Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon10072024

Last updateSun, 31 Mar 2024 10am

Romana English
Back Home

68 items tagged "Ucraina"

Results 1 - 68 of 68

MOTORINA Scădere a importurilor, dar și a exporturilor către Ucraina

Category: Preturi Motorina
Creat în Wednesday, 13 March 2024 09:12

Volumele intrărilor de motorină în porturile României au scăzut în februarie cu 14%, la 303 mii tone, ca urmare a scăderii cererii sezoniere autohtone, dar și ucrainene, potrivit datelor Grupului de Consultanță A-95.

Reducerea volumelor este rezultatul cererii sezoniere scăzute din România și de o reducere a livrărilor de motorină către Ucraina, susține grupul de consultanță ucrainean.

În februarie, companiile românești au livrat 101 mii tone de motorină Ucrainei, cu 28 mii tone sub volumele din ianuarie.

Principalele volume, 272 mii tone, au fost descărcate în portul Constanţa, la Petromidia sosind alte 31 mii tone de motorină.

În portul Galați, importurile de motorină au fost nule.

Geografia aprovizionării cu motorină din februarie nu s-a schimbat față de din ianuarie.

Cele mai mari volume, 99 mii tone, au provenit de la rafinăria saudită YASREF. 73 mii toneau sosit de la rafinăria Turkish Star. Volumul livrărilor de combustibil diesel de la Indian Reliance Industries a fost de 54 mii tone, iar 40 mii tone și 37 mii tone de diesel au ajuns în porturile românești din Grecia, respectiv, Israel.

În februarie, o parte din motorina ajunsă în porturile românești din Turcia, Israel, Arabia Saudită, India și Grecia a fost expediată în Ucraina.

Astfel, 40 mii tone de produse israeliene, 30 mii tone de motorină saudită și alte 23 mii tone de diesel din Kuweit au fost exportate în Ucraina, unde au ajuns și alte 10 mii tone de motorină grecească și turcească. Aprovizionarea Kievului cu motorină produsă de India din terminalele din România s-a ridicat la 11.000 de tone.

MOTORINĂ Importurile Ucrainei prin porturile româneşti au crescut cu 60%, în urma interzicerii produselor petroliere de origine rusă

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 10 November 2023 17:12

 

Volumele de motorină importate de Ucraina prin terminalele portuare din România au crescut în octombrie la 141 mii tone, cu 60% mai mult decât cele efectuate în septembrie, în urma deciziei guvernului de la Kiev de a interzice importul de produse petroliere care nu prezintă documente de provenienţă non-rusă, care au afectat livrările din mai multe terminale bulgăreşti şi din portul Giurgiuleşti din Republica Moldova.

“Intrarea în revizie a rafinăriei Petrotel (deţinută de gigantul rus Lukoil în România - n.r.) ar putea contribui la rândul său la creşterea importului maritim de distilate în România”, care s-a majorat la rândul său cu o pătrime, susţine presa ucraineană de specialitate.

Din datele prezentate rezultă că aceste cantităţi nu cuprind şi eventualele importuri efectuate de Ucraina de la rafinăriile din România, ci numai pe cele maritime care au fost descărcate în porturile româneşti.

Cantitatea reprezintă peste 36% din importurile totale maritime efectuate prin terminalele din porturile româneşti în luna septembrie, care s-au ridicat la 389 mii tone.

Motorina care a ajuns în România în octombrie pe care maritimă provine din 4 ţări. Cele mai mari volume, 130 mii tone, au fost furnizate din India, iar 86 mii tone, respectiv 80 mii tone au sosit din Grecia, respectiv, Italia. De asemenea, din Turcia au sosit 93 de mii de tone de produse distilate, susţine Enkorr.

În octombrie, Ucraina a importat, prin terminalele din porturile româneşti Constanţa şi Galaţi, în principal motorină de provenienţă indiană. Pe parcursul primelor 29 de zile ale lunii octombrie, companiile ucrainene au importat 94 mii de tone de produse de origine indiană sosite de la terminalele din România. Unele companii au continuat să importe motorină produsă de Arabia Saudită, care a ajuns la Constanţa încă din august. Potrivit firmei de consultanţă ucraineană A-95 Consulting Group, în octombrie companiile ucrainene au importat 14 mii tone de produse saudite şi 19 mii tone de motorină produsă în Turcia.

În primele 10 luni ale anului, volumele de motorină descărcate în porturile româneşti au crescut cu 27%, până la 3,31 milioane de tone. În aceeaşi perioadă, volumul livrărilor de motorină din România către piaţa ucraineană a crescut de la 594 mii tone la 1,13 milioane de tone, o treime din cantitatea importată de România.

Legislaţia, promovată de experţii ucraineni şi adoptată de Guvernul de la Kiev, de interzicere a importurilor de produse petroliere neînsoţite de documente care să demonstreze provenienţa non-rusă, intrată în vigoare la mijlocul lunii octombrie, îşi face primele efecte. Limitarea surselor de aprovizionare a condus, aşa cum era şi logic, la scumpirea a produselor petroliere, în special a gazului petrolier lichefiat (GPL), folosit de ucraineni atât pentru alimentarea maşinilor, cât şi pentru încălzire. În plus, actorii de pe piaţă vorbesc de inevitabilitatea apariţiei unei penurii. Presa ucraineană susţine că evoluţia poate fi explicată parţial de scăderea producţiei rafinăriilor din România, în urma intrării în revizie a Petrotel şi a nefuncţionării la capacitate maximă a Petromidia.

Conform noilor reguli impuse de autorităţile de la Kiev începând cu 17 octombrie, importatorii de produse petroliere sunt obligaţi să furnizeze certificate de origine nu numai ale ţării de expediere, ci şi ale ţării de producţie, precum şi documente care confirmă ruta de livrare de la rafinărie până la graniţa cu Ucraina.

În urmă cu o lună Serviciul secret de securitate ucrainean (SBU) a publicat o listă cu 32 de porturi, terminale şi depozite implicate în furnizarea de motorină de provenienţă rusă în Ucraina. Lista nu cuprinde niciun port sau terminal din România, însă apar astfel de facilităţi din Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia, ceea ce face ca România să fie una dintre puţinele surse sudice disponibile “nealterate” pentru importatorii ucraineni.

 

Tranzitul de gaze din România către Ucraina a fost sistat

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 06 November 2023 17:04

Exporturile de gaze către Ucraina au fost sistate de la începutul acestei luni, după ce, în ultima jumătate de an, traderii internaţionali, companiile ucrainene, dar şi Energocom, compania din Republica Moldova mandatată să asigure siguranţa alimentării, au folosit România ca ţară de tranzit în vederea depozitării gazelor în facilităţile de înmagazinare în exces ucrainene.

De ce este important Aceasta este o veste proastă pentru producătorii români care, în urma umplerii spaţiilor de depozitare autohtone, mai au ca debuşeu al producţiei interne record a anului doar exportul. Deocamdată, singurele destinaţii de export rămân Ungaria, care se apropie şi ea de un grad de umplere al depozitelor de 100%, şi Republica Moldova, al cărei consum curent este redus. Dezechilibrul dintre producţie şi consum a condus la o scădere cu o pătrime a preţurilor spot în numai o săptămână. O înăsprire a vremii, care să majoreze consumul în regiune, ar putea veni în ajutorul acestora.

Mai este interesant Operatorul sistemului de transport gaze autohton, Transgaz, va suferi la rândul său, urmând a se confrunta cu o scădere a sumelor încasate atât din rezervările de capacitate pe punctele de interconectare, cât şi din tarifele de transport percepute pentru tranzitul gazelor prin România.

Dacă la finalul lunii octombrie, prin punctul de interconectare de la Ungheni intrau în Ucraina în medie 35 GWh/zi, începând cu 1 noiembrie, nu mai circulă niciun mc de gaze, nici către Ucraina, nici din Ucraina către România.

Pe 26 septembrie a fost atins un nivel maxim de fluxuri de gaze care au intrat din România în Ucraina, de 72,5 GWh.

Decizia de a nu mai folosi România ca ţară de tranzit ar putea avea ca explicaţie scăderea consumului de gaze din Ucraina.

Potrivit unei declaraţii recente, făcute de CEO-ul celei mai mari companii de petrol şi gaze din Ucraina, Naftogaz, Oleksiy Chernyshov, pentru Reuters, consumul intern a scăzut la 18-19 miliarde mc de la 27 miliarde mc în 2021, înainte de începerea războiului declanşat de Rusia.

„Consumul total de gaze al Ucrainei, anual, este sub 20 de miliarde de metri cubi, este între 18 şi 19 miliarde de metri cubi”, a spus Chernyshov într-un interviu acordat agenţiei de presă.

Consumul clienţilor casnici şi municipalităţilor reprezintă aproximativ 11 miliarde mc, în timp ce industria are nevoie de aproximativ 4 miliarde mc, restul fiind folosit pentru producţia de electricitate.

Actualul nivel al consumului din Ucraina este similar celui al producţiei interne, estimată la aproximativ 19,1 miliarde de mc în acest an, comparativ cu 18,5 miliarde mc în 2022.

În prezent, în Ucraina sunt depozitate aproximativ 12 miliarde mc de gaze (125 TWh sau aproape 40% din imensa capacitate pe care o deţine). 2 miliarde mc sunt înmagazinate de companii din afara Ucrainei, printre care şi Energocom, compania mandatată de guvernul Republicii Moldova să achiziţioneze gaze şi energie de pe pieţe pentru siguranţa alimentării, în special pe timp de iarnă.

În mod normal, cele 10 miliarde mc depozitate de companiile ucrainene (care acoperă peste 50% din consumul anual) şi producţia curentă ar trebui să fie suficienţi Kievului pentru a traversa această iarnă.

Comparativ, România are depozitaţi 34,8 TWh, care acoperă 31% din consumul anual de gaze.

Cu toate acestea, şeful Natfogaz se aştepta ca rezervele de gaz din Ucraina să depăşească 16 miliarde de metri cubi la începutul actualului sezon de încălzire, ceea ce nu s-a întâmplat, probabil şi ca urmare a faptului că traderii internaţionali consideră că actualul nivel al înmagazinărilor efectuate de restul statelor UE, care a ajuns la 1.113 TWh (sau 99,41%) este suficient pentru traversarea acestei ierni.

O eficienţă energetică mai bună a consumatorilor rezidenţiali şi municipali ar putea ajuta la economisirea de până la 30% din gaz, eliberând volume pentru potenţialele exporturi viitoare, crede Chernyshov.

Lukoil neagă livrarea de carburanți produși la Burgas către Ucraina. Scandalul ar putea provoca o penurie în regiune, inclusiv în România

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 27 January 2023 11:28

Grupul rus Lukoil susține că informațiile publicate despre posibilele sale livrări de carburanți proveniți de la rafinăria sa din orașul Burgas din Bulgaria către Ucraina sunt „în mod categoric false și nesustenabile” și le califică drept o componentă a disputelor politice interne europene. Totodată, compania susține că toți combustibilii produși la Burgas au fost vânduți pe piața bulgară și a avertizat că este pregătită să-și apere reputația în instanță.

De ce este important România este în mod tradițional importator net de carburanți, în special motorină, din Bulgaria. Consumul anual de carburanți al României este de circa 7,3 milioane de tone de carburanți, dintre care 5,9 milioane de tone motorină. Doar două treimi din motorina consumată intern este produsă în rafinăriile autohtone, restul este importată, o parte considerabilă din Bulgaria, de la Burgas. Rafinăria Lukoil din țara vecină, scutită de la embargoul impus de UE importului de țiței rusesc, care a intrat în vigoare pe 5 decembrie, era și cea mai facilă variantă de substituire a importului de motorină rusească, mai ales după intrarea în vigoare a celuilalt embargo impus de UE, care vizează importul de produse petroliere rusești și care va intra în vigoare pe 5 februarie.

Lukoil susține că nu are contracte semnate cu companii ucrainene și că nu a furnizat produsele petroliere Ucrainei în 2022 de la rafinăria din Burgas nici prin alte canale.

„Apariția informațiilor despre astfel de livrări de combustibil către Ucraina și reproducerea a acestora în spațiul public rus este legată, în opinia noastră, de concurența fără scrupule de pe piața internă a energiei”, susține compania, citată de publicația rusă Kommersant.

Marți, președintele Dumei de Stat Viacheslav Volodi, a cerut Comsiei pentru Securitate și Anticorupție, precum și Comisiei pentru Energie, să analizeze informațiile privind furnizarea de combustibil produs de Lukoil în Bulgaria către Forțele Armate ale Ucrainei după apariția, inclusiv în presa rusă, a unor informații pe această temă.

Datele publicate de Institutul de Statistică de la Sofia, și prezentate de Euractiv Bulgaria, contrazic compania rusă. În perioada ianuarie-noiembrie 2022, Bulgaria a exportat combustibili în valoare de 700 de milioane de euro în Ucraina, iar dacă tendința a continuat și în decembrie, valoarea totală a acestora va depăși 825 de milioane de euro. În comparație cu perioada de dinaintea războiului, creșterea este de 1.000 de ori. În 2021 valoare exportului de combustibili către Ucraina fiind de doar 750 de mii de euro. Iar sursa nu poate fi decât una, în Bulgaria neexistând decât o singură rafinărie, cea de la Burgas, care produce anual o cantitate de carburanți de 2 ori mai ridicată decât consumul intern al Bulgariei.

Lukoil probabil că nu a vândut direct carburanți către statul ucrainean sau către companii din Ucraina, ci către companii terțe, bulgare sau europene, poate chiar din România, pe unde a avut loc livrarea, care la rândul lor au exportat carburanți Kievului.

Rusia ar putea reacționa, ceea ce ar provoca o criză de carburanți în regiune, în special în Ucraina, dar și în România.

Pe 1 februarie intră în vigoare răspunsul Moscovei la plafonarea de către G7 a prețului petrolului rusesc. Potrivit legislației adoptate, companiile rusești exportatoare sunt obligate să prezinte autorităților contractele semnate, pentru ca acestea să nu consțină formule de calcul al prețului legate de plafonul impus de G7. În plus, companiile exportatoare de țiței din Rusia trebuie să se asigure (eventual printr-o prevedere contractuală) că nici cumpărătorii (majoritatea traderi, probabil) nu vor revinde țițeiul achiziționat la prețuri legate de plafonul impus.

Dacă scandalul privind livrarea de carburanți produși din țiței rusesc la Burgas către Ucraina se va amplifica, Kremlinul ar putea impune Lukoil condiții similare în ceea ce privește vânzarea de carburanți produși la Burgas sau eventual să întrerupă alimentarea rafinăriei cu țiței rusesc.

Chiar dacă guvernul bulgar a pregătit terenul unei eventuale naționalizări a rafinăriei, identificarea de surse alternative de țiței va fi una extrem de dificilă, dar și mult mai scumpă.

În aceste condiții, nu este exclusă o posibilă penurie de carburanți în regiune, în special de motorină.

Presa occidentală a scris zilele trecute că Bulgaria, una dintre cei mai sărace țări din UE și mult timp percepută ca fiind pro-Moscova, a ajutat Ucraina să supraviețuiască atacului Rusiei, la începutul războiului, furnizându-i în secret cantități mari de motorină și muniție, de care avea nevoie disperată, au declarat politicienii care erau atunci la conducere la Sofia și care au luat această decizie. Dezvăluirile lor au fost confirmate de ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, relatează The Guardian.

"Camioane și cisterne mergeau în mod regulat în Ucraina prin România, iar în unele cazuri combustibilul era încărcat și în trenuri de marfă", a declarat pentru Die Welt fostul ministru bulgar de finanțe Assan Vassilev. "Bulgaria a devenit unul dintre cei mai mari furnizori de motorină pentru Ucraina", exportând aproximativ jumătate din producția rafinăriei Burgas, a adăugat el. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a confirmat livrările, spunând că acestea au venit "într-un moment critic".

Dublare a profitului CONPET. Cantitățile de țiței din import transportate, în creștere cu 10% în pofida dificultățile create de războiul din Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Saturday, 14 May 2022 10:36

CONPET, operatorului sistemului de transport de țiței prin conducte, și-a dublat profitul în primul trimestru al acestui an, la 18,8 milioane de lei, comparativ cu aceași perioadă a anului trecut, în condițiile creșterii cifrei de afaceri cu 15% și a volumelor transportate cu 2,7%.

Profitul net raportat de CONPET pe primele 3 luni ale anului este cu 96,8% peste cel din primul trimestru al anului trecut, de 9,5 milioane lei.

Cifra de afaceri a companiei a crescut de la 101,7 milioane lei la 117,1 milioane lei.

Cantitatea de produse transportată s-a majorat la rândul său, de la 1,64 în primele trei luni ale anului trecut milioane tone a 1,68 milioane tone în aceeași perioadă a acestui an.

Cantitatea de țiței din producție internă transportat a fost de 767 mii tone, cu 4,1% sub cea din primul trimestru de anul trecut, de 800 mii tone.

cantitatea de țiței din import, în schimb, s-a majorat cu 9,2%, la 911 mii tone, în pofida dificultăților create de războiul din Ucraina.

Serviciile de transport țiței, gazolină și condensat au fost prestate în baza contractelor încheiate atât cu cu clienții tradiționali: OMV Petrom S.A., Petrotel LUKOIL S.A., Rompetrol Rafinare S.A., dar și cu clienți noi: NIS Petrol S.R.L., Standard Logistic d.o.o și Serinius Energy România S.A.

81,5% din Venituri provin de la OMV Petrom și 18,3% dela Petrotel Lukoil.

Importurile de gaze din primele 7 luni le-au depășit cu un TWh pe cele din întreg anul trecut

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 31 October 2019 18:06

România a reușit performanța ca în numai 7 luni să importe gaze în valoare de 17,32 TWh, cu mai mult de un TWh peste cantitatea importată în întreg anul trecut, de 16,2 TWh, arată ultimele date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Plafonarea prețului la gazele din producția internă pentru consumatorii casnici și CET-uri a cauzat, pe de o parte, o diminuare a producției interne, iar pe de altă parte, o preferință a furnizorilor și producătorilor interni pentru depozitarea masivă de gaze, care în prezent este de peste 94% din capacitatea totală disponibilă.

Așa se face că pentru acoperirea consumului intern a fost preferat gazul de import, mai ieftin decât gazul produs autohton, inflaționat de diminuarea cantităților disponibile pe piețele centralizate, ca urmare a adoptării OUG 114.

Iar tendința de majorare a importurilor s-a majorat după luna august , ultima lună pentru care sunt disponibile date ANRE.

De la începutul lunii octombrie, importurile de gaze au atins niveluri record: se importă zilnic peste 52 GWh/zi din Ungaria (chiar și 56 GWh/zi în ultimele trei zile), 19 GWh din Bulgaria și 32 GWh din Ucraina. În total 102 GWh pe zi, ceea ce ar conduce la un nivel al importurilor pentru luna octombrie de peste 3 TWh. Comparativ, anul trecut, în luna octombrie au fost importați 756 GWh.

Astfel, potrivit estimărilor Profit.ro, bazate pe fluxurile fizice raportate de operatorii de sistem de transport din România și statele vecine, în septembrie au fost importați alți 2,5 TWh, pentru ca în primele 15 zile ale lunii octombrie, alți 1,5 TWh să intre în România.

În total, în primele 9 luni și jumătate, au fost importați peste 21,3 TWh, din care 63% sau 13,5 TWh, din Ungaria. Restul gazelor rusești au intrat în România prin Ucraina și, de două luni, și prin Bulgaria (însă cantități marginale).

România, singurul producător din regiune, importă gaz de unde-apucă: Ungaria, Ucraina și, mai nou, Bulgari

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 03 September 2019 17:41

România, singurul producător de gaz din regiune, din Uniunea Europeană chiar, dacă ar fi să-l credem pe ministrul economiei (și fost potențial ministru al energiei), Nicolae Bădălău, s-a transformat în acest an într-un veritabil importator de gaz. Mai nou, rutele ucrainene și maghiare nu-i mai sunt suficiente, de cinci zile companiile din România importând în medie 5,5 GWh/zi și din Bulgaria, prin punctul de interconectare Ruse-Giurgiu.

Ruta bulgară este una rar folosită de companiile autohtone, ultima dată când a fost importat mai mult gaz pe această rută, și asta numai pentru o zi, fiind pe 19 septembrie 2018, când au fost importați 6 GWh. Însă foarte probabil, atunci a fost vorba de un “import” al Transgaz în vederea echilibrării sistemului.

De mai multe luni, România importă în medie zilnic 52 GWh din Ungaria, capacitatea maximă de transport pe această rută fiind deja rezervată în proporție de 100%.

Cum ruta maghiară era utilizată 100%, de la începutul lunii iulie, după o pauză de câteva luni când n-a importat niciun metru cub pe ruta ucraineană, în România a reînceput să intre gaz și prin punctele Isaccea/Medieșul Aurit. În ultima parte a acestei luni, importurile pe ruta ucraineană de gaz rusesc au ajuns la o medie de 16 GWh/zi.

În total, în aceste zile, România importă 73,5 GWh pe zi din Ungaria, Ucraina și Bulgaria, ceea ce va face probabil ca importurile din august/septembrie să depășească 2 TWh, o treime peste ultimele importuri raportate de Autoritatea de Reglementare din Domeniul Energiei (ANRE), cele din luna iunie, de 1,48 TWh.

O explicație a importurilor ridicate, în special a celor din Ungaria, este aceea a ieftinirii considerabile a gazului din Europa din acest an, ceea ce a făcut ca ecartul dintre prețurile spot de pe aceste piețe și cel forward pentru iarna viitoare să fie mai mare de 7 euro (11 euro, respectiv 18 euro/MWh).

Pe bursa austriacă CEGH, prețul gazului cu livrare în august a coborât sub 12 euro/MWh, în timp ce cel cu livrare în luna noiembrie, prima lună de iarnă, situându-se peste 17 euro.

Această diferență face atractivă depozitarea gazului încă de pe timpul verii. Anul trecut, de exemplu, ecartul era doar de un euro, ceea ce nu-i încuraja nici pe furnizori, nici pe producători să înmagazineze gaz încă din timpul anotimpului cald.

Preferința pentru ruta maghiară poate fi explicată și de diferența de prețuri de import pentru gazul rusesc din România și din restul Europei. În timp ce restul statelor din Europa Centrală și de Est (Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia) s-au adresat Comisiei Europene pentru a obliga Gazprom de a nu mai indexa prețul gazelor cu cel al petrolului, ci să-l raporteze la prețurile de pe bursele europene, România, care se credea la acea vreme “independentă energetic”, nu a făcut acest lucru. Drept urmare, România importă în prezent gaze din Rusia, pe ruta ucraineană, la un preț mai mare de celelalte state europene. Astfel a devenit atractiv din punct de vedere comercial să importe tot gaze rusești pe ruta maghiară, achitând pe lângă prețul de achiziție și tarife de transport și un bonus companiilor importatoare. Cu toate acestea, gazul rusesc venit din vest este mai ieftin decât cel sosit din est, chiar dacă el, din Rusia, el tranzitează doar Ucraina.

În plus, în România, în urma plafonării prețului gazelor pentru populație la 68 de lei/MWh a fost limitată cantitatea de gaze disponibilă pe piețele centralizate. Ca și cum acest lucru n-ar fi fost suficient, plafonarea prețului gazului la 68 de lei i-a făcut pe furnizori să ceară cantități mai mari de gaz la preț reglementat (decât consumul din anii trecuți al propriilor clienți) și pe producători să depoziteze gazul din producția internă pentru a-l vinde la un preț mai ridicat la iarnă, când cererea va fi în creștere. Ceea ce a limitat cantitatea de gaze de pe piață (de unde și majorarea prețului gazului din producție internă) și a majorat cantitatea depozitată. Pentru acoperirea consumului curent a fost preferat gazul de import, mai ieftin decât cel din producția internă ca urmare a ofertei limitate în urma adoptării OUG 114.

România a reluat importurile de gaz rusesc din Ucraina, conducând la o majorare cu 50% a cantităților totale importate în iulie

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 22 August 2019 17:24

 România a reluat în iulie importurile de gaz rusesc pe ruta ucraineană, după ce timp de 3 luni, prin punctele de import Medieșul Aurit și Isaccea nu a intrat niciun MWh în țară, tot importul mutându-se pe ruta ungară. Principala explicație ar putea fi repornirea de către Miliardarul Ioan Nicolae a combinatului chimic Viromet.

Astfel, începând cu 1 iulie, prin conducta de import Isaccea au început să fie zilnic importate cantități cuprinse între 10 și 25 mii MWh, cantitățile de gaz importate pe ruta ungară rămânând la maximul capacității de import, de 52 mii MWh/zi.

Cu alte cuvinte, au fost zile în care România a importat cu 50% mai mult decât în lunile precedente. La mediile zilnice înregistrate, foarte probabil, importul lunar de gaze se va majora în iulie de la 1,2 TWh (cantitatea importată lunar în aprilie și mai) la 1,8-2 TWh.

Ioan Niculae a anunțat la începutul lunii trecute că a repornit combinatul Viromet și că acesta va produce metanol cu gaze achiziționate din import. Potrivit lui Niculae, consumul, deci și importul zilnic ar fi de 22 milioane metri cubi, aproximativ 22.000 MWh/zi, cantitate apropiată de importurile efectuate în ultima lună prin conducta de la Isaccea dedicată alimentării pieței autohtone.

Compania, printre puținele neintrate în insolvență din grupul Interagro, a terminat anul trecut cu pierderi de aproape 23 milioane lei, la o cifră de afaceri de 31,61 milioane lei, precum și datorii totale de peste 160 milioane lei, iar la 31 martie 2019 datora bugetelor statului restanțe în sumă de peste 14 milioane lei.

Ulterior, Profit.ro a anunțat că Ioan Niculae, la un moment dat cel mai bogat român, vinde combinatul chimic Viromet Victoria unui român care deține în Italia o companie de trading de îngrășăminte, metanol și alte produse chimice și care a preluat recent și operatorul portuar SCAEP Giurgiu Port.

Astfel, potrivit informațiilor Profit.ro, Viromet va fi preluat prin intermediul unei firme înființate anul acesta în România și controlate integral de către SCAEP Giurgiu Port. Tranzacția poate fi finalizată luna viitoare. În prezent, Viromet este deținut de Niculae prin intermediul offshore-ului cipriot Whitbread Holdings Limited, care are aproape 98% din capitalul social al combinatului, deținere în valoare nominală de peste 46 milioane lei.

Operatorul portuar de marfă este controlat în proporție de peste 78% de către omul de afaceri Gabriel Ticea. Acesta deține și conduce în Italia o firmă de trading de îngrășăminte, metanol și alte produse chimice, Romital SRL, cu sediul principal în Milano.

După cum a relatat Profit.ro, Niculae vrea să vândă și combinatul chimic Ga Pro Co Chemicals Săvinești, intrat anul trecut în faliment. Lichidatorul judiciar al combinatului negociează cu mai mulți investitori preluarea acestuia.

În aprilie, Ioan Niculae amenința că își va alimenta combinatele numai cu gaze de import și le ura producătorilor autohtoni să facă un foc mare în Piața Victoriei cu gazele din producția internă. "Vreau să-i văd (pe producătorii români de gaze - n.r.) ce vor face. Și nu trebuie să ajungem în 2022, dacă se va importa gaz. Să presupunem că eu îmi import tot gazul pentru fabricile mele, trei miliarde de metri cubi! Ce vor face ei cu gazul (din producția internă - n.r.)? Că nici în pământ nu mai pot să-l bage. O să facă ce a zis acel oficial din Ungaria, dacă tot ne-am distrus industria chimică și petrochimica. «O să facem un foc mare în Piața Victoriei și să ne uitam toți la el»", spunea Niculae într-un comunicat Interagro.

Tot în aprilie, reprezentanții a cinci fabrici producătoare de îngrășăminte din grupul Interagro, printre care Viromet, plus Ioan Niculae însuși în numele Interagro, au cerut o audiență la premierul Viorica Dăncilă, “cu speranța” de a identifica împreună o soluție pentru reluarea producției în combinate.

Varianta inițială a OUG nr. 114/2018 prevedea că și consumatorii industriali de gaze precum combinatele lui Niculae urmau să primească materie primă de producție internă la preț plafonat de 68 lei/MWh, însă prevederea a fost eliminată ulterior prin OUG nr. 19/2019. Niculae susținea însă că nici prima variantă nu ar fi fost mulțumitoare, căci combinatele sale ar fi urmat să primească volume de gaze de producție internă mult prea mici față de necesar.

Premieră: România a importat în martie mai mult gaz rusesc din Ungaria decât pe ruta ucraineană. Până să ne fure maghiarii gazul, companiile românești le au cumpărat 65% din gazul importat de la vecinii vestici

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 17 June 2019 20:19

gaze scumpeÎn pofida temerilor politicienilor români că maghiarii vor să consume integral gazul care urmează (dacă urmează) a fi extras din Marea Neagră, România a reușit contraperformanța de a importa în luna martie peste 65% din gazul de import (numai puțin de 1,24 TWh de gaze) din Ungaria. Și asta în pofida faptului că, spre deosebire de Ungaria, România este producător de gaze, “unicul din UE”, potrivit ministrului economiei Niculae Bădălău.

Este prima dată în istoria comercială a României când importul de gaze dintr-o lună pe ruta maghiară îl depășește pe cel de pe ruta ucraineană. Și nu numai că îl depășește, ci a fost aproape dublu. Din Ungaria, România a importat 1,24 TWh, în timp ce pe ruta ucraineană doar 0,66 TWh.

Istoric, România a importat peste 90% din gaze pe ruta ucraineană (prin punctele de intrare Medieșul Aurit și Isaccea). Situația din luna aprilie a fost una și mai surprinzătoare: prin cele două puncte de la granița cu Ucraina tranzitul a fost practic zero începând cu 1 aprilie, în timp ce prin punctul de la Csanadpalota (de la granița cu Ungaria) au intrat zilnic în țară în medie peste 40 MWh de gaz. Cu alte cuvinte, potrivit datelor Rețelei Europene a Operatorior de Sistem ENSOG, în luna martie, aproape 100% din gazul importat de România a provenit din Ungaria.

Și gazul provenit din Ungaria, ca și cel din Ucraina, este gaz rusesc, Ungaria nefiind producător de gaze.

În termeni nominali însă, volumul de gaz importat din Ungaria în luna martie nu este unul record. Recordul a fost înregistrat în luna ianuarie, când, deși ponderea gazului provenit din Ungaria în total importuri a fost de doar 38,39%, România a importat peste 1,6 TWh de la maghiari.

Tendința de majorare a importurior pe ruta maghiară a început la finalul anului trecut și a evoluat progresiv: ponderea gazului din Ungaria în total importuri a urcat de la 17% în luna noiembrie, la 31% în decembrie, pentru ca în ianuarie ea să ajungă la 38,39%, în februarie, la 42,39, iar în martie să sară de 65%.

Mutarea importurilor pe traseul ungar poate avea două explicații. Una comercială: Ungaria, spre deosebire de România, a făcut parte din grupul de state care au inițiat o procedură pe lângă Comisia Europeană prin care organismul comunitar a obligat Gazprom să decupleze prețul gazelor de cel al petrolului și să se raporteze la prețurile de pe bursele europene. Cu alte cuvinte, prețul plătit de Ucraina pentru importurile de gaze rusești s-au redus comparativ cu cele achitate de România, unde prețul gazului rusesc a rămas cuplat de cel al petrolului.

Cea de-a doua explicație poate fi una strategică a Gazprom, de muta exporturile de gaze în România pe ruta ungară, tocmai pentru a-și arăta determinarea de a renunța definitv la ruta ucraineană în favoarea celei bieloruse, a Nord Stream și a viitoarelor rute Nord Stream 2 și TurkStream 2. Rămâne de văzut dacă acestea din urmă vor fi finalizate până la finalul acestui an, la finalul căruia expiră contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina. Dacă nu vor fi finalizată măcar parțial prelungirea prin Bulgaria a Turkstream (Nord Stream 2 este programat să fie finalizat la finalul lui 2020), există pericolul nu numai ca iarna viitoare capacitățile de import ale României să fie insuficiente, ci nici cantitățile de gaze să nu ajungă pentru alimentarea tuturor statelor europene. Iar prioritate vor avea statele care au semnate contracte pe termen lung și cantități ferme și nu state precum România, care susțin că sunt “independente energetic” și importă gaze rusești doar când au nevoie!

Cu toate acestea, în pofida majorării spectaculoase a importurilor din Ungaria și a înjumătățirii gazului rusesc care tranzitează Ucraina și România cu destinația Turcia și Balcani, operatorul de sistem autohton Transgaz a precizat, pentru Profit.ro, că nu a efectuat nicio “o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina. Motivul invocat: “nu există informații oficiale, primite de la Gazprom la Transgaz, cu privire la sistarea livrărilor de gaze prin Isaccea”.

Ministerul Energiei susține însă că are un plan de rezervă în situația stopării tranzitului prin Ucraina, plan utopic însă, care constă în:

  1. activarea eventualelor capacităţi de producţie, nerentabile în condiţii normale
  2. majorarea volumelor înmagazinate în depozitele subterane și, implicit, a volumelor extrase din depozite
  3. creşterea cantităţilor importate pe relația Ungaria şi Bulgaria
  4. aplicarea intreruptibilității şi utilizarea combustibililor altemativi

Transgaz și-a bugetat aceleași venituri din tranzitul internațional chiar dacă volumul de gaze rusești care traversează Dobrogea s-a înjumătățit

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 15 May 2019 10:18

transgazTransgaz și-a alcătuit bugetul pe scenariul pozitiv al unei prelungiri a acordului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, estimând venituri similare din transportul internațional în pofida scăderii volumului de gaz rusesc care traversează Dobrogea în urma intrării în funcțiune a TurkStream.

În urmă cu două săptămâni, Profit.ro a adresat operatorului de transport român o serie de întrebări referitoare la situația contractuală cu Gazprom și cu planurile companiei în eventualitatea în care contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, care expiră la sfârșitul acestui an, nu va fi prelungit. Compania nu a oferit niciun răspuns până în prezent.

Anul trecut, agenția internațională de evaluare Standard&Poor’s a decis recent să modifice perspectiva ratingului de credit al Transgaz de la "stabilă" la "negativă" ca urmare a "posibilelor presiuni privind lichiditatea și incertitudini pe termen lung legate de poziția afacerii de transport gaze a Transgaz, având în vedere modificările potențiale ale rutelor principale de transport gaze din Europa Centrală și de Est dacă fluxul fizic al gazelor rusești prin Ucraina este înlocuit cu noi rute”.

Între timp, Transgaz a încheiat un contract pentru servicii de rating cu Fitch Ratings, în urma expirării contractului cu S&P Global Ratings.

Potrivit proiectului de buget al Transgaz, fundamentarea valoarea serviciilor de transport internaţional gaze naturale s-a estimat “conform contractelor existente încheiate cu Gazprom Export Ltd pentru firele 2 şi 3 (ale coridorului Isaccea-Negru Vodă - n.r.)”. Ceea ce înseamnă că Transgaz fie are semnat un contract potrivit căruia Gazprom plătește indiferent dacă tranzitează vreun metru cub de gaz România sau nu (componenta de rezervare este mai importantă decât cea volumetrică), fie nu a vrut să recunoască nici o diminuare de venituri din această sursă.

Este interesant că, în ceea ce privește celălalt “fir”, Isaccea-Negru Vodă 1, care nu este subiectul unui contract cu Gazprom, iar capacitățile se alocă pe bază de licitație, Transgaz estimează o diminuare a veniturilor cu 10 milioane lei în urma conectării sale la sistemul național.

Prin coridorul Trans-Balcanic, Gazprom livrează gaze Bulgariei, Turciei, Greciei și altor state balcanice cu ajutorul unor sisteme de conducte care traversează Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.

În prima parte a acestui an, potrivit datelor Tranzgaz, traficul pe cele trei conducte Isaccea-Negru Vodă s-a înjumătățit comparativ cu perioada similară a anului trecut. Dacă într-o zi de martie, în 2018, pe traseul Isaccea-Negru Vodă, curgeau aproximativ 550 mii MWh, pe 19 martie de exemplu volumul de gaze rusști care a traversat Dobrogea a fost de doar 224.000 MWh.

Explicația: începând cu 1 ianuarie 2019, Gazprom a redus considerabil volumul de gaze care tranzitează Dobrogea în urma punerii în funcțiune a TurkStream 1, gazoduct care deservește piața turcă. Deja guvernul bulgar a anunțat că a primit o scrisoare oficială de la Gazprom în care a fost informat că, începând cu luna ianuarie 2020, tranzitul gazului pe coridorul Trans-Balcanic va fi stopat, cel puțin pe relația cu Turcia.

Este de așteptat ca până la finalul anului, să fie operațional și TurkStream 2, care va deservi Europa, ceea ce ar face caduc coridorul Trans-Balcanic, implicit cele trei conducte care traversează România, mai ales că ele au un singur sens, din România în Bulgaria.

Și mai interesant este că Transgaz și-a diminuat veniturile din exploatare până la valoare de 1,42 miliarde lei, cu aproape jumătate de miliard de lei mai reduse decât cele din anul trecut.

Însă nu ca urmare a diminuare a veniturilor din transportul internațional, ci ca urmare a veniturilor din echilibrarea sistemului național cu peste 320 milioane de lei și a veniturilor din transportul intern cu peste 210 milioane lei.

Astfel, componenta volumetrică se va reduce cu cu 60 milioane lei pe seama scăderii componentei ponderii componentei volumetrice în venitul reglementat de la 35% la 30%, iar cea de rezervare de capacitate cu 151.722 mii lei, pe “seama facturării contravalorii depăşirilor de capacitate rezervată în anul 2018 în valoare de 104 milioane lei şi a scăderii cantităţilor de capacitate estimate a fi rezervate cu 5% (19.273.619 MWh)”. Scăderea capacitățolor estimate a fi rezervate corespunde declinului producției interne din ultimii ani.

Anul trecut, Transgaz a obținut venituri de 325 milioane lei din activitatea de transport internațional (prin conductele Isaccea-Negru-Vodă 1, 2, și 3), aproape o treime din cele 1,17 miliarde venituri din activitatea de transport intern sau peste 20% din veniturile operaționale ale Transgaz.

Dacă această sumă de va înjumătăți, rezultatele financiare ale companiei vor fi de-a dreptul dezastruoase. Și așa, în absența acestei diminuări, Transgaz estimează că va realiza în 2019 un profit net de doar 124 milioane de lei, mai redus cu 75% față de profitul net realizat în 2018, de jumătate de miliard de lei.

Transgaz investește 125 de milioane de euro pentru construirea unei noi conducte în nordul României în vederea interconectării cu Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 19 March 2018 09:33

Transgaz investitiiTransgaz intenționează să investească 125 milioane de euro în construirea unei noi conducte de transport gaze naturale pe direcția Gherăești – Siret, în vederea realizării unei interconectări a Sistemului Național de Transport (SNT) cu sistemul de transport gaze naturale din Ucraina.

Punerea în funcțiune a noii conducte ar urma să aibă loc în 2025. Proiectarea este programată a fi finalizată în 2020, achizițiile publice de materiale și lucrări în 2021, iar construcția este planificată pentru 2022-2024.

Pe lângă gazoduct și instalațiile aferente, va mai fi construită o stație de măsurare gaze transfrontalieră și amplificate stațiile “stațiile de comprimare Onești și Gherăești, dacă este cazul”.

“Prin Planul de Dezvoltare al Sistemului Național de Transport Gaze Naturale, Transgaz și-a propus creșterea gradului de interconectare al rețelei naționale de transport gaze naturale la rețeaua de gaze naturale europeană. În acest sens, în completarea proiectului privind dezvoltări ale SNT în zona de Nord – Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum și a asigurării capacităţilor de transport spre/dinspre Republica Moldova, Transgaz a identificat oportunitatea realizării unei interconectări a SNT cu sistemul de transport gaze naturale din Ucraina, pe direcția Gherăești – Siret.”, se precizează într-un document al operatorului sistemului de transport gaze din România.

Acesta nu este singurul proiect Transgaz legat de interconectarea cu Ucraina. Potrivit documentului “Ucraina a realizat curgerea în sens invers cu Ungaria și a implementat proiectul de asigurare a fluxurilor reversibile cu Slovacia. Este important de subliniat interesul manifestat de Ucraina atât pentru reverse flow fizic în punctele de interconectare cu sistemul românesc, dar mai ales în punctul Isaccea 1, astfel putându-se asigura livrări de gaze naturale provenite din sud-est prin intermediul sistemului de transport bulgar și a firului I de transport internațional gaze naturale.”

Ucraina preferă să cumpere gaz din UE, cu 15 $ mai ieftin decât cel oferit de Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 01 April 2016 12:00

Naftogaz Gazprom datoriiUcraina poate cumpăra gaz din Uniunea Europeană la un preț de 170 de dolari pe mia de metri cubi, în condițiile în care Rusia i-a oferit un preț mai mare, de 185 de dolari pe mia de metri cubi, a declarat ministrul ucrainean al Industriei energetice și a Cărbunelui, Volodimir Demchishin, citat de Sputnik.

“Putem cumpăra gaz din Europa cu 170 de dlari. Rusia ne-a oferit un preț de 185 dolari pe gazul pe care l-am achiziționa de la ei începând cu 1 aprilie. Chiar și dacă am plăti același preț, 185 dolari, pentru gazul european, ar fi mai avantajos pentru noi. Din punct de vedere tehnic este evident. Și partea rusă poate efectua aceste calcule”, a afirmat Demchishin, înainte de a participa la Summit-ul Securității Nucleare de la Washington.

Anul trecut Rusia a oferit mai multe reduceri de preț părții ucrainene, care a achitat 329 dolari pe mia de metri cubi în primul trimestru, 247,18 dolari în cel de-al doilea trimestru, 247,17 dolari în cel de-al treilea și 227,36 dolari în ultimul trimestru al anului.

În luna octombrie a anului trecut, compania de stat importatoare de gaz Naftogaz, a anunțat că și-a încheiat importul de gaz din Rusia și că orice reluare a acestuia depinde de prețul solicitat de Gazprom. Luna următoare, Ucraina a anunțat că nu mai intenționează să achiziționeze gaz rusesc ca urmare a prețului mai competitiv obținut de la partenerii săi europeni.

Crimea rămâne pe întuneric, după acte de sabotaj ale naționaliștilor ucraineni

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 23 November 2015 15:53

Crimeea alimentare utilitatiPrincipalele linii electrice care alimentează peninsula Crimea cu energie din Ucraina au fost scoase din funcțiune de acte de sabotaj ale naționaliștilor ucraineni, care au lăsat pe întuneric teritoriul anexat de Rusia în martie anul trecut și au determinat guvernul de la Moscova să declare starea de urgență în regiune.

Cei mai mulți dintre cei 1,8 milioane de locuitori ai Crimeei nu au curent electric, iar spitalele și alte servicii vitale sunt alimentate cu generatoare de back-up, scrie The New York Times.

Serghei Aksionov, premierul Crimeei, a făcut un apel la locuitorii peninsulei să nu folosească aparate electrocasnice precum radiatoarele electrice și a anunțat că iluminatul stradal va rămâne oprit pentru a economisi electricitatea disponibilă pentru scopuri mai urgente. În plus, guvernul local a impus stingerea luminilor la ora 10 seara în restaurante și alte spații de divertisment.

Toate cele patru linii electrice care alimentează Crimea cu energie din Ucraina au fost avariate. Avariile au lăsat pe întuneric și două districte ale regiunii ucrainene Herson, a declarat ministrul Energiei din Ucraina. Chiar și după anexarea de către Rusia în martie 2014, Crimea este în continuare dependentă de Ucraina în proporție de 80% în privința alimentării cu energie electrică.

Persoane necunoscute, presupuse a fi naționaliști ucraineni, au scos din funcțiune toate cele patru linii electrice care trec prin regiunea Herson și alimentează și Crimea. Două dintre ele au fost avariate grav vineri, iar celelalte două duminică dimineața, în urma unor explozii. Potrivit unor relatări de la fața locului, în zonă ar fi avut loc confruntări între poliția ucraineană și mișcarea extremistă naționalistă Sectorul de Dreapta.

Oficialii ucraineni au declarat că alimentarea cu curent electric ar putea fi restabilită în 24 de ore și că cei 4 stâlpi de înaltă tensiune distruși ar putea fi înlocuiți în 2-3 zile, adăugând însă că demonstranți neidentificați împiedică accesul echipelor de intervenție în zonă, în vederea executării reparațiilor necesare.

La fața locului au ajuns 6 echipe de intervenție, potrivit unui reprezentant al operatorului de transport și sistem din Ucraina, Ukrenergo.

Guvernul din Crimea a impus raționalizarea consumului de energie în peninsulă, cartierele de locuințe fiind lăsate programat în beznă cu schimbul, și a declarat că are la dispoziție suficientă motorină pentru a alimenta generatoarele de back-up pentru servicii vitale timp de o lună. Autoritățile locale au decretat că ziua de luni este liberă pentru salariații din sectorul privat și au întrerupt serviciile publice care consumă multă electricitate, cum ar fi liniile de troleibuz din orașul-port Sevastopol.

Flota rusească din Marea Neagră, care își are cartierul general la Sevastopol, a anunțat că nu a fost afectată de întreruperea alimentării cu energie electrică.

După scoaterea vineri din funcțiune a două linii electrice care alimentau Crimea, ministrul Energiei și Carburanților din peninsulă că este posibil să fie afectate alimentarea cu curent electric și rețelele de telefonie mobilă, sfătuindu-i pe locuitori să facă stocuri de bateriii, apă și alte lucruri de primă necesitate.

Planurile Kremlinului prevăd construirea de linii electrice care să alimenteze Crimea cu curent electric din Rusia și încetarea dependenței de Ucraina, însă proiectul nu a fost încă finalizat.

Kievul și Moscova au ajuns la un acord privind alimentarea cu gaze a Ucrainei, la un preț de 227 dolari pe mia de metri cubi

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Saturday, 26 September 2015 08:21

naftogaz gazpromUcraina a ajuns la un acord cu Rusia, prin care își asigură volumul necesar de gaze pentru această iarnă și evită posibilitatea apariției unor eventuale probleme în alimentarea cu gaze rusești ai Europei.

Termenii noii înțelegeri au fost conveniți în cadrul unei întâlniri de cinci ore, desfășurată la Bruxelles, la care, pe lângă reprezentanții CE, Ucrainei și Rusiei, au participat și conducerile celor două companii implicate, Gazprom și Naftogaz. Chiar dacă acordul nu a fost încă semnat, noua înțelegere stabilește un preț de 227 dolari pe mia de metri cubi( potrivit Bloomberg, 232 de dolari pe mia de metri cubi, potrivit DPA), considerabil mai mic decât de cel plătit până în prezent, de 252 dolari și apropiat de prețul plătit de Polonia.

În plus, Ucraina s-a angajat să-și majoreze încă de luna viitoare rezervele de gaz cu 2 miliarde de metri cubi. Potrivit autorităților, pe 23 septembrie, în depozitele ucrainene erau depozitate 15,4 metri cubi, cantitate insuficientă, susține Gazprom, care estimează necesarul pentru a nu afecta consumul intern în perioada decembrie-martie și tranzitul către celelalte state europene la 19 miliarde.

Guvernul de la Kiev a anunțat că a alocat deja 500 milioane de dolari către monopolul de stat Naftogaz în vederea reluării importurilor de gaze di Rusia și a stocării lor.

Comisia Europeană s-a angajat, la rândul său, să asiste financiar achiziționarea de gaze rusești de către Ucraina, prin intermediul “instituțiilor financiare europene și internaționale”.

Concesii importante făcute de Gazprom și de guvernul rus

Gigantul rus Gazprom a făcut și el concesii, renunțând la termenii extrem de duri impuși în acordul din 2009 celor de Naftogaz, care erau obligați să achite un anumit volum de gaze naturale, indiferent dacă acesta era sau nu importat în mod real.

Potrivit Sputnik, concesiile părții ruse au fost mult mai generoase decât de obicei, guvernul de la Moscova angajându-se să analizeze oportunitatea acordării de discout-uri Ucrainei la fiecare trei luni.

În luna iulie, Rusia a stopat tranzitul de gaze către Ucraina, după ce negocierile dintre cele două state au eșuat.

Dacă ministrul energiei ruse, Alexander Novak, s-a limitat la a spune că negocierile încheiate vineri noapte au fost dure, omologul său ucrainean, Vladimir Demchyshyn, s-a declarat mulțumit de noii termeni contractuali. Potrivit ministrului ucrainean “condițiile comerciale sunt acceptabile pentru partea ucraineană” chiar dacă mai rămâne a fi stabilite “procedurile adiționale” pentru ca acordul să fie semnat.

Ucraina și Slovacia despre Nord Stream 2: Trădare să fie, dar s-o știm și noi!

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 September 2015 13:26

imSemnarea acordului dintre Gazprom și mai multe companii occidentale, printre care și OMV, în vederea construcției gazoductului Nord Stream 2, a provocat reacții extrem de nervoase din partea oficialilor central și est europeni.

Ultimul exemplu, șeful monopolului de stat ucrainean Naftogaz, principala victimă a respectivului acord, Andriy Kobolev, care a descris planurile Rusiei de extindere a Nord Stream drept o lovitură dată Ucrainei și Slovaciei (țară în care se află în vizită) și, mai mult decât atât, o amplificare a dependenței energetice a Uniunii Europene (UE) față de Rusia.

“Gazoductele în exces reprezintă o diversificare și este întotdeauna bine să ai alternativ. Însă nu pentru consumatorii din UE, ci pentru Rusia: dacă aceste conducte se vor construi, Rusia va fi cea care va decide unde, cui și în ce termeni va furniza gaz”, a declarat Kobolev.

În opinia oficialului ucrainean, “Europa ar trebui să-și apere ferm propriile interese și să stopeze construcția de noi rute de transport al gazului rusesc în Europa, controlate de Gazprom. Ruta tradițională, care traversează Ucraina și SLovacia, este cea mai directă rută către Europa și, în plus, se află în afara controlului Gazprom” susține Kobolev.

Fico: “Ne cred idioți pe toți”

Premierul slovac Robert Fico a fost și mai categoric și a calificat acordul semnat între Gazprom și companiile occidentale drept o trădare în urma căreia, Ucraina și Slovacia ar urma să piardă mai multe miliarde de euro, ca tarife de transport.

“Un anunț a fost făcut public în mod surprinzător din partea Gazprom vizând semnarea unui acord cu companii din state membre UE în vederea construirii unui nou gazoduct. Ne cred idioți pe toți”, a declarat Fico, citat de Reuters.

“Au trădat un stat membru (Slovacia) și se opun discuțiilor politice din Consiliul Europei pentru asigurarea menținerii Ucrainei drept principală rută a gazului rusesc către Europa”, a acuzat premierul slovac, a cărei țară este în prezent principalul punct de intrare a gazului furnizat de Gazprom în Europa.

Slovacia se află, la rândul său, într-un conflict mocnit cu Gazprom, în urma deciziei de inversa fluxul de gaz către Ucraina pe timpul iernii trecute, pentru a diminua dependența vecinului său estic de Rusia.

OMV, BASF, E.ON, ENGIE, Shell: autorii actului de “trădare”

Pe 3 septembrie, la Vladivostock a fost semnat acordul acționarilor cu privire la implementarea proiectului Nord Stream 2 de importante personalități din sectorul energetic european, precum Alexey Miller, președintele Gazprom, Kurt Bock, președintele Consiliului Director al BASF SE, Klaus Schäfer, membru al CA E.ON SE, de Pierre Chareyre, vicepreședinte executiv al ENGIE, de Rainer Seele, președintele OMV și Ben van Beurden, șeful board-ului executiv al Royal Dutch Shell

Nord Steam 2 este menit a suplimenta cantitatea de gaze rusești care să alimenteze piața europeană și va fi dezvoltat de o companie nou înființată New European Pipeline AG.

Potrivit acordului semnat, Gazprom va deține 51% din acțiunile noii companii, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall câte 10 procente. ENGIE este singura companie care va deține doar 9%.

Proiectul Nord Stream 2 vizează, potrivit unui comunicat OMV, construirea a 2 gazoducte offshore cu o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi de gaz. Acestea ar urma să străbată Marea Baltică, și să facă legătura între sistemele de transport al gazelor din Rusia și Germania.

“Nord Stream 2 va dubla volumul de gaze care va fi transportat direct prin Marea Baltică. Este important faptul că acestea sunt volumele suplimentare de gaz, ce-și vor găsi clienți pe piața europeană ca urmare a declinului continuu al producției domestice. Faptul că actori importanți din sectorul energetic la nivel global au decis să participe la acest proiect arată importanța sa pentru asigurare unei oferte de gaz sustenabile pentru consumatorii europeni”, a declarat șeful Gazprom Alexey Miller.

La rândul șău, șeful OMV, Rainer Seele consideră că “Nord Stream 2 este un proiect menit să conecteze direct producția de gaz din Rusia cu piețele vest-europene, asigurând cel mai înalt nivel de securitate de transport pentru consumatorii europeni”

Gazprom este dispus să acorde în continuare Ucrainei un discount la gaze

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 30 June 2015 11:05

Ucraina va beneficia în continuare de un discount de 40 de dolari pe baril din partea Gazprom, în trimestrul al treilea acesta urmând a se micșora însă de la actualul nivel de 100 de dolari la 40 de dolari pe mia de metri cubi de gaz.

Calculele cost-beneficiu efectuate cu privire la construcția unui gazoduct prin Turcia, menit a ocoli ruta de transport ucraineană au atenuat tratamentul dur aplicat până în prezent Kiev-ului de către autoritățile de la Moscova.

În cadrul trilateralei Rusia-Ucraina-UE, care urmează să debuteze astăzi la Viena, Rusia pare dispusă la concesii.

“În pofida tuturor dificultăților din cadrul relațiilor noastre cu Ucraina din prezent, va trebui să facem niște concesii rezonabile”, le-a explicat luni, potrivit Euractiv, premierul rus Dimitry Medvedev ministrului energiei Alexander Novak și șefului Gazprom Alexei Miller.

Potrivit Gazprom, Ucraina ar fi trebuit să plătească în trimestrul al treilea 287 de dolari pe mia de metri cubi, dacă nu s-ar fi aplicat niciun discount. Pe troimestrul al doilea, Ucraina plătește 247 de dolari pe mia de metri cubi, incluzând un discount de 100 de dolari. Cu alte cuvinte, dacă se va aplica discount-ul de 40 de dolari promis de autoritățile de la Moscova, ucraineni vor plăti și în trimestrul al treilea 247 de dolari pe mia de metri cubi de gaz.

“Ne mândrim cu reputația noastră de furnizor stabil de gaze. Acest discount reprezintă o măsură importantă de susținere a economiei ucrainene”, a declarat Medvedev.

Decizia autorităților de la Moscova poate fi explicată prin calcularea de către Gazprom a costurilor de oportunitate ale construirii unei noi rute de transport prin Turcia menită a ocoli Ucraina.

“Ideea stopării furnizării de gaze (cărtre statele membre UE) prin Ucraina după 2019 n-are nicio legătură cu realitate atât din punctul de vedere al costurilor construirii unuio nou gazoduct, cât și al investițiilor necesare modernizării rețelei de conducte ucrainene”, a declarat săptămâna trecută șeful Gazprom Alexei Miller.

“Ar fi o lovitură grea dată reputației Gazprom în lume și în UE, dacă ar decide să stopeze tranzitul de gaze prin Ucraina”, a declarat acesta.

 

UE riscă să rămână fără gaz rusesc în urma amenințării Ucrainei cu suspendarea importurilor din Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 24 March 2015 11:35

23.siStatele membre ale Uniunii Europene care importă gaz rusesc care tranzitează Ucraina ar putea suferi în urma anunțului oficialităților ucrainene privind posibilitatea suspendării de către Kiev a importului de gaze din Rusia începând cu 1 aprilie, în cazul în care Gazprom nu micșorează tarifele.

Atât premierul ucrainean Arseny Yatsenyuk, cât și ministrul ucrainean al Energiei, Vladimir Demchishin, au amenințat Gazprom că Ucraina va înceta să cumpere gaze rusești, preferând să le achiziționeze de pe piața europeană, unde, susțin ei, ar putea plăti un preț cu 50 de dolari mai mic pe mia de metri cubi.

"Nu avem nevoie să cumpărăm gaz natural din Rusia în acest moment. N-are niciun sens să cumpărăm gaze la un preţ mai mare decât în Europa. Probabil vom înceta să mai cumpărăm", a afirmat Demchishin.

Potrivit ministrului rus al energiei, Aleksandr Novak, citat de RT, Rusia este dispusă să micșoreze prețul gazelor livrate Ucrainei cu 30 de dolari pe mia de metri cubi, de la 378 la 348 dolari.

Autoritățile de la Moscova și Kiev vor avea o nouă întâlnire în această săptămână, vechiul acord "de iarnă" urmând a expira la sfârșitul lunii martie. În pofida declarațiilor oficialilor ucraineni, este de așteptat ca un nou acord să fie parafat la mijlocul lunii aprilie. La ultima întâlnire, presat de oficialitățile UE, Kiev-ul a convenit să achiziționeze în continuare gaz rusesc pentru a-și alimenta depozitele subterane în vederea asigurării aprovizionării cu gaze a statelor europene.

În prezent, potrivit Gas Storage Europe (GSE) , rezervele de gaz ale Ucrainei se situează la 7,741 miliarde de metri cubi, cu 5% mai reduse decât la începutul lunii. De la începutul anului, rezervele de gaz ale Ucrainei s-au diminuat cu 3,627 miliarde de metri cubi.

În luna iunie a anului trecut, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, în condițiile în care guvernul de la Kiev a refuzat să accepte o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus atunci un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat în luna octombrie un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înțelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze rusești până martie 2015.

Acordul dintre Gazprom și Naftogaz nu vizează gazele furnizate separatiștilor, neautorizate de Kiev

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 03 March 2015 13:24

9gazprom-naftogaz-gasDisputele dintre Kiev și Moscova privind cantitățile de gaze livrate către regiunile din estul Ucrainei aflate sub controlul forțelor separatiste nu vor afecta livrarea de gaze către restul țării sau către Europa, au convenit ieri seară miniștrii de resort din Ucraina și Republica Rusă, la Bruxelles.

Neînțelegerile dintre cele două părți pe marginea gazelor furnizate separatiștilor au pus sub semnul întrebării semnarea acordului mediat de UE privind continuarea alimentării cu gaze în ultima parte a acestei ierni a Ucrainei.

În cele din urmă, cele două părți au convenit să semneze acordul, deși acesta nu cuprinde un detaliu extrem de important: cine plătește pentru gazele furnizate regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Wall Street Journal precizează că plățile convenite în avans nu acoperă și livrările de gaz efectuate de Gazprom către Donetsk și Luhansk, neautorizate de Naftogaz, această dispută urmând a fi rezolvată separat.

Potrivit publicației franceze Les Echoes, citată de Mediafax, compania ucraineană Naftogaz "se angajează să plătească în avans către Gazprom, în martie, achiziţii care acoperă consumul ţării. Gazprom garantează tranzitul achiziţiilor de gaze naturale ale UE şi va livra la punctele stabilite de cele două părţi până la 114 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi Ucrainei, în baza plăţilor primite în avans", se arată în acordul publicat după mai multe ore de negocieri, la Bruxelles, sub egida vicepreşedintelui CE Maros Sefcovic însărcinat cu Energia.

Naftogaz a acuzat luni Gazprom că nu i-a livrat toate gazele pe care le-a plătit. Kievul s-a plâns deja că o parte a gazelor a fost livrată zonelor din estul Ucrainei, aflate sub controlul rebelilor separatiști, livrări pentru care Moscova i-a prezentat factura luna trecută.

Naftogaz a efectuat în acest weekend o plată de 15 milioane de dolari către Gazprom.

UE achiziţionează anual aproximativ 130 de miliarde de metri cubi de gaze naturale de la Rusia, dintre care jumătate - reprezentând 15% din consum - tranzitează Ucraina către Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

 

Măsurile antibusiness ale Kievului îi afectează pe petroliștii din România: Serinus Energy împrumută 10 mil. € de la BERD pentru forajele din Satu Mare

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 24 February 2015 13:22

PolonezuCompania de petrol și gaze Serinus Energy, controlată de omul de afaceri polonez Jan Kulczyk, cel mai bogat om din Polonia, cu o avere estimată de Forbes la 3,5 miliarde de dolari, va contracta un împrumut în valoare de 10 milioane euro de la BERD pentru a finanța lucrările de foraj de pe concesiunea pe care o deține în Satu Mare în parteneriat cu Rompetrol și unde, recent, a fost efectuată o a doua descoperire de hidrocarburi.

"Înainte de modificarea regimului fiscal din Ucraina de anul trecut și mai ales înainte de impunerea de restricții privind repatrierea de valută de către companiile străine cu operațiuni în Ucraina, Serinus Energy putea să-și finanțeze cheltuielile de capital din România din cash-flow-ul curent. Modificările menționate, coroborate cu recenta prăbușire a prețurilor la hidrocarburi, nu ne mai permit acest lucru, astfel că ne vom finanța lucrările din România din banii împrumutați de la BERD", a declarat CEO-ul Serinus Energy, Tim Elliott.

Împrumutul va avea o dobândă constând în indicatorul LIBOR la 6 luni, plus 8 puncte procentuale. Contractul semnat cu BERD prevede că, în momentul în care Serinus Energy va reuși să-și schimbe în valută și să-și repatrieze cash-ul deținut în hrivne și blocat în băncile ucrainene, ca urmare a măsurilor de control al capitalului luate de autoritățile de la Kiev, aceste resurse financiare vor fi utilizate pentru rambursarea anticipată a creditului de la BERD.

În Ucraina, Serinus Energy are concesionate patru petrimetre de hidrocarburi, aflate în producție.

Măsuri antibusiness

Anul trecut, confruntată cu deprecierea dramatică a hrivnei față de principalele valute internaționale, Ucraina a impus restricții drastice pe piața valutară, în special pentru companiile străine. De exemplu, Kievul a interzis repatrierea în valută, către companiile-mamă, a dividendelor din profiturile subsidiarelor firmelor străine care operează în Ucraina. În plus, pentru a cumpăra valută, companiile trebuie să primească o autorizație de la stat, iar perioada de așteptare este de cel puțin 6 luni.

Pe lângă limitarea drastică a libertății de circulație a capitalurilor, guvernul ucrainean a decis, cu puțin timp înainte de finalul anului trecut, să facă permanentă dublarea cotei de redevență pentru extracția de gaze naturale aplicată producătorilor privați, de la 28% la 55%, adoptată în august 2014, majorare care, inițial, trebuia să rămână în vigoare doar până la 1 ianuarie 2015. În plus, autoritățile de la Kiev au eliminat din Codul Fiscal excepția potrivit căreia, pentru producția extrasă din sonde noi, forate și intrate în producție după 1 august 2014, urma să se datoreze, timp de doi ani, o cotă redusă de redevență, de 30,25%, uniformizând redevența pentru gazele naturale extras de sectorul privat la 55%.

O altă lovitură aplicată de executivul Ucrainei companiilor private de petrol și gaze constă într-un decret care le impune marilor consumatori industriali de gaze naturale din Ucraina să cumpere gaze exclusiv de la compania ucraineană de stat Naftogaz, statul ucrainean amputând, astfel, o bună parte din business-ul de marketing al producătorilor privați de gaze naturale.

Anul trecut, după majorarea redevențelor la gaze de către Ucraina, cei de la Serinus Energy spuneau că acest lucru va duce la scăderea cu 45% a cash-flow-ului net al companiei, obligând-o să reevalueze programul de investiții de capital din Ucraina.

Perspective promițătoare în Satu Mare

La jumătatea lunii trecute, Serinus Energy anunța că cea de-a doua sondă de explorare forată de companie pe concesiunea de la Satu Mare, Moftinu-1002 bis, a descoperit resurse de hidrocarburi în 7 zone de adâncime din locația unde a fost forată, până la adâncimea de 2.083 de metri.

Testarea celor două sonde forate până în prezent de Serinus la Satu Mare, Moftinu-1001 și Moftinu-1002 bis, va începe în februarie și este de așteptat să fie finalizată la începutul luniii martie. Anterior, în ultima parte a anului trecut, Serinus Energy a derulat un program de prospecțiuni 3D pe o suprafață de 180 de kilometri pătrați din perimetrul de la Satu Mare.

"Per total, suntem mulțumiți de rezultatele de la Moftinu-1002 bis și așteptăm testarea zonelor cu potențial de hidrocarburi descoperite de sondă. În funcție de rezultatele testării Moftinu-1002 bis și Moftinu-1001, sperăm să avem de a face cu prima dezvoltare comercială de pe concesiunea din România. Anticipăm totodată creșterea numărului de zone cu potențial de hidrocarburi pe măsură ce vom continua procesarea și interpretarea datelor rezultate din programul de prospecțiuni seismice 3D derulat anul trecut", spunea la acea dată un oficial al Serinus Energy.

În decembrie 2014, Serinus Energy anunța că a descoperit un prim zăcământ de gaze naturale în Satu Mare, raportând rezultatele forajului primei sonde de explorare, Moftinu-1001, și anunțând debutul lucrărilor de foraj la cea de-a doua, Moftinu-1002 bis.

Compania anunța că testele preliminarii derulate la Moftinu-1001 au arătat că în zonă există rezerve de hidrocarburi, dar că este nevoie, totodată, de evaluări suplimentare pentru a confirma dacă este posibilă exploatarea lor.

”Aceste zone prezintă proprietăți bune de rezervor, deși datele preliminare nu sunt concludente cu privire la existența hidrocarburilor în acestea și va fi nevoie de evaluări ulterioare pentru confirmarea potențialului de comercializare. Lucrările vor reîncepe în februarie. Serinus va solicita aprobările necesare de la autorități pentru noile foraje la începutul lunii ianuarie a anului viitor”, se arăta într-un comunicat al Serinus Energy.

În 2012, testele derulate la o altă sondă de explorare forată de Serinus Energy au avut ca rezultat o estimare de potențial de 45.307 de metri cubi de gaze pe zi. Acea primă sondă a fost forată înainte de derularea de prospecțiuni seismice 3D pe concesiune.

Cel mai bogat polonez

Concesiunea de la Satu Mare acoperă o suprafaţă de 2.949 kilometri pătraţi la graniţa României cu Ungaria, iar societatea Winstar Satu Mare SRL, o subsidiară a Serinus Energy, deţine o participare directă de 60%, fiind totodată operator al concesiunii. KMG International, fosta Rompetrol Group, deține celelalte 40% din drepturile asociate concesiunii.

Serinus Energy este o companie internaţională de explorare şi producţie de petrol şi gaze cu un portofoliu diversificat de proiecte în Ucraina, Brunei, Tunisia, România şi Siria.

Winstar Satu Mare este deținută de Kulczyk Oil Ventures, o companie cu activități în Tunisia, Ucraina, Brunei şi Siria şi este listată la Bursa de la Varşovia. Winstar a preluat două perimetre aflate în județul Satu Mare de la Rompetrol, în zona Moftin și Mădăras.

Jan Kulczyk are 63 de ani şi este cel mai bogat polonez, cu o avere estimată la 3,5 miliarde de dolari, potrivit topului Forbes. Polonezul mai deţine acţiuni și la compania de petrol și gaze Ophir Energy, listată la Bursa de la Londra şi cu un portofoliu predominant african, precum şi producătorul de energie electrică Polish Energy Partners.

Ucraina este reclamată pentru măsuri împotriva petroliștilor, inclusiv majorarea redevențelor. Kievul riscă despăgubiri de cel puțin 180 mil. $

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 17 February 2015 11:13

JKX Oil and GasCompania de petrol și gaze JKX Oil&Gas, înregistrată în Mare Britanie și Olanda, dar controlată de mai mulți oameni de afaceri ucraineni și ruși cu importante conexiuni politice în cele două state, a reclamat statul ucrainean la o curte internațională de arbitraj pentru încălcarea Tratatului Cartei Energiei, precum și a tratatelor bilaterale de protejare a investițiilor semnate de Ucraina cu Marea Britanie și Olanda.

Reclamația celor de la JKX Oil&Gas vizează mai multe presupuse încălcări de către Ucraina a prevederilor acestor tratate internaționale.

"JKX dorește despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a încălcării de către Ucraina a acestor tratate, precum și a a angajamentelor de trata investițiile JKX într-o manieră corectă și echitabilă", se arată într-un anunț al JKX Oil&Gas, remis bursei londoneze.

Compania reclamă în primul rând faptul că autoritățile de la Kiev i-ar fi perceput în mod ilegal, din 2011 încoace, așa-numite taxe de închiriere pe perimetrele de petrol și gaze concesionate și exploatate de JKX în Ucraina, în sumă totală de 180 milioane de dolari. JKX solicită restituirea de către statul ucrainean a acestei sume.

Ofensivă împotriva companiilor petroliere

În plus, cei de la JKX susțin că, încă din 14 ianuarie, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț de la Stockholm ar fi ordonat Ucrainei să nu majoreze redevențele pentru producția de gaze naturale de la 28% la 55%. "Ordinul este obligatoriu pentru Ucraina, potrivit dreptului internațional. În caz că Ucraina refuză să pună în aplicare ordinul, JKX va încerca să impună aplicarea sa în instanțele de judecată ucrainene", precizează compania.

Guvernul ucrainean a decis, cu puțin timp înainte de finalul anului trecut, să facă permanentă dublarea cotei de redevență pentru extracția de gaze naturale aplicată producătorilor privați, de la 28% la 55%, adoptată în august 2014, majorare care, inițial, trebuia să rămână în vigoare doar până la 1 ianuarie 2015.

În plus, autoritățile de la Kiev au eliminat din Codul Fiscal excepția potrivit căreia, pentru producția extrasă din sonde noi, forate și intrate în producție după 1 august 2014, urma să se datoreze, timp de doi ani, o cotă redusă de redevență, de 30,25%, uniformizând redevența pentru gazele naturale extras de sectorul privat la 55%.

O altă lovitură aplicată de executivul Ucrainei companiilor private de petrol și gaze constă într-un decret care le impune marilor consumatori industriali de gaze naturale din Ucraina să cumpere gaze exclusiv de la compania ucraineană de stat Naftogaz, statul ucrainean amputând, astfel, o bună parte din business-ul de marketing al producătorilor privați de gaze naturale.

Oligarhi dubioși, bine conectați politic

JKX Oil&Gas este o companie de petrol și gaze listată pe bursa de la Londra, cu operațiuni de explorare și producție în Ucraina, Rusia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia. Interesant este însă că principalii săi acționari sunt oameni de afaceri ucraineni și ruși cu importante conexiuni politice în cele două state.

Astfel, 27,5% din acțiunile JKX sunt controlate de Eclairs Group a oligarhilor ucraineni Ihor Kolomoiski și Ghenadi Boholiubov. Kolomoiski este considerat al treilea cel mai bogat om din Ucraina și s-a clasat în 2011 pe locul 377 în topul mondial al miliardarilor întocmit de revista Forbes. Este considerat un aliat al fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko. A fost numit guvernator al regiunii Dnepropetrovsk în 2014, în plin conflict dintre trupele ucrainene și separatiștii proruși.

Este acuzat de către Rusia că a finanțat mai multe organizații paramilitare ultranaționaliste și fasciste ucrainene implicate în războiul civil din estul Ucrainei.

Partenerul său de afaceri, Ghenadi Boholiubov, este considerat a fi cel de-al doilea cel mai bogat om din Ucraina.

O participație de 11,45% la JKX este deținută de omul de afaceri rus Oleksandr Zukov, fondator al defunctei companii petroliere Sintez UK. În 1991, Zukov a petrecut 6 luni în închisoare în Italia, acuzat fiind de comerț ilegal cu arme către mai multe state balcanice.

Ucrainenii vin să să prospecteze subsolul României după gaze de şist

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 21 January 2015 11:10

Screen Shot 2015-01-21 at 12.16.19Compania ucraineană Vikoil, specializată în prospecţiuni subterane şi seismică 2D şi 3D şi-a înfiinţat o subsidiară în România, singura din străinătate, şi vizează afaceri în domeniul prospecţiunilor onshore şi offshore de hidrocarburi, gaze şi ţiţei, în principal din categoria celor neconvenţionale. Compania este deţinută de omul de afaceri Serghei Ushinskiy, are 300 de angajaţi şi a mai lucrat în Orientul Mijlociu, Rusia, Africa de Nord şi America Latina, mai ales în prospecţiuni pentru gaze de şist. Potrivit Economica.net, Vikoil este una dintre cele mai mari companii de profil din Ucraina.

Vikoil are sediul central în Kiev, iar filiala din România are sediul în Bucureşti, Bulevardul Dimitrie Cantemir şi este condusă de Vladimir Gryshanenko.

Patronul companiei ucrainiene este o necunoscută pentru piaţa din România. Nici măcar în Ucraina nu există relatări despre el. Singurele menţiuni se reduc la faptul că a înfiinţat Vikoil Ltd. în 2003.

În România, cel mai mare actor de pe piaţa de profil este compania Prospecţiuni S.A.  a omului de afaceri Ovidiu Tender.  Printre altele, acesta a fost angajat de americanii de la Chevron pentru a face explorări pe gaze de şist în perimetre din Vaslui şi Constanţa. Rezultatele acestor prospectări nu au fost încă publicate de Chevron.

Subiectul gazelor de şist a „explodat” în România în ultimii doi ani. Estimările Agenţiei Americane pentru Energie care poziţionau România printre tăţile europene cu cele mai mare rezerve au făcut ca mai multe firme să vină în România pentru a analiza potenţialul exploatărilor de gaze de şist iar Chevron să înceapă şi explorările. Pe de altă parte, mai multe ONG-uri, părţi din societatea civilă, dar şi politicieni, s-au exprimat împotriva fracturării hidraulice, metoda prin care se aduce gazul de şist la suprafaţă. Au existat şi proteste în stradă împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist. În presa internaţională, s-a scris că o parte din proteste ar fi fost susţinute cu bani ruseşti, Rusia nefiind interesată ca România să dobândească resurse alternative de gaz şi astfel, să devină în totalitate independente energetic.

Corupția îi lasă pe ucraineni în frig, fără cărbunele sud-african, și îi plasează din nou la mila rușilor

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 13 November 2014 09:21

APTOPIX Ukraine Coal Miners-2Ucrainenii par condamnați să înghețe în această iarnă, rezervele lor de cărbune aflându-se la un nivel minim, din cauza nu a vreunui complot rusesc, ci a unui scandal de corupție la nivel înalt, care a dus la stoparea importurilor din Africa de sud.

Paradoxal, singura ieșire din această situație este importul de gaz sau cărbune din Rusia sau din regiunea Donbas-ului, controlată de separatiștii pro-ruși.

Ucraina nu vedea alte opțiuni decât să cumpere gaze naturale din Rusia, sau de cărbune din auto-proclamata Republică Autonomă Donetsk pentru a se putea încălzi în această iarnă, a declarat ministrul energiei și industriei cărbunelui ucrainean, Yury Prodan, citat de Russia Today.

"Africa de Sud a refuzat să mențină livrările suplimentare de cărbune pentru Ucraina. Un nou contract poate fi semnat în cel puțin o lună și jumătate. Nu avem nici o altă soluție decât să apelăm la furnizori rusi și să cumpărăm cărbune de la ei. Situația de aprovizionarea cu cărbune este în pericol. Securitatea energetică este în pericol", a declarat Prodan la o ședință de guvern de miercuri.

Ucraina are acum rezerve de cărbune de doar 1,7 milioane de tone, un nivel considerat extrem de redus.

"Există un risc nu să nu trecem cu bine această toamnă și această iarnă, dar vom continua să căutăm o cale de ieșire", a declarat Prodan.

Anchetă pe tema prețurilor de import umflate

Procuratura Generală din Ucraina investighează directori din Ministerul Energiei și din cele mai importante companii energetice în legătură cu achizițiile de cărbune din Africa de Sud, precum și în legătură cu finanțarea complexelor energetice cu sediul în teritoriul aflat în prezent în afara controlului autorităților de la Kiev.

Yury Prodan a fost audiat în calitate de martor în cazul aprovizionării cu cărbune din Africa de Sud, respingând acuzațiile privind prețurile contractuale umflate.

El a explicat că, odată ce au fost inițiate procedurile penale, compania Steel Mont Trading, cu sediul în Marea Britanie, a încetat orice livrare suplimentară de combustibil. "Comercianții europeni vor refuza să furnizeze cărbune, dată fiind ancheta în desfășurare. pentru că se tem că transportul și plățile pot înceta în orice moment", susține Prodan.

Premierul ucrainean solicită ajutorul serviciilor secrete

Premierul ucrainean a solicitat, la rândul său, serviciului de securitate ucrainean (SBU) să clarifice situația de pe piața cărbunelui, aceasta fiind o problemă de siguranță națională.

Ministrul Energiei a declarat că soluțiile sunt extrem de limitate, cărbunele american și australian fiind cu 15-20 la sută mai scump, iar prețul cărbunelui vietnamez cu o calitate asemănătoare fiind și mai mare.

Polonia: prieteni, dar până la bani

La mijlocul lunii octombrie Ucraina a solicitat Poloniei să îi furnizeze gratis cărbune, dat fiind faptul că Varșovia are stocuri extrem de ridicate, de peste 10 milioane tone de cărbune nevândute, ca urmare a concurenței făcute de cărbunele rusesc, mai ieftin. Autoritățile de la Varșovia au refuzat, exprimându-și totodată dezamăgirea că Kiev-ul nu a achitat nici până în ziua de azi cele 100.000 de tone de cărbune polonez importate îm trecutul apropiat.

O gură de gaz pentru Europa: Acordul ruso-ucrainean a fost semnat. Kievul va achita 4,6 mld $ pentru a fi alimentat cu 4 mld mc de gaz

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 31 October 2014 09:36

iFbZWd28B0T0După o ultimă rundă de negociere maraton de peste 30 de ore, desfășurată la Bruxelles, inevitabilul s-a produs: Rusia și Ucraina au semnat ieri noapte un acord temporar privind furnizarea de gaze naturale până în luna martie, spre ușurarea evidentă a partenerilor europeni ai Kiev-ului, care se temeau că vor rămâne fără gaze în această iarnă.

Potrivit Financial Times, acordul prevede ca Kiev-ul să efectueze plăți în avans de 1,5 miliarde de dolari, pentru cele 4 miliarde de metri cubi de gaze necesare Ucrainei în această iarnă. Naftogaz, compania monopolistă de gaze a Ucrainei va achita arierate în valoare de 3,1 miliarde de dolari gigantului rus Gazprom, care deține monopolul exportului de gaze în Rusia.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, moderate de Uniunea Europeană s-au întins pe mai multe luni, în principal ca urmare a refuzului ucrainenilor de a accepta majorarea de preț operată de Gazprom în urma desfășurării Revoluției Portocalii de la Kiev, urmată de conflictul din Crimeea și apoi de cel din estul Ucrainei. În cele din urmă, Ucraina a fost de acord sa plătească un preț de 378 dolari pe mia de metri cubi până la sfârșitul anului, și apoi unul de 365 dolari pe mia de metri cubi până în martie. Autoritățile ruse au făcut și ele un compromis, aceptând scăderea prețului de la cel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, impus în urma încetării vechiului contract care prevedea un preț de 285 de dolari pe mia de metri cubi, după anexarea Crimeei.

Ministrul rus al energiei,Alexander Novak, a declarat că Moscova a făcut acest "compromis" pentru a arăta că a este un partener comercial de încredere pentru UE.

Oficialii europenii, euforici

Cei mai fericiți oficiali în urma semnării acestui acord provizoriu nu sunt însă ucrainenii, ci oficialii UE, care se temeau că cetățenii UE vor rămâne fără gaze, cu s-a mai întâmplat în crizele ruso-ucrainene ale gazului din 2006 și 2009.

"Nu există în prezent nici un motiv pentru ca cetățenii europeni să rămână în frig în această iarnă", a declarat José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene.

"Într-o situație de criză, o situație în care încrederea a fost pierdută, într-o astfel de situație de război, am fost capabili să acționăm cu înțelepciune", a afirmat și Günther Oettinger, comisarul pentru energie a UE. "Este o prim rază de lumină în vederea dezghețării relaților dintre cele două țări.", susține acesta.

Gazul va fi achitat de FMI și de bugetul de stat ucrainean

Deși Rusia a solicitat garanții suplimentare din partea UE privind capacitatea de plată a autorităților de la Kiev a sumelor prevăzute în acord, comisarul european pentru energie susține că UE nu a oferit astfel de garanții de la bugetul Uniunii.

Cu toate acestea, Oettinger a anunțat că Moscova a fost asigurată că Ucraina va putea plăti cele 3,1 miliarde, fiind invocat pachetul de ajutor financiar al Fondul Monetar Internațional. În ceea ce privește plata celor 4 miliarde de metri cubi necesari Ucrainei în această iarnă, aceasta se va face de la bugetul de stat al Kiev-ului și din veniturile realizate de Naftogaz, susține comisarul european.

Numai că, pentru a oferi ajutorul financiar invocat de Oettinger, FMI solicită reformarea sectorului energetic ucrainean, subvenționat de la bugetul de stat în cea mai mare parte a sa.

Ucraina a plătit subvenții pentru combustibili echivalente cu 7,5 la suta din PIB. Intensitatea energetică este de două ori mai ridicată decât cea a Rusiei și de 10 ori mai mare decât media OECD. Cele 17 miliarde de dolari promise pentru anii următori de FMI sunt condiționate de reformele din energie și de majorarea facturilor către populație și companii.

 

Un miliard de dolari, deblocat de UE pentru plata gazului rusesc de către Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 29 October 2014 09:41

5254-08-eu uk213După scorul obținut de partidele pro-europene în Ucraina, facilitat și de neparticiparea la vot a cetățenilor pro-ruși din est și, evident, Crimeea, apele par a se liniști, cel pentru moment la Kiev.

Nemaifiind forțați de campania electorală, președintele Petro Poroshenko și guvernul de la Kiev se pot dedica negocierilor cu Rusia pe tema asigurării necesarului de gaz pentru această iarnă.

O primă veste bună a venit de la Bruxelles, Comisia Europeană anunțând că va elibera cât de curând ultimele două tranșe în valoare totală de 760 milioane de euro (965 milioane de dolari) din împrumutul convenit pentru acest an. 

Potrivit Wall Street Journal, care citează un oficial european, cele două tranșe vot ajunge cumva să fie alocate plății arieratelor Ucrainei înregistrate către Gazprom și/sau plății gazului necesar fostului stat sovietic în această iarnă. Însă banii nu vor fi suficienți, cancelarul german Angela Merkel cerându-le tuturor statelor membre ale UE să participe la efortul Ucrainei de a-și achita datoriile faâă de Rusia.

Prima tranșă, de 260 milioane de euro va fi eliberată în prima jumătatea a lunii noiembrie, iar cea de-a doua tranșă, de 500 milioane de euro, la finalul lunii decembrie.

FMI a transmis o scrisoare prin care spune că nu îl deranjează amânarea proiectului de buget, fiind necesar acordul experților UE pe marginea unui proiect de lege care majorează puterile Curții de Coturi în ceea ce privește auditarea companiilor de stat.

Arierate de 3,5 miliarde $

Până în prezent UE a alocat 850 de milioane de euro guvernului de la Kiev, după preluarea puterii de către acesta la finalul lunii februarie și a promis că âi va acorda împrumuturi, grat-uri și va efectua investiți în valoare de 11 miliarde de euro în anii următori.

Pe termen scurt însă, atât pentru statele UE, cât și pentru Ucraina, este presantă problema alimentării cu gaze în această iarnă. De aceea, UE va trebui să ajute Ucraina să găsească 3,5 miliarde de dolari, necesare plății unei părți din arieratele înregistrate, cât și 1,6-2 miliarde pentru achitarea gazului pe care-l va consuma în această iarnă.

De alftel, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, a anunţat, marţea trecută, Comisia Europeană.

Unele state, printre care și Germania, ar opta pentru o plată directă a acestei sume de către UE.

UE n-ar trebui să plătească direct datoriile Ucrainei

Bruxelles-ul ar trebui însă să evite această modalitate de plată și să împrumute bani Kiev-ului, susține Tim Boersma, de la The Brookings Institute, citat de RIA Novosti.

"Personal, nu cred că UE ar trebui să plătească datoriile la gaze ale Ucrainei. Ar putea, poate, să-i împrumute banii necesari, pentru ca Kievul să ajungă la un acord cu Gazprom, iar Gazprom să se simtă asigurat că de această dată, chiar va primi banii", susține acesta.

"Reluarea furnizări de gaze către Ucraina nu va fi făcută atât timp cât Rusia nu este satisfăcută de garanțiile oferite de statul ex-sovietic", susține Boersma. {jathumbnailoff}

Ucraina, într-un singur infografic

Ucraina intr-un singur infografic

Ucraina nu mai îngheață. Acord ruso-ucrainean: Kievul achită arierate de 3,1 mld $, Gazprom furnizează 5 mld mc de gaz

Category: Transport si Stocare
Creat în Saturday, 27 September 2014 00:38

479135481Autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns vineri seară la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit Financial Times, potrivit acordului-cadru convenit vineri la Berlin de cei doi miniștri ai energiei din cele două state, (acord a cărei intrare în vigoare trebuie confirmată însă și de autoritățile de la Kiev și Kremlin) Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârșitul anului în contul arieratelor înregistrate. Rușii de la Gazprom vor furniza 5 miliarde de metri cubi de gaze - pentru care Ucraina va plăti în avans un preț de 385 dolari pe mia de metri cubi - cu o opțiune de a suplimenta acest volum cu alte 4 miliarde de metri cubi, dacă va fi necesar.

Günther Oettinger, comisarul pentru energie al UE, care a intermediat aceste negocieri, a precizat că a fost mereu încrezător în "șansele ridicate ca toate părțile să semneze acordul".

Rusia a oprit fluxul de gaze naturale către Ucraina, o rută majoră de tranzit pentru gaze naturale a UE, în luna iunie, din cauza disputelor asupra prețurilor și plăților restante din Kiev.

Acordul pentru această iarnă este doar o soluție interimară, care le acordă celor două state timpul necesar în vederea rezolvării disputelor mai complexe la un tribunal de arbitraj din Stockholm, tribunal care urmează să se pronunțe anul viitor.

Iarna nu-i ca vara: Apropierea anotimpului rece încinge războiul energetic dintre Occident și Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 12 September 2014 17:28

RussianBearGasEUCampania de iarnă a războiului energetic dintre SUA și aliații săi europeni și Rusia se anunță una extrem de dificilă. Pentru a evita soarta lui Napoleon și a nemților din cel de-al doilea război mondial, învinși de iarna rusească, occidentalii și-au luat măsuri de siguranță, atacând primii prin impunerea de sancțiuni. Rușii au ripostat, tăind din gazele furnizate anumitor state suspectate că intenționează să exporte gaze în Ucraina, printre care Polonia și România.

Fiecare tabără pare a-și fi identificat arma strategică, SUA și UE - piețele financiare (banii), Rusia - gazul.

De altfel, așa cum scria Energy Report în urmă cu două zile, Uniunea Europeană se așteaptă la întreruperea furnizării de gaz de către Rusia în această iarnă și se pregătește să se ocupe singură de procesul de distribuție a gazului aflat în capacitățile de depozitare ale statelor membre.

Pentru a evita întreruperea furnizării de gaze, UE se folosește de nevoia de bani (dolari și euro) a companiilor energetice rusești. Începând de astăzi, trei dintre cele mai importante companii rusești din domeniu, Rosneft (cea mai importantă companie petrolieră din Rusia), Transneft (compania de transport de petrol a Rusiei) și Gazpromneft (compania prin care Rusia exportă produse rafinate în peste 50 de state, al cărei principal acționar este Gazprom, cu 95,68%) nu mai au acces pe piețele financiare europene pe termen mediu și lung, după ce UE a anunțat intrarea în vigoare a noilor sancțiuni impuse Kremlinului. Acest lucru la puțin timp după ce SUA a impus companiilor rusești sancțiuni similare la finanțarea pe o operioadă mai mare de 30 de zile. Pentru a-și asigura lichiditățile necesare, speră oficialii europeni, companiile rusești, în special Gazprom, vor fi nevoite să respecte contractele semnate cu statele UE, nepermițându-și luxul de a întrerupe fluxul de gaze și petrol furnizat acestora.

Depozite pentru iarnă

În plus, potrivit Bloomberg, statele central și est-europene, precum Slovacia, Polonia sau Ungaria, și-au luat toate măsurile de siguranță pentru a trece iarna cu bine. 

Capacitățile de depozitare ale Cehiei și Poloniei sunt ocupate la un nivel de 100%, în timp ce Slovacia urmează a-și completa depozitele până la capacitate maximă în următoarele zile. Serbia, al cărui singur depozit poate "găzdui" doar 450 de milioane de metri cubi, ar putea solicita Ungariei să-i depoziteze un volum de 200 de milioane de metri cubi de gaz în propriile facilități. 

Chiar dacă nivelul dependenței statelor est-europene de gazul rusesc variază, per total regiunea mult mai expusă la presiunile Moscovei decât Occidentul. Importatorii de gaz din Polonia și Slovacia, singurele state care ar putea exporta gaz în Ucraina (gazoductele de la graniță fiind funcționabile în ambele sensuri), simt deja “șantajul” rușilor, prin reducerea volumului de gaz furnizat în ultimele zile. 

“Numai Letonia are suficientă capacitate de depozitare pentru a putea supraviețui iernii fără gazul rusesc. Celelalte state central și est-europene nu au capacități de depozitare suficiente”, a declarat Mikhail Korchemkin, de la East European Gas Analysis. 

Statele din Europa de Sud-Est, precum Bulgaria și Serbia sunt extreme de expuse întreruperii furnizării de gaze rusești, find aproape 100% dependente de Rusia.

Ucraina riscă să înghețe de la începutul anului viitor

O situație multi mai dificilă o are însă Ucraina. Anul trecut Ucraina a consummat numai puțin de 49 de miliarde de metri cubi de gas, din care mai mult de jumătate a fost furnizat de Gazprom. Din acest volum, aproximativ două milliard de metri cubi au fost consumați de Crimeea, care în prezent nu mai face part din Ucraina. Regiunile ocupate în prezent de rebeli au fost responsabile pentru consumul a alte 8 miliarde de metri cubi de gaz. Dacă nu și-ar micșora consumul, Ucraina ar avea nevoie de un volum de 39 de miliarde de mretri cubi de gaze, iar importul maxim pe care-l poate efectuat din Vest este de 15 miliarde de metri cubi, 10 din Slovacia și alte 5 din Ungaria și Polonia.

“Va fi sufficient? Probabil că nu. La începutul lui 2015, probable că Ucraina va aves mari probleme”, susține Laurent Ruseckas, de la firma de consultanță IHS Energy, citat de New York Times.

Oficialii ucraineni sung optimiști, susținând că annul acesta s-ar putea micșora consumul de gas cu 20%. 30% ar fi reducerea consumului în rândul marlier consumatori, iar 10% a consumatorilor casnici. Însă acest consume redus se va vedea în PIB, care deja a scăzut în cel de-al doilea trimestru, cu 4,7% față de period similară a anului trecut.

Prețul mai mic plătit de Ucraina pentru gaze și deprecierea rublei au micșorat cu 41% profitul Gazprom pe primul trimestru

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 11 September 2014 11:26

iUf2e1HE38bUProfitul net al gigantului rus Gazprom din primul trimestru al acestui an s-a diminuat cu 41%, ajungând la 223 miliarde de ruble (6 miliarde de dolari), ratând ținta programată.

Potrivit Reuters, la baza acestor raportări dezamăgitoare au stat prețul mai redus perceput pentru gazul furnizat Ucrainei și deprecierea rublei. 

Analiștii chestionați de Reuters se așteptau ca profitul Gazprom să fie cu 40 de miliarde de ruble peste cel anunțat oficial, și anume 263,6 miliarde de ruble.

Gazprom a anunțat și o majorare a cheltuielilor operaționale ca urmare a provizioanelor de 71,3 miliarde de ruble, constituite din cauza creanțelor, "aflate sub semnul întrebării”, Naftogaz, compania de stat ucraineană importatoare de gaz de la Gazprom.

Potrivit Wall Street Journal, cifra de afaceri a Gazprom s-a majorat cu 7%, ajungând la 1,56 mii de miliarde de ruble, în timp ce cheltuielile operaționale au crescut cu 15%, ajungând la 1,09 mii de miliarde de ruble.

Gazprom și-a majorat vânzările către piața europeană cu 3%, acestea ajungând la 46,7 miliarde metri cubi. Vânzările către fostele state sovietice s-au micșorat cu 10%, ajungând la 16,3 miliarde de metri cubi, în timp ce cele către Ucraina s-au micșorat marginal încă dinainte ca Gazprom să stopeze livrarea de gaze către Kiev.

UE se așteaptă ca Rusia să-i taie gazul la iarnă

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 10 September 2014 11:27

cook 2Uniunea Europeană se așteaptă la întreruperea furnizării de gaz de către Rusia în această iarnă și se pregătește să se ocupe singură de procesul de distribuție a gazului aflat în capacitățile de depozitare ale statelor membre, se precizează într-un articol publicat de ziarul rusesc Kommersant, care citează un proiect de raport al Comisiei Europene pe tema securității energetice.

Raportul sugerează statelor membre adoptarea de rapidă de măsuri pe termen scurt în eventualitatea unor posibile întreruperi a livrării cu gaze din partea Rusiei.

Potrivit agenției Ria Novosti, proiectul va fi dezbătut la o întâlnire informală a miniștrilor energiei din cele 28 de state membre, care urmează a avea loc pe 6 octombrie. Concluziile și recomandările acestora vor fi discutate de liderii UE în cadrul summit-ului de pe 17-21 octombrie.

Potrivit proiectului, în cazul unor eventuale întreruperi a livrării de gaze de către Rusia, volumele depozitate în capacitățile de specialitate ale statelor UE ar rebui utilizate eficient. 

Capacitatea facilităților de depozitare ale statelor membre UE este de 200 de miliarde de metri cubi, din care doar 20% este în prezent ocupată, susține Ria Novosti. Potrivit unui grafic prezentat de Energy Report și realizat de Gas Infrastructure Europe, din luna martie până în prezent, însă, statele UE și-ar fi triplat volumul de gaz depozitat, de la 20 de miliarde de metri cubi la peste 73 de miliarde de metri cubi. În prezent, gazul depozitat acoperă aproximativ 90% din capacitatea de stocare a statelor UE, susține Bloomberg. Datele prezentate de agenția americană nu corespund celor prezentate de cea rusă.

Strategia energetică a UE vizează reducerea utilizări gazului în favoarea surselor de energie regenerabile. UE vrea de asemenea să-și reducă dependența de sistemul take-or-pay, prin care consumatorul este obligat să achite furnizorului de gaz prețul agreat pentru un volum fix, chiar și gazul pe care acesta nu îl utilizează.

Gazpromneft, Rosneft și Transneft scapă deocamdată de sancțiuni, UE amânând publicarea lor în Jurnalul Oficial

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 09 September 2014 11:21

i1Rg0BI.JEe4Entuziasmul statelor europene de a impune noi sancțiuni Rusiei, în special către trei companii din domeniul energetic, Gazpromneft, Rosneft și Transneft, s-a diminuat ieri, în pofida retoricii oficialilor europenei.

După ce au reușit să înfrângă opoziția Finlandei, care a amenințat cu utilizarea dreptului de veto în cazul adoptărilor noilor sancțiuni, oficialii UE au anunțat că vor amâna publicarea noilor măsuri adoptate în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, susținând că astfel acordă o șansă Rusiei să-și limiteze acţiunile militare din Ucraina pentru a încerca să evite implementarea măsurilor.

"Având în vedere situația din teren, UE este gata să revizuiască sancțiunile aprobate în întregime sau în parte", a declarat președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, după o întâlnire de urgență a ambasadorilor celor 28 de state membre ale UE la Bruxelles.

"Am remarcat faptul că Rusia a acceptat cu dificultate purtarea unor negocieri serioase Armistiţiul este un pas important, însă este doar un pas", susține Rompoy.

Potrivit noilor sancțiuni, celor trei companii energetice ruse, Gazpromneft, Rosneft și Transneft, le-ar fi limitat acesul la finanțarea pe piața europeană, o sancțiune similară cu cea impusă recent de SUA.

Premierul rus Dmitri Medvedev avertizase anterior UE că Rusia este dispusă să răspundă cu o replică "asimetrică" în cazul adoptării unor noi sancţiuni: companiile aeriene europene urmând a primi interdicție de la traversarea spațiului aerian rus către rutele asiatice, printre cele mai profitabile în prezent.

UE și-a triplat volumul de gaz depozitat

Ținând cont că aproximativ o treime din cererea de gaz din UE este acoperită de Gazprom, decizia oficialilor europeni, chiar dacă cu o aplicare întârziată de nepublicarea sa în Monitorul Oficial, pare una îndrăzneață. Însă aceasta are în spate o politică de majorare a rezervelor de gaz din depozitele de gaz ale statelor Uniunii Europene.

Potrivit unui grafic prezentat de Bloomberg și realizat de Gas Infrastructure Europe, din luna martie până în prezent, statele UE și-au triplat volumul de gaz depozitat, de la 20 de miliarde de metri cubi la peste 73 de miliarde de metri cubi. În prezent, gazul depozitat acoperă aproximativ 90% din capacitatea de stocare a statelor UE. Drept urmare, în ultimul timp, cererea de gaz a statelor europene a scăzut, dovadă fluxul de gaz mai redus înregistrat în conducta care leagă Ucraina de Slovacia.

Rusia ar putea interzice re-exportarea gazului către Ucraina

Cu toate acestea, oficialii europeni se pare că se tem să extindă sancțiunile și către cele trei companii din sectorul energetic rusesc. Motivul poate fi unul dezvăluit Financial Times, publicat astăzi. Europenii se tem de răspunsul Rusiei, susținând că oficialii ruși i-au avertizat dejacă încearcă să identifice căile legale prin cale le va interzice re-exportarea gazului importat din Rusia către Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanov, a negat informația, susținând, potrivit Financial Times, că "este pentru prima dată când aude despre o asemenea inițiativă".

Oricum, volumul de gaz pe care Ucraina ar putea să-l importe de la statele europene este modest. Slovacia ar putea re-exporta aproximativ 17,6 milioane de metri cubi pe zi, Ungaria 16 milioane metriu cubi pe zi, iar Polonia 4 milioane metri cubi pe zi, în timp ce Ucraina ar trebi să importe jumătate din cele 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe care-i consumă anual. 

Agenția Internațională pentru Energie: Europa va rămâne dependentă de gazul rusesc

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 26 August 2014 10:53

eu-x-russiaVisul Europei de a deveni "independentă energetic" de Rusia a primit o lovitură dură și nu de la oricine, ci de la președintele executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Maria van der Hoeven.

În opinia acestuia, Europa are opțiuni extrem de limitate în tentativa sa de a identifica surse alternative de gaze naturale care să-i diminueze dependența de Rusia.

"Pe termen scurt, Europa are foarte puține opțiuni pentru a-și diversifica importul de gaze. În opinia noastră, gazul rusesc va fi în continuare necesar Europei", susține dna van der Hoeven, citată de Wall Street Journal.

Aproximativ o treime din consumul de gaz al Europei este acoperit de importurile din Rusia și o cincime de Norvegia. Celelalte surse de gaze ale Europei sunt reprezentate de importul de gaz natural lichefiat, ca și producătorii interni ai UE, precum Olanda sau Marea Britanie, a precizat van der Hoeven.

"Modificarea surselor de alimentare cu gaz și diversificarea cer timp. Nu se poate face acest lucru peste noapte", crede seful AIE.

AIE consiliază statele industrializate pe teme de politici energetice și a estimat anul trecut că importurile anuale de gaze naturale ale UE se vor majora cu 140 de miliarde de metri cubi până în 2035, urmând a ajunge la un nivel de 450 de miliarde de metri cubi, în condițiile unei scăderi naturale a producției interne.

În plus, susține van der Hoeven, importurile de gaz din SUA "nu sunt o alternativă foarte realistică pentru că nu există suficient gaz pe celălalt țărm al Atlanticului și, în plus, ele au prețul lor".

Potrivit estimărilor AIE, SUA va exporta până în 2035 numai 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale lichifiate, iar Norvegia va înceta să devină exportator net de gaze undeva în jurul anului 2020.

În pofida identificării unor surse alternative, precum cele din Azerbaijan și Kurdistan, din estul Mării Mediterane, Africa, a majorării exportului de LNG al SUA sau a declanșării producției de gaze de șist din UE, AIE se așteaptă ca Rusia să-și păstreze și chiar să-și întărească poziția de furnizor major de gaze în Europa.

"Gazul rusesc rămâne competitiv în fața celorlalte alternative", susține și firma de consultanță Wood Mackenzie într-un raport dfin luna iunie. "Estimările noastre pe termen sunt că realitate va face ca relațiile energetice ruso-europene să fie necesare", crede compania.

"Europa și Rusia vor fi parteneri energetic pentru multe decenii de aici înainte", crede și CEO-ul Statoil Helge Lund, care a precizat totodată că speră în identificarea unei soluții diplomatice a crizei ruso-occidentale, în special ca urmare a dependenței Europei de gazul rusesc.

 

Savanții de origine rusă: victimele colaterale ale noului Război Rece dintre Washington și Kremlin

Category: Energie Nucleara
Creat în Thursday, 21 August 2014 11:25

W aftJ0vipo.market maxresNoul Război Rece dintre Statele Unite și SUA, cauzează victime colaterale, în special în rândul populației și a companiilor private.

Dacă Rusia a decis să închidă trei McDonalds-uri, invocând siguranța alimentară, Departamentul de Energie al SUA a interzis deja angajarea de savanți ruși în laboratoarele sale, dar a și întârziat sau chiar interzis participarea oamenilor de știință americani la reuniunile de specialitate organizate în Rusia, ca și orice colaborare în domeniul tehnologiei spațiale.

Au fost, de asemenea, introduse limitări cu privire la schimburile științifice cu Rusia, Washington-ul suspendând inclusiv un acord privind energia nucleară semnat în septembrie anul trecut de către secretarul de energie din SUA Ernest Moniz (fizician), și omologul său rus, Serghei Kirienko. Potrivit acestui acord, savanții ruși aveau acces la Los Alamos National Laboratory - unul dintre cele trei laboratoare nucleare americane -, iar americanii obțineau un acces similar la laboratoarele de cercetare nucleare rusești.

Departamentul pentru energie al SUA a anulat vizitele angajaților săi și le-a interzis să călătorească în Rusia, cu excepția vizitelor legate "securitatea nucleară", "armele de distrugere în masă" și "interesele naționale de nivel înalt".

Incertitudine în rândul savanților americani

Interdicțiile impuse de Washington au provocat incertitudine în rândul mai multor fizicieni importanți, cum ar fi cei care intenționau să participe la conferința organizată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică pe tema fuziunii atomice, care va avea loc în St Petersburg în octombrie. Până în prezent, niciunui participant din SUA nu i-a fost refuzată permisiunea de a călători, însă nici nu au primit permisiunea de a merge. Siegfried Hecker, fost director de la Los Alamos, avertizează cu privire la deteriorarea situației în ceea ce privește problemele nucleare. "Este nevoie de cooperare pentru a face față problemelor precum securitatea nucleară din Rusia și restul lumii, amenințărilor reprezentate de traficul cu materiale nucleare, terorismului nuclear, dar și pentru a limita răspândirea armelor nucleare", susține acesta, potrivit Physics World.

Departamentul pentru Energie al SUA a interzis, totodată, pe termen nelimitat, vizitarea laboratoarelor de cercetare americane de către savanții de origine rusă, chiar dacă a permis unele excepții, în cazul oamenilor de știință de naționalitate rusă, aflați deja pe teritoriul SUA.

Savanții ruși din SUA se tem de o nouă "vânătoare de vrăjitoare"

Politicile Washington-ului au creat o atmosferă de îngrijorare în special în rândul oamenilor de știință născuți în Rusia, dar care lucrează de mai mult timp în SUA. "Credem că suntem priviți cu suspiciune și ne temem să facem mișcări care pot fi interpretate ca fiind motivate politic", a declarat Artem Oganov, director al Centre for Materials by Desig al Universității Stony Brook și președinte al Asociației Oamenilor de Știință Ruso-Americani.

Oganov a precizat că se "se gândește serios" să se întoarcă în Rusia și că se teme să accepte finanțări rusești în vederea organizării conferinței anuale a Asociației, care va avea loc în noiembrie, "pentru a nu fi acuzat că este KGB-ist". Istoria recentă este plină de astfel de exemple ridicole, în special în perioada Războiului Rece.

"Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este o tragedie umană, care aduce, de asemenea, o mare pierdere pentru știință", susține Oganov, născut de altfel în Ucraina. "Cred că sancțiunile occidentale, limitarea schimbului de cunoștințe științifice cu alte țări, sunt contraproductive și imorale. Nu avem dreptul de a limita cunoașterea științifică", afirmă savantul de oricgine rusă.

Lukoil și-a vândut deja rețele de benzinării din Cehia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Urmează România?

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 05 August 2014 12:04

lukoylSancțiunile economice impuse de Occident Rusiei nu întârzie să-și facă efectele pe piețele est-europene. După ce săptămâna trecută, gigantul rus Lukoil anunțase vânzarea către societatea austriacă AMIC Energy Management GmbH a activelor Lukoil-Ukraina, care deținea 240 de benzinării și șase spații de depozitare, ieri fost publicat anunțul înstrăinării rețelelor din Cehia, Slovacia și Ucraina.

44 de benzinării din Cehia au fost vândute grupului maghiar MOL, în timp ce 75 de benzinării din Ungaria și 19 din Slovacia companiei Norm Benzinkut Kft din Ungaria.

"Decizia de vânzare a activelor va fost luată ca parte a efortului de optimizare a afacerilor Lukoil în domeniul pieței produselor petroliere", precizează un comunicat al companiei ruse.

Reuters anunță că MOL vrea să-și extindă rețeaua de peste 1.700 de benzinării din Europa Centrală și Balcani și la începutul acestui an a achiziționat subsidiarele companiei italiene Eni SpA din Cehia, Slovacia și România.

După cumpărarea rețelei Lukoil, potrivit Agerpres, MOL va avea 318 benzinării în Cehia, având o poziția cheie pe această piață. Grupul MOL are o prezență semnificativă și pe piața din România.

Lukoil: Ne aflăm în plină operațiune de optimizarea a portofoliul nostru de active

Săptămâna trecută, CEO-ul Lukoil, Vagit Alekperov, a anunțat că sancțiunile occidentale impuse Rusiei ar putea forța compania să-și revizuiască programul de investiții ca urmare a accesului limitat la fonduri. SUA și UE au interzis accesul mai multor companii rusești pe piețele de capital occidentale, în special în ceea ce privește finanțarea pe termen mediu și lung.

Vagit Alekperov a mai precizat că Lukoil intenționează să-și vândă o parte din activele sale din Europa de Est, în scopul de "a se concentra pe proiectele din Rusia”, precizează Reuters. Șeful Lukoil a refuzat însă să dea alte amânunte pe această temă.

“Ne aflăm în plină operațiune de optimizarea a portofoliul nostru de active. În prezent, compania se concentreaza pe proiectele din Rusia", a declarat șeful Lukoil.

Lukoil nu este deocamdată subiectul sancțiunilor occidentale. Cu toate aceste, Alekperov a declarat că gigantul rus își va revizui programul de dezvoltare, în sensul adaptării sale la eventuale noi măsuri punitive .

“Analizăm mai multe opțiuni, și, desigur, faptul că accesul la finanțare va fi împiedicat va afecta atât programele noastre de reducere a costurilor, cât și pe cele de investiții", a declarat CEO-ul Lukoil.

"Sancțiunile sunt legate de țară, suntem o companie din Rusia, deci acestea ne vor afecta, la fel ca pe toată lumea.”

Ce se va întâmpla cu Petrotel și cele peste 300 de benzinării Lukoil din România

Nu este încă destul de clar dacă România va fi una dintre țările din care Lukoil intenționează să-și vândă active. În ceea ce privește rafinăria Petrotel, există de mult pe piață zvonul că, Lukoil ar dori să scape cumva de ea, mai ales după declanșarea procesului de modernizare și de majorare a capacității de rafinare a rafinăriei Lukoil de la Burgas (Bulgaria). Rafinăria Lukoil de la Burgas va avea o capacitate de rafinare mai mare decât cea cumulată a celor trei rafinării deținute de cele mai importante companii din domeniu din România (Petrom, Rompetrol și Lukoil).

În condițiile în care însă, în Europa a avut loc un proces de concentrare a activităților de rafinare în marile rafinării, cele de dimensiuni medii și reduse fiind închise sau vândute companiilor rusești, este evident că este aproape exclusă vânzarea Petrotel. Caracteristicile rafinăriei nu sunt de natură să atragă niciun potențial cumpărător.

De asemenea, va fi dificilă și vânzarea stațiile de distribuție, pentru că Lukoil va trebui să găsească un cumpărător pentru cele peste 300 de stații pe care le administrează în prezent în România.

Lukoil ar trebui să găsească cumpărător pentru un număr de stații aproximativ egal cu cele vândute în cele 4 state din care s-a retras în ultima săptămână.

Se retrage Lukoil din România? Gigantul rus intenționează să vândă o parte din activele din Europa de Est

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 31 July 2014 14:54

LukoilSancțiunile economice impuse de SUA și UE Rusiei vor avea efecte și pe piețele est-europene, inclusiv pe piața autohtonă. Iar aceste efecte s-ar putea produce într-un ritm accelerat.

Prima companie rusă care și-a anunțat intențiile de a-și revizui planurile de afaceri din regiune este Lukoil, cel de-al treilea actor de pe piața autohtonă de carburanți, cu peste 300 de stații de distribuție.

Astfel, CEO-ul Lukoil, Vagit Alekperov, a anunțat astăzi că sancțiunile occidentale impuse Rusiei ar putea forța compania să-și revizuiască programul de investiții ca urmare a accesului limitat la fonduri. SUA și UE au interzis accesul mai multor companii rusești pe piețele de capital occidentale, în special în ceea ce privește finanțarea pe termen mediu și lung.

Vagit Alekperov a mai precizat că Lukoil intenționează să-ți vândă o parte din activele sale din Europa de Est, în scopul de "a se concentra pe proiectele din Rusia”, precizează Reuters. Șeful Lukoil a refuzat însă să dea alte amânunte pe această temă.

“Ne aflăm în plină operațiune de optimizarea a portofoliul nostru de active. În prezent, compania se concentreaza pe proiectele din Rusia", a declarat șeful Lukoil.

Lukoil nu este deocamdată subiectul sancțiunilor occidentale. Cu toate aceste, Alekperov a declarat că gigantul rus își va revizui programul de dezvoltare, în sensul adaptării sale la eventuale noi măsuri punitive .

“Analizăm mai multe opțiuni, și, desigur, faptul că accesul la finanțare va fi împiedicat va afecta atât programele noastre de reducere a costurilor, cât și pe cele de investiții", a declarat CEO-ul Lukoil.

"Sancțiunile sunt legate de țară, suntem o companie din Rusia, deci acestea ne vor afecta, la fel ca pe toată lumea.”

Lukoil a alocat 20 miliarde dolari în investiții pentru acest an, cea mai mare parte a cheltuielilor fiind alocate dezvoltării zăcământului West Qurna-2 din Irak. Compania intenționează totodată ca anul viitor să înceapă producția la un zăcământ offshore din  Marea Caspică.

