Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sun07212019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Batalia pe Resurse UPDATE: PSD îi cedează lui Tăriceanu sectorul energetic, dar nu și ministerul Economiei. Reîncepe lupta pentru putere în energie?

UPDATE: PSD îi cedează lui Tăriceanu sectorul energetic, dar nu și ministerul Economiei. Reîncepe lupta pentru putere în energie?

Ponta Tariceanu

Sectorul energetic urmează să fie controlat de Partidul Liberal Reformator (PLR) în noul guvern Ponta 4, însă nu prin recomasarea Departamentului pentru Energie în cadrul Ministerului Economiei, alături de Departamentul pentru IMM-uri, așa cum se discuta într-o fază anterioară a negocierilor.

PSD va păstra controlul asupra Ministerului Economiei, urmând să-l numească titular de portofoliu pe deputatul social-democrat Mihai Tudose. CExN al PSD a votat, duminică, cu unanimitate de voturi, structura şi componenţa Guvernului Ponta 4

În schimb, se va crea un nou minister, prin comasarea Departamentului pentru Energie cu cel pentru IMM-uri, noua structură urmând să fie condusă de PLR-istul Andrei Gerea, care a deținut funcția de ministru al Economiei în guvernul USL, între octombrie 2013 și martie 2014.

Într-o fază anterioară a negocierilor dintre Ponta și Tăriceanu, PLR solicita Ministerul Economiei cu tot cu departamentul pentru Energie și cel pentru IMM-uri, iar PSD nu ar fi fost dispus să accepte o astfel de variantă, care ar fi îndepărtat de sub controlul său direct sectorul energetic, practic cel mai important, atât din punct de vedere financiar, cât și strategic și ca influență, inclusiv din perspectiva relațiilor politice și economice internaționale.

Unul dintre pesediștii care vizau funcția de șef al Departamentului pentru Energie era Iulian Iancu, care a declanșat, în ultima perioadă, un adevărat război cu deținătorul funcției, Răzvan Nicolescu, care și-a anunțat sâmbătă demisia pe Facebook.

De la preluarea puterii de către USL, în decembrie 2012, PSD a încercat în permanență să îndepărteze PNL de butoanele sectorului energetic național.

Departamentul pentru Energie a fost înființat în decembrie 2012, ca structură subordonată în cadrul Ministerului Economiei. Astfel, portofoliul-cheie al Economiei a fost împărțit în cadrul USL între PNL și PSD. Liberalul Varujan Vosganian a fost numit ministru al Economiei, iar social-democratul Constantin Niță – ministru delegat pentru Energie. PC a preluat Departamentul pentru IMM-uri din cadrul aceluiași minister, prin Maria Grapini.

Contre Niță-Vosganian

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie 2013, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Ulterior, în aprilie 2013, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie 2013, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu. Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Gerea acum, Gerea atunci

În octombrie 2013, Varujan Vosganian și-a dat demisia din fruntea Ministerului Economiei, la scurt timp după ce Senatul a respins solicitarea procurorului general al Parchetului ÎCCJ privind începerea urmăririi penale împotriva lui Vosganian. Este vorba de un dosar de subminare a economiei naționale, în care Vosganian era acuzat, alături de fostul ministru Adriean Videanu, de sprijinire a unui grup infracțional constituit de omul de afaceri Ioan Niculae pentru a cumpăra gaz mai ieftin de la compania de stat Romgaz pentru societatea Interagro.

Nu după mult timp, în decembrie 2013, Ponta și PSD au mai făcut un pas înspre îndepărtarea totală a liberalilor de la butoanele sectorului energetic și pentru preluarea controlului total al acestuia.

Astfel, Guvernul a decis ca ministrul delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, să aibă atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală în vigoare la acea dată potrivit căreia proiectele și legile respective trebuiau supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controla Departamentul pentru Energie prin ministrul delegat Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei prin Andrei Gerea, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, aprobarea proiectelor de investiții strategice din energie, numirea directorilor de întreprinderi de stat din energie, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Un nou ministru

PSD a controlat direct Departamentul pentru Energie, prin Constantin Niță, până în martie anul acesta, când, în urma ruperii USL și ieșirii PNL de la guvernare, Constantin Niță a fost rotit de la Departamentul pentru Energie la Ministerul Economiei, iar în funcția de ministru delegat pentru Energie a fost numit tehnocratul Răzvan Nicolescu, președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER) și fost director de Afaceri Publice și Reglementare la OMV Petrom. De asemenea, Răzvan Nicolescu a fost, între 2006 și 2008, atașat pe probleme de energie al Romaniei la UE, iar în perioada 2007-2008 a reprezentat Romania în grupul de dialog UE-Rusia pe probleme energetice.

Nu după mult timp, între cei doi a început un adevărat război instituțional, Niță încercând prin diferite mijloace să recâștige pentru sine și pentru PSD controlul sectorului energetic sau cel puțin o parte din acesta.

Astfel, chiar în martie, la scurt timp după numirea lui Nicolescu la Departamentul pentru Energie, Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, a elaborat un proiect de ordonanță de urgență potrivit căruia atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, adică a lui Niță și a PSD.

