Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed08052020

Last updateTue, 05 May 2020 10am

Romana English
Back Home

22 items tagged "Economica.net"

Results 1 - 22 of 22

Giganții de stat, adevărați "campioni naționali" la pierderi

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 20 August 2013 10:46

newspaper 512Singurele obiective pozitive din acordurile semnate în ultimii ani cu Fondul Monetar Internațional (FMI) au fost și cele în care nu s-a înregistrat niciun progres: privatizarea "campionilor naționali" și, implicit, reducerea arieratelor acestora, în special prin internalizarea lor ulterioară, dacă prin îmbunătățirea performanțelor care să permită plata datoriilor nu se poate.

Cu toate că majoritatea companiilor de stat beneficiază de un statut special, sunt fie monopoluri de stat, fie se bucură de o poziție de furnizori de servicii obligatorii, acestea funcționează nu după logica economică, ci după cea politică. Menirea lor principală este cea de a aduce voturi sau de a răsplăti sponsorii electorali.

Așa se face că, potrivit Ziarului Financiar, cele mai mari 30 de companii de stat din România au avut anul trecut pierderi cumulate de aproape 150 de milioane de euro. Hidroelectrica a intrat în insolvență și a terminat anul cu o pierdere record de 114 milioane de euro după încă un an de secetă. Oltchim a intrat anul acesta în insolvență după ce a  încheiat anul 2012 cu un minus de 127,7 milioane de euro. De cealaltă parte a baricadei, sunt însă și companii care reușesc să facă profit. Cele care dețin o poziție privilegiată pe piață, ca urmare a statutului oferit prin legislație. Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, rămâne și cea mai profitabilă companie de stat cu un câștig net de 279 milioane de euro anul trecut. Cele mai mari 30 de companii controlate de stat au avut în 2012 o cifră de afaceri de circa 9 miliarde de euro, în scădere cu 7% față de 2011, și peste 194.000 de angajați.

Economica.net anunță că Gazprom Neft, prin subsidiara sârbă NIS, a descoperit petrol și gaze în perimetrul Jimbolia din vestul României în a doua etapă a unei sonde de teste, se arată într-un comunicat al companiei Zeta Petroleum, partener al NIS în această concesiune. NIS are o participație de 51% în acest perimetru, Zeta Petroleum deține 39%, iar Armax Gaz, 10%. În timpul testelor, producția maximă de țiței a fost echivalentă cu 24 de barili pe zi, iar cea de gaze a fost de 22.248 de metri cubi pe zi.

Agerpres susține că au fost descoperite bălți cu apă extrem de radioactivă în apropierea rezervoarelor de stocare a lichidului contaminat la centrala nucleară japoneză avariată de la Fukushima. Radioactivitatea măsurată la 50 de cm deasupra acestor bălți era de circa 100 milisieverți pe oră, un nivel foarte ridicat care îi împiedică pe lucrători să se apropie prea mult de ele, a precizat aceeași sursă. 

Mediafax anunță că exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor. Investitorul va plăti Guvernului o redevență de 6% din valoarea producției, statul având opțiunea de a solicita companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenței să se facă în natură, se arată într-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Coropration pentru începerea exploatării, document aflat încă în lucru.

Autostrada spre iad e pavată cu bune intenții: mașini second-hand mai scumpe decât cele noi - rezultatul politicilor naționaliste ale unui guvernul socialist

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 19 August 2013 10:18

newspaper 512Socialismul combinat cu naționalismul economic a condus întotdeauna la rezultate dezastruoase, în special pentru populație. Guvernele socialiste au, de obicei, cele mai bune intenții, numai că logica economică le dă planurile peste cap. Drept urmare, acestea identifică suspecții de serviciu, companiile străine și speculanții, și iau măsurile de rigoare.

Sunt introduse taxe vamale uriașe și sunt impozitate suplimentar profiturile "extraordinare" ale multinaționalelor sau importatorilor în vederea stimulării producției interne și creării de noi locuri de muncă. Este controlat cursul de schimb, pentru a "proteja" puterea de cumpărare a populației autohtone. În plus, sunt introduse din ce în ce mai multe măsuri punctuale și arbitrare, precum accizarea (sau taxarea suplimentară a unor comercianți) sau controlul prețurilor la diferite produse, afectate de "funcționarea defectuoasă" a "pieței libere".

Rezultatul acestor politici poate fi observat cel mai bine în Venezuela, unde consumatorii plătesc mai mult pentru a-şi cumpăra o maşină second-hand, decât pentru a-și achiziționa una nouă, deoarece cumpărătorii de automobile noi trebuie să aştepte ani de zile până la onorarea comenzilor. Potrivit Capital, care citează un reportaj al CNN, anul trecut s-au vândut 130.553 de maşini în Venezuela, comparativ cu 491.899 de unităţi în 2007. Cererea este de jumătate de milion de automobile. Deficitul sever de maşini din Venezuela a creat o situaţie care sfidează, la prima vedere, logica. Maşinile vechi au ajuns să fie mai scumpe decât cele noi. Clienţii cu bani cash sunt dispuşi să plătească mai mult pentru un automobil second-hand, decât pentru o maşină nouă pe care nu au de unde să o cumpere. Pentru a rezolva această situaţie, de fapt pentru a o agrava, preşedintele venezuelean Nicolás Maduro a aprobat o lege care prevede că maşinile vechi nu pot fi vândute la un preţ mai mare de 90% din valoarea aceleiaşi maşini noi. „Trebuie să punem capăt speculaţiei cu maşini care afectează populația. Nu putem permite ca un vehicul folosit să coste dublu, triplu sau de patru ori mai mult decât unul nou“, a anunţat preşedintele.   Liderii opoziţiei spun că guvernul nu este soluţia, ci problema. Politicile socialiste care au îndepărtat investitorii, alături de cursul de schimb care face aproape imposibilă achiziţia de maşini din străinătate, au condus atât producţia, cât şi importurile de maşini la blocaj, spun aceştia. 

Mediafax anunță că o companie din China, Hong Yuan Lan Xiang, a făcut o cerere pentru înregistrarea "Snowden" ca marcă a unei tehnologii destinată maşinilor electrice, despre care afirmă că este la fel de spectaculoasă precum secretele dezvăluite de agentul serviciilor americane de informaţii. Analiştii consideră improbabil ca solicitarea companiei să fie aprobată, întrucât numele ar putea fi considerat prea "politizat" de către guvernul chinez. Hong Yuan Lan Xiang nu este prima companie care încearcă să înregistreze marca "Snowden" în China. În 2010, un producător chinez de îmbrăcăminte a înregistrat numele "Snowden" în chineză, pentru produsele sale, a arătat publicaţia. Mai multe alte companii au înregistrat şi ele marca englezească "Snowden" pentru alte produse din China. Conform legislaţiei acestei ţări, o marcă poate fi utilizată de mai multe companii, pentru categorii diferite de produse.

Economica.net susține că Prospecţiuni, cel mai important activ al Grupului Tender, are contractată în totalitate activitatea pentru al doilea semestru al anului în curs cu lucrări de prospectare seismică  2D şi 3D pentru giganţi din petrol şi gaze. Astfel, potrivit raportului semestrial al Prospecţiuni, compania lucrează în această perioadă pentru Romgaz(3D Transilvania Centru, Transilvania Sud şi Muntenia, 2D Moldova şi Muntenia ), Petrom( 3D Cartojani şi Vata-Aluniş), Petrofac - companie americană ( 3D Bălteni şi Colibaşi), Aurelian(3D Brodina), Chevron, companie ce caută gaze de şist( 2D Dobrogea). În prima parte a anului a finalizat achiziţia de date seismice 2D şi 3D pentru clienţii Petrom(Giurgiu, Roeşti-Băbeni şi Roşiori) şi Romgaz(Moldova Sud). Potrivit unui director din Romgaz, compania are nevoie de datele seismice pentru a vedea exact care este potenţialul în hidrocarburi al zonelor vizate. Sursa nu a precizat dacă este în căutarea resurselor convenţionale de gaze sau a celor de şist menţionând doar că este vorba despre „hidrocarburi”. “Prospecţiuni ne face o ecografie a subsolului pentru a şti exact unde să săpăm sondele experimentale”, a precizat sursa.

Ziarul Financiar anunță intenția OMV Petrom-ExxonMobil de a direcționa cu prioritate către piața internă producția de gazele naturale extrase din Marea Neagră. Dar totul depinde de cerere, spune Mariana Gheorghe, CEO al companiei Pe­trom. „Discutăm deja cu Trans­gaz pentru a vedea care este capacitatea reţe­lei naţionale de transport pentru preluarea cantită­ţilor din Marea Neagră. Piaţa românească este cea mai apropiată, iar interesul nostru este să vindem pe cea mai apropiată piaţă, dar cine poate însă spune care va fi cererea în Ro­mânia în acel an?“, spune CEO-ul OMV Petrom.

Aceeași publicație, ZF , informează că producătorul de electrozi siderurgici Elsid SA din Titu, una dintre firmele care au fost obligate să renegocieze contractul direct de cumpărare a energiei de la Hidroelectrica după intrarea companiei de stat în insolvenţă, a început dezvoltarea unui parc eolian de 24 MW în judeţul Constanţa pe raza localităţii Corbu, la nord de Mamaia.

 

Dacă Petrom nu e, nimic nu e!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 14 August 2013 07:01

newspaper 512Prima pagină a publicațiilor economice de astăzi are evident ca principal subiect profitul record scos de Petrom în prima jumătate a anului. Și celelalte subiecte energetice par a fi în principal legate tot de Petrom, care și-a anunțat ieri rezultatele în cadrul unei conferințe de presă.

Ziarul Financiar, de exemplu, o citează pe Mariana Gheorghe, di­rec­torul ge­neral exe­cutiv al Petrom, care spune că una dintre cele mai mari realizări ale primei jumătăți de an a fost stabilizarea pro­ducției de hidrocarburi în România, 2013 având șanse să fie primul an de la privatizare în care s-ar putea înregistra creșterea cantităților extrase compa­rativ cu exercițiul anterior. „Cel mai important lucru în această primă ju­mătate de an a fost stabilizarea pro­ducției. Vreau măcar ca pentru pri­ma dată de la pri­vatizare să livrăm un baril în plus în 2013 față de anul trecut. Am reușit în primul semestru“, a spus Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom.

Economica.net titrează că Petrom așteaptă de la stat 20 de mil. de euro pentru poluarea terenurilor ce acum îi aparțin. Statul trebuie să ramburseze austriecilor de la Petrom 21 de milioane de euro pentru că a poluat terenurile de pe teritoriul fabricilor ce sunt acum în proprietatea companiei petroliere. Petrom a realizat, de la privatizare și până în prezent, lucrări de ecologizare a terenului de la active precum Doljchim, Petrobrazi și Arpechim de 95 de milioane de lei, bani pe care îi vrea înapoi de la statul român, potrivit contractului de privatizare. Astfel, compania petrolieră efectuează lucrările de curățire a terenului de substanțele ce îl poluează, apoi statul îi rambursează banii cheltuiți în acest scop, după verificarea acurateții datelor prezentat de companie. Factura de circa 21 de milioane de euro reprezintă lucrări efectuate în ultimii 8 ani pentru poluarea istorică, făcută de stat înaintea vânzării Petrom către OMV. „N-am văzut încă niciun ban”,  a precizat Mariana Gheorghe, director general Petrom.

