Energy Report

Inflatia - fenomen monetar și pentru BNR: majorarea preturilor administrate favorizeaza CORE2

Lupta Bancii Centrale cu inflatia pare din ce in ce mai dificila, acesta fiind unul dintre motivele pentru care, in repetate randuri oficiali ai BNR au sustinut ca inflatia nu este un fenomen monetar. Mai nou, nici majorarea preturilor la utilitati, ca urmare a liberalizarii pietelor de energie si gaze, dar si introducerii noilor impozite aplicate industriei, nu mai conteaza decat pe termen scurt, in prima jumatate a anului, cand inflatia va atinge un nivel de 5-6%, potrivit guvernatorului Mugur Isarescu. in ceea ce priveste inflatia pe termen mediu si lung, cel mai mult conteaza, in opinia guvernatorului BNR, vremea, varianta moderna a versului eminescian “raul, ramul, mi-e prieten numai mie”.

Raul, ramul, mi-e prieten numai mie, guvernatorului

Intrebat despre impactul majorarii preturilor la gaze naturale si electricitate asupra preturilor alimentare, Isarescu a afirmat ca nu crede ca impactul va fi major. "In ceea ce priveste preturile agroalimentare, intr-o Romanie cu agricultura dependenta de natura, vremea este factorul cel mai important", a spus guvernatorul BNR.

Declaratia sa pare a contrazice textul scrisorii de intentie convenite cu FMI si a altor declaratii ale oficialilor BNR, potrivit carora BNR estimeaza ratarea tintei de inflatie pentru acest an, din cauza ajustarilor preturilor administrate.

"BNR a convenit cu FMI o estimare de inflatie pentru finele acestui an de 3,7%, adica in afara intervalului tintit, pe motiv ca majorarea preturilor administrate va avea un impact care nu poate fi contrabalansat de politica monetara fara sa afecteze cresterea economica", a declarat un oficial pentru Mediafax.

Inflatia nu conteaza, ci CORE2, 3, 4, 5...

Insa de ce nu se teme atat de mult Isarescu de majorarea preturilor administrate, care, cel putin in ceea ce priveste gazele naturale, in cazul populatiei, se va face intr-un ritm anual de 10% pana in 2018 (vezi Guvernul Robin Hood: inflatia si investitiile, sacrificate pe altarul salariilor si pensiilor)? Fara a lua in calcul impactul supraimpozitarii sectorului, care dat fiind caracterul inelastic al cererii, va fi transferat aproape integral consumatorului final. Motivul e simplu: in conditiile unei majorari marginale a masei monetare, orice majorare de preturi dintr-un domeniu, in acest caz, cel energetic, este insotita de micsorari de preturi in alte domenii. Mai simplu spus, cu aceeasi bani nu poti cumpara aceeasi cantitate de produse energetice cu un pret majorat daca nu se micsoreaza pretul (sau cantitatea) celorlalte produse care fac parte din cosul tau lunar. De aici, vine vestea buna pentru BNR, veste care demonstreaza ca inflatia este un fenomen monetar: cu cat se majoreaza preturile administrate, cu atat mai favorabila va fi pentru BNR evolutia celorlalte preturi. Asa se explica optimismul BNR cu ceea ce priveste evolutia inflatiei pe termen mediu, in special a indicatorului sau favorit, rata anuala a inflatiei CORE2. Rata CORE 2 este calculata prin eliminarea din indicele preturilor de consum a preturilor administrate, a celor volatile si a preturilor tutunului si a bauturilor alcoolice. Cu alte cuvinte la o masa monetara relativ constanta sau chiar in crestere, cu cat se majoreaza mai mult preturile administrate, cele volatile, tutunul si alcoolul, cu atat mai bine va arata indicele CORE2 al inflatiei. Rata anuala a inflatiei de baza CORE2 ajustata a fost in luna decembrie 2012 de 3,3%, nivel neschimbat pentru a treia luna consecutiv, o cifra apropiata de rata medie anuala a inflatiei, care  a continuat insa sa scada, atingand pe ansamblul anului 2012 nivelul de 3,33%, minimul ultimilor 23 de ani.

Ratarea tintei de inflatie - obiectivul real al BNR

Asta desi rata anuala a inflatiei pentru finele anului 2012 a fost marginal sub cea mai recenta prognoza a BNR, de 5,1%, potrivit unui comunicat BNR. Rata inflatiei a fost in decembrie anul trecut de 4,95% fata de decembrie 2011, in afara intervalului tintit, BNR ratand obiectivul in sase din cei opt ani de cand a introdus regimul de tintire a inflatiei. In noiembrie, banca centrala a revizuit in urcare cu 1,9 puncte prognoza de inflatie pentru 2012, de la 3,2 la 5,1%, cu mai mult de un punct peste limita superioara a intervalului tintit, concomitent cu o crestere a prognozei pentru acest an de la 3% la 3,5%.

Vesti bune pentru BNR, vesti proaste pentru firme si populatie

Marea problema a BNR este, precum se pare, nu majorarea preturilor administrate, care dimpotriva o ajuta in ceea ce priveste raportarile CORE2, cat mai ales majorarea cererii, prin cresterea salariilor si pensiilor, a caror sursa principala de finantare este supraimpozitarea sectorului energetic. Asa se explica faptul ca guvernatorul anticipeaza o inflatie de 5-6% in prima jumatate a anului. Pentru firme insa stirile nu sunt deloc bune, BNR anuntand ca nu va reduce in acest an rezervele obligatorii ale bancilor, nici la lei si nici la valuta, si va menţine dobanda la 5,25% pentru urmatoarea perioada (vezi Scumpirea si suprataxarea la energie agraveaza inflatia si il impiedica pe Isarescu sa reduca dobanda). Ceea ce indeamna ca finantarea economiei va ramane in continuare blocata in favoarea finantarii deficitului bugetar si refinantarii datoriei publice. Pentru populatie, calculele optimiste ale BNR nu tin de cald, inflatia la nivelul gospodariilor netinand cont de raportarile CORE2. Gospodariile nu pot scoate din cos factura la energie, pachetele de tigari sau sticlele de bere, dupa modelul bancii centrale.