetice se pregătesc să solicite Consiliului de Stat, o instituție-hibrid specifică Franței (înființată de Napoleon Bonaparte), având concomitent atribuții de curte supremă de justiție în domeniul administrativ și de organ consultativ pentru puterea executivă, să intervină în cazul în care Guvernul nu scumpește suficient curentul electric pentru populație pentru a acoperi costurile EDF, care este, printre altele, cel mai mare operator de centrale nucleare al lumii.

Anul trecut, Consiliul de Stat a permis celui mai mare furnizor de gaze al Franței, GDF Suez, să majoreze tarifele peste nivelul aprobat de Executiv.

„Propunerea de majorare de preț a autorității de reglementare, cu aproape 10%, a făcut deja valuri și va duce probabil la un proces în instanță, ceea ce ne-ar putea obliga să renunțăm la actualul status quo”, a declarat Francois Brottes, parlamentar socialist, membru al Comisiei pentru Energie.

Încă o problemă pentru Hollande

Scumpirea energiei furnizate gospodăriilor franceze ar pica de minune pentru EDF, care plănuiește să cheltuiască 55 de miliarde de euro până în 2025 pentru a menține în funcțiune cel mai mare portofoliu național de centrale nucleare din lume. Pe de altă parte, majorarea tarifelor i-ar dăuna președintelui socialist Francois Hollande, care a promis în campania electorală, precum și ulterior, să mențină costurile populației cu utilitățile la niveluri moderate.

Franța face parte dintr-un grup de țări, cum ar fi Spania sau Africa de Sud, care în ultimii ani au decis să nu permită companiilor lor de utilități să majoreze tarifele peste anumite plafoane, în pofida faptului că, în acest fel, aceste companii au rămas constant cu o serie de costuri neacoperite. De exemplu, companiile de utilități din Spania au acumulat astfel datorii de circa 26 de miliarde de euro, ceea ce a dus la scăderea raingurilor lor de credit și, în consecință, la majorarea costurilor lor de împrumut.

Tarifele EDF, care alimentează cu energie electrică circa 25 de milioane de clienți persoane fizice din Franța, ar trebui să crească cu 9,6% în 2013 pentru a acoperi costurile de producție și de marketing ale companiei, potrivit calculelor Comisiei de Reglementare din Domeniul Energiei de la Paris. Guvernul a respins propunerea tarifară a Comisiei imediat după formularea ei.

Statul francez controlează peste 80% din acțiunile EDF, majoritatea restului titlurilor fiind listate la bursă. Cota de piață a companiei în sectorul de distribuție a curentului electric din Franța este de peste 80%, restul fiind deținut de diferiți mici distribuitori cu activități exclusiv regionale, de asemenea cvasimonopoliști.

Un monopol de stat listat la bursă

Eventuala scumpire cu 9,6% ar urma să se adauge uneia de 7,6%, necesară pentru a acoperi deficitul de 1,47 de miliarde de euro consemnat anul trecut între costurile EDF și tariful aprobat de Guvern, potrivit Comisiei. Instituția estimează că, în continuare, curentul electric pentru consumatorii casnici va trebui să se mai scumpească cu 3,2%, atât anul viitor, cât și în 2015.

Recomandările tarifare ale Comisiei intră în conflict cu majorarea de preț de 2% aprobată de Executivul de la Paris în luna iulie a anului trecut. În ultimii patru ani, curentul electric s-a scumpit cu procente egale sau mai mici decât inflația, susțin cei de la EDF, afirmație confirmată de oficiul național de statistică al Franței.

Acțiunile EDF la Bursă s-au apreciat cu 26% anul acesta, investitorii fiind optimiști că firma va reuși să obțină aprobarea autorităților de a majora prețurile. Cu toate acestea, prețul titlurilor EDF rămâne cu circa 80% sub maximele atinse în 2007, profitul operațional fiind erodat de costurile foarte mari cu menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare îmbătrânite și uzate moral ale Franței.

Potrivit analiștilor Deutsche Bank, orice punct procentual de majorare a tarifului agregat din Franța, de unde provine peste 60% din profitul operațional al EDF, are un impact de 5% în respectivul profit operațional al companiei.

Corporatiști versus ecologiști

Argumentul Comisiei de Reglementare, potrivit cărora EDF are nevoie de tarife mai mari pentru a investi în producția sa de energie atomică, le-a picat de minune celor de la Greenpeace, care militează împotriva acestei surse de energie.

Pe 24 iunie anul acesta, Greenpeace a trimis facturi false de curent electric unui număr mare consumatori, datate fictiv 2017, prin care susținea că, până atunci, curentul electric se va scumpi cu 17% din cauza costurilor cu centralele nucleare. În schimb, ecologiștii cereau „cheltuieli publice masive” cu dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.

Procese în justiție împotriva tarifelor stabilite de stat pentru EDS ar putea fi intentate și din alte direcții. De exemplu, de la Anonde, o organizație profesională a furnizorilor de energoe alternativă și gaze din Franța, care militează pentru liberalizarea pieței de profil încă din 2007. Grupul a reușit să obțină la Consiliul de Stat modificarea tarifelor la gaze naturale stabilite de Guvern.

„Ne vom apăra interesele în domeniul electricității la fel cum am făcut și cu gazele”, a declarat șeful Anode, Fabien Chrone, totodată director general adjnunct al distribuitorului de energie Poweo Direct Energie. Interesant este că firma, care concurează, teoretic, cu EDF, deși are un portofoliu de doar 850.00 de consumatori de curent electric, consideră că tarifele EDF, stabilite de Guvern, sunt prea mici și afectează concurența, prin dumping. Anode vrea scumpiri anuale de 5-6% în următorii trei ani.

Au șanse să câștige în justiție

În ultimii șase ani, toate guvernele Franței au anunțat scumpirea curentului electric în iulie și august, când francezii sunt plecați în concediu, sunt mai puțin preocupați de facturile de utilități și se uită mai puțin la știri.

Guvernul va decide în privința tarifelor EDF în cursul acestei luni, a declarat ministrul de Funanțe de la Paris, Pierre Moscovici, cerând totodată companiei să își întărească programul de control al costurilor.

„Consiliul de Stat s-a dovedit a fi foarte sensibil la principiul că furnizorii de energie trebuie să poată să își acopere toate costurile. De asemenea, Comisia de Reglementare a sesizat deficitul din ce în ce mai mare dintre costurile EDF și tarifele percepute consumatorilor”, spune Romaric Lazerges, un avocat care reprezintă organizația profesională Anode.

Mai toți marii conducători ai României au avut același vis, să devină lideri regionali. Nu numai la nivel politic, ci și economic. Actualul președinte, Traian Băsescu, nu face excepție și le-a cerut ieri celor de la OMV Petrom și Exxon Mobil să facă toate eforturile pentru ca România să devină un hub regional pentru operațiunile lor în zona Mării Negre.

"Având în vedere proiectele pe care ExxonMobil şi OMV le vor dezvolta în zona Mării Negre, domnul preşedinte Traian Băsescu i-a propus domnului Johnny L. Hall (vicepreşedintele executiv al ExxonMobil Exploration Company - n.r.) să ia în considerare ca România să devină un hub regional pentru operaţiunie ExxonMobil şi OMV - Petrom în zona Mării Negre", menţionează un comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, citat de Economica.net.

La întâlnire fost prezent și CEO-ul Petrom, Mariana Gheorghe. Compania pe care o conduce tocmai a ieftinit pentru a cincea oară consecutiv în ultimele două săptămâni carburanții comercializați. În urma procesului de ieftinire declanșat pe 26 februarie, benzina s-a ieftinit cu 23 de bani, iar motorina cu 17 bani. Ieftnirea de ieri noapte a fost una de 4 bani pe litru în cazul benzinei și de doi lei pe litru în cazul motorinei, precizează Economica.net.

Aceeași publicație electronică anunță că grupul italian de utilităţi Enel, prezent şi pe piaţa din România, are de gând să vândă active în valoare de şase miliarde de euro şi să-şi reducă costurile după ce criza economică din sudul Europei a obligat compania să-şi reducă estimările de profit. Enel estimează că în acest an profitul său operaţional va scădea până la 16 miliarde de euro, de la 16,7 miliarde de euro anul trecut, şi că va rămâne la acest nivel în 2015. În acest condiţii, Enel are de gând să-şi reducă costurile pe pieţele mature cu patru miliarde de euro şi să-şi reorienteze atenţia spre pieţele din Europa de Est şi America Latină. De asemenea, Enel şi-a propus să vândă active în valoare de şase miliarde de euro, pentru a reduce povara datoriilor până la 37 miliarde de euro în 2014, de la 42,9 miliarde de euro la finele lui 2012.

Ziarul Financiar susține că facturile plătite de micii consumatori in­dus­triali, care încă mai primesc o parte din ener­gie la preţuri reglementate, ar putea scă­dea cu circa 2-3% din aprilie 2013 ca ur­mare a diminuării semnificative a preţurilor. Ieri, pe piaţa pentru ziua următoare a bursei de energie OPCOM preţul energiei pen­tru data de 14 martie era de 143,6 lei pe MWh. În aceeaşi zi a anului trecut preţul era de 243,5 lei pe MWh, ceea ce se traduce într-o ieftinire de 40%. Pe întreaga perioadă de la începutul anu­lui faţă de intervalul similar din 2012 oa­menii din piaţă spun că se poate vorbi despre o scădere de peste 30% a preţului mediu pe această platformă. „Sunt patru factori care au dus la această situaţie. În primul rând, avem regenerabile mai multe, iar acestea îşi spun cuvântul în preţ. În al doilea rând, centrala de la Brazi pusă în func­ţi­une de Petrom anul trecut funcţionează bine şi livrează energie la preţuri mai mici. Hidro­ele­tri­ca este acum într-o perioadă de funcţionare nor­mală. Pe lângă toate acestea, con­sumul de energie a fost mai redus în pe­rioa­da ianua­rie-fe­bruarie şi pe fondul unor tem­pera­turi mai mari“, explică Ion Lungu, pre­şedintele Aso­cia­ţiei Furnizorilor de Energie Electrică din Ro­mânia (AFEER).

Capital prezintă amenințarea Iranului de sistarea totală a exporturilor de petrol. Suspendarea exporturilor de petrol iranian nu va provoca daune ţării, în timp ce vecinii noştri s-ar putea confrunta cu probleme grave', a avertizat vicepreşedintele iranian Mohammad-Reza Rahimi, subliniind că şi fără exporturile de petrol Teheranul va găsi, fără îndoială, alte surse de progres. Ministerul iranian al Petrolului a anunţat anterior că Iranul instituie o interdicţie asupra exporturilor de petrol şi gaze către toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, în replică la sancţiunile antiiraniene adoptate la nivelul UE în 2012, pentru a creşte astfel presiunea în privinţa programului nuclear iranian.