Potrivit documentului citat, împuternicirea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor pentru societățile la care Ministerul Economiei își exercită autoritatea prin Departamentul pentru Energie urma să fie aprobată prin ordin emis de ministrul Economiei, la inițiativa ministrului delegat pentru Energie. Cu alte cuvinte, Constatin Niță urma să aibă ultimul cuvânt în privința persoanelor care vor reprezenta statul în AGA la societățile din energie unde statul mai deține participații, printre care se numără Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, GDF Suez, E.ON, Termoelectrica, ELCEN, Hidroelectrica, CE Hunedoara, CE Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica sau Compania Națională a Huilei.

Ordonanța cu pricina a fost aprobată de Guvern în aprilie 2014.

În replică, tot în martie, moul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a convocat pe directorii de companii energetice de stat în cadrul unei întâlniri unde s-a discutat, printre altele, realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie. În plus, ministrul le-a spus directorilor de companii, dar și angajaților Departamentului pentru Energie, că nu are în vederi demiteri în rândurile lor, că are încredere în bunele lor intenții și că vrea să-i implice pe primii în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale.

O schemă politică ce nu rezolva problema încălcării normelor UE

Pe de altă parte, încă de la numirea sa, Răzvan Nicolescu s-a făcut remarcat printr-o serie de măsuri și luări de poziție dure.

Proaspăt numit, noul ministru a avertizat Parlamentul că recenta atunci OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor de acționar ale statului la Transelectrica și Transgaz, adoptată de fostul guvern USL, încalcă normele UE în domeniu prin aceea că menține Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Avertismentul venea în contextul în care Transelectrica şi Transgaz tocmai fuseseră trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat atunci de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement la adresa României. Asta după ce Executivul european refuzase certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modurile de organizare ale Transelectrica și Transgaz.Una dintre motivațiile acestui refuz al CE fusese tocmai aceea că legislația românească prevede că cele două dispecerate energetice rămân sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Demiteri + controale = război

Încă din martie, noul ministru a cerut demiterea conducerii Electrocentrale București și a criticat achizițiile scumpe de gaze din import ale societății. În aprilie, Nicolescu a demis trei directori din cadrul companiei de stat Conpet, ca urmare a unor sesizări legate de nereguli la anumite achiziţii publice.

În mai, Nicolescu a ordonat Corpului de Control al Departamentului pentru Energie să realizeze o analiză în privința cheltuielilor pentru proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești din județul Cluj, proiect sprijinit de fostul titular de la Energie, ministrul Economiei, Constantin Niță.

În replică, Remus Borza, șeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a declarat, pentru Mediafax, că este vorba de "un război" între ministrul Economiei, Constantin Niță, și Nicolescu în legătură cu exercitarea controlului asupra companiilor din sectorul energetic. "Este un război între Niță și Nicolescu. Nița vrea să ia companiile (din sectorul energetic - n.r.), Nicolescu face scandal pe tema Tarnița. Eu mă opun construcției Tarnița, care nu se justifică din niciun punct de vedere", a spus Borza.

Probleme mari la RAAN

În septembrie, ministrul delegat pentru Energie a trimis la DNA raportul corpului de control al departamentului cu privire la activitatea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) și contractele privind procesarea de cărbune energetic în perioada 2009 – 2013, concluzia raportului fiind că RAAN a consemnat prejudicii de 7 milioane euro în urma denunțării acestor contracte.

Nicolescu trimisese corpul de control să facă investigaţii suplimentare la RAAN şi îl demisese pe administratorul special al Regiei încă din aprilie, arătând căi se pare imoral ca acesta să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă.

"Am elaborat un plan de măsuri pentru restructurarea RAAN, pe care astăzi sau mâine îl vom înainta premierului Victor Ponta şi vicepremierului Gabriel Oprea, pentru că RAAN este o companie de interes strategic", a declarat, în aprilie, Nicolescu. El a adăugat că se impune o discuţie inclusiv în CSAT despre viitorul RAAN.

Nicolescu a precizat că, pe lângă datoriile de 680 milioane lei ale RAAN, se adaugă alte creanţe de 850 milioane lei, pe care regia le are către grupul Confort, deţinut de omul de afaceri Georgică Cornu. Ministrul a afirmat că această creanţă nu este acceptată şi a solicitat firmei Tudor & Asociaţii, care este administratorul judiciar al RAAN, "să respecte lege". Potrivit acestuia, este imoral şi ilegal ca administratorul judiciar să accepte la masa credală datoriile cerute de grupul Confort, care sunt creanţe provizorii, şi în acelaşi timp să acorde acestuia drept de vot în adunarea creditorilor.

Atac la ANRE

Nu în ultimul rând, la începutul lunii octombrie, Departamentul pentru Energie a elaborat și publicat un proiect de modificare a legislației privind funcționarea ANRE, având ca scop, potrivit Departamentului, "introducerea unor standarde europene în privinţa definirii conflictelor de interese pentru angajaţii ANRE".

Proiectul stipulează că funcționarii ANRE nu vor putea să lucreze în companii cu activități sau interese în domeniul energetic sau să ofere consultanță acestora decât după 3 ani de la expirarea contractelor de muncă încheiate cu ANRE, nu vor avea voie să deţină participații mai mari de 5% la companii care fac afaceri cu societăţi din domeniul energetic și le va fi interzis, lor și soților/soțiilor lor, precum și rudelor până la gradul al II-lea, să deţină participații mai mari de 5% la companii sau fonduri de investiții care deţin acţiuni în companiile din energie care intră în sfera de reglementare a Autorităţii, urmând ca, la nivelul ANRE, să se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE vor avea obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud