Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu03282024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Guvernul Robin Hood: inflatia si investitiile, sacrificate pe altarul salariilor si pensiilor

Guvernul Robin Hood: inflatia si investitiile, sacrificate pe altarul salariilor si pensiilor

20130128 - Guvernul Robin Hood

Guvernul Ponta vrea cu orice pret sa intre in cartile de istorie drept guvernul Robin Hood. Pentru a putea majora salariul minim (mai degraba propriile venituri bugetare), dar si salariile bugetarilor sau a indexa pensiile cu rata inflatiei, actualul executiv avea nevoie de venituri suplimentare. Aflat si sub atenta supraveghere a Fondului Monetar International (FMI), care pare decis sa nu mai accepte jonglerii contabile menite a majora deficitul peste tinta programata, cum s-a intamplat in 2012, executivul a pus ochii pe singura industrie profitabila din Romania, cea energetica, pe care a atacat-o cu taxe noi din toate partile.

Cel mai important eveniment economic al acestui an este reprezentat de liberalizarea pietei energiei electrice si a gazului natural, liberalizare care ar fi trebuit sa aduca profituri considerabile companiilor din domeniu. Asta pana cand guvernul Ponta a decis ca are dreptul la o parte din aceste profituri. Invocand necesitatea protejarii consumatorilor casnici, intr-o singura sedinta de guvern, executivul a adoptat numai putin de 4 modificari normative menite a-i asigura partea leului de pe urma dereglementarii pietei si eventualelor evolutii pozitive ale pietelor internationale.

Cheltuieli electorale

Potrivit proiectului de buget, executivul a decis majorarea cheltuielilor bugetare nominale cu 15,4 miliarde de lei, din care majoritatea reprezinta cheltuieli sociale si de personal. Reintregirea salariilor bugetare necesita un efort financiar de 4,9 miliarde de lei, iar indexarea pensiilor unul de 2,9 miliarde de lei. In cheltuielile de personal aferente bugetului general consolidat pe anul 2013 este inclusa şi suma de 0,9 miliarde lei, reprezentand transa de 10% din titlurile executorii obtinute de personalul din sectorul bugetar, avand ca obiect drepturi de natura salariala. Pentru a putea efectua aceste plati executivul avea nevoie si venituri suplimentare. Aproximativ o treime din veniturile suplimentare fata de 2012 bugetate pentru 2013 este reprezentata de noile taxe tip “Robin Hood”.

Taxele Robin Hood: o treime din veniturile suplimentare, 

Potrivit guvernantilor, suprataxarea exploatatorilor de gaze va aduce direct circa 273 de milioane lei, dar totalul impozitelor suplimentare colectate de la aceste companii se va ridica la 641 de milioane lei, daca sunt calculate şi TVA şi impozitul pe profit suplimentar, rezultat din majorarea preturilor, dupa liberalizare. Satul va suprataxa cu 60% companiile care deruleaza activitati de extractie şi vanzare a gazelor naturale din Romania, inclusiv din perimetrele din Marea Neagra, taxa aplicata la veniturile suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sector. De asemenea, taxa pe monopol (transport şi distributie energie şi gaze) va aduce, potrivit calculelor MFP, venituri suplimentare de 257 milioane lei, in timp ce taxa speciala de exploatare a resurselor naturale altele decat gazele, de 0,5%, va avea un impact pozitiv de 106,9 milioane lei. Desi a invocat in repetate randuri necesitatea protejarii populatiei in urma majorarii preturilor ca urmare a liberalizarii pietelor, in realitate sumele obtinute prin suprataxarea acestui sector sunt de 8 ori mai ridicate decat necesarul subventionarii majorarilor de preturi la nivelul consumatorilor casnici.

