Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sat08192017

Last updateFri, 04 Aug 2017 11am

Romana English
Back Home Electricitate Stiri Electricitate Energie Nucleara România intră în războiul fratricid din interiorul UE privind ajutoarele de stat pentru energia nucleară

România intră în războiul fratricid din interiorul UE privind ajutoarele de stat pentru energia nucleară

China Nuclear

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a transmis, în calitatea sa de președinte al grupului statelor pronucleare din UE, o scrisoare vicepreședintelui Uniunii Europene, Maros Sefcovic, și comisarului UE Arias Canete, prin care susține neutralitatea tehnologică în mixul energetic, inclusiv prin dezvoltarea energiei nucleare, în cadrul procesului de realizare a Uniunii Energetice. În scrisoare, Gerea susține că energia produsă în centralele nucleare are un rol serios în asigurarea securității energetice, nu doar pentru statele care susțin această tehnologie, ci și pentru Uniunea Europeană ca întreg, și are un impact scăzut asupra mediului înconjurător, comparativ cu producția prin alte tehnologii.

Scrisoarea vine la scurt timp după ce subiectul subvențiilor de stat pentru proiectele de producție de energie nucleară a declanșat un adevărat război diplomatic în interiorul UE. Austria a anunțat că va contesta la Curtea Europeană de Justiție decizia Comisiei Europene de a aproba schema de ajutor de stat a Marii Britanii pentru proiectul centralei nucleare Hinkley Point C, iar Londra a amenințat, în replică, cu măsuri de retaliere față de autoritățile de la Viena.

De altfel, în urmă cu câteva zile, ministrul Gerea s-a întâlnit cu ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Marii Britanii în România, Paul Brummell, cei doi subliniind că "există o serie de similitudini între mix-urile energetice folosite de România și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cele două țări având în comun și poziția, în cadrul Uniunii Europene, privind dezvoltarea în continuare a energiei nucleare", potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

Grupul statelor pronucleare din UE este compus din România, Franța, Republica Cehă, Lituania, Polonia, Slovacia și Marea Britanie. Și Ungaria a trimis, la rândul său, o scrisoare vicepreședintelui Maros Sefcovic, prin care se alătură grupului de state membre pro-nucleare și își exprimă adeziunea față de cele propuse în scrisoarea ministrului român. Ungaria are un plan controversat din punct de vedere politic, prin care monopolul nuclear rus de stat Rosatom ar urma să construiască două noi reactoare la centrala nucleară ungară de la Paks, finanțarea fiind asigurată în avans de către ruși

Miza chinezească a României

În scrisoarea lui Gerea se afirmă că proiectele nucleare trebuie să găsească sprijin și finanțare europeană, pentru că ele nu pot lipsi dintre sursele principale de energie. "Noi ne dorim să exploatăm această resursă, concomitent cu continuarea eforturilor de creștere a gradului de siguranță, prin cercetare și inovare în domeniu", se spune în document.

Luna aceasta, Andrei Gerea și ambasadorul Chinei la București, Xu Feihong, au convenit că trebuie acționat pentru asigurarea unui ritm mai intens al negocierilor între instituțiile din cele două țări implicate în proiectele chineze de investiții din sectorul energetic românesc, printre care se numără reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

Compania China Nuclear Power Corporation a depus, la 23 septembrie 2014, o ofertă angajantă pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă, compania chineză fiind singurul participant la procesul de selecție și urmând să fie acţionar majoritar în compania de proiect care va derula investiţia de 6,5 miliarde de euro.

Asta în condițiile în care, în decembrie anul trecut, fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, spunea că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. "Noul ministru trebuie să negocieze proiecte în condiții avantajoase pentru România. 15% IRR (Internal Rate of Return – rată internă de rentabilitate) garantat pentru chinezi la Cernavodă nu e condiție acceptabilă pentru statul român, ca să dau un exemplu. E bine să fim prudenți în aprecieri. Nu puneți o presiune inutilă și acordați încredere domnului Gerea!", spunea Nicolescu.

Profit garantat de stat

Garantarea de către stat a unui anumit nivel de rentabilitate pentru investițiile masive presupuse de construirea de centrale nucleare este, în sine, ceva uzual în acest tip de proiecte. Discutabil este însă, întotdeauna, cuantumul procentual al acestui indicator.

De exemplu, anul trecut, statul britanic considera că rata internă de rentabilitate solicitată de francezii de la EDF pentru construirea centralei nucleare de la Hinkley, de 10%, este exagerată.

Garantarea ratei interne de rentabilitate se face prin garantarea vânzării de către investitor a curentului electric produs de centrala nucleară la prețuri care să asigure profitul respectiv, dar și prin diverse facilități fiscale și alte forme de ajutoare de stat.

Potrivit planului de administrare al Nuclearelectrica, publicat anul trecut cu ocazia listării la Bursă a companiei, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost gândit cu o rată internă de rentabilitate de 11,3%. "Proiectul reactoarelor 3 și 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privați pentru acest proiect", se afirma în documentul citat.

Garanții publice și alte facilități

În plus, la nivelul autorităţilor române se află în stadii diferite de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investiţional pentru proiectele în capacităţi energetice bazate pe tehonologii cu emisii reduse de carbon.

O variantă este posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma bursei de energie OPCOM cât şi în afara acesteia şi dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon.

O altă variantă discutată de autorităţi este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social.

Conflict austro-britanic în UE

În ianuarie, Austria a anunțat că va contesta la Curtea Europeană de Justiție decizia Comisiei Europene de a aproba schema de ajutor de stat a Marii Britanii pentru proiectul centralei nucleare Hinkley Point C, prin care realizatorii proiectului, francezii de la EDF, urmează să primeasă subvenții de stat de aproape 18 miliarde de dolari.

Austria consideră că acest ajutor de stat este ilegal potrivit legislației UE. Subvențiile britanicilor ar consta în garantarea de prețuri de vânzare pentru electricitatea produsă de Hinkley peste cele ale pieței, împovărându-i astfel pe consumatori, și în garanții de stat pentru creditele de investiții pe care EDF urmează să le contracteze, inclusiv de la finanțatori chinezi.

Această contestație ar putea amâna decizia finală de investiție pentru proiectul Hinkley cu aproape doi ani. Proiectul prevede că, odată finalizată, în 2023, centrala nucleară va asigura circa 7% din consumul total de energie al Regatului Unit.

Potrivit unor stenograme ale unor discuții interne din Comisia Europeană, președintele acesteia de la acea dată, Jose Manuel Barroso, considera decizia Comisiei de a aproba ajutorul de stat pentru Hinkley Point C drept o decizie fără precedent, asupra unui subiect foarte sensibil din punct de vedere politic. Proiectul nu a fost scos niciodată scos la licitație de către Londra.

"Comisia a luat o decizie politică deghizată sub forma uneia juridice. Barroso s-a gândit că e mai bine să îi dea satisfacție lui David Cameron decât să apere piața unică de energie a UE. Cazul este profund semnificativ pentru toate investițiile în energie din Europa", a declarat, pentru The Guardian, Mark Johnston, expert la European Policy Center, sugerând că decizia a fost o formă de cedare a Comisiei Europene față de șantajul britanic privind posibilitatea ieșirii țării din UE.

Londra amenință cu represalii

"Obiecțiile Austriei nu reflectă tocmai viziunea pro-piață, hayekiană, a școlii austriece de economie, ci este mai degrabă efectul tradiției statului austriac de a se opune energiei nucleare și de a intra în conflict cu Bruxellesul pe tema felului în care legislația UE este aplicată în alte state membre. Practic, Viena spune că ajutoarele de stat pentru proiecte energetice sunt bune, dar doar dacă sunt direcționate către tehnologii cu zero emisii de CO2, cum ar fi centralele eoliene și solare, pe care Austria le subvenționează masiv", comentează Foreign Policy.

Săptămâna trecută, premierul britanic, David Cameron, a comis o "aroganță" publică față de Austria, refuzând să primească de la cancelarul Austriei o scrisoare prin care acesta protesta față de ajutorul de stat pentru proiectul centralei nucleare Hinkley Point C. Scena a avut loc înaintea unui summit european la Bruxelles, iar Cameron i-a pus în vedere cancelarului austriac, refuzând să primească scrisoarea acestuia, să respecte opțiunile energetice ale Marii Britanii.

Potrivit presei britanice, în scrisoare, cancelarul îi cerea lămuriri lui Cameron cu privire la niște informații scurse în mass media, conform cărora Londra ar pregăti măsuri de retaliere în caz că Austria merge mai departe cu planurile sale de a contesta ajutorul britanic de stat pentru energia nucleară la Curtea Europeană de Justiție. Aceste scurgeri menționau că ambasadorul austriac la Londra și-ar fi avertizat guvernul că Marea Britanie va profita de orice ocazie pentru a prejudicia Austria, în caz că Viena nu renunță la contestație.

Oficial, britanicii nu au confirmat aceste informații, dar și-au apărat ferm poziția. "Fiecare țară are dreptul să-și decidă mixul energetic. Acest principiu este înscris și în tratatele UE. Premierul Cameron i-a explicat cancelarului Faymann că nu va accepta ca alte țări să încerce să-i dicteze care sunt intereselle energetice ale Marii Britanii", a declarat un oficial de la Londra.

Leave your comments

0
terms and condition.
  • No comments found

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud