Energy Report

Deponenților la băncile din Cipru, jefuiți de guvern, li se promit compensații din vânzări viitoare de gaze naturale

Deținătorii de depozite la bănci din Cipru, cărora statul le va confisca, practic, în beneficiul sistemului bancar, 9,9% sau 6,75% din respectivele depozite, în funcție de cuantumul acestora (peste sau sub 100.000 de euro), ar putea primi, în compensație, acțiuni la băncile unde își au depuși banii, dar și titluri de „valoare” prin care li se va promite că își vor recupera, în viitor, o parte din pagubă, din bani rezultați din vânzarea de gaze naturale cipriote din Marea Levantină, a căror exploatare ar putea începe, însă, în cel mai bun caz, în 2018, adică peste cinci ani.

Pentru a le îndulci pierderea, autoritățile de la Nicosia le vor oferi deponenților la bănci titluri de „valoare” garantate cu venituri viitoare din vânzarea de gaze naturale din zăcămintele Ciprului din Mediterana, potrivit unei surse politice cipriote, citate de Reuters.

„Compensarea a jumătate din valoarea haircut-ului la care vor fi supuse depozitele din băncile din Cipru va fi garantată cu venituri viitoare din gaze naturale”, a declarat sursa citată.

Intenția a fost confirmată de către un parlamentar cipriot aparținând Partidului Verzilor, George Perdikes, membru al Comitetului Financiar al forului legislativ de la Nicosia, care a declarat, la un post de televeziune din Cipru, că una din opțiunile luate în considerare pentru compensarea banilor confiscați prin impozitare de la deținătorii de depozite bancare este să li se ofere acestora obligațiuni garantate prin profiturile care vor fi obținute în viitor de statul cipriot din exploatarea gazelor naturale, pe lângă acțiuni la băncile din Cipru, relatează Bloomberg. 

Pielea ursului gazeifer levantin e cel mai comod colateral

Ciprul ar putea deține în Marea Levantină din Mediterana zăcăminte offshore conținând resurse totale de peste 18 mii de miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit unor declarații recente ale lui Charalambos Elinas, președintele companiei Kretyk, monopolul cipriot de stat în hidrocarburi. Zăcămintele sunt localizate la o adâncime de circa 6.000 de metri.

Problema este însă că de-abia anul acesta vor începe efectiv lucrările de explorare a acestor zăcăminte.

Primii care vor începe explorările vor fi americanii de la Noble Energy Inc, care și-au programat începerea lucrărilor în cel de-al treilea trimestru al acestui an. Noble Energy deține o licență de explorare pentru un câmp offshore despre care se estimează că ar conține circa 2,4 mii de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Autoritățile de la Nicosia au mai dat licențe de explorare francezilor de la Total și consorțiului format din italienii de la Eni și coreenilor de la Korea Gas Corp.

Discuțiile despre fructificarea în avans a veniturilor pe care statul cipriot le-ar putea obține în viitor în urma exploatării comerciale a resurselor de gaze naturale din Marea Levantină nu sunt noi.

În timpul recentei campanii electorale din Cipru, din februarie, una dintre principalele teme de dezbatere publică a fost posibilitatea de a garanta un eventual împrumut internațional de la FMI și UE, destinat salvării finanțelor publice și sistemului bancar cipriot, cu venituri viitoare din gaze naturale, în schimbul evitării măsurilor dureroase de austeritate pe care de obicei aceste instituții le solicită de la statele care le cer ajutorul. O altă variantă vehiculată a fost vânzarea pur și simplu în avans a gazului.

Ambele variante au mai fost utilizate în trecut, de alte state, însă de fiecare dată a fost vorba de resurse certe recuperabile, certificate în urma unor lucrări de explorare, ceea ce nu este cazul cu zăcămintele Ciprului din Mediterana. În plus, numeroase voci au protestat față de aceste idei, asimilându-le unor tentative de cedare a resurselor naturale ale țării către creditori externi.

Rușii trec de la postura de creditori la cea de victime

În iulie 2012, ministrul de Finanțe al Rusiei, Anton Siluanov, declara că statul cipriot a solicitat Rusiei un împrumut de stat de 5 miliarde de euro, necesar Ciprului pentru a-și recapitaliza băncile, devastate de pierderile suferite în special ca urmare a deținerilor de obligațiuni suverane grecești, care și-au pierdut cea mai mare parte din valoare după defaultul statului elen.

Oficialii UE au strâmbat din nas la auzul veștii și au lăsat să se înțeleagă că se tem că Rusia ar putea pune condiții politice pentru acordarea împrumutului, inacceptabile din perspectiva autorităților europene, printre care aceea ca armele furnizate de Moscova regimului sirian condus de Bashar Al-Assad, și utilizate de acesta împotriva rebelilor, să tranziteze insula.

Anterior, în 2011, Rusia a acordat Ciprului un credit de 2,5 miliarde euro, scadent în 2016, iar potrivit comisarului european Olli Rehn, Moscova ar fi gata să extindă maturitatea acestuia și să reducă dobânda percepută, de 4,5%, pentru a ajuta guvernul de la Nicosia.   

Însă principala grijă a UE era aceea că, în schimbul împrumutului, Ciprul ar fi fost forțat să facă concesii companiilor rusești interesate de exploatarea gazelor naturale deținute de Cipru în Mediterana, în detrimentul concurenților europeni și americani.

În replică, guvernul cipriot a anunțat, la acea dată, că gigantul rus Gazprom nu a participat la licitația pentru acordarea de licențe de dezvoltare a câmpurilor gazeifere din Marea Levantină, însă nu a exclus participarea Rusiei la construirea unui terminal de depozitare și transport de gaze naturale lichefiate, proiect estimat la 10 miliarde de euro și care ar urma să fie finalizat în 2018-2019, respectiv în momentul când Ciprul ar fi gata să exporte gaze naturale din exploatări offshore.

Până atunci, însă, rușii se vor număra printre principalele victime ale impozitării depozitelor bancare din Cipru, întrucât firmele din Rusia, dar și numeroase persoane fizice extrem de prospere, se numără printre principalii deponenți ai băncilor cipriote, atât ca urmare a dobânzilor mai mari oferite de acestea, cât și a statutului de semiparadis fiscal al insulei.

Experți citați de agenția rusă Interfax, preluată de Agerpres, estimează suma totală deținută de ruși la bănci din Cipru la peste 15 miliarde de euro.

„Încrederea în Cipru, ca loc sigur pentru plasarea banilor, se va reduce la zero”, a declarat Anatoli Aksakov, deputat şi preşedinte al Asociaţiei băncilor regionale din Rusia. La rândul său, vicepreşedintele Asociaţiei, Alexandr Khandrouiev, a sugerat ca Rusia să negocieze cu Ciprul o relaxare sau chiar o scutire de la impozit. în schimbul unui ajutor financiar suplimentar.

Ministrul cipriot de finanţe, Michalis Sarris, ar fi aşteptat săptămâna viitoare la Moscova, potrivit unor surse citate de agenţia Ria Novosti, care însă nu a putut confirma informația la Ministerul rus al Finanţelor.

Nu doar rușii vor fi afectați de această măsură. Impozitul îi va păgubi, de exemplu, și pe numeroșii cetățeni britanici care lucrează sau au ales să se pensionez pe insulă. Guvernul de la Londra a anunțat că va acorda compensații, din fonduri proprii, pentru pierderile financiare produse de taxa excepțională impusă depozitelor bancare, însă doar militarilor staționați pe insulă și funcționarilor publici aflați în misiune în Cipru, nu și celorlalți cetățeni britanici afectați de măsură.

Restructurare bancară contra gaze

Potrivit presei cipriote, care citează surse guvernamentale, Rusia ar fi înaintat autorităților de la Nicosia o propunere de înțelegere care să îi salveze pe ciprioți de necesitatea de a se împrumuta de la UE și FMI și de a se supune condițiilor extraordinar de dure impuse de acestea.

Propunerea prevedea că monopolul rus Gazprom va finanța un program de restructurare a băncilor din Cipru. În schimb, statul cipriot ar fi trebuit să se angajeze să le cedeze rușilor o bună parte din controlul exercitat asupra resurselor de gaze naturale.

Sursele citate au adăugat că președintele Ciprului ar fi refuzat propunerea Gazprom, motivând că își dorește ca problema financiară cipriotă să fie rezolvată în cadrul Uniunii Europene.

Poziția Bisericii

Guvernul de la Nicosia i-a rugat, în noiembrie 2012, chiar și pe reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Cipru să intervină pe lângă omologii lor ruși pentru a convinge autoritățile de la Moscova să acorde un nou împrumut Ciprului.

Pe de altă parte, una dintre cele mai vehemente, dar și cele mai influente voci din Cipru care s-au opus cedării în avans, într-un fel sau altul, a resurselor cipriote de gaze naturale a fost cea a patriarhului Bisericii Ortodoxe din Cipru, Chrysostomos II.

Cu câteva zile în urmă, înainte de anunțul-șoc privind confiscarea unilaterală, prin taxare, a banilor din depozite bancare constituite în Cipru, patriarhul a declarat, la televiziunea de stat din Cipru, că „FMI și UE încearcă să pună mâna pe resursele de gaze naturale ale țării, dar nu vor primi nimic”. Acesta a admis că situația economică a Ciprului este cu adevărat „tragică”, însă a adăugat că, „dacă Europa are în plan subminarea economiei cipriote, atunci ar fi mult mai bine ca țara să se retragă pur și simplu din zona euro”.

Biserica Ortodoxă și capul acesteia sunt departe de a fi observatori neutri în ceea ce privește problemele economice și financiare ale Ciprului.

