Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu11152018

Last updateThu, 01 Nov 2018 8pm

Romana English
Back Home Preturi Benzina Stiri Preturi Benzina Preturi Benzina Guvernului au început să-i placă infringement-urile: după RCA, riscă o nouă procedură pe plafonarea prețului carburanților

Guvernului au început să-i placă infringement-urile: după RCA, riscă o nouă procedură pe plafonarea prețului carburanților

benzinarie Aral

România ar putea avea parte de o nouă procedură de infringement din partea Comisiei Europene (CE) în cazul în care guvernul PSD decide o plafonare a prețului la carburanți sau orice altă metodă administrativă de control al prețurilor. Istoricul său în acest domeniu nu o ajută, ultimul exemplu de eșec generalizat a unei astfel de politici fiind recenta intervenție pe piața asigurărilor auto obligatorii (RCA). CE a trimis deja o scrisoare guvernului prin care acuză impunerea “mai multor limitări severe modalității de calcul a primelor de asigurare de către asiguratori”, în pofida faptului că șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, susține că executivul european nu a considerat că această măsură ar fi fost ilegală.

Politicile de control al prețurilor nu sunt agreate la Bruxelles și conduc în general la rezultate dezastruoase, cazurile recente ale Venezuelei sau Turciei fiind edificatoare. În 2012, Franța a încercat ceva similar, în campania electorală François Hollande promițând o plafonare a prețului carburanților. Guvernanții francezi au descoperit însă cu surpriză că legislația internă, care transpunea directivele europene, permitea o intervenție pe preț doar pentru 6 luni și “în situații de criză, în circumstanțe excepționale, de calamitate publică sau o anomaliei a pieței dintr-un segment economic”. În plus, companiile distribuitoare de carburanți au avertizat guvernul francez că, în spiritul transparenței, vor afișa la stații prețul defalcat pe componenta sa fiscală și pe cea care revine companiilor.

Și în Franța, ca și în România, statul încasa peste jumătate din prețul benzinei și motorinei ca TVA și accize, ceea ce a făcut ca guvernul de la Paris să renunțe la ideea sa.

Și în România, ca și în Franța anului 2012, legislația e similară, iar în prezent nu poate fi sesizată nicio criză, nicio circumstanță excepțională sau vreo anomalie a pieței.

În ultimele 6 luni, în pofida majorării prețului barilului de petrol Brent cu peste 10% (de la 70 la peste 85 de dolari, ca în ultimele zile să scadă sub nivelul de 80 de dolari), prețul benzinei a rămas aproape constant (a crescut cu doar 1%, iar cel al motorinei s-a apreciat ușor, cu 4%.

Dacă la mijlocul lunii mai, la stația Rompetrol din Șoseaua Mihai Bravu, un litru de benzină se tranzacționa cu 5,76 lei iar unul de motorină cu 5,88 lei, în prezent, la aceeași stație, aceste pot fi cumpărate cu 5,82, respectiv 6,12 lei.

Similar în cazul benzinăriei OMV Petrom de pe aceeași stradă. În mai, benzina costa 5,7 lei/, iar motorina 5,82 lei/l, în prezent aceste pot fi cumpărate cu 5,75, respectiv 6,06 lei/l.

E adevărat că înainte de calmarea pieței, carburanții s-au scumpit cu aproximativ un leu pe litru, însă nu a fost în niciun caz vina companiilor, ci a guvernului, care a decis să reintroducă supraacciza la carburanți într-o perioadă în care prețul internațional al petrolului s-a dublat de la 35 la peste 70 de dolari pe baril.

Interesant este că ministrul finanțelor a anunțat posibila înghețare a prețurilor ca contramăsură a eliminării din nou a supraaccizei. Cu alte cuvinte, actualul ministru recunoaște că reintroducerea supraaccizei nu a fost benefică însă ar vrea să transfere responsabilitate pe umerii companiilor de pe cei ai guvernului, responsabil de această decizie.

Ministrul de finanțe invocă faptul că, în România, orice majorare de taxe (sau a prețului barilului) se vede rapid în preț, în timp ce orice micșorare a fiscalității (sau a prețului barilului) este transferată mai lent în prețul la pompă.

Numai că acest lucru se întâmplă peste tot în lume. Business Insider apublicat în 2011 un articol pe această temă, în care analiza piața americană, articol intitulat: “Prețurile benzinei. De se majorează atât de rapid, și scad atât de încet?”

Publicația americană remarca faptul că orice apreciere a prețului internațional al petrolului (implicit a taxării, în cazul României) este transferată în preț în marea ei majoritate în primele două săptămâni, în timp ce în cazul unei deprecieri a prețului petrolului (s-au reducere a taxării) acest fenomen de ajustare durează de 3 ori mai mult, șase săptămâni.

Explicația ține de specificul business-ului: în timp ce alimentarea stațiilor se face zilnic, presiunea scumpirii pe partea de costuri este mare, limitând concurența dintre benzinării. Pe partea de cerere însă, majorarea rapidă a prețului trezește interesul consumatorilor pentru comercianții cu oferte mai scăzute, ceea ce limitează totuși aprecierea în exces.

Invers, situația se schimbă. Eliberați de presiunea unei majorări inevitabile de preț (dimpotrivă acesta scade), consumatorii devin mai puțin sensibili la concurența prețurilor diferiților distribuitori, care nu se mai tem atât de mult de mișcările concurenților și încearcă să își păstreze pentru o perioadă mai lungă o rentă parte a vechiului preț.

În teoria economică, acest fenomen este universal și este denumit “ajustarea asimetrică a prețurilor”.

Articolul din Business Insider conține și un sfat adresat parcă guvernanților români: “Înțelegerea acestei afaceri complicate necesită câteva cunoștințe de bază privind modul în care piața se interconectează cu întreg sistemul de pompare a benzinei în rezervorul vehiculului dvs”.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud