Americanii de la Quintana Minerals s-au declarat interesați de privatizarea Complexului Energetic Hunedoara
- Detalii
- Publicat în 15 December 2014
Deținătoarea celei de-a doua rezerve de cărbune ca mărime din Statele Unite, compania Quintana Minerals Corporation, a trimis Departamentului pentru Energie o scrisoare de intenție prin care își manifestă interesul pentru privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, scrie publicația Gazeta de Dimineață din Petroșani, într-un articol postat pe Facebook și de șeful încă în funcție al Departamentului, Răzvan Nicolescu.
În luna septembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit , la Houston, cu reprezentanţii mai multor companii americane, ocazie cu care a purtat şi o primă discuţie cu Corbin Robertson, preşedintele Quintana Minerals Corporation.
Reprezentanţii companiei americane au solicitat date despre CEH, pentru a analiza oportunitatea și potențialul unei investiţii strategice în judeţul Huendoara, scrie publicația hunedoreană.
“Este extrem de important interesul scris manifestat de compania Quintana în privatizarea CEH. Este o companie foarte mare, cu profil minier. Este vorba despre al doilea deţinător de rezerve de cărbune din SUA, după guvernul federal. Ar fi o oportunitate majoră de menţinere a locurilor de muncă din judeţul Hunedoara. Cred că e important ca CEH să devină interesant pentru o compania cu profil mai mult minier, cum e şi Quintana, decât pentru una cu profil mai mult energetic, tocmai datorită particularităţilor societăţii hunedorene. Sper ca Guvernul şi ministerul, împreună cu conducerea CEH, să concretizeze aceste semnale pozitive venite de peste Ocean. Am crezut în acest proiect, am muncit pentru el şi cred că reprezintă salvarea Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat, duminică, pentru Gazeta de Dimineață, Răzvan Nicolescu.
Quintana Minerals Corporation face parte din holdingul energetic Quintana Capital Group, care a fost fondat de familia Robertson în 1930, sub numele de Quintana Petroleum și care, în pofida expansiunii consemnate de-a lungul timpului, a rămas un business de familie. Holdingul investește în proiecte de exploatarea de a resurselor naturale, de la petrol și gaze la cărbune și metale industriale.
“Cred foarte mult că atragerea de investiţii şi tehnologie din SUA în domeniul energetic românesc va ajuta ţara noastră să devină, în preajma anului 2020, independentă energetic. În plus, consumatorii vor beneficia de preţuri cât mai bune, noi locuri de muncă vor fi create şi taxe suplimentare vor fi colectate la buget”, scria ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, pe contul personal de Facebook, în data de 26 septembrie 2014, ziua în care a avut loc întâlnirea de la Houston cu reprezentanţii companiilor americane.
Avertisment pentru conducerea societății
Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.
Tot în noiembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.
“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.
Caută bani pentru contractul cu chinezii
La începutul lunii septembrie, CEH și compania chineză China National Electric Engineering Construction Corporation au semnat un contract în valoare de 271 milioane dolari pe baza căruia chinezii vor moderniza grupul 4 şi vor realiza instalaţiile de desfăşurare a grupurilor 3 şi 4 de la termocentrala Mintia a CEH. Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierului Victor Ponta.
La finalul lunii septembrie, publicația Ziarul Hunedoreanul scria că CEH are la dispoziție 6 luni pentru a găsi suma de 40 de milioane de dolari, necesară pentru demararea efectivă a contractului cu China National Electric Engineering Construction Corporation. Asta pentru că contractul prevede că partea română trebuie să acopere 15% din finanțarea necesară investiției.
„În momentul de faţă nu avem cele 40 de milioane de dolari, dar îi vom avea după ce vom semna un contract pe termen lung cu Transelectrica. Noi vom apela la o bancă, pentru un credit pe trei ani, şi vom garanta cu acest contract încheiat cu Transelectrica”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu.
În plus, activele Termocentralei Mintia vor fi puse ca garanție la contractul încheiat cu China National Electric Engineering Construction Corporation, în lipsa garanţiilor de stat. „În momentul de faţă trebuie să constituim garanţia, sub forma activelor, care provin strict de la termocentrala Mintia. Nu vor fi ipotecate activele termocentralei Paroşeni sau de la partea minieră”, a mai spus Niculescu.
Contractul de retehnologizare a grupurilor energetice de al Mintia are un termen de intrare în efectivitate de 6 luni, timp în care toate aspectele menţionate trebuie rezolvate şi, în plus, trebuie făcută evaluarea activelor şi asigurarea de bunuri. În cazul în care termenul nu este respectat, înţelegerea financiară cade, scrie Ziarul Hunedoreanul.
Acces garantat al producției la rețeaua electrică
Contractul cu Transelectrica menționat mai sus este posibil ca urmare a faptului că, practic, Guvernul a impus operatorului de transport să cumpere servicii tehnologice de sistem de la CEH.
Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.
"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem, datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare a HG prin care Executivul a impus accesul garantat la rețeaua electrică a producției CEH.
Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.
"Inginerii" fiscale și contabile
În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.
Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.
În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.
Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.