În septembrie 2012, patriarhul Chrysostomos II a anunțat public că Biserica intenționează să își ipotecheze unele proprietăți și active pentru a obține un credit, banii împrumutați urmând a fi utilizați de Biserică pentru a intra în asociere cu una din companiile de petrol și gaze care vor primi licențe de explorare și exploatare a gazelor naturale offshore ale Ciprului.

Anterior, în aprilie anul trecut, patriarhul exprimase interesul Bisericii și pentru proiecte de energie regenerabilă, susținând că investițiile totale ale Bisericii în energie, inclusiv gaze naturale, ar putea fi de ordinul a sute de milioane de euro.

Interesant este că Biserica Ortodoxă a Ciprului este acționar semnificativ la toate băncile de importanță sistemică de pe insulă, trei la număr, respectiv Bank of Cyprus, Laiki Bank și Hellenic Bank. Acestea se află, practic, în stare de insolvență, motiv pentru care, de altfel, s-a luat măsura extremă (și s-a creat precedentul extrem de periculos) a impunerii de pierderi deținătorilor de depozite bancare. Cea mai mare participație deținută de Biserică este cea la Hellenic Bank, de 29% din capital.

De altfel, în august anul trecut, patriarhul a anunțat că veniturile din investiții ale Bisericii au scăzut cu 60% , în special ca urmare a pierderilor masive consemnate de băncile din Cipru la care Biserica deținea participații, și, în consecință, este nevoie ca acelor angajați ai  Bisericii care câștigă mai mult de 1.500 de euro pe lună să li se taie din salarii, în unele cazuri cu până la 40%. 

Deponenții din Cipru, jefuiți de stat și bănci, la instigarea troicii FMI-UE-BCE

Pentru a acorda un ajutor financiar de urgență de 10 miliarde de euro, destinat în primul rând recapitalizării băncilor, FMI, UE și Banca Centrală Europeană (BCE) au cerut autorităților de la Nicosia să impună deponenților la bănci din Cipru o taxă unilaterală de 9,9% pentru depozitele de peste 100.000 de euro și de 6,75% pe cele sub acest prag.

Taxa ar urma să fie aplicată o singură dată.

În plus, impozitul pe dobânzile bancare, care există deja în Cipru, ar urma să fie dublat, de la nivelul actual de 15% la 30%.

Conturile curente nu ar fi afectate de această taxă. Se estimează că măsura ar aduce venituri de 5,8 miliarde euro.

Fondurile aferente taxei speciale, care ar urma să fie retrase din depozite, au fost îngheţate în conturi încă de dinainte de anunțarea măsurii, iar transferurile electronice au fost blocate. Parlamentul cipriot, unde nici un partid nu deține majoritatea, ar fi trebuit să voteze duminică măsura, însă decizia a fost amânată pentru luni, pentru prelungirea consultărilor între partidele politice, unele din acestea refuzând ideea taxării deponenților la bănci. 

Cum s-a ajuns aici?

În actualul sistem bancar mondial, cu rezerve fracționare, din cauza faptului că băncile dau credite în sume totale mult mai mari decât totalul depozitelor atrase, și desori cu scadențe semnificativ mai scurte decât cele ale respectivelor depozite, ele nu dispun niciodată de suficiente lichidități pentru a putea rambursa concomitent banii tuturor deponenților, în ipoteza teoretică că toți aceștia ar decide deodată să își lichideze toate depozitele.

Situația devine gravă atunci când, ca urmare a escaladării volumului de credite neperformante, așa cum este cazul acum în Cipru, băncile nu mai sunt capabile să găsească finanțări nici de la acționari și nici de pe piețele financiare. În consecință, ceea ce începe ca o criză temporară de lichiditate se transformă într-una de solvabilitate.

În Cipru, activele totale ale sistemului bancar sunt echivalente cu de mai mult de 8 ori PIB-ul țării.

Fondurile de garantare a depozitelor bancare, care sunt finanțate chiar de bănci, din venituri proprii, cu contribuții reprezentând procente din totalul depozitelor atrase, nu pot face față unei panici bancare, situație în care deponenții, pierzându-și încrederea în bănci, vin în valuri să își retragă banii din depozite. În astfel de cazuri, singura soluție, aplicată de multe ori în istorie, în situații similare, este blocarea în bănci a depozitelor, exact cum se întâmplă în prezent în Cipru.

Teoretic, potrivit legislației UE, depozitele de până la 100.000 de euro ale persoanelor fizice și ale IMM-urilor sunt garantate de stat. Însă garanția funcționează doar în situațiile de faliment bancar și nu protejează față de deciziile fiscale arbitrare, cum este cea de acum, de impozitare unilaterală a depozitelor.

Tocmai pentru a nu dezvălui ceea ce de acum este limpede, anume că fondul de garantare a depozitelor bancare din Cipru nu ar putea face față actualei situații de criză, autoritățile de la Nicosia au decis, la presiunile troicii FMI-UE-BCE, să îi exproprieze pe deponenți de o parte din banii lor prin impozitare, scopul fiind înlăturarea presiunii exercitate asupra băncilor insolvente.