Nu este încă destul de clar la ce active se referă Alekperov și dacă România va fi una dintre țările din care Lukoil intenționează să-și vândă active.

Concentrare pe Bulgaria

Pe piață circulă de multă vreme zvonul că Lukoil vrea să renunțe la rafinăria Petrotel, mai ales după declanșarea procesului de modernizare și de majorare a capacității de rafinare a rafinăriei Lukoil de la Burgas (Bulgaria). Rafinăria Lukoil de la Burgas va avea o capacitate de rafinare mai mare decât cea cumulată a celor trei rafinării deținute de cele mai importante companii din domeniu din România (Petrom, Rompetrol și Lukoil).

În ceea ce privește stațiile de distribuție, pentru a ieși de pe piața românească, Lukoil va trebui să găsească un cumpărător pentru cele peste 300 de stații pe care le administrează în prezent, lucru mai greu de realizat.

Adevărul: "parteneriat strategic" cu MOL

În urmă cu patru luni, Adevărul susținea, citând surse apropiate tranzacției, că Lukoil negociază cu MOL semnarea unor contracte de "parteneriat strategic" prin care Lukoil va desfășura livrări preferențiale către MOL, iar în ultima fază se vor închide și apoi vinde depozitele zonale ale Lukoil către MOL. Astfel de unități, vitale pentru operațiunile Lukoil in România, se află la Brașov și Iași (MOL deține astfel de depozite doar în județele Giurgiu și Bihor).

Potrivit Adevărul, respectivele depozite zonale ale Lukoil au fost deja dotate după unele standarde specifice MOL, iar în echipa de conducere a Lukoil Romania a fost adus, în toamna anului trecut, Anatolie Zolotko, fost membru al echipei manageriale a Lukoil din Ungaria, unde s-a întâmplat același lucru.

Lukoil vinde benzinăriile din Ucraina

Ce este însă sigur e faptul că Lukoil a anunțat joi vânzarea către societatea austriacă AMIC Energy Management GmbH a activelor Lukoil-Ukraina, care deține 240 de benzinării și șase spații de depozitare de petrol pe teritoriul statului ucrainean, pentru a 'optimiza structura activelor', relatează joi agențiile Reuters și Ria Novosti, citate de Agerpres.

Negocierile ar fi fost inițiate de firma austriacă, care a manifestat interes față de activele companiei ruse în Ucraina.

Vicepreședintele Lukoil, Vadim Vorobiev, a estimat că vânzarea benzinăriilor din Ucraina companiei austriece AMIC va permite 'optimizarea structurii activelor și a sistemului de gestionare a rețelei de distribuție în Europa de Est'.

La ora actuală, părțile se pregătesc să semneze un contract de vânzare-cumpărare. Aspectele financiare ale tranzacției nu sunt făcute publice.

Lukoil-Ukraina figurează printre cei cinci lideri pe piața de combustibil în Ucraina după numărul de stații și volumul vânzărilor cu amănuntul a produselor petroliere. Compania planifica investiții de cel puțin 141 milioane dolari în activele sale în Ucraina în perioada 2014-2019, însă de când a început conflictul în estul Ucrainei compania rusă s-a aflat sub presiunea forțelor politice radicale locale.

Potrivit Ria Novosti, combatanți ucraineni din organizația radicală 'Pravâi Sektor' au blocat zilele trecute mai multe benzinării ale Lukoil din regiunea Ivano-Frankivsk, cerând companiei ruse să aloce 2-3 tone de benzină lunar (aproximativ o sută de litri pe zi) pentru nevoile armatei ucrainene, angajată în prezent într-o operațiune specială împotriva insurecției proruse în estul țării.

Aceste acțiuni de presiune față de Lukoil-Ukraina sunt menționate într-un raport al misiunii OSCE în Ucraina, dat publicității anterior, potrivit agenției citate de presă.

Gazprom nu este interesat de modernizarea rețelei de gazoducte ucrainene

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 30 June 2014 13:50

reteaua-UcrainaGigantul rus Gazprom a declarat că îl lasă rece decizia guvernului ucrainean de a-l ignora în propunerea sa privind atragerea unor companii occidentale în procesul de modernizare a rețelei de gazoducte care traversează Ucraina și care transportă gazul rusesc către clienții europeni ai Gazprom.

Motivul pentru care Gazprom s-a declarat neinteresat este acela că oricum în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat nu va mai avea atât de multă nevoie de rețeaua de transport ucraineană, care va deveni redundantă, susține Gulf Daily News.

Propunerea ucraineană a fost făcută în contextul în care Moscova a decis pe 16 iunie să taie temporar alimentarea cu gaz a Kiev-ului, ca urmare a neplații arieratelor înregistrate.

Ucraina dorește să găsească finanțatori cu care să împartă costurile necesare modernizării rețelei de gazoducte îmbătrânite de pe urma utilizării cărora beneficiază de tarife de transport considerabile, pentru alimentarea bugetului de stat.

Însă Gazprom a anunțat că în curând nu va mai fi dependent de gazoductele ucrainene, prin intermediul cărora transportă în prezent jumătate din exporturile sale către UE. 

"(Decizia guvernului ucrainean - n.r.) nu ne va afecta. Să nu uităm însă că rețeaua de gazoducte ucraineană are mai mult de 35 de ani, timp în care nu s-a efectuat niciun fel de investiție", a declarat vicepreședintele Gazprom Alexander Medvedev.

În urmă cu câțiva ani Gazprom s-a declarat dispus să preia, total sau măcar parțial, controlul rețelei de gazoducte ucrainene, însă nu a putut ajunge la un acord cu Kiev-ul pe această temă.

De această dată, Rusia nu a mai fost invitată de guvernul ucrainean pro-occidental să participe la o eventuală finanțare comună a procesului de modernizare a rețelei de gazoducte ucrainene.

Gazprom a construit deja gazoductul North Stream care alimentează cu gaze Germania și, în pofida opoziției Comisiei Europene, pare decisă să finalizeze până în 2018 și construcția South Stream, care ar urma să alimenteze cu gaze sudul Europei, în în special Italia și Austria.

 

 

Naftogaz: Gazprom atacă indirect consumatorii europeni, lăsându-i în frig în perioadele cu fluctuații mari de cerere

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 19 June 2014 18:10

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievGazprom vrea să rezilieze unilateral contractul prin care compensează Ucraina pentru utilizarea gazului din propriile rezerve pe perioadele cu fluctuații mari de cerere de pe piața europeană, a anunțat compania monopolistă de stat ucraineană Naftogaz, citată de Reuters.

"Marți, Gazprom Export, care se ocupă cu exporturile de gaze din Rusia, a informat operatorul sistemului de transport de gaz ucrainean, Ukrtransgaz, despre dorința sa de a rezilia un contract care oferă despăgubiri pentru partea ucraineană în cazul fluctuațiilor în volume zilnice de consum de gaz de pe piața europeană", se precizează într-un comunicat Naftogaz.

Potrivit companiei ucrainene, Gazprom a precizat că dorește rezilierea contractului începând cu data de 23 iunie.

Potrivit Reuters, Gazprom a refuzat să confirme sau să comenteze pentru moment această informație.

În momentul de față, Gazprom compensează Ucraina în cazul în care Kiev-ul este obligat să furnizeze restului Europei gaz depozitat în rezervele sale subterană în perioadele cu un consum mai ridicat decât cel prognozat.

Toți se jură că nu fură

De altfel, ieri, gigantul rus Gazprom a anunțat că explozia de marți înregistrată la una din conductele cheie de transport a gazului rusesc din Ucraina către Europa nu a afectat în niciun fel volumul de gaz destinat statelor europene.

Explozia, care a avut loc departe de teatrul de luptă al forțelor guvernamentale ucrainene cu separatiștii pro-ruși, a survenit la numai o zi după ce Rusia a întrerupt furnizarea de gaz către Ucraina, ca urmare a neplăți arieratelor înregistrate, în valoare de peste 4.5 miliarde de dolari.

UkrTransGas, compania care operează conductele ucrainene, a anunțat la rândul ei că tot volumul de gaz contractat de statele europene a fost transportat către acestea în condiții normale.

Potrivit CEO-ului Naftogas, Andriy Kobolyev, toate importurile necesare acoperirii cererii interne ucrainene vor avea ca origine, de acum înainte, Europa, și nu Rusia.

De ce crește prețul benzinei? Geopolitica și cursul, principalii dușmani ai șoferului român

Category: Preturi Benzina
Creat în Thursday, 19 June 2014 11:20

Screen Shot 2014-06-19 at 10.15.07După majorările de preț considerabile, de la 1 ianuarie și 1 aprilie, cauzate de majorarea accizelor și de modificarea modului de calcul a accizei, luna mai a părut mai prietenoasă cu șoferii români, prețul combustibililor coborând chiar și până la 6,15 lei pe litru.

În prezent însă, acestea au revenit pe trend crescător, un litru de benzină Euro'95 și unul de motorină standard costând undeva în jurul a 6,3 lei. Iar războiul civil din Irak, care ar putea scumpi țițeiul Brent cu 15 dolari pe baril, 

Actualul nivel este unul apropiat celui înregistrat pe 1 aprilie, când companiile au majorat prețurile cu 41 de bani pe litru, ca urmare a creșterii accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru.

Luna mai, spre deosebire de guvernanții însetați după venituri la bugetul de stat, a fost prietenoasă cu șoferii români, principalele companii din România operând mai multe ieftiniri la benzină și motorină.

De ce s-au ieftinit carburanții luna trecută?

Două au fost motivațiile din spatele acestor ieftiniri. În primul rând evoluțiile favorabile ale cursului de schimb și ale prețului internațional al țițeiului Brent, preț luat în calcul în formulele după care companiile autohtone stabilesc prețul carburanților. Leul s-a întărit în raport cu dolarul, pe 8 mai cursul atingând un nivel de 3,1799 lei pentru un dolar. Brent-ul se situa și el la o cotație favorabilă, de 106 dolari pe baril.

Evoluția cursului leu/dolar

curs

În a doilea rând, se pare că, în pofida suspiciunilor, concurența își spune cuvântul și în acest sector. Așa cum arăta Energy Report, șoferii români s-au străduit să se ferească pe cât posibil de majorarea cu 7 eurocenți pe litru a accizei la combustibili, introdusă de guvernul Ponta de la 1 aprilie, aprovizionându-se în avans în martie și reducând ulterior semnificativ achizițiile, astfel că, în aprilie 2014, vânzările de carburanți auto au scăzut cu 16,2% față de luna anterioară și cu 5,1% față de aprilie 2013. Asta după ce, în martie 2014, vânzările respective au crescut cu 7% față de februarie și cu 11,9% față de martie 2013.

Reducerea cererii cu 16,2% pus presiune pe companii, care au declanșat un mini-război al prețurilor menite a le conserva cotele de piață.

De ce s-au scumpit carburanții în această lună?

Din aceleași motive pentru care s-au ieftinit cu o lună în urmă. Leul s-a depreciat cu 2,25% în raport cu dolarul, cursul evoluând de la 3,1799 la 3,2516 lei pentru un dolar.

În același timp, pe plan internațional, războiul civil din Irak, dar și conflictul politico-economic dintre Ucraina și Rusia, au condus la aprecierea Brent-ului cu peste 7,5%, de la 106 dolari pe baril la 114,7 dolari pe baril.

Iar orice extindere a conflictului din Irak, cel de-al doilea exportator al OPEC, către sudul țării, unde se află principalele zăcăminte de petrol, va inflama suplimentar prețul țițeiului, analiștii Bloomberg estimând că nu este exclusă o majorare a Brent-ului cu 15 dolari pe baril.

Nici în ceea ce privește cursul, situația nu pare a fi favorabilă șoferului român. “Suspendarea” acordului cu FMI va afecta foarte probabil cursul de schimb, neajutând n niciun fel moneda națională. {jathumbnailoff}

Gazprom și UkrTransGas susțin că transportul gazului rusesc către Europa decurge în condiții normale

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 18 June 2014 11:30

gazprom steag

Gigantul rus Gazprom a anunțat că explozia de marți înregistrată la una din conductele cheie de transport a gazului rusesc din Ucraina către Europa nu a afectat în niciun fel volumul de gaz destinat statelor europene.

Explozia, care a avut loc departe de teatrul de luptă al forțelor guvernamentale ucrainene cu separatiștii pro-ruși, a survenit la numai o zi după ce Rusia a întrerupt furnizarea de gaz către Ucraina, ca urmare a neplăți arieratelor înregistrate, în valoare de peste 4.5 miliarde de dolari.

Potrivit lui Vitaly Markelov, vicepreședinte executiv al Gazprom, citat de AP, tranzitul gazului către UE nu a fost afectat și toți clienții europeni își vor primi volumul de gaz contractat.

Potrivit oficialilor ucraineni, nu este exclus ca explozia să fi fost cauzată de un atac terorist.

Markelov a refuzat să speculeze pe acesta temă, însă a remarcat că asemenea incidente erau previzibile, ca urmare a calității discutabile a lucrărilor de mentenanță la conductele ucrainene.

De altfel, potrivit Bloomberg, necesitatea Ucrainei de a avea relații din ce în ce mai strânse cu Uniunea Europeană, ca urmare a escaladării crizei ruso-ucrainene, face improbabilă repetarea evenimentelor din iernile anilor 2006 și 2009, când, în urma întreruperii de către Gazprom a furnizării de gaze către statul vecin, Kievul s-a servit din gazul destinat celorlalți clienți europeni. Cel puțin aceasta este părerea analiștilor de la Maplecroft Ltd. and Energy Aspects Ltd.

UkrTransGas, compania care operează conductele ucrainene, a anunțat la rândul ei că tot volumul de gaz contractat de statele europene a fost transportat către acestea în condiții normale.

Potrivit CEO-ului Naftogas, Andriy Kobolyev, toate importurile necesare acoperirii cererii interne ucrainene vor avea ca origine, de acum înainte, Europa, și nu Rusia.

 

Războiul civil din Irak stimulează ofensiva petrolului pe piețele internaționale

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 18 June 2014 11:04

20130318 - pret motorina

Petrolul își continuă ofensiva pe piețele internaționale, "stimulat" de ofensiva islamiștilor radicali din nordul Irakului, care ar putea pune în pericol producția celui de-al doilea exportator OPEC, concentrată în special în sudul țării.

Atât Brent-ul, cât și țițeiul West Texas Intermediate, s-a apreciat în această dimineață pe piețele asiatice, după ce ieri au atins un nou maxim al acestui an.

La ora 10,48 (ora României), Brent-ul cu livrare în iulie câștigase 12 cenți sau 0,11%, ajungând la 113,57 dolari pe baril, după ce ieri încheiase ziua la 113,45 dolari.

La rândul său, WTI cu livrare în luna iulie se apreciase cu 49 de decți sau 0,47%, atingând nivelul de 106,35 dolari pe baril, după ce încheiase ziua precedentă la 105,87 dolari pe baril.

Marți seara, American Petroleum Institute, o asociație a industriei de peste ocean anunțat o scădere cu 5,7 milioane de barili a stocurilor de țiței din SUA în săptămâna care s-a încheiat pe 13 iunie. Miercuri va face publice propriile date și Administrația de Informație Energetică a SUA, brațul statistic al Departamentului pentru Energie de la Washington. Analiștii citați de Wall Street Journal se așteaptă ca stocurile de petrol să scadă cu 1,1 milioane de barili.

"Riscurile geopolitice susțin în continuare trendul ascendent al Brent-ului, atât tensiunile în curs de desfășurare de-a lungul frontierei de est a Ucrainei, cât și instabilitatea din Irak", a declarat analistul Tim Evans, de la Citi Futures.

Aproximativ 100.000 de barili pe zi din producția de petrol din nordul Irakului a fost afectată până în prezent, dar pe termen lung, tulburările ar putea îngreuna viitoarele planuri irakiene de extindere a producției de petrol.

Analiștii prognozează un preț mediu al Brent-ului pentru acest trimestru cuprins între 110 dolari și 115 dolari pe baril.

Gazprom apelează la Curtea de Arbitraj de la Stockholm pentru recuperarea datoriei ucrainene de 4,5 miliarde de dolari

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 16 June 2014 10:48

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievGigantul rus Gazprom a anunțat că a intentat un proces împotriva Ucrainei în Curtea de arbitraj de la Stockholm în vederea recuperării arieratelor de 4,5 miliarde de dolari înregistrate de Kiev pentru gazul furnizat în ultima jumătate de an.

Potrivit Reuters și ITV, anunțul a fost făcut simultan cu întreruperea furnizării de gaze către Ucraina în urma eșecului înregistrat în negocierile arbitrate de către Comisia Europeană.

“Această decizie a fost luată în urma repetatelor eșecuri înregistrate de Naftogaz în ceea ce privește plata arieratelor. Datoriile totale ale Naftogaz către Gazprom se ridică la 4,458 miliarde de dolari, dintre care 1,451 miliarde pentru gazul furnizat în noiembrie și decembrie 2013 și 3,007 miliarde pentru gazul furnizat în aprilie și mai 2014", se precizează într-o declarație postată pe site-ul gigantului rus.

Ministrul rus al energiei, Aleksander Novak, și CEO-ul Gazprom Alexei Miller urmează a oferi alte detalii într-o conferință de presă comună anunțată pentru această după-amiază.

Gazprom taie gazul ucrainenilor și solicită plata în avans pentru reluarea furnizării

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 16 June 2014 10:28

Screen Shot 2014-06-16 at 09.51.36Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze către Ucraina în această dimineață, iar aceasta nu va fi reluată până când Kiev-ul nu va plăti în avans fiecare metru cub de gaz pe care intenționează să-l importe, a anunțat gigantul rus în cursul acestei nopți, în urma eșecului înregistrat în negocierile arbitrate de către Comisia Europeană.

Gigantul rus a precizat însă că va continua să alimenteze cu gaz toți clienții săi europeni. Singura problemă este că jumătate din volumul destinat pieței este transportat prin gazoductele ucrainene, iar Kiev-ul are obiceiul de a-și asigura consumul minim din gazul transportat în momentele în care Rusia stopează furnizarea de gaz către Ucraina. 

Potrivit Russia Today, Gazprom nu va mai accepta nicio prelungire a ultimatumurilor acordate Naftogaz, compania ucraineană de stat care importă gaz rusesc.

În urmă cu o săptămână, Gazprom anunța că livrările de gaz către Uniunea Europeană sunt stabile și nu există nicio informație privind vreo posibilă stopare sau reducere a acestora, în pofida faptului căexpirase ultimatumul dat de Gazprom Ucrainei pentru plata cel puțin a unei părți a arieratelor înregistrate.

Arierate în valoare de 4,456 miliare de dolari

“Această decizie a fost luată în urma repetatelor eșecuri înregistrate de Naftogaz în ceea ce privește plata arieratelor. Datoriile totale ale Naftogaz către Gazprom se ridică la 4,458 miliarde de dolari, dintre care 1,451 miliarde pentru gazul furnizat în noiembrie și decembrie 2013 și 3,007 miliarde pentru gazul furnizat în aprilie și mai 2014", se precizează într-o declarație postată pe site-ul gigantului rus.

Ministrul rus al energiei, Aleksander Novak, și CEO-ul Gazprom Alexei Miller urmează a oferi alte detalii într-o conferințăm de presă comună anunțată pentru această după-amiază.

Perioada standard de întrerupere: trei săptămâni

Este pentru a treia oară când Rusia întrerupe alimentarea cu gaz a Ucrainei, celelalte două precedente fiind înregistrate în iernile anilor 2006 și 2009.

Russia Today amintește că de fiecare dată, perioada de întrerupere a furnizării cu gaz a fost de trei săptămâni, perioadă în care Ucraina a încercat să-și asigure un consum minim "sifonând" din gazul destinat statelor membre UE. DE fiecare dată, prețul gazelor naturale a urcat considerabil pe piețele europene, ceea ce probabil se va întâmpla și de această dată.

Screen Shot 2014-06-16 at 09.52.11

Kiev-ul a refuzat un preț de 385 de dolari pe mia de metri cubi

Potrivit presei rusești, Gazprom s-a oferit să accepte un discount și chiar să recalculeze datoria Ucrainei la valoare acestuia, însă Kiev-ul a refuzat. Ultimul preț oferit de Gazprom și refuzat de Kiev a fost de 385 de dolari pe mia de metri cubi, după ce în urma escaladării conflictului din Ucraina, Gazprom a majorat prețul gazului furnizat Ucrainei de la 268,50 la 485 dolari pe mia de metri cubi.

Europa importă o treime din necesarul său de gaz din Rusia, jumătate din acest volum fiind transportat prin intermediul conductelor ucrainene. {jathumbnailoff}

Gazprom: Livrările de gaz către Ucraina și UE sunt stabile, în pofida expirării ultimatumului acordat Kiev-ului

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 10 June 2014 10:32

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievLivrările de gaz către Uniunea Europeană sunt stabile și nu există nicio informație privind vreo posibilă stopare sau reducere a acestora, susține Reuters, citând surse Gazprom, în pofida faptului că în această dimineață, la ora 06:00 GMT (ora 09:00 a României) a expirat ultimatumul dat de Gazprom Ucrainei pentru plata cel puțin a unei părți a arieratelor înregistrate.

Potrivit aceleiași surse Rusia a furnizat Ucrainei volumele obișnuite de gaz.

Ucraina și Rusia nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la livrările de gaze naturale în timpul negocierilor desfășurate în cursul nopții trecute, negocieri găzduite de către Uniunea Europeană. Principalul punct asupra căruia cele două părți nu reușesc să se pună de acord este prețul.

Discuțiile vor fi reluate astăzi la ora 21:00 (ora Europei Centrale, 22:00 ora României) sau cel târziu mâine dimineață, a declarat comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, citat de Bloomberg. UE joacă un rol activ în aceste negocieri, fiind direct interesată în soluționarea amiabilă a conflictului, pentru a evita o eventuală stopare a livrărilor de gaze rusești către Ucraina. 15% din consumul de gaze al statelor membre UE este transportat prin intermediul gazoductelor din Ucraina.

În urma escaladării conflictului din Ucraina, Rusia a majorat prețul miei de metri cubi de gaze de la 268,5 dolari la 485 dolari, mișcare cu care, evident Kievul nu este de acord, cerând revenirea la vechiul preț.

Naftogaz a plătit, la prețul de 268,5 dolari, arieratele pe două luni către Gazprom și propune amendarea actualului contract

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 02 June 2014 09:37

naftogaz gazpromCompania națională de petrol și gaze ucraineană, Naftogaz, prin intermediul căreia Kievul importă gaze rusești, a anunțat că a trimis luni, 2 iunie, conducerii Gazprom, un proiect cu amendamente la contractul existent de alimentare cu gaze naturale între cele două țări vecine.

"Acordul suplimentar prevede amendamente la termenii contractului, în ceea ce privește prețul, volumul și condițiile de furnizare a gazelor naturale," a declarat Naftogaz, într-un comunicat de presă, fără a oferi alte detalii.

Potrivit Reuters, Gazprom a amenințat să taie livrările de gaz către Ucraina, dacă Naftogaz nu reușește să plătească o parte din cele 3,5 miliarde dolari datorate pentru gazul importat.

Naftogaz a precizat, la rândul său, că a plătit deja pe 30 mai 786,3 milioane dolari pentru livrările din februarie-martie, și, prin urmare, "și-a achitat pe deplin datoria pentru furnizarea de gaze naturale către Ucraina pentru primul trimestru al anului 2014, la prețul de 268,5 dolari pentru mia de metri cubi".

Potrivit ministrului energiei de la Moscova, Rusia și Uniunea Europeană au convenit ca Kievul să plătească Gazprom 2 miliarde dolari până pe 30 mai în contul arieratelor înregistrate, și alte 500 milioane dolari până pe 7 iunie, ca o condiție prealabilă pentru o eventuală reducere de preț și pentru continuarea negocierilor.

Ucraina refuză să plătească 500 de dolari pe mia de metri cubi

A patra rundă de discuții dintre Ucraina, Uniunea Europeană și Rusia sunt programate pentru seara acestei zile.

"Încă nu avem o soluţie, dar am făcut progrese", a declarat, la Berlin, Günther Oettinger, după prima rundă a negocierilor între ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, omologul său ucrainean, Iuri Prodan, şi directorii Gazprom şi Naftogaz.

La rândul său, premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a avertizat că Administraţia de la Kiev nu va accepta niciodată majorarea tarifelor la gaze impusă de Rusia. "Ucraina nu va accepta niciodată un tarif de 500 de dolari pe 1.000 de metri cubi de gaz. Luni va avea loc a doua rundă de discuţii care se vor încheia fie prin semnarea unui acord, fie prin depunerea unei plângeri la Curtea de arbitraj de la Stockholm", a avertizat Iaţeniuk.

Departamentul pentru Energie și MFP se pregătesc de război. Nu se știe dacă dușmanul e extern sau intern

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 23 May 2014 11:39

nicolescu"Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul.../ Și de-aceea tot ce mişcă-n țara asta, petrolul, gazul/ Mi-e prieten numai mie, iară ție duşman este/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste/ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Vladimir!"

Guvernanții din ultimul timp ai României au fost acuzați în repetate rânduri de opinia publică de iresponsabilitate, însă lucrurile par a se schimba, cel puțin în cazul tinerilor miniștri tehnocrați, numiți, surprinzător, la ultima remaniere în poziții cheie, de ministru al finanțelor (Ioana Petrescu) și de ministru delegat pentru energie (Răzvan Nicolescu).

După ce Ioana Petrescu a recunoscut că elaborează un proiect de buget de război pentru perioada 2014-2017, ieri guvernul a decis ca clădirea în care își desfășoară activitatea Răzvan Nicolescu, cea a Departamentului pentru Energie, să fie apărată de jandarmi. Probabil că, spre deosebire de colegii lor de cabinet, mai vârstnici, celor doi tineri miniștri le răsună încă în minte versurile Scrisorii a III-a a lui Mihai Eminescu, pe care au fost nevoiți s-o memoreze pe băncile școlii.

Potrivit Mediafax, Guvernul a invocat politico-economic internațional pentru a înlocui firma privată care asigura paza Departamentului cu Jandarmeria. "Ținând seama de însemnătatea strategică deosebită a Departamentului pentru Energie în domeniul situațiilor de urgență, precum și în contextul politico-economic internațional actual, asigurarea pazei şi protecției sediului acestuia cu efective de jandarmi reprezintă o necesitate de stringentă actualitate", se arată în nota de fundamentare a actului normativ. Posturile necesare pentru instituirea pazei şi protecției cu efective de jandarmi la sediul Departamentului pentru Energie vor fi asigurate prin redistribuire la nivelul Jandarmeriei Române.

Interesant este că decizia guvernului s-a suprapus peste vizita vicepremierului american Joe Biden și a fost adoptată doar la o săptămâna de la data proiectată finalizării tuturor lucrărilor referitoare la elaborarea proiectului bugetului de stat pentru război, 16 mai 2014.

Cum însă Rusia tocmai a început, timid ce-i drept, să-și retragă forțele de la granița cu Ucraina, singurii dușmani ai Departamentului pentru Energie rămân cei interni, de genul Unițisalvăm. Să știe SRI sau SIE ceva ce noi nu știm?

Gazprom sau eșecul intervenționismului I: Gigant economic sau instrument politic?

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 20 May 2014 04:56

gazprom 53215300 35433800Cazul gigantului rus Gazprom este un exemplu clasic al eșecului intervenționismului de stat în economie. Gazprom este o adevărată tragedie a unei companii utilizată și creată în scopuri politice, și mai puțim economice.

Paradoxal, primul care recunoaște acest lucru, indirect desigur, este chiar președintele rus Vladimir Putin. Acesta le-a reamintit recent, printr-o scrisoare, liderilor europeni că "Rusia (și nu UE - n.r.) a susținut Kiev-ul prin furnizarea de gaz la prețuri preferențiale încă din prima zi a existenței a Ucrainei ca stat independent".

Potrivit calculelor lui Putin, "Rusia" a subvenționat economia ucraineană în ultimele două decenii cu aproximativ 35 miliarde de dolari, reprezentând facturi neachitate, reduceri de prețuri și penalități neaplicate la întârzierea sau neplata facturilor.

Facturi neachitate, în valoare de 3,51 miliarde $

În prezent, Ucraina nu a mai efectuat plăți către Gazprom, pentru gazul furnizat începând cu luna august a anului trecut, arieratele Kievului ajungând la 3,51 miliarde de dolari.

"Rusia nu poate să suporte unilateral povara susținerii economiei ucrainene prin oferirea de discount-uri și ștergeri de datorii și, prin acest, lucru, să subvenționeze deficitul comercial al Ucrainei cu statele membre UE”, a concluzionat liderul rus.

Gazprom, și nu Rusia, a subvenționat economia ucraineană

Situația prezentată de Putin este destul de corectă, cu o singură precizare: Gazprom, și nu Rusia, a subvenționat economia ucraineană, Gazprom, și nu Rusia, a pierdut 35 de miliarde de dolari, Gazprom, și nu Rusia, finanțează deficitul comercial al Ucrainei. Și, în plus, Gazprom a subvenționat nu numai economia ucraineană, ci și pe cea rusă!

Pentru a înțelege actualele mișcări ale Gazprom, majorarea prețului gazului furnizat Ucrainei, solicitarea unei plăți în avans pentru acesta, dar și iminenta semnare a acordului prin care Gazprom speră să înlocuiască Europa cu China drept principală piață de desfacere, este utilă aruncarea unei priviri, chiar și sumare, pe istoria acestei companii, de la înființarea sa până astăzi.

Citește și: 

Gazprom sau eșecul intervenționismului II: Monopolul lui Cernomârdin

Gazprom sau eșecul intervenționismului III: Anii 2000: Companie "privată" care finanța bugetele Rusiei și Ucrainei

Gazprom sau eșecul intervenționismului IV: Șantajul reciproc dintre Kiev și Gazprom

Gazprom sau eșecul intervenționismului II: Monopolul lui Cernomârdin

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 20 May 2014 04:54

gazprom 53215300 35433800În prezent, dat fiind faptul că statul rus este acționar majoritar al Gazprom, compania poate fi ușor confundată cu Kremlin-ul (pe nedrept uneori), însă nu întotdeauna a fost așa. 

Puțină istorie ar putea clarifica relațiile dintre Gazprom și Kremlin. Potrivit ziariștilor ruși pro-occidentali Valeri Paniuskin și Mihail Zigar, autorii volumului "Gazprom. Noua armă a Rusiei", istoria Gazprom începe cu mult în urmă, în anii '70 și '80, când descoperirea de mari rezerve de gaze naturale în Siberia, Ural şi Volga, au permis Uniunii Sovietice sa devină un important producător de gaz, iar segmentele de exploatare, producție și distribuție de gaze naturale au fost centralizate într-un singur minister.

În iulie 1989, în plină perestroikă, președintele Mihail Gorbaciov a decis fuzionarea ministerelor de resurse pentru petrol şi gaze, ca parte a "reformelor" economice, într-o singură structură, Ministerul de industria petrolului şi gazelor naturale din Federația Rusă.

"Gazprom" ar fi putut fi o societate pe acțiuni ruso-ucraineano-bielorusă

Reforma a debutat înainte de destrămarea URSS, iar în septembrie 1990, consiliul de administrație al Gazprom a discutat pentru prima dată transformarea companiei într-o societate pe acțiuni. În perioada 1991-1992 au avut loc negocieri între Rusia, Ucraina şi Belarus pentru crearea unei societăți comune pe acțiuni, în care toate cele trei state să fie acționare, plan abandonat în iunie 1992, Gazprom devenind astfel o companie de stat.

În noiembrie 1992, la inițiativa ultimului ministru sovietic de resort și viitor premier favorit al lui Boris Elțin, Victor Cernomârdin, Gazprom a devenit o societate pe acțiuni și a fost privatizată în 1994. Statul deținea 40 la sută din acțiuni, 15% din acțiuni au fost vândute muncitorilor și managementului la prețuri preferențiale, iar restul au plasate prin licitații închise unor clienți politici.

Industria petrolului, fărâmițată, cea a gazelor, concentrată

Interesant este că Cernomârdin a reușit să păstreze structura de monopol a Gazprom, deși tendința în celălalt sector, cel petrolier, era de divizare și fragmentare. Explicația constă în interesul mai mare al noii oligarhii post-sovietice în sectorul petrolier. Fapt oarecum normal, petrolul putând fi transportat mult mai ușor decât gazul. De altfel, de la acele privatizări frauduloase, industria petrolului din Rusia a avut nevoie de mai mult de zece ani pentru a-și reveni, pentru a ajunge la o concentrare suficientă pentru a deveni competitivă pe piață în care economiile de scală contează.

După instaurarea sa la putere, actualul președinte Vladimir Putin a avut drept principal țel, preluarea de către stat a Gazpromului, reușind, prin diferite tertipuri să redevină principal acționar al companiei. Și-a numit propriul CEO, Alexei Miller, fost coleg și apropiat al lui Putin, din perioada în care ambii activau în cadrul primăriei din Sankt Peterburg.

Citește și:

Gazprom sau eșecul intervenționismului I: Gigant economic sau instrument politic?

Gazprom sau eșecul intervenționismului III: Anii 2000: Companie "privată" care finanța bugetele Rusiei și Ucrainei

Gazprom sau eșecul intervenționismului IV: Șantajul reciproc dintre Kiev și Gazprom

Gazprom sau eșecul intervenționismului III: Anii 2000: Companie "privată" care finanța bugetele Rusiei și Ucrainei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 20 May 2014 04:52

gazprom 53215300 35433800Prezentul este mai cunoscut, însă de departe cea mai interesantă perioadă a Gazprom a fost cea în care a fost o societate privată.

Până în 2004, statul rus mai deținea 38% din acțiuni, însă și acestea erau "administrate", împreună cu drepturile de vot, de CEO-ul de la acea vreme, Rem Viakhirev, numit în 1993 de Elțin în locul fostului CEO, Viktor Cernomârdim, desemnat premier.

"Delegarea" dreptului de vot aș statului rus către Viakhirev a fost făcută printr-un document cu caracter secret, care nici măcar până în prezent nu a fost făcut public.

Rentierii ruși ai Gazprom

De altfel, chiar dacă avea un acționariat majoritar privat, nici la acea vreme, Gazprom nu era propriu-zis o companie privată. Era mai degrabă un mijloc de asigurare a unor rente, pe de o parte a familiilor principalilor manageri ai companiei, care o căpușau cu firmele lor intermediare, pe de alta a noilor oligarhi, care începuseră să pună ochii pe Gazprom, și nu în ultimul rând a politicienilor ruși, care își finanțau pomenile electorale din veniturile Gazprom și o utilizau ca armă în politica externă.

Guvernul Rusiei, finanțat de Gazprom

În anii '90, chiar și așa ineficient cum era, Gazprom furniza cel puțin 25% din veniturile statului rus și reprezenta aproximativ 10% din PIB-ul Rusiei.

Interesant este că în timp ce Putin susține că Gazprom a subvenționat economia ucraineană cu 35 de miliarde de dolari, numai până 1998 (an în care Cernomârdin - un adevărat protector al Gazprom, companie al cărui creator a fost - a fost demis de Elțin din poziția de prim ministru), Gazprom avea de încasat de la autoritățile locale și de la principalele companii de stat ruse arierate în valoare de 50 de miliarde de dolari, în pofida prețurilor mai mici practicate pe plan intern.

Fiscul rus a obținut 15 miliarde $ de la Gazprom, invocând taxe și impozite neachitate 

Arieratele statului și companiilor de stat către Gazprom nu au oprit guvernele post-Cernomârdin să solicite companiei, la rândul lor, plata a peste 15 miliarde de dolari reprezentând datorii ale companiei către Fiscul rus. Iar Gazprom a pierdut războiul cu Fiscul și a fost nevoită să le achite, deși n-a încasat nicio rublă din cele datorate de statul rus, prin autorități locale și companii de stat.

Citește și:

Gazprom sau eșecul intervenționismului I: Gigant economic sau instrument politic?

Gazprom sau eșecul intervenționismului II: Monopolul lui Cernomârdin

Gazprom sau eșecul intervenționismului IV: Șantajul reciproc dintre Kiev și Gazprom

 

Gazprom sau eșecul intervenționismului IV: Șantajul reciproc dintre Kiev și Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 20 May 2014 04:49

gazprom 53215300 35433800Între Ucraina și Gazprom pare că nu mai există nicio o cale de negociere. Ucraina pare decisă să apeleze la o curte de arbitraj internațională, în urma majorării prețului gazelor la 484 dolari mia de metri cubi, în timp ce Gazprom solicită plata arieratelor în valoare de 3,51 miliarde de dolari și achitarea a alte 1,7 miliarde de dolari în avans pentru furnizarea gazelor aferente lunii iunie.

Chiar dacă pentru un privitor neutru situația pare una imposibilă, pentru cele două părți implicate, ea este una comună. Ucraina n-a plătit niciodată prețul pieței pentru gazul importat din Rusia, iar Gazprom a amenințat mereu cu majorarea acestuia și cu stoparea furnizării de gaze către Ucraina. Soluție paradoxală a conducerii companiei: dacă Kiev-ul nu-și permitea prețul vechi, cum să și-l permită pe cel nou? Întotdeauna s-a ajuns la negocieri, în care Moscova a jucat rolul de mediator, uneori suportând și unele costuri financiare, numai pentru a câștiga influență politică la Kiev.

Problema Gazprom: dependența de gazoductele ucrainean și bielorus

În prezent, opinia publică consideră că Rusia, prin Gazprom, este cea care șantajează Kiev-ul, amenințând cu stoparea furnizării de gaze. Relația dintre Ucraina și Gazprom însă este una mai complexă, șantajul fiind exercitat de ambele părți. Dacă acum este de actualitate tema diversificării surselor de aprovizionare cu gaz a Europei, și implicit Ucrainei, Gazprom a suferit (și încă suferă) de o problemă similară: cea a diversificării căilor de distribuție a gazelor. Gazprom a fost ani la rând subiectul șantajului Ucrainei (și într-o măsură similară și al Bielorusiei), exportul său de gaze în Europa fiind dependent de gazoductele din cele două state și de facilitățile lor de stocare.

Gaz contra hrană

Prețul obținut de Kiev, de 95 de dolari pe mia de metri cubi, în 2009, în urma ultimei crize în care a fost stopată furnizarea de gaz de către Gazprom către Ucraina, este cel mai bun exemplu al forței de negociere a Kievului. De altfel, la începutul anilor '90 Kiev-ul nu plătea nimic pentru gazul Gazprom, de la mijlocul anilor '90 CEO-ul Gazprom de la acea vreme, Rem Viakhirev identificând o soluție prin care Kievul plătea în produse, după principiul mai bine ceva decât nimic. 

Gazprom, la rândul său, subiectul unor șantaje tovărășești

Relațiile dintre cele două state s-au înrăutățit în urma construcției gazoductului North Stream, ce a permis Gazprom-ului majorare prețului la gazele furnizate Ucrainei, nemaidepinzând atât de mult de gazoductele acestui stat.

În plus, Gazprom, din cauza reducerii producției interne de gaze, a mai fost "șantajată" și de fostele state sovietice producătoare de gaze, Turkmenistan, Kazahstan, etc, care au solicitat prețuri din ce în ce mai mari gazelor importate de Gazprom și exportate mai apoi în Europa. Și aici șantajul a fost unul reciproc, infrastructura de transport fiind construită încă din perioada sovietică, după principiul "toate drumurile duc la Moscova".

Politizarea Gazprom a vulnerabilizat compania, blocând investițiile în infrastructura de transport

South Stream este cea de-a doua cale de încercare de ocolire de către Gazprom a Ucrainei, iar noua politică de orientare către China (vezi Exportul în China: răspunsul Gazprom la problema captivității pe piețele europene) intră și ea în strategia de diversificare a căilor de distribuție a gazelor și chiar a piețelor de desfacere.

Probabil că, dacă ar fi fost o companie cu adevărat privată, Gazprom nu ar fi fost nevoit să subvenționeze timp de două decenii două economii, cea ucraineană și cea rusă, și ar fi avut banii necesari diversificării distribuției, fapt ce l-ar fi făcut mai puțin vulnerabil la șantajele celor două guverne, rus și ucrainean.

Citește și:

Gazprom sau eșecul intervenționismului I: Gigant economic sau instrument politic?

Gazprom sau eșecul intervenționismului II: Monopolul lui Cernomârdin

Gazprom sau eșecul intervenționismului III: Anii 2000: Companie "privată" care finanța bugetele Rusiei și Ucrainei

Gazprom: Factura Ucrainei pentru gazul rusesc s-a majorat la 3,5 miliarde $

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 08 May 2014 12:35

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievUcraina, prin compania sa de stat Naftogaz, nu a efectuat nici până pe data de 7 mai vreo plată pentru gazul furnizat de Gazprom ceea ce face ca, începând cu această dată, arieratele înregistrate de Ucraina către gigantul rus să fie de 3,5 miliarde de dolari, în creștere cu aproape 60% față de nivelul de 2,2 miliarde de dolari înregistrat la finalul lunii aprilie.

"Termenul de plată a expirat, nu a fost plătit niciun dolar", a declarat un reprezentant al Gazprom, Sergey Kupriyanov, citat de Russia Today.

În declarațiile anterioare, gigantul rus susținea că în cazul în care termenul de plată nu va fi respectat va factura în avans pe 16 mai gazul aferent lunii iunie.

Naftogaz are o lungă istorie de rău platnic, cu facturi achitate cu întârziere sau chiar deloc, iar actuala situație din Ucraina nu a făcut decât să agraveze situația.

Suma de 3,5 miliarde de dolari este contestată de Ucraina. În acest sens, Kiev-ul, Moscova și Comisia Europeană au planificate pe 12 mai negocieri pe tema arieratelor ucrainene.

Interesant este că termenul de plată ratat de Kiev a venit exact în ziua în care guvernul ucrainean a încasat prima tranșă din acordul cu FMI, de 3 miliarde de dolari. Din această sumă, potrivit FMI, Naftogaz ar fi putut extrage 2,16 miliarde de dolari în vederea achitării datoriei către Gazprom. În cazul în care banii nu sunt folosiți în vederea plății arieratelor, gigantul rus ar avea dreptul să ceartă plăți în avans ale gazelor furnizate Ucrainei, susține Russia Today.

Guvernul ucrainean s-a declarat dispus să-și achite datoriile față de Gazprom, cu condiția ca gigantul rus să revină la prețul de 268,5 dolari pe mia de metri cubi, prețul negociat de președinți Putin și Ianukovici, înaintea îndepărtării acestuia de la putere. De atunci, Rusia a eliminat în primă fază discount-ul de 50% acordat Ucrainei, iar într-o a doua fază a majorat în aprilie cu 100 de dolari prețul gazului ca urmare a anulării acordului de găzduire a Flotei Mării Negre în Sevastopol, în urma anexării Crimeei.

În plus, Moscova susține că Kievul îi datorează în total 11,4 miliarde de dolari, pentru discount-urile repetate oferite începând cu 2010.

Citește și: 

Ucraina, dispusă să plătească Gazprom-ului un preț de 386 de dolari/1000 mc, cu o sută de dolari sub prețul cerut de ruși

Scrisoarea lui Putin către liderii europeni: Gazprom va apela la plăți anticipate de 5 mld $ și ar putea stopa livrările de gaz către Ucraina

Reuters: Gazprom ar putea pierde 2 miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor către Ucraina

Ultimatumul dat de Gazprom Kiev-ului a expirat; Vor întrerupe rușii furnizarea de gaze către Ucraina?

Gazprom va scumpi cu 60% gazul furnizat UcraineiKiev-ul va transfera costul populației, care va plăti gaze mai scumpe cu 200% în 2017

 

4 miliarde $ pe termen scurt, 234 de miliarde $ pe termen lung: necesarul de investiții în infrastructura energetică ucraineană

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 23 April 2014 14:21

ip6HY3Dv90oIUcraina va avea nevoie de investiții de aproximativ 4 miliarde dolari într-o primă fază a procesului de modernizare a rețelei sale de conducte de gaze, suma totală a investițiilor în infrastructura energetică ucraineană urmând a se ridica la fabuloasa sumă de 234 de miliarde de dolari în următorii 16 ani.

Suma de 234 de miliarde de euro este cuprinsă, potrivit Bloomberg, în raportul pe 2012 al Agenției Internaționale a Energiei, iar cifra de 4 miliarde pe termen scurt a fost avansată azi de ministrul ucrainean al energiei, Iuri Prodan.

"Pentru ca sistemul de transport al gazelor să funcționeze și în viitor în mod normal, chiar dacă acesta funcționează în mod normal, este nevoie de modernizarea sa, și cred că prima etapă va necesita investiții intense de 3-4 miliarde de dolari", a spus Prodan, citat de Ria Novosti.

Marți, vicepreședintele american Joe Biden a promis un nou pachet de ajutorare a Ucrainei, menit a reduce dependența sa de livrările de gaz rusești în valoare de numai 50 de milioane de dolari. 

Suma este infimă și nu ar acoperi decât o mică parte din arieratele de 2,2 miliarde de dolari pe care Ucraina le înregistrează față de gigantul rus Gazprom.

Potrivit Bloomberg, din cele 50 de milioane de dolari, 11,4 milioanevor fi alocate organizării alegerilor de pe 25 mai. Chiar dacă restul de 38,6 milioane de dolari va fi folosit pentru rezolvarea problemelor energetice ale țării, ele ar acoperi doar 1,7% din arieratele înregistrate față de Gazprom numai.

Potrivit Ria Novosti, Kiev-ul Kiev datorează în prezent Rusiei numai puțin de 35,4 miliarde de dolari, reprezentând subvenția acordată de statul rus ca discount la prețul gazelor în ultimii patru ani.

Nemții de la RWE au început să furnizeze gaz Ucrainei

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 15 April 2014 17:57

RWEGigantul german RWE a anunțat oficial că a ajuns la un acord privind furnizarea de gaze naturale Ucrainei în 2014, procesul de alimentare a conductelor Naftogaz urmând a începe imediat. Aceasta este primul acord semnat de Kiev cu vreo companie energetică europeană, după ce escaladarea tensiunilor din estul țării și refuzul de achita arieratele către Gazprom, au pus în pericol alimentarea cu gaz a Ucrainei, susține Wall Street Journal.

Anunțul nu este o surpriză, încă de vineri ministrul ucrainean al energiei Iuri Prodan precizând că Ucraina trebuie să cumpere urgent gaz din Europa, inversând fluxul de transport al acestuia, și că speră să obțină oferte în acest sens de la nemții de la RWE din Germania și de la o companie de gaz franceză.

RWE a adăugat că va începe imediat alimentarea cu gaz a Ucrainei, prin sistemul de conducte care străbate Polonia. Contractul a fost semnat cu compania de stat ucraineană Naftogaz.

Nemții au mai precizat că gazul provine din portofoliul lor "pan-european", însă au refuzat să ofere vreun amănunt referitor la volumul de gaze cu care urmează a alimenta Ucraina.

Livrările sunt cuprinse într-un acord cadru semnat pe cinci ani care permite RWE să furnizeze anual 10 miliarde de metri cubi de gaz natural, cu condiția ca volumul să fie negociat în fiecare an. Anul trecut, RWE a furnizat Kievului un miliard de metri cubi de gaz. 

Gazul va fi furnizat la un preț en gros, care va include și costurile de distribuție și transport, a precizat RWE.

Compania germană și-a exprimat speranța că volumele care urmează a lua calea Ucrainei dintre Europa Occidentală vor crește semnificativ, cu condiția ca "diferitele restricții de transport de la granița slovaco-ucraineană vor fi rezolvat, atât din punct de vedere tehnic, cât și politic".

Slovacii vor garanții, după țeapa de anul trecut

Energy Report a anunțat încă de vineri că astăzi Slovacia și Ucraina vor purta negocieri asupra posibilității ca ucrainenii să importe gaze de la slovaci prin inversarea fluxului de gaze prin conductele care traversează cele două țări, a anunțat Ministerul slovac al Economiei.

Întâlnirea are loc stația de de comprimare de la Velke Kapusany, de la frontiera ucraineană, și la ea participă miniștrii responsabili cu chestiuni energetice din guvernele de la Bratislava și Kiev, un înalt reprezentant al Comisiei Europene, dar nici un reprezentant al Rusiei, deși partea slovacă ar fi vrut să îi implice și pe ruși în aceste discuții.

"Orice acord trebuie să respecte contractele aflate în vigoare și va fi stabilit în consultare și cu Gazprom, pentru a evita orice posibile sancțiuni contra Slovaciei din partea Rusiei pentru eventuala încălcare a unor clauze contractuale. De asemenea, Ucraina va trebui să își ia angajamente cu privire la cantitățile de gaze livrate și să ofere garanții cu privire la plata acestora", a spus ministrul.

Partea slovacă a menționat posibilitatea de a utiliza o conductă care unește orașele Vojany din Slovacia și Uzhorod din Ucraina pentru un un flux invers limitat de gaze naturale, de până la 9 miliarde de metri cubi pe an.

În decembrie anul trecut, reprezentanți ai autorităților de la Kiev erau așteptați la Bratislava pentru a semna un acord cu Slovacia privind deschiderea unui flux invers de gaze între cele două țări, însă ucrainenii nu au mai apărut la întâlnire, lăsându-i pe partenerii slovaci să-i aștepte degeaba.

Riscurile geopolitice duc prețul benzinei la maximul anului pe piața americană

Category: Preturi Benzina
Creat în Tuesday, 15 April 2014 09:46

Oil TradersIndicii futures ai benzinei de pe piața americană au atins ieri maximul acestui an, în timp ce petrolul și-a continuat ofensiva, ajungând la maximul ultimei luni și jumătate atât pe New York Mercantile Exchange (NYMEX), cât și pe bursa londoneză ICE Europe Exchange, pe o piață dominată de intensificarea riscurilor geopolitice, ca urmare a escaladării conflictului din Ucraina și a problemelor din Libia.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în mai a închis ziua de luni în creștere cu 31 de cenți, sau 0,3%, ajungând la un nivel de 104,5 dolari pe baril, nemaiînregistrat de pe 3 martie.

La rândul său, Brent-ul a câștigat pe piața londoneză 1,74 de dolari, sau 1,6%, atingând un nivel de 109,07 dolari pe baril, cotație ce a fost depășită doar de cea din 4 martie.

În această dimineață, în primele ore de tranzacționare pe piața asiatică, Brent-ul a pierdut jumătate din câștigul de ieri, ajungând la 108,6 dolari pe baril, în timp WTI a atins un niel de 103,26 dolari pe baril.

Analiștii și brokerii, citați de Wall Street Journal, pun aprecierea de ieri a Brent-ului pe seama escaladării violenței în Ucraina și a demisiei premierului libanez, în timp ce în cazul WTI s-a manifestat efectul de contagiune de la Brent.

În plus, piața se așteaptă la o evoluție pozitivă a cererii de produse rafinate. Cotațiile futures la benzină și motorină au crescut spectaculos. în cazul benzinei fiind înregistrat maximul acestui an. Benzina cu livrare în mai a crescut cu 0,8%, până la nivelul de 3,0384 $/galon, iar motorina cu livrare în mai s-a apreciat cu 1,6%, până la 2,9791 $/galon.

Ucraina, dispusă să plătească Gazprom-ului un preț de 386 de dolari/1000 mc, cu o sută de dolari sub prețul cerut de ruși

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 14 April 2014 12:42

Ucraina-retea de transport gazeKievul este dispus să plătească Gazpromului un preț de 386 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, declarat guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, Stepan Kubiv, citat de Radio Free Europe.

Prețul pe care Ucraina ar fi dispusă să-ș plătească, potrivit guvernatorului Kubiv, este sub cel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, solicitat de Moscova în urma ruperii acordului de reducere a prețului la gaze semnat de Vladimir Putin și fostul președinte ucrainean, Vicktor Ianucovici.

Totuși, cu ocazia unui discurs ținut ieri la Washington, unde s-a aflat la reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale, Kubiv a declarat că Ucraina își va plăti toate datoriile la gaze, inclusiv cele 2,2 miliarde de dolari arierate solicitate de Gazprom.

Ucraina nu plătit nici măcar pentru gazul furnizat cu 268 dolari mia/1000 mc

Săptămâna trecută, într-o scrisoare deschisă adresată liderilor europeni, președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că Gazprom va fi nevoit să ceară 5 miliarde de dolari Ucrainei drept plate anticipată pentru gazului furnizat și chiar să stopeze în întregime livrarea de gaze către conductele ucrainene, dacă Kievul refuză în continuare să-și onoreze termenii contractuali referitorii la plăți.

“Gazprom va fi nevoită să-și schimbe metoda de facturare, către plăți anticipate, și, în eventualitatea în care vor exista noi încălcări ale termenilor de plată (din partea Kiev-ului - n.r), să stopeze parțial sau total furnizarea de gaze”, a explicat Putin

Putin a motivat decizia Gazprom de a opta pentru plăți anticipată prin incapacitatea Ucrainei de a-și achita datoriile, în pofida prețului preferențial de care a beneficiat până în luna martie.

“Vă atrag atenția că în luna martie era încă în vigoare vechiul preț preferențial de 268 de euro pe mia de metri cubi. Nici la acest preț, Ucraina nu a plătit un singur dolar”, a precizat Putin în scrisoarea citată.

Președintele rus a enumerat toate discount-urile de care a beneficiat Kiev-ul din partea Gazprom, care au culminat cu reducerea cu o treime a prețului de anul trecut și a precizat că, în pofida bunăvoinței Gazprom, Ucraina a continuat să nu-și respecte obligațiile financiare. Drept urmare, Gazprom va fi nevoit săși revizuiască strategia.

Prețul petrolului, pus sub presiune și de reducerea producției OPEC, aflată la minimul ultimilor 3 ani

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 14 April 2014 08:33

OPECPiețele au un obicei interesant de a-i ironiza pe analiști. Dacă săptămânile trecute, mai toate vocile politico-economice, de la miliardarul George Soros la guvernatorul Mugur Isărescu, promovau ideea unei ieftini a petrolului ca adevărată sancțiune împotriva Rusiei, săptămâna aceasta vine cu vești cât se poate de rele.

Vești rele nu numai pentru profeții ieftinirii petrolului, dar și pentru șoferii români sau pentru guvernul Ponta, care spera că o ieftinire a petrolului va atenua impactul majorării accizelor și modificării modului de calcul al acestora asupra prețului carburanților.

Ca și cum situația din Ucraina și potențialele sancțiuni impuse celui mai mare exportator de energie din lume, Rusia, nu erau suficiente, datele arată mai nou și o restrângere a producției OPEC.

Restrângerea producției OPEC, "inoportună" 

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI), care ar fi trebuit să fie prima victimă a "manipulării" prețului de către guvernul SUA, în loc să se ieftinească, a atins maximul ultimei luni și jumătate, iar Brent-ul se află la nivelul mediei ultimilor trei ani, de 108 dolari pe baril, într-o perioadă în care de obicei se plasa la un nivel mult mai scăzut.

Iar veștile rele nu se opresc aici. Potrivit Bloomberg, producția Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a înregistrat o scădere exact în momentul în care rafinăriile se află în plin proces de asigurare a surselor de aprovizionare, ceea ce a avut un impact asupra evoluției prețurilor petrolului de săptămâna trecută.

Nivelul producției OPEC, cartel responsabil cu 40% din necesarul de alimentare cu petrol a pieței globale, și-a redus în martie producția la cel mai redus nivel din 2011, ca urmare a situației conflictuale din Libia.

WTI, la cea mai înaltă medie sezonieră a ultimilor 8 ani

Iar scăderea nu este una temporară, dovadă că este cea de-a cincea scădere lunară din ultimele 7 luni. Nu este de mirare că în acest context, Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care consiliază statele consumatoare de petrol, a făcut un apel de majorare a producției pe 11 aprilie către OPEC.

Motivul: rafinăriile din SUA și Europa își vor majora cererea de petrol ca urmare a cererii sezoniere mai mari de carburanți care apare odată cu sosirea anotimpurilor calde.

“Barilii de petrol neproduși în martie nu vor exista pe piață în momentul în care rafinăriile vor fi nevoite să-și majoreze producția în lunile viitoare", a declarat Michael Lynch, CEO al Strategic Energy & Economic Research din Winchester, Massachusetts, citat de Bloomberg. “Va exista o presiune venită din partea ofertei odată cu ieșirea rafinăriilor din mentenanță", a continuat acesta.

Pariurile mai mult sau mai puțin speculative făcute pe piața petrolului a făcut ca WTI să ajungă la cea mai înaltă medie a acestei perioade din ultimii opt ani, mai exact din 2006.

OPEC ar trebui să-și majoreze producția cu 3,38% în a doua jumătate a anului

Producția OPEC a scăzut cu 890.000 de barili pe zi, până la un nivel de 29,6 milioane de barili în luna martie. Potrivit IEA, pentru a satisface cererea la nivel global, cartelul OPEC ar trebui să-și majoreze producția la 30,6 milioane de barili pe lună în a doua jumătate a anului, o majorare semnificativă, de un milion de barili pe zi sau de 3,38% față de actualul nivel.

Este de așteptat, potrivit IEA, ca, la nivel global, consumul să se majoreze cu 1,4%, până la un nivel de 92,7 milioane de barili pe zi, în special ca urmare a creșterii consumului în Asia. Anticipările privind majorarea consumului în China sunt de 3,4% sau de 10,5 milioane de barili pe zi.

Producția Libiei a scăzut pentru a zecea oară în ultimele 12 luni, cu 100.000 de barili, în prezent ea ajungând la 250.000 de barili pe zi.

Și producția Arabiei Saudite, de ajutorul căreia ar avea nevoie SUA pentru a micșora prețul petrolului, s-a micșorat cu 285.000 de barili, până la 9,57 milioane de barili pe zi.

 

Prețul petrolului a crescut cu 0,6% în câteva ore, ca urmare a escaladării tensiunilor din Ucraina

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 14 April 2014 07:01

oil barrel stack 350 4f43ac301d68aPrețul petrolului pe piața americană a atins săptămâna trecută cel mai înalt nivel din ultima lună și jumătate, West Texas Intermediate (WTI) încheind ziua de vineri în creștere cu 34 de cenți, la un nivel de 103,74 dolari pe baril.

Mișcarea a fost confirmată luni dimineață și pe piețele futures, atât de WTI, cât și de Brent, ultimul tip de petrol încheind o serie de 3 zile de depreciere, câștigând 0,6% în numai câteva ore, potrivit Bloomberg.

Motivul: escaladarea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia au alimentat temerile unei posibile scurtcircuitări a alimentării cu energie a Europei.

Indicii futures s-au apreciat cu 0,6% atât pe NYMEX, cât și bursa londoneză ICE Futures Europe. Rusia a solicitat o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate al ONU după confruntările armate dintre forțele de securitate ucrainene cu forțele separatiste pro-ruse în Slovyansk.

Eventualele sancțiuni impuse celui mai mare exportator de energie se vor simți în prețuri

O altă presiune pe prețul petrolului a pus și știrea demisiei premierului Libiei, stat membru OPEC, care a informat parlamentul că nu vrea ca, prin candidatura sa, să contribuie la escaladarea violențelor.

O eventuală stopare a tranzitului gazelor naturale prin Ucraina ar putea avea "un impact major asupra prețurilor gazelor și petrolului", susține Ed Morse, șeful diviziei de commodities de la Citigroup Inc. Orice sancțiune impusă de Occident industriei de petrol și gaze a celui mai mare exportator de energie din lume, Rusia, va cauza o creștere mult mai semnificatovă a prețurilor, consideră acesta.

Prima de tranzacționare Brent-WTI, la minimul ultimelor șase luni

“Cea mai importanță contribuție la tonul ferm care poate fi observat pe piață este reprezentată de îngrijorarea din ce în ce mai mare referitoare la situația din Ucraina", a declarat Michael McCarthy, de la CMC Markets din Sydney, care anticipează o posibilă vânzare generalizată a contractelor futures în cazul în care Brent-ul atinge un nivel cuprins între 109,5 și 110 dolari pe baril.

Brent-ul cu livrare în luna mai s-a apreciat luni dimineață cu 59 de cenți, ajungând pe ICE Future Europe la 107,92 de dolari pe baril, după ce și săptămâna trecută câștigase 0,6%.

Brent-ul cu livrare în iunie s-a apreciat și el cu 49 de cenți, ajungând la 107,89 de centi la 11:09, ora Sydney-ului.

WTI cu livrare în mai a câștigat 59 de cenți, sau 0,6%, atingând un nivel record pentru ultima lună și jumătate, de 104,33 dolari pe baril. Săptămâna trecută, WTI s-a apreciat cu 2,6%, cea mai mare apreciere înregistrată într-o săptămână din luna decembrie.

Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a fost de 3,62 dolari, în apropierea minimului ultimelor șase luni, înregistrat pe 11 aprilie, de 3,59 dolari. {jathumbnailoff}

Screen Shot 2014-04-14 at 06.55.35

 

Ucraina vrea să importe urgent gaz de la nemții de la RWE și de la o companie franceză

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 April 2014 13:00

rwegazpromUcraina trebuie să cumpere urgent gaz din Europa, inversând fluxul de transport al acestuia, și speră să obțină oferte în acest sens de la nemții de la RWE din Germania și de la o companie de gaz franceză, a declarat vineri ministrul ucrainean al energiei Iuri Prodan, citat de Reuters.

"Vom face de urgență achiziții de gaze, prin inversarea fluxurilor, în condițiile oferite de companiile europene de gaze. Ne propunem ca acestea să fie RWE din Germania și o companie de gaz franceză", a explicat ministrul, într-un discurs în fața parlamentului.

Ieri, într-o scrisoare adresată către 18 lideri europeni, președintele Rusiei Vladimir Putin, a anunțat că Gazprom va fi nevoit să ceară Ucrainei o plata în avans de 5 miliarde de dolari a gazului furnizat și chiar să stopeze în întregime livrarea de gaze către conductele ucrainene, dacă Kievul refuză în continuare să-și onoreze termenii contractuali referitorii la plăți

“Gazprom va fi nevoită să-și schimbe metoda de facturare, către plăți anticipate, și, în eventualitatea în care vor exista noi încălcări ale termenilor de plată (din partea Kiev-ului - n.r), să stopeze parțial sau total furnizarea de gaze”, a explicat Putin, citat de agenția rusă Ria Novosti.

Cu toate acestea, Putin însuși recunoaște în scrisoarea adresată liderilor europeni, că aceasta din urmă este o măsură extremă.

Și asta pentru că Gazprom ar reuși contraperfomanța de nu câștiga, ci dimpotrivă, de a pierde 2 miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor naturale pentru Ucraina, susțin analiștii chestionați de Reuters, care anticipează că autoritățile de la Kiev își vor micșora cererea și oricum nu vor plăti.

Așa cum anunța Energy Report, luni dimineață a expirat termenul impus de Gazprom pentru plata arieratelor de 2,2 miliarde de dolari înregistrate de Ucraina, cele două părți nearătând până în prezent nicio disponibilitate spre dialog.

Scrisoarea lui Putin către liderii europeni: Gazprom va apela la plăți anticipate de 5 mld $ și ar putea stopa livrările de gaz către Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 10 April 2014 18:50

4e1bbcd2-b888-56fdGigantul energetic, dar și politic, rus, Gazprom va fi nevoit să ceară Ucrainei plata în avans a gazului furnizat și chiar să stopeze în întregime livrarea de gaze către conductele ucrainene, dacă Kievul refuză în continuare să-și onoreze termenii contractuali referitorii la plăți, a avertizat președintele rus, într-o scrisoare deschisă adresată unui număr de 18 lideri europeni.

“Gazprom va fi nevoită să-și schimbe metoda de facturare, către plăți anticipate, și, în eventualitatea în care vor exista noi încălcări ale termenilor de plată (din partea Kiev-ului - n.r), să stopeze parțial sau total furnizarea de gaze”, a explicat Putin, citat de agenția rusă Ria Novosti.

Cu toate acestea, Putin însuși recunoaște în scrisoarea adresată liderilor europeni, că aceasta din urmă este o măsură extremă.

Și asta pentru că Gazprom ar reuși contraperfomanța de nu câștiga, ci dimpotrivă, de a pierde 2 miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor naturale pentru Ucraina, susțin analiștii chestionați de Reuters, care anticipează că autoritățile de la Kiev își vor micșora cererea și oricum nu vor plăti.

Ucraina a refuzat orice dialog

Așa cum anunța Energy Report, luni dimineață a expirat termenul impus de Gazprom pentru plata arieratelor de 2,2 miliarde de dolari înregistrate de Ucraina, cele două părți nearătând până în prezent nicio disponibilitate spre dialog.

Îm pofida mizei (2,2 miliarde - arierate și un nou sistem de tarifare, care duce prețul gazului rusesc la 485 de dolari pe mia de metri cubi), weekend-ul trecut, potrivit Financial Times, nu au fost purtate niciun fel de negocieri.

Riscul cel mai mare pentru Ucraina, dar și pentru statele europene dependente de importul de gaze din Rusia, este ca Gazprom să stopeze furnizarea de gaze prin conductele ucrainene, așa cum a mai făcut-o în două rânduri în trecut, în 2006 și 2009.

În ceea ce privește statele nord-europene, riscul este oarecum atenuat de punerea în funcțiune a gazoductului NorthStream, care alimentează Germania cu gaze direct din Rusia, fără a mai apela la tranzitarea vreunui alt stat.

Ucraina nu plătit nici măcar pentru gazul furnizat cu 268 dolari mia/1000 mc

Putin a explicat că decizia Gazprom de a opta pentru plăți anticipată este susținută de incapacitatea Ucrainei de a-și achita datoriile, în pofida prețului preferențial de care a beneficiat până în luna martie.

“Vă atrag atenția că în luna martie era încă în vigoare vechiul preț preferențial de 268 de euro pe mia de metri cubi. Nici la acest preț, Ucraina nu a plătit un singur dolar”, a precizat Putin în scrisoarea citată.

Președintele rus a enumerat toate discount-urile de care a beneficiat Kiev-ul din partea Gazprom, care au culminat cu reducerea cu o treime a prețului de anul trecut și a precizat că, în pofida bunăvoinței Gazprom, Ucraina a continuat să nu-și respecte obligațiile financiare. Drept urmare, Gazprom va fi nevoit săși revizuiască strategia.

“Realizăm pe deplin că această decizie majorează riscurile sifonării (de către autoritățile ucrainene) a gazului furnizat consumatorilor europeni care tranzitează Ucraina. De asemenea, realizăm cât de dificil va fi Ucrainei să acumuleze suficiente stocuri pentru perioada de toamnă și pentru cea de iarnă”, a continuat Putin.

Rusia refuză să subvenționeze deficitul comercial al Ucrainei cu statele membre UE

Liderul rus a explicat că, pentru a nu fi întreruptă livrarea de gaze către Ucraina, Kievul va trebui să plătească anticipat 5 miliarde de dolari, înainte ca Gazprom să pompeze 11,5 miliarde de metri cubi în capacitățile de stocare din Ucraina.

Putin a explicat că se așteaptă ca Uniunea Europeană să-și respecte angajamentele și să ajute Ucraina.

“Faptul că partenerii noștri europeni s-au retras unilateral din cadrul eforturilor noastre concertate de a rezolva criza ucraineană și chiar din orice consultare cu partea rusă, nu a lăsat Rusiei vreo alternativă. Rusia nu poate să suporte unilateral povara susținerii economiei ucrainene prin oferirea de discount-uri și ștergere de datorii și, prin acest, lucru, să subvenționeze deficitul comercial al Ucrainei cu statele membre UE”, a concluzionat Putin

Reuters: Gazprom ar putea pierde 2 miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor către Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 07 April 2014 12:12

159023466Gigantul rus Gazprom va reuși contraperfomanța de nu câștiga, ci dimpotrivă, de a pierde miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor naturale pentru Ucraina, susțin analiștii chestionați de Reuters, care anticipează că autoritățile de la Kiev își vor micșora cererea și oricum nu vor plăti.

Săptămâna trecută Gazprom a anunțat majorarea prețului la gazele furnizate Ucrainei la un nivel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, un preț mult mai ridicat decât cel mediu practicat în relația cu celelalte state europene, de 370 de dolari.

"Chiar dacă prețul este justificat legal, acesta va afecta imaginea Gazprom, va lovi în capitalizarea companiei și, indirect, întreaga piață de capital rusă", a declarat Valery Nesterov, de la Sberbank CIB.

Potrivit Reuters, analiștii consideră că Gazprom ar putea pierde în acest an nu mai puțin de 2 miliarde de dolari, ca urmare a acestei decizii.

În urma ultimelor neânțelegeri cu Ucraina, pe tema plăților sau a prețului practicat, în 2006 și 2009, Rusia a stopat furnizarea de gaz către Europa, unde Gazprom deține o cotă de piață de 30%.

Analiștii consideră că Rusia ar putea apela la aceeași soluție, însă nu pe termen scurt, pentru că în prezent, cererea de gaze în UE este destul de redusă, din cauza iernii mai blânde și a stocurilor în ascensiune.

Aproximativ jumătate din gazul furnizat Europei tranzitează Ucraina, din depozitele existente în vestul țării.

"Ucraina nu va fi capabilă să își umple depozitele de gaz la acest preț. Fără capacitățile de stocare ale Ucrainei, Gazprom nu va putea să-și îndeplinească obligațiile de export asumate în fața partenerilor europeni", a declarat Mikhail Korchemkin de la East European Gas Analysis.

"La acest preț (485 dolari/1000 mc - n.r.), Ucraina va continua să importe gaz și să-și majoreze datoria publică. Acest lucru va continua până autoritățile de la Kiev va apela la o curte de arbitraj sau până când Rusia va decide să oprească furnizarea de gaze către Ucraina", a declarat Valentin Zemlyansky, a fost purtător de cuvânt al companiei de stat importatoare de gaz din Rusia, Naftogaz.

Anul trecut Gazprom a vândut Ucrainei 25,8 miliarde de metri cubi de gaz în valoare de 12 miliarde de dolari, în scădere față de volumul plasat cu un an în urmă, de 33 miliarde mc.

Analistul Sberbank, Valery Nesterov, crede că în acest an volumul de gaze importat de Ucraina va fi și mai redus, opinie împărtășită și de Alexei Kokin, de la Uralsib Capital, care se așteaptă ca Gazprom să piardă 2 miliarde de dolari ca urmare a majorării de preț pentru Ucraina. În opinia sa, Ucraina va importa doar 20 de miliarde de mc de gaze în 2014 și 15 miliarde de mc în 2015.

Analiștii se așteaptă ca această criză să se prelungească până iarna viitoare, anotimp în care Rusia a stopat furnizarea de gaz către Ucraina în cele două crize precedente.

Ultimatumul dat de Gazprom Kiev-ului a expirat; Vor întrerupe rușii furnizarea de gaze către Ucraina?

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 07 April 2014 10:27

map ukraina engTermenul impus de Gazprom pentru plata celor arieratelor de 2,2 miliarde de dolari înregistrate de Ucraina a expirat în această dimineață, cele două părți nearătând până în prezent nicio disponibilitate spre dialog.

Îm pofida mizei (2,2 miliarde - arierate și un nou sistem de tarifare, care duce prețul gazului rusesc la 485 de dolari pe mia de metri cubi), în acest weekend, potrivit Financial Times, nu au fost purtate niciun fel de negocieri.

Riscul cel mai mare pentru Ucraina, dar și pentru statele europene dependente de importul de gaze din Rusia, este ca Gazprom să stopeze furnizarea de gaze prin conductele ucrainene, așa cum a mai făcut-o în două rânduri în trecut, prima dată în 2006.

În ceea ce privește statele nord-europene, riscul este oarecum atenuat de punerea în funcțiune a gazoductului NorthStream, care alimentează Germania cu gaze direct din Rusia, fără a mai apela la tranzitarea vreunui alt stat.

## Arieratele: 2,2 sau 11,4 miliarde de dolari?

"Nu s-a înregistrat niciun progres. Nu au plătit nici măcar un cent, zero", a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanov.

Guvernul ucrainean susține că este dispus să achite datoria de 2,2 miliarde de dolari, însă s-a arătat extrem de nervos la decizia de săptămâna trecută a Gazprom de a majora prețul gazelor de la 268 la 485 de dolari pe mia de metri cubi, denunțând acordul semnat în aprilie 2010 de președinții celor două state, acord care a declanșat și revoluția de la Kiev, care s-a soldat cu înlăturarea președintelui ucrainean Ianukovici. Acordul prevedea o micșorare substanțială, cu o treime, a prețului gazelor furnizat Ucrainei, în schimbul prelungirii perioadei de staționare a flotei rusești în Sevastopol, Crimeeea, care între timp a fost anexată de către Rusia.

"Nu putem furniza gaz gratis, va trebui ca Ucraina să ne plătească datoriile", a declarat și Alexei Miller, CEO-ul Gazprom. "În plus, va trebui ca Kievul să achite și 100% di prețul gazelor furnizate în prezent. Situația nu poate continua la infinit", susține acesta.

Având în vedere că acordul din 2010 a fost anulat săptămâna trecută, Ucraina trebuie să ramburseze sumele respective, a declarat Miller într-un interviu pentru televiziuni ruse de stat.

"Rusia plătea pentru menţinerea Flotei sale în Ucraina (...), pentru ca acordul să fie prelungit, deci putem spune că Rusia plătea în avans. Aceste 11,4 miliarde (de dolari) sunt, deci, o datorie pe care Ucraina a contractat-o faţă de Rusia", a spus el.

## Agresiune gaziferă și economică

Premierul ucrainean Arseni Iatseniuk a acuzat sâmbătă Rusia că vrea să completeze anexarea Crimeei cu anexarea restului Ucrainei prin "agresiune gaziferă și economică".

"Ne dăm seama că următorul pas al Rusiei va fi limitarea furnizării de gaz natural, după tabloul din 2006", a declarat acesta.

În 2006, când a limitat pentru prima dată livrarea de gaze prin conductele ucrainene, tăind volumul destinat Kievului și furnizând doar gazul destinat celorlalți parteneri europenei, Rusia a acuzat Kiev-ul a sifonat ilegal din gazul acestora. Așa că în 2009, Rusia a decis stoparea totală a tranzitului de gaz prin Ucraina, fapt care a generat probleme serioase pe piețele est-europene.

"Ne îndreptăm rapid către un alt război al gazelor", a declarat Valentin Zemlianski, analist pe piața de energie ucraineană, citat de FT.

Surse apropiate Gazprom au negat pentru FT posibilitatea întreruperii furnizării de gaze către Ucraina în această săptămână. În plus, prețul gazelor pe Bătrânul Continent se află la cel mai redus nivel din 2010 ca urmare a vremii mai călduroase și a nivelului ridicat al stocurilor care au redus cererea de gaze.

## Kiev-ul amenință cu Curtea de Arbitraj

Ucrainenii susțin că au și o variantă de rezervă. Ministrul ucrainean pentru Energie Iuri Prodan a declarat că, în lipsa unui acord asupra preţului gazelor, Kievul va sesiza Curtea de Arbitraj, aşa cum prevede contractul de livrare a gazelor ruseşti.

"Vom încerca să ajungem la un acord. Dacă nu vom ajunge, vom sesiza Curtea de Arbitraj", a anunţat el.

## UE avertizează asupra riscului prăbuşirii economice a Ucrainei

La rândul lor, miniştrii de Externe ai statelor membre UE au avertizat sâmbătă Rusia cu privire la riscul unei prăbuşiri economice a Ucrainei, din cauza creşterii - asimilate unei sancţiuni - cu 80% a preţului la achiziţia de gaze naturale ruseşti.

"Rusia are tot interesul ca Ucraina să nu se prăbuşească pe plan economic şi politic", a declarat şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier într-o reuniune informală cu omologii săi din cadrul UE, la Atena, citat de Mediafax.

"Rusia joacă un rol important deoarece stabilizarea economică a Ucrainei depinde în parte de preţurile energiei furnizate" de către Moscova, a subliniat Steinmeieir.

"De aceea este necesar să dialogăm cu Rusia, chiar dacă avem divergenţe", a adăugat ministrul german, ale cărui îngrijorări erau împărtăşite de mai mulţi dintre omologii săi reuniţi în capitala greacă.

Gazprom va scumpi cu 60% gazul furnizat Ucrainei; Kiev-ul va transfera costul populației, care va plăti gaze mai scumpe cu 200% în 2017

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 01 April 2014 11:44

176083723Gazprom a anunțat marți majorarea cu 43,5% pe termen scurt a gazului furnizat Ucrainei, compania de stat ucraineană Naftogaz urmând a achita pe trimestrul al doilea un preț de 385,5 dolari pe mia de metri cubi, preț cu 18,5 dolari peste media prețurilor percepute de Gazprom în Europa.

Mișcarea a fost anticipată de guvernul ucrainean care a anunțat, prin vocea premierul Iatseniuk, majorarea prețului la gaze pentru consumatorii casnici cu 40% de la 1 aprilie și implementarea unui calendar menit a majora prețul acestuia cu 100% în următorii 2 ani și cu 200% până în 2017.

Motivația companiei ruse a fost neplata de către Naftogas a arieratelor de aproximativ 1,7 miliarde de dolari înregistrate de aceasta.

Discount-ul de 33% anulat

"Potrivit prevederilor contractuale, prețul pentru gazul furnizat Ucrainei în cel de-al doilea trimestru al anului 2014 va fi de 385,50 dolarii", a declarat CEO-ul Gazprom Alexei Miller, citat de agenția rusă Ria Novosti.

Miller susține că Gazprom nu mai poate aplica discount-ul de 33% oferit Ucrainei în urma acordului semnat de președintele rus Vladimir Putin și de fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici.

"Discount-ul din decembrie nu mai poate fi aplicat", a declara Miller ziariștilor, precizând că Ucraina datorează Gazprom 1,7 miliarde de dolari pentru gazul furnizat în anii trecuți.

485,5 dolari mia de metri cubi - viitorul preț

Iar aceasta este doar prima etapă a majorării prețului gazului furnizat Ucrainei, odată anulat în mod oficial acordul, Naftogaz urmând a achita numai puțin de 485,5 dolari pe mia de metri cubi, cu 115,5 dolari peste media prețurilor practicate de Gazprom în Europa. Viitoarea creștere de preț echivalează cu o majorare cu aproape 60% a prețului gazului vândut Ucrainei.

Potrivit acordului din decembrie, Gazprom ar fi trebuit să vândă gaz Ucrainei la un preț preferențial de 268,5 dolari pe mia de metri cubi, o scădere considerabilă de la valoarea de 400 de dolari cât era înregistrată în momentul semnării documentelor.

Primul cost al "ajutorului" FMI acordat Ucrainei: prețul la gaze majorat cu 50% de la 1 mai

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 27 March 2014 09:00

Ukraine-FMI-400x266Implicarea Fondului Monetar Internațional (FMI) în Ucraina, stat care are un deficit de finanțare de peste 30 de miliarde de dolari, debutează în trombă.

Pentru a putea beneficia de "serviciile" Fondului, de la care speră să obțină o finanțare de 15-20 de miliarde de dolari, noul guvern de la Kiev a fost nevoit să anunțe majorarea cu mai mult de 50% de la 1 mai a prețului gazelor naturale aplicat clienților casnici. În plus, aceasta este doar prima etapă a majorării prețului la gaze, guvernul ucrainean urmând a anunța un calendar fix de majorare care se va întinde până în 2018.

Măsura va afecta mai mult ca sigur fragila popularitate a guvernului interimar condus de Arseny Yatseniuk, însă este menită să satisfacă solicitările FMI, susține Reuters.

Calendar fix de majorare a prețurilor pe următorii 5 ani 

Miercuri, oficialii FMI se aflau pe ultima sută de metri în redactarea unui program de ajutorare a Ucrainei, care a traversat mai multe luni de instabilitate și conflicte politice.

Consumatorii casnici și non-casnici din Ucraina au beneficiat de mai multe decenii de gaze darnic subvenționate de guvernul de la Kiev.

"Ieri, Guvernul a decis majorarea tarifelor. Va exista un calendar de majorare care se va întinde până în 2018. În cazul populației, majorarea va fi de peste 50% începând cu 1 mai. În ceea ce privește companiile de utilități, majorarea va fi de 40%, începând cu 1 iulie 2014", a declarat Yuri Kolbushkin, director la Naftogaz.

Pierderile Naftogas estimate pentru 2014: 8 miliarde $

Naftogaz este cea mai mare companie de stat din Ucraina și ocupă un loc unic în peisajul economic ucrainean ca urmare a volumului mare de importuri de gaze și petrol pe care compania le efectuează din Rusia.

Însă veniturile Naftogas sunt afectate de sistemul învechit de subvenții, moștenit de Kiev de la fostul sistem sovietic, iar FMI a făcut presiuni de mai mulți ani asupra guvernului ucrainean în vederea reformării sistemului care face ca Naftogas să înregistreze an de an deficite din ce în ce mai ridicate. Compania vinde gaze naturale sub prețul pentru care în plătește celor de la Gazprom pentru importul acestora. 

Chiar și după majorarea cu 50% a prețului la gaze, Naftogaz va înregistra în acest an un deficit de 8 miliarde de dolari, susțin oficialii companiei.

 

FT: Vânzarea rezervelor strategice de petrol de către SUA ar putea duce la o reducere a PIB-ului Rusiei cu 4%

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 18 March 2014 11:28

shale-revolution-will-make-the-usa-worlds-top-oil-producer-300x250Cea mai eficientă măsură economică pe care Occidentul ar putea să o adopte împotriva Rusiei nu este liberalizarea exporturilor de gaze în SUA, care are nevoie de câția ani pentru a se materializa, ci vânzarea de către Washington a rezervelor strategice de petrol pe care le deține.

Scoaterea pe piață a stocurilor de petrol deținute de Administrația de la Washington ar putea micșora prețul barilului de țiței cu 10-12 dolari, fapt ce ar avea un impact considerabil asupra veniturilor statului rus, care se bazează în principal pe exportul de hidrocarburi.

Cel puțin aceasta este opinia lui Philip K. Verleger Jr., fost director al Biroului de Politici Energetice al Trezoreriei SUA în administrația Carter, exprimată în Financial Times.

Washington-ul a scos deja pe piață 5 mil de barili

Săptămâna trecută, așa cum a anunțat Energy Report, Administrația SUA a pus pe piață o cantitate de 5 milioane de barili de petrol din rezerva sa strategică. Oficialii americani au insistat că vânzarea nu are nimic de-a face cu evenimentele internaționale.

Mulți experți s-au întrebat dacă cele 5 milioane de barili sunt suficiente pentru a atrage atenția Rusiei, cu atât mai mult cu cât legislația SUA interzice încă exportul de țiței.

"Acesta ar putea fi un mesaj al președintelui Obama către guvernul rus, prin care să-i atragă atenția că poate influența oricând prețul internațional al petrolului", a declarat Dominick Chirichella, de la Institutul de Management Energetic din New York.

În urma anunțului, petrolul West Texas Intermediate (WTI) a pierdut numai puțin de 2 dolari, ajungând la mijlocul zilei de joi la 97 dolari pe baril.

Arma de 694 milioane de barili de țiței

În opinia lui Verleger Jr., aceasta este o alternativă viabilă pentru exporturile de gaze. Aceste stocuri sunt disponibile imediat și ar putea avea un impact rapid asupra Rusiei. Având în vedere că Rusia depinde de exporturile de petrol și gaze naturale pentru supraviețuirea sa, o astfel de acțiune ar avea un efect rapid și semnificativ în cazul în care prețul petrolului se va micșora.

Potrivit expertului american, SUA deține în prezent 694 milioane de barili de țiței ca rezerve strategice

Guvernul federal a achiziționat petrolul respectiv între 1977 și 2009, ca o măsură preventivă împotriva eventualelor deraierilor de pe piețele internaționale ale petrolului. Intenția inițială a fost de a crea o rezervă de miliarde de baril, pentru a compensa orice întrerupere prelungită a importurilor de petrol din SUA în timpul unor conflicte în viitor. În prezent însă, SUA nu mai are nevoie de o asemenea rezervă strategică, chiar dacă nici nu poate renunța în totalitate la ea, pentru că Programul Internațional pentru Energie solicită deținerea de rezerve egale cu 90 de zile de importuri.

PIB-ul Rusiei ar putea suferi o contracție de 4%

Potrivit calculelor lui Verleger Jr, Statele Unite ar putea vinde cu ușurință între 500.000 și 750.000 de barili pe zi, timp de două ani respectând obligațiile asumate.

Dacă ar reuși să vândă mai mult de jumătate de milion de barili pe zi, SUA ar putea provoca o scădere a prețului petrolului cu 10-12 dolari.

Un declin al prețului țițeiului de 10 $ pe baril ar reduce veniturile provenite din exporturi ale Rusiei cu aproximativ 40 de miliarde de dolari, iar PIB-ul Rusiei ar putea scădea cu 4%. Rubla ar avea, și ea, de suferit.

Consumatorii europeni și americani ar benefica de combustibili mai ieftini

În plus, prețurile mai mici la petrol ar oferi beneficii semnificative pentru consumatorii europeni, inclusiv cei ucraineni, care depind de gazele naturale importate din Rusia, inclusiv cele din Ucraina. Și asta pentru că Gazprom încă stabilește prețul gazelor pentru cei mai mulți din clienții săi în funcție de evoluția prețului petrolului.

Chiar și consumatorii americani ar urma să beneficieze de pe urma acestei măsuri, micșorarea prețului internațional al petrolului cu 10 dolari conducând la ieftinirea benzinei din SUA cu 25 de cenți pe galon. Iar profitul înregistrat de Administrația americană, de 28 de dolari pe baril, ar putea fi utilizat pentru reducerea deficitului bugetar.

Congresul și Arabia Saudită, singurele obstacole

Expertul american vede două obstacole în calea planului său: faptul că orice vânzare de petrol din rezerva strategică ar trebui să primească avizul Congresului, procedură care ar putea dura săptămâni, dacă nu luni, și reacția statelor arabe exportatoare de petrol.

Nu numai Rusia, ci și Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol di lume, și celelalte state membre OPEC ar suferi de pe urma reducerii prețului petrolului. Fostul director al Biroului de Politici Energetice de la Trezoreria SUA crede încă ă cel puțin Arabia Saudită ar putea accepta din punct de vedere geopolitic o asemenea decizie, fiind implicate într-un conflict mocnit cu Rusia pe temele Siriei și Iranului.

Economia Arabiei Saudite, spre deosebire de cea a Rusiei, poate tolera prețurile la petrol mai mici, deoarece bugetul său este construit pe estimări mai reduse ale prețului petrolului și pentru că statul arab a acumulat de-a lungul timpului rezerve financiare mari.

UPDATE: Rosneft neagă faptul că s-ar pregăti de un eventual Război Rece și că ar emite obligațiuni de 66 mld $

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 18 March 2014 09:56

Rosneft

UPDATE: Rosneft a negat informațiile apărute în presa rusă, privind o eventuală emisiune de obligațiuni în valoare de 66,1 miliarde de dolari, susținând că informațiile publicate nu au fost verificate, informează Reuters.

Cel mai mare producător de petrol din Rusia, gigantul Rosneft se pregătește pentru un eventual război economic rece între Moscova și Occident, studiind posibilitatea refinanțării propriei datorii prin emiterea de obligațiuni în valoare de 2,4 mii de miliarde de ruble (66,1 miliarde dolari).

Potrivit Reuters, publicația economică rusă Kommersant citează surse apropiate companiei și susține că această decizie este menită a pregăti Rosneft pentru eventualele sancțiuni viitoare ce ar putea fi impuse de Occident companiilor rusești pentru implicarea Moscovei în Ucraina.

Un purtător de cuvânt al Rosneft, cotactat de Reuters, a refuzat să comenteze informația.

Kommersant susține că Rosneft are planificate în următoarele două săptămâni numai puțin de 11 emisiuni de obligațiuni în valoare de aproximativ 220 de miliarde de ruble fiecare.

În prezent, Rosneft are o datorie considerabilă, ca urmare a achiziționării, în cursul anului trecut, a concernului anglo-rus TNK-BP pentru 55 miliarde dolari. La 31 decembrie 2013, Rosneft avea o datorie netă de 1,9 mii de miliarde de ruble.

SUA au scos la vânzare petrol din rezerva strategică, transmițând Rusiei mesajul că pot influența prețul petrolului

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 13 March 2014 14:23

flags USA RUSSIAStatele Unite ale Americii (SUA) vor vinde pentru prima dată după 1990 petrol provenind din stocurile sale strategice, în cadrul unei operațiuni pe care analiștii au catalogat-o drept un mesaj subtil adresat Rusiei de administrația Obama.

Potrivit Reuters, Departamentul de Energie al SUA a anunțat că vânzarea test a unei cantități de 5 milioane de barili este programată de mai multe luni și este menită a satisface cererea provenită de la rafinăriile care ies din operațiunile anuale de întreținere.

Trader-ii de produse energetice au remarcat faptul că efortul Rusiei de a prelua regiunea Crimeea din Ucraina a dus la intensificarea presiunilor efectuate pentru disponibilizarea resurselor abundente din SUA pentru a diminua dependența de gazele naturale rusești a Europei și Ucrainei.

În urma anunțului punerii pe piață a celor 5 milioane de barili din rezerva strategică a SUA, prețul internațional al petrolului a atins cel mai scăzut nivel din ultima lună.

Vanzare-test pentru piața internă

Oficialii americani insistă că vânzarea test nu are nimic de-a face cu evenimentele internaționale.

"Având în vedere creșterea recentă dramatică a producției interne de țiței, au avut loc schimbări semnificative în sistemul infrastructurii de transport", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Energie, Bill Gibbons. Această operațiune de vânzare, care se va încheia peste două zile, a fost necesară pentru a "evalua în mod corespunzător capacitățile sistemului, în cazul unor probleme" a adăugat acesta.

Creșterea producție de petrol provenit din formațiuni de șist din SUA a afectat sistemul de conducte de pe piața americană, inversând fluxul. Astfel, dacă în mod tradițional acestea transportau petrol din Golful Mexic către regiunea de de Centru-Vest, mai nou transportul este efectuat din zone cu surplus de petrol provenit din formațiuni de șist, precum Dakota de Nord, către sudul SUA.

Petrolul WTI s-a ieftinit cu 2 dolari

Analiștii americani susțin însă că președintele Barack Obama a fost mult mai receptiv decât predecesorii săi la ideea apelării la rezervele strategice pe timpul unor conflicte internaționale. Aceștia amintesc că un eveniment similar s-a întâmplat în 2011, ca parte a unui răspuns internațional la războiul civil în Libia. În timp ce în 2011, Departamentul de Energie a recunoscut respectiva vânzare de urgență, în prezent el insistă că avem de-a face cu o operațiune test ce ține exclusiv de piața internă.

Mulți experți se întreabă dacă cele 5 milioane de barili sunt suficiente pentru a atrage atenția Rusiei, cu atât mai mult cu cât legislația SUA interzice încă exportul de țiței. SUA are în prezent o rezervă strategică menită a acoperi importurile de țiței pentru aproximativ 80 de zile.

"Acesta ar putea fi un mesaj al președintelui Obama către guvernul rus, prin care să-i atragă atenția că poate influența oricând prețul internațional al petrolului", a declarat Dominick Chirichella, de la Institutul de Management Energetic din New York.

În urma anunțului, petrolul West Texas Intermediate (WTI) a pierdut numai puțin de 2 dolari, ajungând la mijlocul zilei de joi la 97 dolari pe baril.

 

Bloomberg: Proiectele Exxon din partea ucraineană a Mării Negre ar putea fi compromise de situația din Crimeea

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 11 March 2014 09:31

ExxonMobil Shell Ukraine Skifska Map1Referendumul care urmează a fi organizat de autoritățile din Crimeea pe tema aderării republicii autonome la Federația Rusă Rusia ar putea pune în pericol perspectivele Exxon Mobil Corp (XOM) și Eni SpA. (ENI) de a fora în Marea Neagră după gaze naturale și petrol, consideră Bloomberg.

Înainte de declanșarea mișcărilor de protest rezultate cu înlăturarea liderului ucrainean pro-rus, Viktor Ianukovici, și de intervenția Rusiei în Crimeea, un grup format din Exxon si Royal Dutch Shell Plc (RDSA) intenționa să investească 735 milioane dolari în construcția a două sonde la aproximativ 80 de kilometri de coasta de sud vest a regiunii.

Analiza Bloomberg confirmă știrea publicată în urmă cu o zi de Energy Report, potrivit căreia Exxon și-a amânat planurile privind începerea de lucrări de explorare pentru petrol în porțiunea ucraineană a Marii Neagre din cauza tensiunilor.

Exxon are investiții masive în Rusia

Cu toate acestea, Exxon Mobile Corp are mai multe în joc în Rusia decât oricare altă companie energetică din SUA, dar are încredere că proiectele sale vor rămâne în picioare, în ciuda tensiunilor recente dintre Vest și Kremlin.

„Nu a existat niciun impact asupra niciunuia dintre planurile sau activitățile noastre până la acest moment. Nici nu m-aș aștepta să fie vreunul, exceptând măsurile luate de guverne, care sunt dincolo de controlul nostru”, a spus directorul executiv Rex Tillerson, la întâlnirea anuală a companiei cu analiștii. „Nu vedem nicio nouă provocare ca urmare a situației actuale”, a adăugat el.

După ani de investiții, se așteaptă ca Exxon să înceapă să sape după petrol și gaze anul acesta într-un perimetru important de pe coasta de est a Rusiei și să foreze prima sondă a companiei în apele arctice ale Rusiei, unde ar putea exista miliarde de barili de petrol.

Și OMV Petrom este partener cu Exxon în Ucraina

Potrivit Bloomberg, Exxon a cumpărat drepturile pentru blocul Skifska din largul coastelor Ucrainei după descoperirea din 2012 de la zăcământul Domino, din apele teritoriale românești.

Mediafax amintește că OMV Petrom și ExxonMobil au anunțat în 2012 o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

Ucraina a încheiat anul trecut cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, Petrom şi compania de stat Nadra o înţelegere prin care se reconfirmă intenţia de a încheia un acord de împărţire a producţiei pentru exploatarea perimetrului gazeifer Skifska din nord-vestul Mării Negre.

Consorţiul urma să extragă gaze naturale din zăcământul Skifska, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul României.

Acordul pentru explorarea blocului Skifska a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky și reprezentanți ai Exxon, Shell și Petrom, în prezența președintelui Viktor Ianukovici, anunța în septembrie anul trecut președinția ucraineană.

Proiectul are un potențial de 8-10 miliarde metri cubi de gaze pe an, potrivit datelor prezentate atunci. Volumul este echivalent cu peste jumătate din consumul anual al României.

Cine va deține drepturile în urma referendumului?

În urma evenimentelor politice recente, nu este clar dacă guvernul de la Kiev mai poate acorda licențe de explorare sau exploatare a zăcămintelor offshore din largul Peninsulei Crimeea.

Parlamentul din Crimeea a votat săptămâna trecută separarea de Ucraina și aderarea la Federația Rusă, convocând un referendum pentru data de 16 martie.

"Exxon și Shell sunt în impas din punct de vedere legal. Au un acord de explorare cu un guvern care ar putea pierde în curând jurisdicția asupra regiunii", comentează pentru Bloomberg Chris Weafer, partener la Macro Advisory, Moscova.

Andrew Swiger, senior vice president la Exxon Mobil, a afirmat săptămâna trecută, într-o prezentare pentru investitori, că grupul este în continuare interesat să obțină licențe pentru proiecte de explorare în sectorul ucrainean al Mării Negre.

Directorul general al Exxon, Rex Tillerson, a declarat săptămâna trecută că grupul nu este de partea nimănui în ceea ce privește disputa din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Exxon Ucraina, Yuri Prikhodko, a refuzat să comenteze efectul referendumului din Crimeea asupra licențelor offshore ale companiei.

Kiev-ul pariază pe offshore și gaze de șist

Pentru guvernul de la Kiev, explorarea potențialelor resurse din Marea Neagră face parte din strategia de a reduce dependența țării de importurile de gaz natural din Rusia, care asigură mai mult de jumătate din consumul intern. Ucraina a intrat de asemenea în acorduri cu Shell și Chevron pentru explorarea zăcămintelor de gaze de șist. Guvernul a adoptat și măsuri de reducere a cosumului de gaze.

"A doua opțiune" presupusă de referendum, respectiv creșterea autonomiei Crimeei fără separarea de Ucraina, ar putea de asemenea să pună sub semnul întrebării statutul drepturilor comerciale asupra resurselor din apele teritoriale, consideră Richard Mallinson, analist geopolitic la Energy Aspects, Londra.

Eni, cel mai mare producător de petrol și gaze din Italia, a încheiat anul trecut un acord cu Ucraina pentru explorarea unei zone de 1.400 kilometri pătrați în largul coastei de est a Peninsulei Crimeea.

Rinat Ahmetov deține mai multe licențe de explorare în apele din jurul peninsulei Crimeea

Situația tensionată și extrem de incertă din Ucraina a eliminat, probabil, din lista de priorități ale marilor companii petroliere, proiectele de explorare din sectorul ucrainean al Mării Negre, consideră un analist de la Center for Global Energy Studies, Londra.

Serghei Tsekov, vicepreședinte al parlamentului din Crimeea, a declarat pentru Bloomberg că noul regim va respecta drepturile investitorilor, refuzând să detalieze.

Grupul DTEK, controlat de miliardarul Rinat Ahmetov, deține mai multe licențe în apele din jurul Peninsulei Crimeea. Un purtător de cuvânt al companiei a afirmat că viitorul acestor proiecte este imposibil de anticipat înainte de soluționarea crizei politice.

"Situația din Crimeea este totalmente imprevizibilă", a spus el.

Situația din Ucraina distruge speranțele guvernului Ponta ca prețul internațional al petrolului să înghită majorarea de accize de la 1 aprilie

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 07 March 2014 09:04

20130410 - pretul titeiuluiPrețul internațional al petrolului a fost extrem de volatil în ultima săptămână, în special din cauza evenimentelor din Crimeea și reflectării lor în presă.

Șansele ca speranțele guvernului Ponta de a compensa majorarea cu 40 de bani a combustibililor de la 1 aprilie, ca urmare a creșterii accizelor printr-o evoluție favorabilă a prețului internațional al petrolului par a se diminua pe zi ce trece. Dimpotrivă, prețul carburanților ar putea crește suplimentar, din cauza evoluției defavorabile a prețului internațional al petrolului, în cazul în care situația din Ucraina nu se calmează.

Însă atunci, guvernul Ponta ar putea adopta o retorică diferită, ascunzându-se în spatele alibiului evoluțiilor piețelor internaționale. "Nu accizele v-au scumpit benzina și motorina, ci Putin", ar putea afirma premierul, ministrul său pentru buget, Liviu Voinea, noul său ministru de finanțe, "noua stea a finanțelor publice", după cum o numește ZF, Ioana Petrescu și consilierul său atot-știutor, Cristian Socol.

Lunea neagră de pe bursa moscovită și de pe piața petrolului

Chiar dacă petrolul va încheia această săptămână pe minus, acest lucru se datorează exclusiv rapoartelor din presa de luni, potrivit cărora cel de-al treilea război ar fi trebuit să înceapă de 3 ori până marți la ora 17 GMT. Articolele din media internațională privind inevitabilitatea declanșării unui conflict armat în Crimeea, bazate pe surse ucrainene, au stat la baza zilei negre de luni înregistrate de bursa moscovită, dar și a aprecierii considerabile a petrolului. După ce piețele s-au lămurit că un război nu e atât de inevitabil, marți și miercuri prețul petrolului a scăzut, recuperând numai puțin de 5 dolari pe baril.

Brent Crude Oil Spot Price Chart

Brent Crude Oil Spot Price data by YCharts

Deteriorarea relației Occident-Rusia va afecta și situația din Siria, și indirect și piața petrolului

Joi și vineri însă, ca urmare a amenințărilor cu sancțiuni economice venite din partea SUA și a UE, potrivit Upstream, petrolul Brent a urcat la 108.50 dolari pe baril, în creștere pentru a doua sesiune de tranzacționare.

Aprecierea a fost însă una limitată, investitorii așteptând raportul privind șomajul în Statele Unite ale Americii.

"Continuăm să vedem o primă de risc datorată situației din Ucraina", a declarat Mark Keenan, șeful departamentului de cercetare commodities la Societe Generale Asia.

"O deteriorare în relațiile Occident-Rusia poate avea un efect de domino asupra pieței având în vedere situația din Orientul Mijlociu, în special din Siria, unde Rusia a depus destule eforturi diplomatice".

În dimineața zilei de vineri, Brent-ul s-a apreciat cu 38 de cenți, ajungând la 108.48 dolari pe baril.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI) a câștigat, la rândul său, 28 de cenți, ajungând la 101,84 dolari pe baril. {jathumbnailoff}

 

Autoritățile ucrainene speră ca ultimele evenimente să nu determine Rusia să le scumpească gazele

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 24 February 2014 12:40

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievUcraina speră că prețul pe care îl plătește pentru gazul rusesc nu se va schimba după înlăturarea lui Viktor Ianukovici din funcția de președinte, a declarat luni, ministrul interimar al Energiei Eduard Stavytsky.

"Sperăm că prețul gazelor din Rusia va rămâne stabil", a declarat telefonic Stavytsky, reporterilor Reuters.
Rusia a fost de acord, în luna decembrie, după ce fostul guvern a preferat semnarea unui acord cu Moscova în detrimentul unuia de comerț-liber cu UE, să reducă prețul gazului furnizat autorităților de la Kiev la 268,5 dolari pe mia de metri cubi.

Reducerea a fost una considerabilă, de aproximativ o treime față de nivelul de aproximativ 400 dolari pe mia de metri cubi pe care Ucraina l-a plătit în perioada 2009-2012.

Ucraina consumă aproximativ 55 miliarde de metri cubi de gaze naturale în fiecare an și mai mult de jumătate din acest volum importat din Rusia.

Semnarea acordului cu Rusia în detrimentul celui cu UE a fost scânteia care a dus la escaladarea violențelor pe străzile Kievului, înregistrate în ultimele săptămâni.

Naftogaz a plătit o transă de 1,28 de miliarde către Gazprom

Evenimentele din ultimele săptămâni vor avea efecte destul de dure asupra economiei ucrainene, mai ales în contextul în care rușii vor stopa ajutorul pe care s-au angajat să-l ofere Ucrainei. Aceasta va intra mai mult ca sigur, în absența unui ajutor similar venit din partea Occidentului, în incapacitate de plată. Deja Rusia a virat Ucrainei prima tranșă, în valoare de 2 miliarde de dolari, din împrumutul de 15 miliarde de dolari promis în decembrie anul trecut, însă, pe de altă parte, monopolul energetic ucrainean Naftogaz a plătit "omologului" său rus Gazprom jumătate din datoriile pentru gazele livrate de ruși, respectiv 1,28 miliarde de dolari, cerând păsuire pentru cealaltă jumătate.

Potrivit prospectului unei emisiuni de titluri de stat în euro ale Ucrainei, consultat de Interfax, Naftogaz a plătit Gazprom 1,28 miliarde de dolari din factura aferentă gazelor livrate de ruși anul trecut.

Din aceeași sursă reiese că cei de la Naftogaz au cerut Gazprom o amânare la plată pentru restul sumei datorate, respectiv prelungirea scadenței până la jumătatea lunii aprilie 2014.

Pierderi de 3,5 miliarde de dolari pentru Gazprom

De altfel, decizia Kremlinului de a micșora prețul gazelor furnizate Kievului a fost contestată încă din momentul adoptării. Analiștii ruși atrăgeau atenția că această decizie va produce gigantului Gazprom pierderi de miliarde de dolari.

Reducerea prețului gazelor furnizate Ucrainei cu o treime, de la 400 de dolari la 268,5 dolari pe mia de metri cubi va provoca o pierdere anuală de 3,5 miliarde de dolari companiei Gazprom, în condițiile în care aceasta își va păstra actualul nivel al volumului de gaze furnizate Naftogaz, compania de gaze ucraineană, de 25 de miliarde metri cubi, susține analistul Serghei Vakhrameyev, de la Ankorinvest

 

Financial Times: KazMunaiGas vrea să se impună pe piața europeană de combustibili cu produse rafinate în România

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 09 July 2013 09:39

20130709 - KasMunaiGas RomaniaKazMunaiGas (KMG), proprietarul Grupului Rompetrol, intenționează să își extindă operațiunile în zona Mării Negre, ținta sa finală fiind piața europeană a combustibililor. În acest sens, compania kazahă, aflată într-o ascensiune considerabilă în ultimul timp, și-a majorat investițiile în sectorul downstream și țintește la obținerea unei cote de piață mult mai importantă în regiune, susține Daniar Berlibaiev, vicepreședintele KazMunaiGas, într-un interviu acordat Financial Times.

Vicepreședintele KMG susține că până la finalul acestui deceniu, Kazahkhstan ar putea exporta 2,2 milioane de barili de petrol pe zi, dintre care 400.000 către China, iar restul, în marea sa majoritate, către Europa, în special în regiunea Mării Negre. Acesta este motivul pentru care KMG s-a extins la nivel internațional, deținând benzinării în șapte state europene, și în special în România, unde deține două rafinării, în care a investit mai multe miliarde de dolari, pentru a putea produce combustibili la standarde Euro 5.

În interviul acordat Financial Times, Berlibaiev afirmă că o mare parte din cele 1,8 milioane de barili pe zi care ar urma să fie exportați în Europa, în specil în zona Mării Negre. "Vrea să venim în Europa și să anunțăm «Avem 5 milioane de tone de produse petroliere pe an, cine vrea să le cumpere?»", a declarat acesta.

O problemă pentru KMG ar putea fi reprezentată de reducerea cererii de produse petroliere pe piața europeană ca urmare a crizei financiare din 2008 și a recesiunii de la nivelul zonei euro. În ultimii ani mai multe zeci de rafinării s-au închis ca urmare a marjelor de rafinare extrem de reduse. Cu toate acestea, vicepreședintele KMG a ținut să apere politica de extindere a companiei. "Dacă nu am fi investit în sectorul downstream, am fi vândut petrol la granițele cu Rusia și China. Vrem să intrăm în Europa și nu oricum, vrem să ajungem direct la pompa de benzină".

Daniar Berlibaiev a mai declarat că gigantul kazah ințenționează săși dubleze rezervele de petrol de la 5,8 miliarde de barili la 10,3 miliarde de barili până în 2020, ca urmare a investițiilor de 3 miliarde de dolari efectuate în explorare. Drept urmare, producția de petrol a KMG se va majora la rândul său de la 420.000 de barili pe zi la peste 700.00 de barili pe zi pâna la finalul acestui deceniu. 

Pe lângă România, KMG intenționează să investească masiv și în Ucraina și Turcia, unde vrea să achiziționeze mai multe benzinării, dar și să investească în terminale de import și în puncte de distribuție.

Gazprom: Gigantul cu picioare de lut care refuză competiția

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 12 February 2013 20:01

20130212 - GazpromGigantul rus Gazprom și-a avertizat la finalul săptămâni trecute acționarii, dar și potențialii investitori, să se aștepte la o reducere a profitabilității și cash flow-lui companiei, ceea ce a condus la scăderea prețului acțiunilor Gazprom la cel mai redus nivel înregistrat în ultimii trei ani.

Compania rusă a precizat, în cadrul unei întâlniri private cu investitorii, că se așteaptă pentru 2012 la un cash flow de un miliard de dolari și la un profit de 38 miliarde de dolari, au precizat pentru Wall Street Journal, două persoane familiarizate cu prezentarea oferită de cei de la Gazprom.

Imediat, acțiunile companiei listate pe piața moscovită, Micex, s-au depreciat cu 1,5%, pentru ca până la finalul ședinței să închidă cu o pierdere de doar 0,9%. Din iulie 2009, data la care acțiunile Gazprom erau cotate la un preț similar celui înregistrat în prezent, Indicele Micex s-a apreciat cu 44%.

Gazele de șist cutremură vânzările Gazprom

Potrivit WSJ, Gazprom, cel mai mare producător de gaze din lume este presat ca urmare a scăderii vânzărilor pe piața europeană, principalul său partener, în special din cauza crizei economice care traversează continentul, dar și a competiției în creștere. Consumatorii europeni au solicitat renegocierea contractelor și scăderea prețului, după ce piața europeană a fost inundată de gaz inițial destinat Statelor Unite ale Americii, care, ca urmare a exploziei gazelor de șist, nu au mai avut nevoie de importuri pentru a-și acoperi nevoile interne.

Gazprom a informat investitorii că a disponibilizat 4,7 miliarde de dolari pentru a acoperi diferența de preț la gazul furnizat consumatorilor europeni în 2013, suma pentru 2012 fiind de 2,7 miliarde.

Principala problema: mesajul și tonul, nu cifrele

În plus, cu toate că cererea de gaz s-a micșorat cu 1% în primele nouă luni ale anului trecut, gigantul rus a început lucrările la construcția unei noi conducte menite a alimenta Sud-Estul Europei, ale cărei costuri sunt estimate la 40 de miliarde de dolari. 

"Problema este mesajul și mai ales tonul, și nu cifrele. Gazprom nu pare dispus să accepte noua realitate, reprezentată de o cerere în scădere și de o intensificare a competiției. În schimb, Gazprom cheltuie și mai mulți bani pe exploatarea de noi zăcăminte și pe noi conducte", afirmă Ildar Davletshin, analist la Renaissance Capital.

Concurența profită

Concurenții par a profita de deriva strategică a Gazprom. Norvegienii de la Statoil au anunțat joi vânzarea unui volum record de gaze în Europa în 2012. Statoil a oferit formule contractuale mai flexibile partenerilor săi europeni legate de prețul de livrare la terminal, pe când Gazprom a insistat să păstreze actuala formulă, care leagă prețul gazelul de cel internațional al țițeiului.

Un purtător de cuvânt al companiei ruse, contactat de WSJ, a refuzat să facă orice comentariu cu privire la prezentarea privată oferită investitorilor. Oficialii gigantului rus și-au exprimat, în repetate rânduri, optimismul cu privire la evoluția cererii europene de gaz natural în următorii ani. În plus, compania a aerat planurile de extindere a vânzărilor către Asia, disponibilizând 40 de miliarde de dolari pentru noi exploatări și construind o nouă conductă cu punct final coasta Pacificului.

Estimări supra-realiste

În aceeași prezentare făcută vinerea trecută, Gazprom estimează o majorare a exporturilor către Europa cu 10% anul viitor, chiar dacă analiștii consideră mai realistă o creștere de doar 3%. Cu atât mai mult cu cât și exporturile către partenerul strategic al Gazprom, Ucraina, s-au diminuat ca urmare a nemulțumirilor Kiev-ului cu privire la preț, considerat prea ridicat.

"Principala preocupare este cea referitoare la exporturile de gaz în Europa și problema ucraineană", a afirmat Andrey Polishchuk, analist la Raiffeisen Bank. "Fie Ucraina își reduce în continuare importurile, fie Gazprom va reduce prețul. În ambele situații, bilanțul gigantului rus va avea de suferit", a concluzionat acesta.

Compania rusă a mai explicat investitorilor că va plăti dividende pe anul trecut cuprinse între șapte și opt ruble (0,23-0,26 dolari), dividende care ar putea fi finanțate prin contractarea de noi împrumuturi. Profitul pe 2012 va fi cu 15% mai mic decât cel pe 2011, de numai 38 de miliarde de dolari.

Tag Cloud