Aceeași publicație electronică, Economica.net, anunță că Petrom se pregătește să scoată petrol de pe teritoriul unei țări vecine. Negocierile cu guvernul ucrainian pentru stabilirea cuantumului redevențelor pentru rezervele de țiței ce vor fi exploatate din perimetru Skifska din Marea Neagră se află aproape de final. Perimetrul din care Petrom deține 15% este cel mai mare dintre toate cele în care Petrom activează offshore. Un consorțiu de companii printre care se găsește și Petrom este aproape de a finaliza negocierile cu statul ucrainean pentru a prelua în concesiune un perimetru offshore din cadrul apelor teritoriale ale Ucrainei în vederea explorării și exploatării lui petroliere. Celelalte companii din consorțiu sunt ExxonMobil(lider de proiect), Shell și compania locală Nadra. Petrom deține 15% din acest consorțiu. „Negocierile cu Guvernul ucrainean sunt în derulare, iar ei sunt în măsură să dezvălui, dacă doresc, valoarea acorduluid e concesiune și redevențele. Trebuie să precizez, însă, că sistemul de redevențe din Ucraina presupune production sharing(împărțirea producției obținute -  n.r.) nu o taxă procentuală pe producție. Nicăieri în Europa nu se mai întîmplă așa ceva” a declarat Mariana Gheorghe, director general Petrom. Perimetrul Skifska este de apă adâncă, la circa 300 de kilometri distanță în larg de litoralul românesc și are o suprafață de aproape 15.000 de kilometru pătrați.

Capital remarcă o nouă modă în ceea ce privește companiile de asigurări la nivel global. Astfel, subsidiara de investiții a grupului Allianz, Allianz Capital Partners, a cumpărat recent două parcuri eoliene în Franța și unul în Germania. Aceste achiziții au adăugat o capacitate combinată de circa 100 Mw la portofoliul de energie regenerabilă deținut în prezent de Allianz. Un alt jucător important care și-a anuntat intenția de a investi în proiecte de energie regenerabilă este AXA, care are la dispoziție 10miliarde de euro pentru ferme eoliene, dar si pentru alte proiecte de infrastructura, aeroporturi, tuneluri sau chiar sisteme de canalizare. Motivul: Companiile producătoare de energie regenerabilă vor cheltui de circa trei ori mai mult pe asigurări până în 2020 (2,8 miliarde de dolari), în condițiile în care, în prezent, primele plătite se ridică la 850 milioane de dolari pe an, se arata într-un raport al Bloomberg New Energy Finance. Creșterea va fi determinată de proiectele tot mai complexe și mai riscante, precum fermele eoliene offshore. Conform BNEF, țări precum SUA, China, Germania sau Australia își vor crește capacitatea de producție de energie regenerabilă cu echivalentul a 2.000 miliarde de dolari până în 2030.

Ziarul Financiar semnalează că firma de prospectare geo­lo­gică Prospecțiuni București (PRSN), controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender, a raportat o pierdere de 10,5 mil. lei (2,4 mil. euro) în primul se­mestru din acest an, mai mare cu 71% față de perioada similară din 2012, pierdere pusă de companie pe seama modificării po­liticii contabile privind tratarea pro­vi­zioanelor. Afacerile companiei au urcat în schimb cu 29% în același interval și au ajuns la 133 mil. lei (30 mil. euro). Reprezentanții societății spun că schimbările de ordin contabil au urcat pierderile Prospecțiuni cu 8,65 mil. lei (2 mil. euro) și în lipsa acestora ar fi raportat un rezultat negativ de 1,9 mil. lei (0,43 mil. euro) în prima jumătate a anului. Valoarea provizioanelor socie­tății s-a majorat în ultimul an cu o sumă similară și se cifra la 30 iunie la 21,9 mil. lei (4,9 mil. euro).

Perla energiei termo românești, centrala Petrom de la Brazi, s-a defectat! Din fericire, se află în perioada de garanție

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 13 August 2013 06:37

newspaper 512Banii n-aduc fericirea, nici măcar în cazul OMV Petrom. Investiția de jumătate de miliard de euro a celei mai mari companii de petrol și gaze din regiune, centrala pe gaze de Brazi, care poate asigura 9% din consumul României, funcționează începând de joi doar la jumătatea capacității sale, din cauza unei defecțiuni la transformatorul electric al unei dintre cele două turbine. 

Potrivit Economica.net, repunerea în funcțiune se va face cel mai devreme peste două săptămâni. "Pentru că e în garanție, problema va trebui rezolvată de Toshiba, firma care a montat transformatorul. Va dura pe puțin două săptămâni”, a precizat Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Național, citat de Economica.

Pe lângă faptul că este cea mai mare investiție privată din România într-o centrală electrică, unitatea de la Brazi este și cea mai eficientă. Funcționează în cogenerare la un randament mediu de 70%, mult peste randamentele de 40% atinse în centralele de stat.

Până la momentul reparației, centrala funcționează doar cu celălalt grup de 400 de MW. Înainte de sincopa de joi, centrala funcționa la capacitate maximă, cu toți cei 800 de MW.

Ieri, ora 16.00, producția de energie pe bază de gaz reprezenta 15% din total – circa 1.000 de MW. Pe lângă cei 400 de MW de la Brazi, încă 400 producea temocentrala Iernut aparținând de Romgaz, precum și alte centrale mai mici. 

Din total producție energie, cel mai mult provenea din termocentralele pe cărbune – 35%, apoi nuclearul cu 20% și energia hidro cu 19,5%. Din energia „verde”, eolianul producea 500 de MW, solarul 140 iar biomasa 30 de MW

Ziarul Financiar susține că Dan Radu Rușanu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, este împotriva listării duale a Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat, și susține listarea producătorului de gaze doar pe bursa de la București. Declarațiile publice făcute de responsabilii de priva­tizări ai guvernului că listarea Romgaz ar trebui să se facă concomitent pe două burse, la București și la Londra sau Varșovia, pentru că piața românească este anemică și nu ar putea asigura succesul unei oferte de 600 de milioane de euro, cât vrea statul să strângă din vânzarea acțiunilor Rom­gaz, a stârnit revoltă în rândul comunității de pe piața de capital. ASF este instituția care își va da „ok“-ul pe prospectul de listare a Romgaz. „În discuțiile pe care le-am avut cu misiunea FMI în România am insistat ca listarea Romgaz să se facă exclusiv local. Am fost împotriva listării duale a Romgaz. Priva­tizarea companiilor de stat a fost agreată cu FMI și pentru a dezvolta piața de capital românească. Ar trebui să se țină cont de acest lucru“, a spus Rușanu, citat de ZF.

Aceeași publicație, Ziarul Financiar, prezintă povestea intrării în insolvență a uzinei Vulcan și perspectivele acesteia. În două luni de la preluarea administrării de către Euro Insol compania a livrat șase unități de pompare pentru Petrom și două către compania de stat Kuweit Oil și a ajuns la o încărcare a producției de 60 - 65%. Noua con­ducere speră ca în august să livreze încă 10 unități de pompare către Kuweit Oil și să ajungă la sfârșitul anului la un grad de încărcare de 90% și să elimine pierderile care afectează compania.

Vulcan a intrat în insolvență deși până acum două luni de zile era singura societate din Europa care producea unități de pompare pentru că România are tradiție în domeniul petrolier, iar al doilea război mondial s-a dus pe petrolul românesc, pe rafinăria Astra de la Ploiești. În zona Ploiești s-a dezvoltat astfel o întreagă industrie petrolieră care a ținut practic toată Europa în perioada interbelică și chiar postbelică foarte mulți ani. Vulcan are acreditarea din partea Institutului American al Petrolului care este greu de obținut, spun reprezentanții companiei.

Anul acesta, în urma unei investiții de 300 milioane de dolari, s-a mai deschis însă o unitate de producție similară la Ploiești de către americanii de la Lufkin după ce zeci de ani, din 1959, Vulcan a deținut monopolul pe aceste echipamente.

„Din păcate, industria românească nu a înțeles care sunt dinamicile acestei piețe globalizate și a trăit cu speranța că va putea supraviețui în acea mentalitate de a sta cu mâna întinsă la pomana statului, la ștergere de datorii, reeșalonări, cu scheme de personal supradimensionate, cu utilaje îmbătrânite. Concurentul nostru, pe de altă parte, Lufkin se bucură de o tehnologie de ultimă generație la Ploiești. Tehnologia învechită se traduce în costuri. Costurile Vulcan sunt cu 300% mai mari decât ale Lufkin“, spune Remus Borza, administratorul judiciar al companiei, citat de ZF.

Liberalizarea prețului la gaze îi arde la buzunar pe industriași… Urmează populația

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 12 August 2013 09:01

newspaper 512Politica de control a prețurilor la energie din ultimele două decenii va avea un efect negativ asupra procesului de liberalizare a prețurilor din domeniul energiei. Un proces început prea târziu, pe o piață cartelizată și supra-reglementată, ce va conduce la o majorare a prețurilor și nu la o ieftinire a acestora. Iar rezultatul este încă incert: își vor optimiza companiile din domeniu costurile, pentru ca, cel puțin pe termen lung, să beneficieze și consumatorii, sau se vor mulțumi cu veniturile suplimentare realizate și vor evita orice investiție în vederea creșterii performanței companiei și calității serviciilor furnizate? Răspunsul nu este unul simplu, în pofida faptului că deja, celelalte companii din economie contribuie la "liberalizare".

Potrivit Economica.net, gazul pentru fabrici costă deja cu circa 30% mai mult decât pentru populație. De la sfârșitul anului viitor, prețul gazului pentru industrie se va alinia la prețurile externe. Populația mai are un respiro până la finalul lui 2017. În plus, Industria se așteaptă la o mărire cu circa 30% a prețului la gazele pe care le primește, de la 260 de dolari e mia de metri cubi, cât este acum, la 360 de dolari, nivelul la care se vrea a se face convergența între prețul de intern și cel de import. Creșterea de 100 de dolari se va face până la sfârșitul anului viitor, potrivit calendarului de liberalizare convenit cu FMI, dar legea permite amânarea cu încă un an, până în 2015, a finalizării procedurilor de dereglementare, spune Nicolae Havrileț, președintele Agenției de Reglementare în Energie, citat de Economica. „Dacă la sfârșitul calendarului  se constată o diferență mare între prețul de intern și prețul de extern al gazului, se poate prelungi perioada de dereglementare până în decembrie 2015”, explică Havrileț.

Deja prețul plătit de industrie pentru gaze este mult mai mare decât cel plătit de populație. Socotind doar prețul de vânzare al gazelor, fără transport, taxe și accize, industria plătește 260 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce gospodăriile plătesc doar 160 de dolari. Nivelarea prețurilor de intern cu cele de extern ar trebui să se facă , potrivit lui Havrileț, „pe la 360-380 de dolari”, însă în intervale de timp diferite: industria, până cel mai târziu în 2015, consumatorii casnici , până în 2018. Președintele ANRE spune că scumpirea gazului îi va determina pe proprietarii fabricilor să investească în retehnologizare și echipamente mai eficiente energetic. „Nu poți cere să fii competitiv pe o piață doar pe baza unui preț scăzut al materiei prime. Trebuie să te retehnologizezi”, arată Havrileț.

Transgaz și Petrom nu au putut salva Bursa, mai titrează Economica.net. Profitul pe primul semnestru a scăzut la jumătate. Profitul net al Bursei de Valori București (BVB) pe primul semestru a scăzut aproape la jumătatea celui din perioada similară a anului trecut, la 4,24 milioane de lei „aproape de nivelul bugetat pentru anul 2013“, se spune în raportul companiei. Nu au fost de ajuns banii încasați din găzduirea tranzacțiilor ofertei publice de vânzare a acțiunilor Transgaz, de către stat, și a plasamentului privat, derulat de Fondul Proprietatea cu acțiuni ale OMV Petrom, astfel încât compania care administrează Bursa de Valori București (BVB) să repete profitul din prima jumătatea a anului trecut.

Ziarul Financiar anunță că Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din țară, a ajuns în primul semestru al anului la un profit net de 771,4 milioane de lei, cu 38% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut, dar afacerile companiei de stat au continuat să scadă pe fondul unui consum slab. „Realizarea unui profit net mai mare decât cel înregistrat în primul semestru din 2012 este generată de reducerea cheltuielilor cu amortizarea, reducerea cheltuielilor de operare și reducerea achizițiilor la gaze de import“, explică reprezentanții companiei evoluția profitului. De cealaltă parte, afacerile Romgaz au continuat să scadă, evoluție înregistrată și în primul trimestru din 2013. Astfel, compania a ajuns la un business de 1,9 miliarde de lei (432 de milioane de euro), cu 13,4% mai mic față de afacerile de aproape 2,2 miliarde de lei (500,6 milioane de euro) din primele șase luni ale anului trecut.

HotNews publică un interviu cu ministrul finanțelor Daniel Chițoiu, potrivit căruia, actualele redevențe, cuprinse în prezent între 3,5% și 13,5% din producție în funcție de tipul zăcămintelor de hidrocarburi, vor fi majorate în scopul obținerii de venituri suplimentare la buget, însă nu va fi ignorat nici necesarul de investiții din domeniu, în momentul luării deciziei. "Vrem să colectam din redevențe mai mult decât încasăm acum pentru că suntem în situația de a colecta cel mai puțin din UE la acest capitol. În același timp, nu vrem să punem un nivel prea ridicat al redevențelor care i-ar împiedica pe operatorii economici să se dezvolte sau să investească. Discutăm cu operatorii de pe fiecare  domeniu urmând să stabilim un nivel optim, în care sa fie avantajat și Statul dar și operatorii economici. Până la finele anului o să adoptăm nouă legislație privind redeventele", a declarat ministrul Finanțelor, Daniel Chitoiu, în interviul acordat HotNews.

Cluburile falimentează, foștii fotbaliști prosperă din afacerile cu energie regenerabilă

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 08 August 2013 07:36

newspaper 512Dacă în România, cluburile de fotbal mai nou falimentează, sportul rege fiind la rândul său lovit de moda insolvenței, unii foști fotbaliști prosperă. În timp ce "investitorii" din fotbal, precum Copos trag țeapă creditorilor, jucătorilor și suporterilor, fotbaliștii, după ce pun ghetele-n cui își încearcă norocul în antreprenoriat.

Unii cu mai puțin succes, precum e cazul lui Gheorghe Hagi, care a decis să-și piardă banii tot în fotbal, finanțând Viitorul Constanța (club salvat între timp de primăria Voluntari și de primăria Chianja), alți cu mai mult succes, precum Gică Popescu. Acesta a intuit de unde vin banii și a investit mai nou în domeniul energiei eoliene în parteneriat Joan Laporta, fost președinte al clubului de fotbal Barcelona.

Potrivit Capital, Popescu are deja un un parc eolian, din 2009, în Tulcea, întins pe 500 de hectare și „presărat“ cu 50 de turbine ce produc fiecare 5MW. Și pentru că energia verde este noul El Dorado al afacerilor, Gică Popescu și-a dorit să se extindă. Are terenuri în sud-estul țării, o zonă cu foarte mare potențial pentru turbinele eoliene și va construi și acolo un proiect similar celui de la Tulcea. „În toamnă, demarez și proiectele pe care le mai am în energie“, spune fotbalistul.

Agerpres anunță că liberalizarea prețului gazelor pentru industrie va fi amânată cu un an, până la 31 decembrie 2015. "Măsura este în acord cu Legea 123 (Legea 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale - n.r.), care prevede că liberalizarea pentru noncasnici se va face până în 2014, cu posibilitate de prelungire dacă există diferențe semnificative între prețul gazelor de import și cele de producție internă. Aceasta pentru a nu avea salturi nesustenabile de preț la finalul perioadei. S-a pus problema: dacă la 1 octombrie 2014 se constată că diferența este prea mare? Așa că am căzut de acord să continuăm să mergem pe tabelele existente, dar să precizăm că liberalizarea poate fi făcută până la 31 decembrie 2015", a afirmat Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Ziarul Financiar susține că noile taxe aplicate de la 1 februarie asupra companiilor care activează în transportul și distribuția de energie electrică și de gaze naturale, precum și asupra producătorilor de gaze care au de beneficiat din liberalizarea prețurilor au adus până la finalul lunii iunie sume suplimentare la bugetul de stat de circa 28 de milioane de euro.

Economica.net prezintă un nou proiect realizat parțial cu fonduri europene. Potrivit portalului, care citează Mediafax, peste 100 de milioane de lei vor fi investiți într-o stație de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice care va fi amplasată pe locul unui fost batal ce a aparținut fostului combinat chimic de la Valea Călugărească (Prahova), lăsat în ruină de peste 15 ani. Miercuri, în comuna Valea Călugărească din județul Prahova a fost semnat contractul pentru proiectul "Construire stație de producere a energiei electrice bazată pe energie solară cu panouri fotovoltaice", proiect accesat de firma italiană Vir Company și finanțat parțial cu fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial "Creșterea competitivității economice" (POS CCE) 2007-2013. Proiectul prevede construirea, pe locul unui fost batal de fosfogips care a aparținut combinatului chimic de la Valea Călugărească, a unei stații de producere a energiei electrice pe bază de panouri fotovoltaice, cu o putere de 5,38MW, conform datelor furnizate de Consiliul Județean Prahova.

OMV Petrom simte presiunea guvernului de a încasa mai mulți bani, dar o înțelege

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 06 August 2013 22:10

newspaper 512CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, recunoaște într-un interviu acordat Capital că simte presiunea guvernului de a încasa mai mulți bani la buget. Din păcate, nu este singura. Noile majorări ale bazei de impozitare promise Fondului Monetar Internațional (FMI) se traduc în creșterea presiunii fiscale asupra tuturor contribuabililor, fie că este vorba de introducerea obligatorie a plății contribuțiilor sociale de sănătate la chirii sau de introducerea CAS și CASS pentru soțiile și copiii majori aflați în intreținerea angajaților cu venituri "mari", măsură negată vehement de guvern, deși ea este cuprinsă în scrisoarea de intenție convenită cu Fondul.

Spre deosebire de majoritatea populației, doamna Gheorghe este mai înțelegătoare cu guvernul, susținând că "trebuie găsit echilibru între nevoia statului pentru redevențe mai mari, nevoia investitorilor de a avea cash-flow ca să continue să investească și nevoile consumatorilor să aibă acces la un produs suportabil și sustenabil".

CEO-ul OMV Petrom a ținut să lămurească și o altă afirmație, devenită un lait-motiv în discursul public românesc, potrivit căreia Petrom ar trebui să plătească redevențe la nivelul UE. "E foarte greu să spui că este nivelul UE. La concesiuni există redevențe procentuale aplicate la venituri, la profit sau o combinație între cele două. Mai mult, unele procente sunt variabile, altele sunt fixe. Cele variabile diferă în funcție de volume sau de preț. Libertatea și combinațiile în Europa sunt mari. Mai există o dimensiune, pentru că în plus față de procentul de redevență sunt excepțiile - deduceri pentru off-shore, pentru zăcăminte mature, pentru adâncimi, deduceri pentru volum. Nu poți să spui că este un nivel mediu european.", a declarat CEO-ul OMV Petrom celor de la Capital. 

Celor care acuză "vânzarea resurselor către străini", Mariana Gheorghe le răspunde, potrivit Capital, că "nu are nicio relevanță că 50% din Petrom este OMV, poate chiar ne ajută, pentru că 85-90% din profiturile noastre operaționale le-am reinvestit, deci ca să creezi acest impact economic - locuri de muncă, PIB, partea de taxe și know-how - trebuie să ai resurse. Cred că toate aceste cifre vorbesc de la sine care este avantajul că facem producție și că avem Petrom-ul în România".

Economica.net prezintă o altă negarea a promisiunilor făcute în fața FMI în scrisoarea de intenție de către un oficial guvernamental. Astfel, informațiile privind amânarea listării la Bursă a companiilor naționale Nuclearelectrica și Romgaz au fost infirmate public de Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget. Anterior media preluase știrea despre un nou calendar convenit cu FMI, care ar prevedea amânarea pentru toamna lui 2014.

Potrivit Ziarului Financiar, surse guvernamentale susțin că listarea duală a Romgaz și oferta Nuclearelectrica vor avea loc în toamna aceasta, așa cum fusese programat. Aceleași surse spun că la Romgaz s-a convenit pentru o listare duală, pe bursa de la București și pe o altă piață din Europa, idee contestată vehement de comunitatea locală a pieței de capital.

Francezii se regenerează în România, în timp ce kazahii amenință cu investiții

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 05 August 2013 11:24

newspaper 512Chiar dacă se plâng de modificarea legislației cu privire la sprijinirea producției de energie regenerabilă, companiile care activează pe această piață în România par a fi dispuse să își continue dezvoltarea. Ultimul exemplu, GDF Suez, care deși își lichidează la nivel global business-uri  "verzi" de aproximativ 600 de milioane de euro, în România face majorare de capital.

Ziarul Financiar susține că GDF SUEZ Energy România, parte a gru­pului franco-belgian GDF SUEZ, a majorat cu 150 milioa­ne de lei (34 milioane de euro), la 154 milioane de lei, capitalul social al dezvoltatorului de parcuri eoliene Alizeu Eolian din Buzău, pe care l-a cumpărat anul trecut.

Agerpres prezintă un interviu cu însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România, Talgat Kaliyev, care afirmă că "poziția geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-și extinde și consolida pozițiile pe piața energetică europeană. Rompetrol, parte a companiei naționale KazMunaiGas, deține deja o cotă semnificativă pe piețele energetice din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia și Franța, datorită faptului că principalele sale instalații de producție, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate în Năvodari, pe teritoriul românesc. Propunerea făcută de guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă și profitabilă propunere".  

Economica.net traduce mesajul oficialului kazah: Dacă se rezolvă „subiectul Rompetrol“, Kazahstanul va crește investițiile în România, bazându-se pe afirmațiile acestuia potrivit cărora, deși subiectul "creanței" Rompetrol "este un subiect pur comercial definit de cererile pieței", "odată rezolvat, va fi deschisă poarta pentru noi investiții. Este o așa-numită situație de win-win. Nimeni nu pierde, toți câștigă".

Aceeași agenție de presă, Agerpres anunță că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încheiat un act adițional la acordul cu OMV Petrom și ExxonMobil pentru perimetrul Neptun din Marea Neagră, pentru ca lucrările de explorare să fie urgentate, a declarat Gheorghe Duțu, președintele ANRM. 'Guvernul a aprobat acest act adițional în ultima ședință (din 30 iulie - n.r.). Actul adițional a fost încheiat la solicitarea celor de la Petrom', a spus Duțu. 

Dacă Exxon vrea să urgenteze investițiile, potrivit Mediafax, Chevron, a doua mare companie energetică la nivel mondial după capitalizarea de piață, a înregistrat un declin de 26% al profitului net în trimestrul doi, cel mai amplu din ultimii patru ani, la 5,37 miliarde dolari, și a ratat așteptările analiștilor din cauza scăderii prețurilor și producției, așa cum scria Energy Report încă de săptămâna trecută.

Tot Mediafax anunță că fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru a fost reținut, astăzi, de procurorii constănțeni, alături de mai multe persoane, fiind suspectat de furt de produse petroliere, evaziune fiscală și spălare de bani, potrivit unor surse judiciare. Gabriel Bivolaru și celelalte persoane suspectate în acest caz au fost prinși de polițiștii din Constanța în noaptea de dumincă spre luni, în urma unui flagrant, pentru oprirea lor oamenii legii trăgând mai multe focuri de armă, au spus sursele citate.

Noile redevențe din petrol și gaze, la dispoziția comunităților locale?!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 01 August 2013 11:43

newspaper 512Noul sistem de redevențe care urmează a fi stabilit începând cu 2014 ar putea introduce două premiere în România: împărțirea producției, fie a producției fizice de hidrocarburi, fie a echivalentului monetar al acesteia, și colectarea unei părți din redevență direct de către comunitățile locale. Cel puțin așa susține Economica.net.

Ideea nu este rea și, în absența unei revizuiri fundamentale a drepturilor de proprietate asupra resurselor, în sensul acordării acestor drepturi (dar și a responsabilităților) fiecărui proprietar privat care deține suprafața sau care a investit în exploatare, reprezintă o "second-best solution". Până la urmă, cei care ar trebui să decidă asupra exploatării sau nu a resurselor, dar și să beneficieze de urma lor, sunt cei care supuși direct riscurilor.

Noul sistem va mări, în medie, nivelul procentual al redevenţelor pe care statul român le percepe companiilor ce exploatează zăcăminte de petrol şi gaz „chiar şi cu 40-50%”, susțin sursele citate de Economica.net. Noul sistem de redevenţe va impozita diferenţiat companiile pe categoriile de zăcământ şi volumul de investiții necesar pentru exploatarea lui. În prezent, redevenţele se situează în intervalul 3,5 şi 13,5%, criteriul de diferenţiere fiind cantitatea de petrol şi gaze extrasă trimestrial. Spre exemplu, Petrom plăteşte o redevenţă de 13,5% pentru zăcămintele cu o producţie trimestrială mai mare de 100.000 de tone şi de doar 3,5% pentru zăcămintele de sub 1.000 de tone producţie trimestrială. La gaze, există acelaşi interval al redevenţelor 3,5-13,5%.

Aceeași publicație electronică, Economica.net susține că în primele șase luni ale anului au intrat în România peste 1,9 miliarde de lei au intrat de la 10 companii cu capital străin care au la noi filiale sau societăţi de sine stătătoare, potrivit unei analize realizată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Partea leului a revenit companiilor din domeniul energetic, în special cele care activează în cel al energiei regenerabile. 500 de milioane de lei, au venit în urma unor majorări de capital făcute în perioada analizată  de Enel Green Power România, compania Grupului italian Enel dedicată dezvoltării și administrării energiei provenite din surse regenerabile. De altfel, în luna iulie, EGP a finalizat investiţiile în primele centrale fotovoltaice ale companiei în România, conectându-se  la rețea.Cele două centrale, Berceni 1 și Berceni 2, sunt localizate în județul Prahova, având o capacitate instalată totală de circa 19 MW. Unitățile vor putea genera circa 29 milioane kWh pe an. Enel Green Power are în România o capacitate instalată de 498 MW în energie eoliană. Tot pentru investiţii în energie verde au venit alţi 246 de milioane de lei de la spaniolii  Iberdrola Renovables, prin  Eolica Dobrogea One, companie care a dezvoltat mai multe parcuri eoliene în zona Dobrogea. Cel mai recent proiect este cel de la Mihai Viteazu, cu o putere instalată de 80 MW şi care este funcţională de la începtul anului trecut. De asemenea, italienii au mai finanţat şi filiala Iberdrola Renewables România cu 180 de milioane de lei. Petrofac Solutions este reprezentanţa din România a unuia dintre cei mai mari furnizori de servicii petrolifere din lume şi a primit în prima  parte a acestui an de la compania mamă 175,5 milioane de lei.

Mediafax anunță că Rompetrol, controlat de KazMunaiGas din Kazahstan, a deschis în acest an 12 benzinării în Republica Moldova şi Bulgaria, ajungând la 114 puncte de alimentare în cele două state, şi intenţionează ca până la sfârşitul anului să mai deschidă şase unităţi. Ca urmare a extinderii reţelei de benzinării, în primele şase vânzările de combustibili în Republica Moldova au crescut cu 21,7%, până la 23.000 de tone. În Bulgaria creşterea a fost de 5%, până la 37.500 de tone.

Potrivit aceluiași Mediafax, Hidroelectrica a acţionat în instanţă traderii de energie Alpiq Romindustries şi Energy Holding, cărora le cere "câteva sute de milioane de lei", reprezentând prejudicii cauzate de contractele bilaterale, a declarat preşedintele Consiliului de Supraveghere al companiei, Remus Borza. "Le cerem sute de milioane de lei la fiecare. I-am dat în judecat înainte de 27 iunie", a afirmat Borza. Borza deţine firma Euro Insol, administratorul judiciar al Hidrolectrica până în luna iunie, când compania a ieşit din insolvenţă. Borza a arătat că prejudiciile sunt reprezentate de diferenţa dintre preţul mic la care Hidroelectrica a vândut energia prin contractele bilaterale şi preţul pieţei, mai mare cu cel puţin 50%.

Ziarul Financiar informează că cele mai mari zece contracte atribuite de Romgaz în primul semestru din 2013 au o valoare de peste 556 de milioane de lei (126 mil. euro), de aproape trei ori mai mare decât valoarea primelor zece contracte atribuite în tot anul trecut. Şi acum, la fel ca şi anul trecut, marele câştigător a fost Prospec­ţiuni, companie controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender.

Investiți, investiți, investiți… în industria de servicii petroliere

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 31 July 2013 09:37

newspaper 512Rectificarea bugetară și noile modificări aduse Codului Fiscal ocupă prima pagină a presei economice, care n-a mai avut timp să ser ocupe și de alte subiecte. Noroc cu Economica.net, care a publicat un articol în care prezintă investițiile realizate de industria de servicii petroliere în România.

Când se vorbește de investițiile în domeniul energetic sunt prezentate de obicei cele ale marilor roducători sau ale marilor distribuitpri de astfel de servicii. OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din țară și, practic, cel mai mare beneficiar al lucrărilor de explorare și producție, a investit, în cei șapte ani de la privatizare, 5,5 miliarde de euro pentru activități de explorare și producție. Suma reprezintă 65% din totalul investițiilor Petrom și este rezultatul politicii companiei de a se axa pe acest segment.

Ca urmare a creșterii activității în domeniu, însă, investițiile din România ale marilor jucători din industria de servicii petroliere s-au ridicat la peste 500 de milioane de euro în ultimii 10 ani. Printre aceștia se numără compania americană Lufkin Industries, care a investit 140 de milioane în unitatea sa de producție de lângă Ploiești, texanii de la Cameron, cu investiții de 80 de milioane de dolari în construcția unei fabrici la Ploiești. Producătorul siderurgic italian Tenaris, care a cumpărat chiar de la Cameron fabrica Steron Câmpina și mai deține o fabrică de țevi în Zalău, o oțelarie în Călărași și un centru de servicii la Ploiești, a anunțat investiții de 150 de milioane de dolari în anii 2011-2013. Wheaterford a cumpărat încă din 2008 firma românească Atlas GIP, specializată în servicii petroliere și de foraj. Anterior, americanii cumpăraseră chiar de la Petrom o altă firmă din zonă, BOSS (Baza de Operațiuni Speciale la Sonde ) Câmpina. Grupul Schlumberger, cel mai mare furnizor global de servicii pentru industria de petrol și gaze, a ales tot Ploieștiul pentru dezvoltarea unei baze de clasă mondială, cu o suprafață de 55.000 metri pătrați deservită de 370 de angajați, care a devenit un centru operațional pentru toate piețele est-europene. În primăvara anului trecut, furnizorul american de produse și servicii petroliere Halliburton a închiriat o suprafață de 7.700 de metri pătrați în parcul industrial Ploiești West Park, unde a anunțat construirea unei baze, ca primă fază a unui plan de investiții mai amplu al companiei în complexul industrial.

De altfel, potrivit Mediafax, care-l citează pe secretarul Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, Mihai-Aurel Donțu, delegația FMI a "atras atenția" parlamentarilor români membri ai Comisiilor de Buget-Finanțe din cele două Camere cu privire la investițiile în energie, arătând că acestea sunt necesare și trebuie continuate.

Adevărul anunță că cel mai mare producător termo de electricitate din țară, Complexul Energetic Oltenia a înregistrat în primul semestru al anului în curs o cifră de afaceri de 1,22 miliarde de lei și un profit brut de 110 milioane de lei. Producția de energie electrică a companiei a fost în acest interval de 5 TWh, respectiv de 433.000 gigacalorii de agent termic.

Ziarul Financiar anticipează vremuri mai bune pentru ingineri. Angajații din zona de inginerie, care sunt specializați pe un anumit domeniu, precum și cei din departamentele financiare ale companiilor, vor fi și în viitor printre cei mai bine plătiți din economie, a spus Miriana Matei, directorul de resurse umane al furnizorului de echipamente și servicii pentru industria energetică Schneider Electric.

Turiștii români, răsfățații presei economice: cât costă benzina și motorina în UE?

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 29 July 2013 09:54

newspaper 512

Turiștii români au fost răsfățații site-urilor economice în acest weekend. După ce, joi, Energy Report remarca faptul că turiștii români, în special cei cu mașini pe benzină, cu un ochi râd cu altul plâng, plătind cea mai ieftină benzină din UE în Bulgaria și una dintre cele mai scumpe în Grecia, Economica.net a reluat tema duminică, sub titlul "Vacanță cu maşina? De unde să alimentezi ca să faci economii".

Economica prezintă prețurile publicate de CE pe 15 iulie, prețuri depășite deja ca urmare a evoluției prețului internațional al țițeiului, dar și a cursurilor de schimb. România nu mai este statul cu cea mai ieftină benzină din UE, ea fiind detronată de Bulgaria. De pe 15 iulie pe 22 iulie, benzina s-a scumpit în România cu 2 eurocenți pe litru, de la 1,294 la 1,314 euro pe litru, în timp ce în Bulgaria cu doar un eurocent, de la 1,3 la 1,31 euro pe litru. În general, față de prețurile prezentate de Economica, combustibilii din întreaga Uniune Europeană s-au scumpit în medie cu 1,8 eurocenți pe litru. Cu alte cuvinte, pentru o vacanță în care are un turist român are de gând să parcurgă 2.000 de km, el trebuie să adauge la buget 3-5 euro în plus față de costurile de pe 15 iulie, prezentate de Economica.

Pretul benzinei si motorinei in statele UE (Oil Bulletin - 22 iulie)

Screen Shot 2013-07-25 at 9.07.25 AM

Și Capital are sfaturi pentru turiști. De ceva vreme mulți șoferi care au parcurs șoselele franceze se plâng de mulțimea camerelor de control al traficului, multe dintre ele „asezonate” și cu câte un radar care poate reduce simțitor bugetul alocat concediului. În unele cazuri, nu multe ce-i drept, zonele supravegheate de aparate de detecție a vitezei nici măcar nu sunt semnalizate astfel încât te poți trezi amendat fără ca măcar să ști unde ai greșit. În ultima perioadă numărul de radare a crescut simțitor pe autostrăzile din Hexagon și, colac peste pupăză, a devenit ilegală și utilizarea aparatelor GPS dotate cu harta punctelor în care se află acestea, nemaivorbind de detectoare. O altă problemă pe care mulți o consideră minoră dar care poate aduce cu sine amenzi usturătoare este deținerea unei veste reflectorizante. În majoritatea statelor europene simpla existență a acesteia oriunde în mașină este suficientă. Mai puțin însă în țări precum Austria, Belgia, Olanda sau Spania. Aici nu e suficient să aveți vesta în portbagaj ci în habitaclu, astfel încât să o puteți pune rapid pe dvs. de câte ori ieșiți din mașină în zone cu vizibilitate scăzută. Capital vă recomandă să nu uitați acasă nici triunghiul reflectorizant, obligatoriu în Austria, Belgia, Italia, Elveția sau Spania și nici trusa medicală pe care mulți polițiști austrieci o caută cu obstinație.

Ziarul Financiar susține că piața produsele non-oil comercializate în cadrul benzinăriilor a fost anul trecut de peste 600 milioane de euroCele aproape 2.000 de benzinării care funcționează în România pot fi consi­derate cea mai extinsă rețea de retail, ale cărei vânzări sunt comparabile cu cele bifate anul trecut de Real, spre exemplu, jucător cu 24 de hipermarketuri şi afaceri de 650 mil. euro.

Mediafax informează că Uniunea Europeană şi producătorii de panouri solare din China au ajuns la un acord în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru încheierea disputei vizând prețurile de dumping la care companiile chineze exportă în țările europene. Camera de comerț a Chinei responsabilă de exporturile de panouri solare, care a condus negocierile din partea părții chineze, a acceptat ca panourile solare să fie exportate în UE la prețul minim de 56 de eurocenți pe watt, a spus un diplomat european. Tarifele negociate se aplică panourilor solare, dar şi componentelor folosite pentru producția acestora. Prețul minim nu este obligatoriu pentru companiile chineze, dar cele care nu respectă înțelegerea vor fi afectate de tarifele antidumping anunțate deja de Comisia Europeană. Deşi în prezent acestea se situează la 11,8%, de pe 6 august vor urca la 47,6%. {jathumbnailoff}

Pro sau contra exploatării gazelor de șist? Naționalist-economiștii vs. naționalist-ecologiștii

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 23 July 2013 12:41

newspaper 512Gazele de șist s-au transformat în ultimii doi ani într-un subiect extrem de fierbinte pe agenda publică din România. Indiferent de gradul de cunoștințe în legătură cu procedura fracturării hidraulice, fiecare român are o opinie pe această temă. În general, categoricele puncte de vedere ale adepților sau opozanților exploatării gazelor de șist în România n-au nimic de-a face cu subiectul în sine. Se pot identifica două grupări: naționalist-economiștii, cei ce vor ca România să devină cu orice preț independentă energetic față de Rusia și care speră că zăcămintele de gaze de șist vor transforma spațiul carpato-danubiano-pontic într-un hub energetic și cei care au preocupări naționalist-ecologice, pentru care orice companie străină vine în România cu două scopuri, să ne fure resursele și să ne polueze spațiul mioritic.

Reprezentant de seamă al celei de-a doua mișcări, Ziarul Financiar anunță că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va cheltui în perioada iulie-noiembrie 122.310 de euro, din care 50% reprezintă bani europeni, pentru o campanie de informare privind gazele de şist, domeniu aflat încă la început în România, dar care a aprins dezbateri încinse mai ales din cauza efectelor de mediu pe care acest tip de exploatări le generează. ZF amintește că, la finalul lunii februarie, peste 8.000 de persoane din mai multe judeţe ale ţării, între care preoţi, dar şi oameni politici, au protestat, la Bârlad, împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist, mitingul încheindu-se cu un marş pe străzile municipiului. Posibilitatea începerii explorărilor de gaze de şist a încins spiritele chiar şi peste graniţă, bulgarii opunându-se lucrărilor care ar urma să fie demarate şi în Dobrogea.

HotNews încearcă să fie neutru și precizează locurile în care va fi desfășurată campania, în principal în zonele în care sunt concesionate perimetre cu potenţial de resurse neconvenţionale – Bârlad şi Dobrogea. Pentru campanie, ANRM a lansat si un portal: www.infogazedesist.eu. "Securitatea energetică, prin diversificarea surselor de aprovizionare, reprezintă una din preocupările majore ale statelor membre UE. Acest lucru a fost subliniat în nenumărate rânduri de reprezentanţii Comisiei Europene, fiind o problemă care are un impact major asupra economiei europene. Gazele de şist reprezintă o potenţială resursă alternativă care este luată în calcul ca opţiune în mai multe state membre", a declarat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.

Economica.net pare a se situa clar de partea primei tabere și publică un document al ANRM, care explică "modul în care se face exploatarea gazelor de şist", cu lucrările specifice fiecărei etape. Fracturarea hidraulică a fost descoperită în 1948 şi folosită, pentru prima dată, un an mai târziu, la vremea respectivă existenţa gazelor neconvenţionale nefiind pusă în evidenţă. Procesul a căpătat rapid popularitate datorită ratei mari de succes şi a fost aplicată în câţiva ani la mii de sonde pe an. Fracturarea hidraulică constă în exercitarea unei presiuni hidraulice mari, prin intermediul unui fluid de fisurare, asupra unui strat productiv – pentru a determina iniţierea de fisuri noi, sau extinderea fisurilor existente în rocă, prin care gazele sau ţiţeiul să aflueze mai activ către gaura de sondă. Principalele avantaje ale acestei metode sunt creşterea importantă a productivităţii sondelor cu debite mici de la 30% - 600%, înlăturarea colmatării găurilor de sondă şi mărirea afluxului de ţiţei în sondă, prelungirea perioadei de erupţie, reducerea formării de poduri de nisip de sondă, prevenirea inundării premature a sondelor cu apă de sinclinal și reducerea timpului de pregătire a sondelor de injecţie acolo unde se aplică recuperarea secundară prin menţinerea presiunilor de strat. În România această metodă se foloseşte de aproximativ 40 de ani în exploatarea zăcămintelor aflate în faza finală de viaţă(40-60% din zăcămintele existente se află în faza finală de exploatare )

Ziarul Financiar susține că cele mai mari zece companii private de comerţ cu energie electrică au înregistrat anul trecut afaceri de 1,46 miliarde de euro, în creştere cu aproape 8% comparativ cu 2011, majoritatea companiilor reuşind să-şi majoreze businessul într-unul dintre cei mai complicaţi ani pentru piaţa de profil. În 2012 seceta care afectase producţia hidro cu un an înainte a continuat, Hidroelectrica fiind obligată să intre din nou în forţă majoră, ceea ce pentru cumpărătorii de energie ieftină era o veste cât se poate de proastă. Dar nu aceasta a fost cireaşa de pe tort anul trecut, ci intrarea în insolvenţă, pe 20 iunie, a companiei considerată a fi perla sistemului energetic local. La scurt timp după această decizie, care a răspândit o undă de şoc în întreaga economie, şase din cele zece contracte ale Hidroelectrica au fost denunţate, clienţi tradiţionali precum Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries sau Energy Financing Team fiind decuplaţi după ani de zile de la cea mai ieftină energie din România.

Fie pâinea cât de rea, tot mai bine bugetar în țara mea!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 22 July 2013 10:58

newspaper 512Decalajul dintre salariul bugetarilor sau al angajaților din companiile de stat și cele ale slujbașilor din sectorul privat din perioada 2005-2008 a fost principalul motiv pentru adâncirea deficitului bugetar, care a condus la semnarea a două acorduri cu Fondul Monetar Internațional, concretizate în adoptarea de măsuri de austeritate pentru întreaga populație a României.

Că istoria are tendința de a se repeta nu e o noutate, însă în România frecvența cu care guvernanții repetă greșelile din trecut este îngrijorătoare. Așa se face, că în numai un an de guvernare, alianța PSD-PNL a reușit să revină la prostul obicei de a se ghida numai după logica politică, ignorând-o pe cea economică

În general, guvernanții au tendința de a-și motiva repulsia pentru privatizare prin invocarea interesului național sau a celebrei formulări "nu ne vindem țara". În realitate, pentru politicienii aflați la putere, controlarea principalelor companii din domeniul energetic reprezintă o adevărată mină de aur, pot câștiga voturi prin menținerea unor prețuri reglementate sub nivelul pieței și își pot asigura susținerea financiară pentru viitoarele campanii prin acordarea unor contracte preferențiale sponsorilor politici. În plus, își pot răsplăti și rudele și prietenii pentru susținerea morală măcar din durele bătălii electorale. Așa se face că salariile în aceste companii pot ajunge la un nivel de neimaginat, nici măcar petru puternicele multinaționale care activează în economia românească.

Economica.net prezintă salariile incredibile din companiile de stat din energie. Acestea depășesc chiar și de 3 ori lefurile din firmele private din același domeniu. De exemplu, la Transelectrica câștigul mediu este de aproape 5.000 de lei, la Nuclearelectrica  este de 7.000 lei, iar la Hidroelectrica de 6.400 lei. Nu în ultimul rând, la Oltchim, salariul mediu ajunge la 4.000 de lei. Aceasta în contextul în care salariul mediu în firmele private similare sunt mult mai mici. La Arcelor Mittal se câștigă în medie 1.700 de lei, iar la Alro Slatina 3.300 de lei, potrivit bugetelor acestor companii.

Revista Capital anunță și ea că, într-un singur an, cheltuielile de personal din administrație au crescut cu 700 de milioane de euro. Cifra este nejustificată și neadaptată la tendințele globale, de înghețare completă a acestor costuri. Din fericire, probabil că i-a panicat suficient și pe guvernanți, care se zbat de o lună în declarații privind reducerea acestor cheltuieli, chiar dacă metodele găsite frizează absurdul. Între acestea, impunerea unui salariu minim diferențiat de la stat la privat și elaborarea unei noi legi a salarizării unitare, deși atât sindicatele, cât și mediul privat afirmă că actualele norme ar fi bune, doar că nu sunt aplicate.

Ziarul Financiar tratează aceeași temă, atrăgând atenția asupra cazului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Instituția înființată prin comasarea comisiilor de monitorizare a pieței de capital, a asigurărilor și pensiilor private, a aprobat noua organigramă cu 856 de angajați, potrivit unor surse din cadrul instituției.

Noua organigramă prevede cu 300 de angajați mai mulți decât angajații preluați de la fostele comisii de supraveghere, în condițiile în care rațiunea de înființare a ASF a fost tocmai reformarea supravegherii prin optimizarea costurilor și creș­terea eficienței. La înființare ASF a preluat circa 540 de angajați de la fostele comisii CNVM, CSSPP și CSA. Preșe­din­tele ASF Dan-Radu Rușanu și Mircea Ursache, vice­pre­ședin­tele ASF responsabil de piața de capital, au declarat că ASF va reduce cu 15% personalul rezultat din comasare, deci noua entitate trebuia să aibă 465 de angajați și nu 856.

Contactat ieri telefonic, Daniel Dăianu, prim-vicepre­ședintele ASF, a declarat că nu poate da detalii despre noua organigramă. „Nu este încă nimic definitivat. Față de ce era înainte vă pot spune că ASF va avea o direcție nouă de supraveghere integrată, responsabilă de supravegherea grupu­rilor financiare, și o direcție de analiză ce va evalua riscurile pe fiecare sector de activitate, la fel ca la BNR“, a spus el.

Mediafax anunță că Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a eliminat plata componentelor tarifului de transport pentru tranzacțiile de import-export de energie cu scopul de a „stopa“ procedura de infringement începută de Comisia Europeană (CE) împotriva României. CE a inițiat, în 2011, o procedură de infringement împotriva României pentru faptul că Guvernul percepea tarife pentru tranzacțiile de import și export al electricității. România are capacități reduse de export al electricității și, în prezent, se confruntă cu un exces de capacitate de producție. În privința gazelor naturale, România nu are deocamdată capacități fizice de export, însă Guvernul intenționează să construiască linii de interconectare cu Republica Moldova, Bulgaria și Ungaria.

O altă măsură adoptată vineri de ANRE este introducerea tranzacțiilor cu gaze naturale, atât prin intermediul OPCOM, cât și al Bursei Române de Mărfuri. HotNews amintește că intenția de înființare a unor platforme de tranzacționare a gazelor a existat încă de anul trecut, însă a fost greu de pus în aplicare din cauza rivalității dintre cele societăți și din cauza împotrivirii jucătorilor de pe piață. După înființarea celor două burse, rămâne de văzut cine vor fi participanții pe aceste piețe, în condițiile în care operatorii privați nu sunt obligați să vândă centralizat,  așa cum se întâmplă în cazul energiei electrice. Legea 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale nu prevede această obligativitate în cazul gazelor naturale. Legea prevede doar în cazul energiei electrice ca tranzacțiile sa se desfășoare "pe piața concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu". Excepție fac cantitățile livrate pe piața reglementată. Practic, producătorii și furnizorii vor participa pe aceste piețe doar dacă doresc.

Oficial ne merge bine: Primele exporturi de gaze și noi investiții în energie eoliană

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 17 July 2013 11:03

newspaper 512Pentru a susține parcă pledoaria directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, pentru liberalizarea pieței energiei, presa anunță azi că, cel puțin în domeniul gazelor, un prim pas a fost deja făcut. Unul mic și virtual, ce-i drept: realizarea primelor exporturi de gaze, legalizate de la 1 iulie 2013.

"Ați făcut foarte mult în ceea ce privește sectorul energetic şi al gazelor naturale şi liberalizarea energiei şi, oricât de dureros pare pe termen scurt, îşi va arăta roadele pe termen lung", a declarat ieri directorul FMI, încurajând guvernul să continue politicile de liberalizare convenite cu FMI și evitate, mai mult sau mai puțin elegant, din motive electorale în ultimii ani.

Astăzi, HotNews anunță că deja au fost realizate primele exporturi de gaze din România. Conform legislației în vigoare, de la 1 iulie 2013, producătorii pot efectua exporturi de gaze prin tranzacții de tip backhaul, o procedura de export al gazelor prin schimburi virtuale, susține Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Primele tranzacții ar fi fost încheiate deja între producătorul de gaze Amromco care deține o cota de piață de peste 2% în România și grupul ungar Mol. Niculae Havrileț nu a confirmat informația legată de aceastaă tranzacție, afirmând că nu au început încă monitorizările, însă a declarat că, începând de luna viitoare vor fi efectuate rapoarte cu toate exporturile realizate. Președintele ANRE mai spune că România nu poate exporta mai mult de 300 de milioane de metri cubi pe an, în condiția în care producția anuala este de circa 11 miliarde metri cubi. Exporturile sunt limitate de faptul ca nu există capacitate tehnică nici măcar pentru realizarea schimburilor virtuale. 

Havrileț a precizat ca prețurile de export înregistrate până în prezent sunt mai mici cu circa 40 dolari/mia de metri cubi față de cele de import. Deocamdată, doar micii producători vor putea să încheie contracte de export. În cazul Romgaz și Petrom există acorduri de înțelegere cu Executivul potrivit cărora aceste companii nu vor exporta gaze pînă în 2015.

Economica.net susține că Ialomița Power, având ca acționari pe Energias de Portugal (EDP)şi Renovatio Trading, a obținut de la Agenția de Reglementare licența de înființare a parcului eolian Făcăeni cu o putere instalată totală  de 264 de MW. Având în vedere că instalarea a 1 MW eolian costă circa 1,2 milioane de euro, putem aprecia investiția Ialomița Power la peste 300 de milioane de euro. Odată montate toate turbinele, parcul eolian Făcăeni va urca direct pe locul doi în topul celor mai mari din România după cel al CEZ de la Fântânele. De asemenea, va fi şi unul dintre cele mai mari parcuri eoliene pe uscat din Europa.

În România, la începutul acestei luni, funcționau sau erau în probe, potrivit Ziarului Financiar, peste 40 de mari proiecte eoliene, care au atras investiții de aproape 3,3 miliarde de euro, cumulând peste 2.000 de MW, echivalentul în putere a trei reactoare nucleare de la Cernavodă.

Bursa afirmă că oficialii KazMunaiGas, proprietarii grupului Rompetrol, ar urma să viziteze, în curând, Oltchim, fiind pregătiți să demareze procesul de "due-dilligence" pentru a analiza oportunitatea preluării combinatului vâlcean. Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai Oltchim, a declarat, recent, că KazMunaiGazs se numără printre investitorii serioşi care sunt interesați de preluarea combinatului. Termenul de pre-selecție a investitorilor expiră pe 31 iulie.

Aceeași publicație prezintă strategia Ligatne în România: aceea de a urca pe locul 3 în topul distribuitorilor de gaze, a declarat Alexandru Bucşă, directorul general al Gaz Sud SA şi GDR SA, pentru Bursa. Un pas important a fost realizat prin preluarea Petrom Distribuție Gaze, dar mai urmează şi alte achiziții.

Planul Național de Investiții nu e național, nici public, ci privat și incert

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 12 July 2013 08:33

newspaper 512Planul Național de Investiții al guvernului Ponta este deopotrivă o veste rea și una bună pentru agenții economici din România. Este o veste rea, pentru că este folosit în scopuri electorale, este o veste bună pentru faptul că el nu este național și nici public, ci mai degrabă privat.

Cele mai mari investiții anunțate de premier n-au nicio legătură cu guvernul și cu deficitul bugetar, ci sunt private (dar și incerte) - precum cele care urmează a fi făcute în domeniul offshore de Petrom și Exxon în Marea Neagră, de Petrom, în dezvoltarea de noi zăcăminte onshore, de Chevron, în explorarea gazelor de șist, de Rompetrol, prin Fondul de Investiții creat în urma memorandumului trimis la reexaminare de președinție, de Rosia Montana sau de chinezii de la China Huadian Engineering la Termocentrala Rovinari.

Cu alte cuvinte, ar fi ca și cum Obama s-ar lăuda cu investițiile efectuate de Exxon, Apple, Google sau Chevron în SUA.

Cu toate acestea, presa s-a concentrat pe aspectele controversate ale problemei, cum ar fi exploatarea gazelor de șist sau proiectul Roșia Montana și pe conflictul dintre președinte și premier pe tema "datoriei" Rompetrol. Premierul Ponta nu a pierdut prilejul de a-l taxa pe Traian Băsescu pentru nepromulgarea Legii de adoptare a Memorandumului semnat cu Rompetrol.  "Deci, povestea datoriei mai este doar pe la Cotroceni. Cred, sincer, că a fost doar un gest politic, însă, în domenii economice importante, jocurile politice interne ar trebui să nu-şi aibă loc. Parlamentul şi-a făcut treaba la timp şi a adoptat, Curtea Constituţională s-a mişcat foarte repede şi a respins contestaţia şi, sincer să fiu, în acel moment preşedintele nu mi-a zis că are vreo obiecţie. Dacă ştiam că are dânsul vreo obiecţie, ne mai gândeam. Eu ştiam că dânsul a promulgat Legea cu Rompetrolul şi nu ştiam că nu mai vrea încă o dată să promulge legea", a afirmat premierul, citat de Mediafax. El a adăugat că, prin cererea de reexminare a preşedintelui, fiind şi vacanţă parlamentară, s-au pierdut două luni în care se putea negocia cu KazMunaiGaz fondul de investiţii de un miliard de dolari. Ponta a susţinut totodată că, în lipsa acestei înţelegeri cu acţionarul principal al Rompetrol, compania putea ajunge în insolvenţă.

"Exista şi o varintă rea, foarte rea, pe care cred că orice om politic responsabil trebuie să o ştie şi să şi-o asume: Rompetrol putea să intre în insolvenţă, deoarece principalele datorii le are către compania mamă, KazMunai, deci rămâneam cu acţiuni la o companie în insolvenţă, fără locuri de muncă şi fără un miliard de dolari investiţii. Din acest punct de vedere, cred că asta era cea mai mare prostie pe care puteam să o facem", a afirmat prim-ministrul.

Economica.net anunță că Rompetrol Rafinare va integra activităţile de petrochimie în cadrul celor de rafinare, procesul urmând să înceapă în luna noiembrie a acestui an. "În prezent, Rompetrol Petrochemicals este deţinută de Rompetrol Rafinare în proporţie de 100%. Principalele beneficii ale integrării petrochimiei în cadrul Rompetrol Rafinare sunt optimizarea întregului proces tehnologic şi îmbunătăţirea gestionării resurselor energetice, ceea ce determină reducerea costurilor de operare şi creşterea eficienţei în desfăşurarea activităţilor. Pe termen mediu, investiţiile în rafinărie si în instalaţia HDPE (Polietilenă de înaltă densitate) vor optimiza costurile de procesare, ceea ce va permite creşterea marjei brute cu o rată anuală de 13%, până în 2017. De asemenea, estimările indică o creştere a EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) pentru petrochimie, datorită marjelor îmbunătăţite, cu 5,6 puncte procentuale până în 2017, (de la 0,9% în 2013 la 6,5% în 2017) şi a marjei EBIT (profitul înainte de dobânzi şi taxe) cu 8,2 puncte procentuale în 2017 (de la -4,3% în 2013 la 3,9% în 2017)", se arată îtr-un comunicat transmis, joi, de Rompetrol Rafinare (RRC) Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Ziarul Financiar susține că Ioan Niculae, antreprenorul din spatele grupului InterAgro, cu afaceri în agricultură, industria alimentară şi producţia chimică, a investit 35 de milioane de euro în industria procesării uleiurilor prin construcţia de la zero a unei fabrici în Zimnicea, oraş unde se află „cartierul general“ al omului de afaceri. În fabrica de ulei inaugurată ieri InterAgro urmează să proceseze floarea-soarelui, rapiţă şi soia, materii prime ce urmează a fi transformate în uleiuri brute, biodiesel şi în şroturi, element esenţial în producerea de furaje pentru zootehnie. Pentru primul an InterAgro estimează că va rula afaceri de 20 de milioane de euro prin intermediul acestei fabrici.

Premieră în producția de energie: Soarele a bătut vântul

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 11 July 2013 13:34

newspaper 512Premieră în domeniul producției de energie în România: ieri a fost prima zi în care soarele a produs mai multă energie decât vântul, în pofida faptului că din punct de vedere al capacității instalate, eolianul este net superior, cu o capacitate de 20 de ori mai mare decât cea din sectorul fotovoltaic.

Economica.net anunță că ieri, la ora 16.00, fermele fotovoltaice produceau 11 MW iar cele eoliene doar 6 MW. Ponderea fotovoltaic-eolian în total producţe de energie era de 0,2% respectiv 0,1%. Cea mai mare parte a energie produsă în ţară venea din hidro – 40% şi din cărbune - 23%. În prezent, în România există circa 2.500 de MW eolieni instalaţi în România şi doar circa 100 fotovoltaici. Şi energia eoliană, şi cea fotovoltaică, sunt subvenţionate de consumatori prin sistemul certificatelor verzi.

Ziarul Financiar susține că OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei, îşi pregătește terenul pentru a investi în îmbunătățirea performanțelor exploatării zăcămintele mature. Compania a scos la licitaţie un contract cu o valoare maximă de 450 de milioane de euro, pentru construcţia staţiilor prin care va trece la redezvoltarea câmpurilor. Petrom caută contractori generali care să construiască întreaga instalaţie de extrac­ţie a hidrocarburilor, inclusiv instalarea conduc­telor, echi­pa­men­telor şi sistemelor de utilităţi, „pentru a oferi o func­ţionare deplină“, potrivit anun­ţului publicat de compa­nie în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). După finalizarea lucrărilor, instalaţia va fi predată Petrom.

Mediafax anunță noua componență a Consiliului de Administrație al Transgaz Mediaș, ce urmează a fi condus de Ion Sterian, administrator al companiei din 2007. Ceilalţi administatori sunt avocatul Ştefan Radu Cernov, George Bogdan Iliescu (director la BRD Corporate Finance), Ion Petru Văduva (fost CEO al Ţiriac Holdings) şi economistul Nicolae Vlad Neacşu, propus de Fondul Proprietatea. Văduva a fost numit, în luna iunie, director general al Transgaz. Cernov a fost ales în această funcţie chiar dacă la jumătatea lunii iunie a demisionat fin funcţia de administrator al Transgaz, motivul lui fiind eliminarea riscului afectării imaginii Transgaz. Cernov, specializat printre altele în energie şi infrastructură, a fost asociat cu actualul ministru delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Şova, în cadrul firmei de avocatură Şova & Asociaţii.

Economica.net a descoperit că Alexandru Săndulescu, preşedintele Consiliului de Administraţie la Nuclearelectrica este şi consilier superior la Cabinetul Prim Ministrului Republicii Moldova, potrivit unei prezentări a membrilor CA Cernavodă făcută pe site-ul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Denumirea oficială a funcţiei lui Săndulescu în guvernul basarabean este „Consilier superior pe politica energetică la Cabinetul Prim-Ministrului Republicii Moldova, în cadrul EU High Level Advisdory Mission”.  Întrebat dacă există un conflict de interese în faptul că este simultan preşedintele uneia dintre cele mai mari companii energetice din România şi consilier pe energie într-un guvern străin, Săndulescu a răspuns că nu vede niciun fel de conflict. „Care e problema. Ce conflict de interese să fie? Până acum ne plângeam că sunt numai funcţionari în consiliile de administraţie, acum, când sunt oameni din exterior, vedem probleme”, a precizat Săndulescu.

Reindustrializarea Europei și României ar trebui să înceapă cu stoparea dezindustrializării Bătrânului Continent

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 10 July 2013 10:26

newspaper 512Până să-și vadă îndeplinite visurile de reindustrializare a Europei, respectiv României, tehnocrații și politicienii de la Bruxelles și București vor trebui să se mulțumească cu realizarea unui deziderat mai puțin ambițios, și anume cel al stopării dezindustrializării Bătrânului Continent. Ambițiile ecologice ale Bruxelles-ului, care se percepe drept o adevărată avangardă în lupta împotriva poluării au avut în ultimele decenii două efecte dezastruoase, relocarea unor industrii din Europa în statele emergente, în special cele din Asia și majorarea emisiilor de gaze de seră la nivel global tocmai prin această relocare în state care nu dau doi bani pe proiectele ecologice ale UE.

Din ce în ce mai mulți giganți industriali amenință Europa și România cu închiderea unor capacități de producție în cazul în care nu vor fi luate măsuri în acest sens. În acest context, se pare că ieri, premierul Ponta a purtat mai multe discuții cu importanți investitori în economia autohtonă. 

"Facem toate eforturile pentru exploatările de gaze din Marea Neagră. Astăzi (marți - n.r.) a fost președintele OMV în România, în vizită, tocmai ca să discutăm de investițiile în continuare. Astăzi am vorbit o jumătate de oră și cu domnul Mittal, cum să facem să ținem - că se cam închid în Europa combinatele siderurgice - companiile. Nu a dat cu pumnul în masă, el spune că în Europa, dacă nu se face ceva, nu va mai fi competitiv și profitabil să se producă oțel, se va produce dar în Rusia sau în China.", a spus Ponta, citat de Economica.net.

Tot în domeniul gazelor, se pare că lucrările de construcție la gazoductul Iași-Ungheni, care va conecta rețelele de gaze ale României și Republicii Moldova, ar urma să fie lansate pe 27 august, în prezența premierilor din cele două state și a comisarului european pentru Energie, Guenther Oettinger. Cel puțin așa a declarat marți, la București, șeful Guvernului de la Chișinău, Iurie Leancă, citat de Agerpres.

Ziarul Financiar anunță că firma Genesis Biopartner, cu capital suedezo-român, a investit 5 milioane euro într-o centrală de cogenerare cu puterea de 1 MW, situată în Filipeștii de Pădure, județul Prahova, care va furniza energie electrică în rețea și abur tehnologic pentru fabrica de mezeluri Cris-Tim din aceeași localitate. Capital susține că materia primă pentru alimentarea generatorului constă în masă verde, de regulă porumb, dar și alte plante furajere, precum și deșeuri organice. Stația procesează zilnic 49 de tone de substrat organic și produce 1 MW energie electrică și 1,5 MW echivalent energie termică.

Țară, țară vrem gaze de șist!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 09 July 2013 08:26

newspaper 512Visul României de a nu mai depinde de prețul gazelor de import stabilite de Gazprom s-a năruit odată cu eșecul proiectului Nabucco Vest. Drept urmare decidenții autohtoni s-au reorientat rapid în favoarea exploatării gazelor de șist, în speranța ca într-un orizont mai mult sau mai puțin îndepărtat, economia Românei să poată deveni independentă energetic. Drept urmare, râul, ramul sunt mai nou prieteni numai exploatării gazelor de șist.

Ultimul exemplu, un raport al Agenției de Resurse Minerale, publica de Economica.net, precizează că „nu există o deosebire netă între zăcămintele de gaz sau de petrol convenționale şi neconvenționale. Diferența apare la modul de stocare a lor precum şi la metodele de exploatare utilizate”.

Tot referitor la posibile explorări în acest domeniu se referă și un articol din Ziarul Financiar, "Agricultorii din Curtici reclamă amenințarea "fracking-ului" în vestul țării. MOL, titularul licenței de explorare, insistă că nu este interesată decât de gaze naturale convenționale". Potrivit Capital, Panfora Oil & Gas, filiala Grupului MOL pe segmentul de explorare și producție de hidrocarburi în România, neagă acuzațiile și reafirmă că nu a fost și nu este interesată nici de explorarea și nici de exploatarea gazelor de șist în perimetrul Ex-6 Curtici și nu va desfășura niciun fel de lucrări legate de gaze de șist în acest perimetru. În plus, compania este pregătită să semneze angajamente legale în acest sens cu reprezentanții autorităților locale, ai societății civile sau cu alte părți interesate.

Tot Capital anunță că Rompetrol Well Services (PTR), divizia de servicii petroliere la sondă a grupului Rompetrol, deschide o sucursală în Libia şi o alta, în Irak, regiunea Kurdistan.

Sectorul energetic, miza noului război dintre Palate

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 08 July 2013 10:10

newspaper 512Eșecul proiectului Nabucco Vest a trezit în România spiritele politicienilor, declansând o adevărată furtună a declarațiilor pe tema independenței energetice a României, a rolului statului în sectorul energetic, sau pe tema privatizărilor și efectelor acestora.

Noul război dintre cele două Palate, Cotroceni și Victoria, pare a avea și o primă victimă colaterală, Rompetrol, legea privind stingerea diferendului dintre statul român și KazMunaiGas nefiind promovată de președinte. Ea urmează să fie reexaminată de Parlament, la o dată încă necunoscută, acesta fiind în vacanță.

După ieșirile publice ale președintelui de săptămâna trecută, a venit rândul oficialilor KazMunaiGas să explice conținutul Memorandumului semnat cu statul român. "Acesta nu este un compromis. Pentru că, atunci când faci un compromis asupra unui lucru, înseamnă că cineva are de pierdut, iar cealaltă parte câștigă. Dar în acest caz nici compania noastră, nici statul român nu au de pierdut. Aș spune chiar că am inversat situația și că în acest caz ambele părți câștigă. România, statul român, are numai de câștigat prin angajamentul unor investiții mari. Este cunoscut faptul că nivelul investițiilor străine în România este foarte scăzut. Așa că aducerea unor fonduri mari pe piața de aici este un mare pas înainte. Unul-doi investitori pot crea un climat de investiții propice și vor atrage și alți investitor. E o reacție în lanț și trebuie să înceapă de undeva, altfel nu se vor crea și alte oportunități. Nu știu dacă suntem chiar prima „verigă“ din acest lanț, dar ne străduim să punem bazele altor investiții", a declarat, pentru Adevărul, Azamat Zhangulov, vicepreședinte al Rompetrol Group.

De altfel, se pare că președintele dictează agenda publică în ceea ce privește subiectele energetice. După ce acesta a declarat că este "o copilărie" ideea ca și România să fie inclusă, după eșecul Nabucco, în proiectul gazoductului South Stream al operatorului rus Gazprom, Economica.net anunță că și South Stream are propriile sale probleme. Directorul gigantului rus Gazprom, Alexey Miller, va face o vizită de o zi în capitala Bulgariei, pentru a discuta dezvoltarea parteneriatului pentru proiectul South Stream, în condițiile în care secțiunea bulgară a proiectului South Stream era planificată să înceapă la mijlocul acestei veri, dar până în prezent nu a fost emis raportul privind impactul asupra medului și nici autorizația de construcție.

Capital anunță că România a importat, în primele cinci luni din 2013, o cantitate de țiței de peste 1,505 milioane tone echivalent petrol, cu 546.100 tep (26,6%) mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Producția de țiței s-a ridicat, în perioada ianuarie-mai 2013, la circa 1,6 milioane tep, fiind cu 1,6% (26.600 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut.