Taxa de monopol, micsorata la presiunea pietei

Modul in care a adoptat aceste masuri au trezit o reactie virulenta din partea actorilor de pe piete. In cazul taxei de monopol aplicata distribuitorilor, aceasta a avut si succes. Astfel, taxa calculata in cazul cantitatii transportate catre sistemele de distributie a fost redusa de la 0,45 lei/Mwh, in varianta iniţiala, la doar 0,1 lei/Mwh, iar cea stabilita in cazul cantitatii distribuite a fost diminuata de la 1,25 lei/Mwh la 0,75 lei/Mwh. in acelaşi timp, taxa calculata in cazul cantitatii transportate numai prin sistemul de transport a fost scazuta de la 1,7 lei/Mwh la 0,85 lei/Mwh. Guvernul a decis totodata ca aceasta taxa, tratata drept un impozit pe "monopolul natural", sa fie perceputa tuturor operatorilor licentiati din domeniu, fara sa-i mai excepteze pe operatorii de distributie care presteaza pentru mai putin de 100.000 clienti, aşa cum intentiona initial.

A gresit executivul calculele?

In ceea ce priveste taxa speciala pentru exploatarea resurselor naturale, altele decat gazele naturale, instituita pe urmatorii doi ani, situatia a fost contrara. Ea se va aplica nu numai veniturilor obtinute din actualele exploatari, ci si a celor viitoare. Iar impactul bugetar estimat de guvern este unul subevaluat, de doar 106 milioane de lei. In 2012, statul a incasat redevente in primele zece luni in valoare de 1,5 miliarde de lei. Iar noua taxa, in realitate o redeventa mascata, echivaleaza cu o majorare de 10% a redeventelor (in prezent cuprinse intre 3,5 si 13,5%), ceea ce ar aduce in plus la buget o suma aproape dubla decat cea estimata, in valoare de 180-200 de milioane de lei.

Statul risca un proces cu OMV Petrom

In plus, statul risca si un proces cu OMV Petrom, in urma adoptarii acestei taxe, care, in realitate, asa cum arata si formula de calcul, reprezinta o majorare de redevente mascata si reprezinta o incalcare a contractului de privatizare. Iar modul in care executivul a adoptat respectiva taxa, nu il ajuta deloc. Ea a fost introdusa in Monitorul Oficial de pe o zi pe alta, fara nicio consultare prealabila. Iar consultarea trebuia facuta, in cazul tuturor acestor taxe, mai ales cu cetatenii si nu numai cu industria. Pentru ca teoria economica spune ca orice majorare de taxe este suportata atat de producatori si distribuitori, cat si de consumatorul final. Iar partea care revine consumatorului final depinde de elasticitatea cererii. Daca cererea este elastica, partea care poate fi transferata in pret consumatorului este mai redusa. Din pacate pe piata energiei, cererea este mai degraba inelastica, ceea ce va face ca aproape intreaga majorare de impozitare sa fie transferata prin pret consumatorului final.

Statul sacrifica investitiile private

Ceea ce ingrijoreaza este insa nepasarea guvernantilor cu privire la efectele majorarilor de taxe anuntate. Deja, Fondul Proprietate a anuntat ca vanzarea pachetelor minoritare detinute inca de statul roman la companiile din domeniu va fi ingreunata,daca nu imposibila. De asemenea, vor fi descurajate investitiile in domeniu. Investitiile suplimentare de un miliard de euro pe an (care ar putea ajunge pana la 2 miliarde, suplimentar fata de investitiile curente) in productia interna ar avea efecte benefice, potrivit unuor calcule efectuate de OMV Petrom, nu numai asupra cresterii economice, dar si asupra deficitului de cont curent (care s-ar putea majora cu numai putin de un miliard de euro anual ca urmare a importurilor efectuate in absenta acestor investitii). O productie suplimentara de titei si gaze de 8 milioane tone echivalent petrol ar conduce in medie la crearea a 26.000 de locuri de munca suplimentare anual. O treime dintre acestea ar fi create direct de catre Petrom, o cincime de catre contractorii Petrom, iar jumatate vor fi create indirect in economie ca urmare a investitiilor realizate.

PIB-ul Romaniei ar fi si el majorat in medie cu 2,3 miliarde de euro, iar statul va castiga suplimentar taxe si impozite in valoare de 600 de milioane de euro pe an. Dintre acestea, majoritatea vor fi furnizate de TVA si contributii sociale, insa o treime va avea ca sursa redeventele suplimentare achitate. Iar la acest calcul a fost folosit actualul nivel al redeventelor. Majorarea acestuia nu ar duce neaparat si la majorarea veniturilor, pentru ca, in acest caz compania nu va va mai putea investi aceeasi suma in activitatea de productie.

In scenariul alternativ, al pastrarii actualului nivel de activitate, al neinvestirii suplimentare, Romania ar fi nevoita sa importe 5,5 milioane tone echivalent petrol de titei si gaze, in economie s-ar crea 50 de posturi suplimentare annual, impactul asupra PIB-ului ar fi zero, insa impactul asupra deficitului de cont curent va fi unul considerabil, de un miliard de euro anual, echivalentul unei cresteri de 0,7% din PIB.

Guvernul creeaza presiuni inflationiste

Insa cel mai important efect negativ al actualelor majorari de taxe va fi asupra simplului cetatean, al carui interes este invocat de guvern pentru a-si justifica raid-ului de tip Robin Hood efectuat. Prin majorarea impozitarii si transferarea veniturilor suplimentare inspre cheltuielile de personal si inspre finantarea majorarii pensiilor, executivul realizeaza o performanta unica. Reuseste sa creeze doua presiuni inflationiste concomitent, una pe parte de cerere si alta pe parte de oferta

Pe de o parte, pe partea de oferta, avem efectul liberalizarii pietei. in prezent, preţul gazelor din producţia interna, atat pentru consumatorii casnici, cat şi non-casnici este de 45,71 lei/MWh. Conform unei noi hotarari de guvern, va fi declansata ancepand cu 1 februarie majorarea preţurilor pentru consumatorii non-casnici. Astfel, de la 1 februarie, preţul gazelor din producţia interna livrat acestora se majoreaza la 49 lei/MWh, de la 1 aprilie – la 55,30 lei/MWh, de la 1 iulie – la 63,40 lei/MWh, iar de la 1 octombrie – la 68,30 lei/MWh. in 2012, consumatorii non-casnici vor plati cu aproape 50% mai mult pe gaze, in timp ce consumatorii casnici vor plati numai 9% suplimentar: de la 1 iulie preţul gazelor din producţia interna creşte la 48,50 lei/MWh, iar de la 1 octombrie – la 49,80 lei/MWh. Procesul va continua si in 2013: preţurile pentru consumatorii non-casnici cresc cu alte 74 de procente: la 72 lei/MWh de la 1 ianuarie 2014, la 89,40 lei/MWh de la 1 aprilie, la 109 lei/MWh de la 1 iulie şi la 119 lei/MWh de la 1 octombrie. Astfel, pana la sfarşitul anului viitor, preţul gazelor din producţia interna livrat firmelor va creşte cu 260%. Pentru populaţie, preţul gazelor din producţia interna va creşte anul viitor de 4 ori: la 50,60 lei/MWh de la 1 ianuarie 2014, la 51,80 de la 1 aprilie, la 53,30 lei/MWh de la 1 iulie şi la 54,60 lei/MWh de la 1 octombrie 2014. Astfel, preţul pentru consumatorii casnici se va majora in urmatorii doi ani cu 19,5%. La acestea se adauga si transferarea noilor taxe catre consumatori in celelalte domenii.

Cea mai buna solutie de compensare a acestor majorari ar fi fost investitiile private in domeniu, menite a micsora costurile companiilor. Guvernul insa prefera sa confiste prin impozitare aceste venituri si sa le transfere catre cheltuieli de personal si pensii, ceea ce va crea o presiune inflationista suplimentara pe partea de cerere. La prudenta de care a dat dovada in ultimul timp, BNR va prefera sa acopere efectele nefaste ale politicii fiscale, protejand deprecierea monedei nationale si incercand sa-si apere tinta de inflatie prin jonglerii reglementatorii si interventii pe piata, ceea ce va sugruma si mai mult creditarea sectorului privat. Sector privat din ce in ce mai putin numeros in urma majorarii salariului minim, si a noilor prevederi privind amortizarea, care vor inchide probabil o treime din IMM-urile autohtone.{oziogallery 680}

Tag Cloud