Bursa susține că Oltchim, aflat în insolvență a obținut două finanțări, de la Piraeud Bank și Transilvania Bank. Avocatul Gheorghe Piperea, unul din administratorii judiciari, a declarat, pentru Bursa: "Piraeus Bank a acceptat să finanțeze Oltchim cu șase milioane de euro, iar Banca Transilvania cu două milioane de euro. Probabil încă șapte milioane de euro vor veni de la CEC Bank".

Tot la Oltchim, printre altele se referă și consilierul ministrului Finanțelor Publice pe probleme de politici economice, Cosmin Marinescu, într-un editorial publicat de Ziarul Financiar. În opinia acestuia, "cazurile Olchim, Hidroelectrica, CFR, Poșta Română sunt emblematice: proprietatea de stat a însemnat, deloc impredictibil, privatizarea câștigurilor și naționalizarea pierderilor. Realitatea „din teren“ a scos la iveală faptul că managementul politic „ adică de stat „ a fost, deopotrivă și informal, unul „privat“. Căci decapitalizarea companiilor de stat a trecut prin mâinile și conturile managerilor statului și ale „băieților deștepți“, cu acoperire instituțională și contractuală."

Centralele eoliene destabilizează sistemul energetic, iar Petrom ar putea raporta un profit record

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 20 February 2013 10:52
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Centralele eoliene și, în general, energia regenerabilă au toate șansele să devină noua bula a economiei mondiale. În SUA deja multe din aceste unități de producție subvenționate masiv de statul federal au falimentat, iar în Europa, mai multe bănci sunt expuse pe acest sector. În prezent, dincolo de calculul cost-beneficiu, net defavorabil energiei regenerabile, care nu poate supraviețui fără subvenții, centralele eoliene mai ridică o problemă, prezentată pe larg de Economica.net.

Cea mai mare problemă a centralelor eoliene, al căror număr a devenit o problemă ce riscă să destabilizeze sistemul, este că energia produsă de acestea este volatilă, depinde de cât bate vântul. Astfel, azi se pot produce 2.000 de MWh eolieni (capacitatea maximă actuală a centralelor din România) iar mâine 0. În aceste condiţii Sistemul Energetic Naţional înregistrează un dezechilibru major pentru că Dispecerul Energetic nu ştie pe ce cantităţi de curent se bazează.

Consumul este relativ constant, zi de zi, pe perioade din an astfel încât o penurie de energie eoliană trebuie acoperită din altă parte, fie că acest lucru înseamnă pornirea unor termocentrale vechi sau a unor hidrocentrale care, în mod normal, nu trebuiau să uzineze apă. Pornirea neprevăzută a unităţilor termo şi hidro este generatoare de costuri pentru companiile care le operează.

Potrivit legii, energia produsă în centrale eoliene este preluată cu prioritate în sistem în defavoarea energiei termo sau nucleare, spre exemplu. Pentru că exista o diferenţă semnificativă între estimarea de producţie a morilor de vânt şi producţia efectivă, ANRE a dat un ordin prin care tot ce se produce peste estimări este preluat doar în limita a 20%.

Tot Economica.net tratează și problema telenovelei guvern-KazMunaiGas. Mihai Nicuț se întreabă retoric "ce-ar fi, totuşi, dacă bătaia de uzură prin justiţie ar continua la nesfârşit (s-au deschis 40 de procese în această chestiune, majoritatea pierdute de stat) diplomaţia ar eşua iar kazahii, in extremis, ar închide rafinăria, care a ajuns să fie cea mai mare din România după ce au pompat în ea alte câteva sute de milioane de dolari? Mai ales că la tăiat fabrici suntem experţi: dacă Ceauşescu ne-a lăsat cu zece rafinării, acum au mai rămas doar trei!

S-ar întâmpla cam aşa: 2.800 de oameni ar pleca acasa, direct, iar bugetul ar pierde 1,2 miliarde de dolari, taxe plătite anual de Petromidia. Kazahii ar păstra doar reţeaua de retail pe care, la limită, ar alimenta-o cu benzină şi motorină rafinate la alţii. Işi permit, pentru că stau pe o mare de petrol, iar capacitatea de rafinare din zona noastră este de mult excedentară-ruşii de la Lukoil merg la Burgas, în Bulgaria, la jumătate din capacitate, de exemplu. România ar deveni, din exportator net, un importator net de carburanţi. Este doar un scenariu, evident! Dar trebuie ţinut cont şi de el atunci când se calculează eventualele prejudiciile aduse României."

Ziarul Financiar susține că joi OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România, ar putea raporta pentru 2012 un profit de peste 4 miliarde de lei, cel mai mare din istoria companiei şi din istoria României, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de ZF. Analiştii a şapte dintre cele mai importante bănci şi firme de brokeraj de pe bursă prognozează că profitul Petrom va fi cuprins între 4,06 şi 4,55 miliarde de lei, media estimă ri lor fiind de 4,25 mld. lei. În 2011, Petrom a raportat câştiguri de 3,76 miliarde de lei (886 mil. euro), cu 72% mai mari decât în 2010.

Telenovela Guvern-KazMunaiGas va continua și sezonul următor

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 19 February 2013 10:15
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Telenovela Guvernul României-KazMunaiGas nu a ajuns, se pare la ultimul episod, producătorii săi remarcând probabil rating-ul de care se bucură serialul, ajuns la cel de-al zecelea sezon, în rândul contribuabililor. Așa că, cel puțin o parte dintre aceștia, cei de la Ministerul Finanțelor publice, par deciși să mai producă cel puțin o serie. Și cum puteau să promoveze mai bine noua producție dacă nu prin presă.

România Liberă prezintă întorsătura de situație pe care bazează noua serie: statul ar putea vinde acţiunile pe care le deţine la Rompetrol Rafinare (RRC) prin licitaţie, companiei care ar oferi cel mai bun preţ, chiar dacă Rompetrol şi-ar dori să răscumpere într-o primă etapă 25% din titluri, care la cotaţia bursieră actuală valorează aproximativ 273 milioane de lei (62,1 milioane euro). "Rompetrol vrea să răscumpere 25% din acţiunile statului, iar ulterior şi restul de 20%. Dacă statul ar vinde acum, ar cere cel puţin preţul acţiunilor de pe bursă. Dacă alte companii ar da un preţ mai bun, statul le-ar vinde lor, pe actuala legislaţie, prin licitaţie", au declarat pentru Mediafax surse apropiate discuţiilor.

Capital prezintă punctul de vedere al ministrului de finanțe Varujan Vosganian, care pare a susține interpretarea oferită de România Liberă. “În legătură cu acest Memorandum, nu există o soluţie care să fie finalizată, cu atât mai mult cu cât decizia nu poate aparţine doar OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie n.r), ci unui nivel instituţional superior. Dacă OPSPI a discutat forma respectivă, este o negociere intermediară. Decizia implică mai multă putere decât OPSPI, adică ministerele de resort, Guvernul, dacă nu, chiar o consultare cu forul legislativ”, a afirmat Vosganian, citat de Agerpres.

O veste mai bună pentru KazMunaiGas vine de la premierul Victor Ponta, care a afirmat, potrivit Economica.net: "Am avansat foarte mult şi mâine (marţi - n.r.) vom avea o discuţie pe tema soluţionării diferendului privind Rompetrol. Acolo Guvernul şi statul român pot să încaseze o sumă importantă pentru o parte din pachetul de acţiuni şi mai ales dincolo de suma pe care o încasăm şi care, sigur, intră la buget, cel mai important este solicitarea noastră către cei de la Rompetrol de a avea un volum important - aproape un miliard de dolari - de investiţii în perioada următoare. Până la urmă, repet, banii intră la buget, se cheltuie, însă investiţiile sunt partea cea mai importantă".

Ziarul Financiar susține că Germania vrea să interzică exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Titlu doar pe jumătate susținut de textul articolului, interzicerea afectând doar zonele cu surse protejate de apă potabilă. Potrivit ZF, ministrul german al Mediului, Peter Altmaier, a propus interzicerea fracturării hidraulice pentru extracţia gazelor de şist în zonele cu surse protejate de apă potabilă şi adoptarea până în luna septembrie a unei legi care să reglementeze tehnica de exploatare. "Propun să interzicem fracturarea în zonele unde apa potabilă este protejată, iar în rest să facem teste de compatibilitate cu mediul. Mă aştept să avem o discuţie serioasă cu companiile şi cetăţenii afectaţi", a spus Altmaier într-un clip video publicat pe pagina de internet a guvernului german, potrivit Thomson Reuters.

Se termina benzina la Capital?!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 07 February 2013 10:45
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Stirea zilei de azi vine din prestigioasa revista Capital, care tine sa ne informeze ca se termina benzina. Numai in titlu si numai la Capital, se pare, pentru ca daca citim intreg articolul, logica, si nu redactorul revistei, ne spune spune, dimpotriva, ca daca masinile devin mai eficiente energetic la nivelul actual de rafinare, vom avea un excedent de benzina pe piata si nu un deficit.

De altfel, textul articolului e plin de contradictii. “Tinand cont de revenirea economiei si de scaderea usoara a pretului la benzina in SUA, ramane de vazut daca tendinta de cumparare a autovehiculelor cu consum redus de carburanti va continua”, sustine autorul. Se vede ca acesta n-a mai vizitat de mult SUA si nici nu prea a citit ziarele in ultimul timp, pentru ca ar sti ca o familie medie din Statele Unite a cheltuit pe benzina in 2012 aproximativ 2.912 dolari, echivalentul a 4% din veniturile gospodariei inregistrate inainte platii taxelor. Procentul de 4% este cel mai ridicat din ultimele trei decenii, cu exceptia anului 2008, cand s-a inregistrat o rata similara. Iar pretul mediu al galonului de benzina in SUA este de 3,52 dolari, in crestere cu 17 centi fata de nivelul inregistrat in urma cu o saptamana. In plus, indicii futures ai benzinei s-au majorat cu 3,5%, ca urmare a inchiderii mai multor rafinarii de pe coasta de Est, atingand cel mai inalt nivel din acest an si cel mai ridicat din octombrie 2012. De departe, cel mai import element al stirii Capital este ilustratia, insa nu putem sti daca cel care apare in poza este autorul articolului inainte de a-l scrie.

Economica.net ne informeaza ca Complexul Energetic Hunedoara (CEH) crede inca in minuni. Sau daca nu in minuni, in chinezi, dupa modelul Complexului Energetic Oltenia. CEH asteapta, intr-o luna, un investitor interesat sa construiasca la Mintia un grup energetic nou de 400 MW, pe gaze, care ar urma sa coste circa 700 de milioane de dolari. Investitia ar urma sa se desfasoare de catre o firma mixta in care CEH sa vina cu aportul in natura, reprezentand activele aferente Complexului, iar investitorul selectat cu lichiditatile care sa asigure integral costurile de constructie a noului grup.

Tot Economica.net, citand agentia Mediafax, prezinta promisiunea reprezentanţilor Chevron, care cred ca Romania ar putea deveni autonoma din punct de vedere energetic odata cu inceperea exploatarii gazelor de sist daca gigantul petrolier american va gasi suficiente resurse de gaze in cele doua zone din tara unde si-au planificat sa faca foraje de extractie.

 

Cititi si:

Benzina goleste buzunarele americanilor

Prețul benzinei va atinge un nou record 

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud