Energy Report

Dilema franceză: există fracturare hidraulică „rea” și fracturare hidraulică „bună”?

În Franța se pune o întrebare existențială: și dacă uneori fracturarea hidraulică nu e fracturare hidraulică? Asta pentru că statul francez are planuri foarte serioase cu privire la dezvoltarea de resurse de energie geotermală din rocile aflate la adâncime, în crusta pământului. Aceste resurse ar urma să fie eliberate prin utilizarea unor metode de foraj despre care industria petrolieră susține că sunt similare cu mult-hulita fracturare hidraulică folosită pentru exploatarea de hidrocarburi din șisturi bituminoase, pe care Franța a interzis-o în 2011.

Ministrul Mediului din guvernul de la Paris, Delphine Batho, a acordat două licențe de explorare geotermală în cursul lunii februarie și a precizat că încă 18 solicitări de astfel de licențe se află în faza de examinare și verificare. O parte dintre companiile care au solicitat licențe intenționează să permeabilizeze rocile subterane printr-un proces denumit „stimulare”, care presupune detonarea în adâncime a unui amestesc de apă cu acizi în fisurile rocilor, pentru eliberarea căldurii vulcanice.

Acest proces este în bună măsură similar cu fracturarea hidraulică, utilizată, de exemplu, de companiile de petrol și gaze din Statele Unite pentru exploatarea minerală a șisturilor bituminoase, metodă care constă în pomparea la mare adâncime și cu mare presiune a milioane de litri de apă sărată, amestecată cu un „cocktail” de substanțe chimice, ce are ca efect sfărâmarea rocilor subterane și eliberarea hidrocarburilor. Metoda prezintă riscuri de mediu, cum ar fi cel legat de poluarea rezervelor subterane de apă sau de amplificare a activităților seismice în zonele de exploatare.  

Guvernul socialist de la Paris este foarte entuziasmat de potențialul de dezvoltare al resurselor de energie geotermală, care se pliază de minune pe planul anunțat de președintele Francois Hollande, de reducere a dependenței țării de electricitatea generată de centralele atomice. În 2011, Franța a interzis exploatarea de petrol și gaze prin fracturare hidraulică, invocând „serioase riscuri de mediu și pentru sănătatea cetățenilor”, și a anulat licențele de explorare deținute de companii precum francezii de la Total sau americanii de la Schuepbach Energy.

Grupurile de lobby ale industriei de petrol și gaze nu sunt de acord.

Dublu standard

„Acordarea de licențe de explorare pentru proiecte de dezvoltare a energiei geotermale creează un dublu standard. Metodele de foraj folosite de acestea sunt similare cu fracturarea hidraulică”, spune șeful Uniunii Franceze a Industriilor Petroliere, Jean-Louis Schilansky.

Recent, conducătorul departamentului de energie din ministerul francez al Mediului, Pierre-Marie Abadie, a declarat în cadrul unei conferințe că Franța va continua să permită forajul neconvențional pentru eliberarea de resurse geotermale, întrucât acesta nu a fost interzis prin lege.

Nucleul polemicii este în ce măsură stimularea rocilor subterane prin detonarea de apă cu acizi este similară cu fracturarea hidraulică utilizată pentru exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze din șisturi bituminoase.

„Practic, Franța folosește fracturarea hidraulică pentru eliberarea de resurse de energie geotermală”, spune Maria van der Hoeven, director executiv la Agenția Internațională pentru Energie. Ea a făcut un apel la Franța să își revizuiască politicile legate de utilizarea acestei metode în exploatarea de hidrocarburi, având în vedere costurile mari ale statului francez cu importul de gaze naturale.

Pânâ în prezent, guvernul de la Paris a acordat licențe de explorare geotermală în Masivul Central, unde va opera Electerre de France, companie susținută de omul de afaceri Charles Beigbeder, precum și în Pirinei – firmei Groupe Fonroche Energie, a cărei activitate de bază constă în instalarea de panouri solare. Ambele sunt companii franceze.

Se jură că nu e nici o fractură

Susținătorii dezvoltării surselor de energie geotermală susțin că metodele de foraj folosite de dezvoltatori sunt diferite de fracturarea hidraulică.

„Aceste proiecte nu presupun fracturare. S-ar putea să fie nevoie de o oarecare stimulare a rocilor, însă numai la început, pentru redeschiderea fisurilor preexistente, nu pentru crearea unora noi”, spune Ela Demangeon, manager de proiect la Syndicat des Energies Renouvelables. Ea a recunoscut, pe de altă parte, că licențele de explorare în domeniu continuă să fie acordate cu toate că există un oarecare vid legislativ cu privire la faptul dacă există sau nu diferențe de substanță între cele două metode de foraj.

Argumentul guvernului este că metodele de eliberare a energiei geotermale au evoluat, bazându-se pe faptul că temperatura pâmântului crește odată cu adâncimea, atingând zeci de mii de grade Celsius la nucleu.

„Fracturarea hidraulică a fost utillizată în trecut în industria energiei geotermale, însă acele vremuri au trecut. Proiectele de acum se vor folosi de fisurile deja existente în rocile subterane”, spune ministrul Mediului, Delphine Batho. 

La finalul anului trecut, valoarea totală a capacităților geotermale instalate, pe plan mondial, era de 11.000 MW, din care peste un sfert în Statele Unite, potrivit Geothermal Energy Association, cu sediul la Washington. În Europa, peste jumătate dintre capacitățile instalate sunt localizate în Italia.

Ca și fracturarea hidraulică, provoacă cutremure și poluează apa

Primele proiecte de exploatare a energiei geotermale, din Italia, SUA și Islanda, utilizau energie și abur de suprafață, provenite din gheizere. Primul experiment care a presupus exploatarea energiei geotermale prinse în roci de adâncime a avut loc în anii ’70 la Los Alamos în New Mexico. Atunci s-a pompat apă, cu mare presiune, la o adâncime de circa 3 kilometri, într-un compact de roci fierbinți, având ca efect fracturarea hidraulică a acestora și eliberarea căldurii.

Proiecte similare, denumite sisteme geotermale avansate, au mai fost dezvoltate în Australia, Japonia și Germania. În Franța, un proiect european de cercetare demarat în 1987 în Alsacia, la Soultz-sous-Forets, este și în prezent singura exploatare geotermală de mare adâncime de pe continent. Cu o putere instalată de 1,5 MW, aceasta se bazează pe ceea ce autoritatea minieră a statului francez, Bureau de Recherches Geologiques et Minieres (BRGM), numește „mini-fracturare hidraulică” și „stimulare a rocilor”.

Acum, Franța are în plan dezvoltarea de proiecte de energie geotermală de mari dimensiuni. În consecință, statul „va permite stimularea rocilor de adâncime cu ajutorul apei și acizilor, pentru creșterea permeabilității acestora”, potrivit documentelor oficiale de organizare a licitațiilor pentru licențe în domeniu, publicate de autoritatea franceză pentru mediu și eficiență energetică.

„Aceste proiecte nu vor utiliza fracturarea hidraulică în sensul strict al sintagmei, pentru că nu va exista fracturare. Stimularea hidraulică, ce va fi folosită la început, va redeschide fisurile existente care sunt blocate de depozite de minerale. Ulterior, nu va mai fi nevoie de repetarea procedeului”, spune Romain Vernier, șeful diviziei geotermale a BRGM.

În cadrul acestor proiecte vor fi utilizați acizi, în timp ce fracturarea hidraulică din industria de petrol și gaze se face cu alte substanțe chimice, precum și cu nisip. De asemenea, presiunea hidraulică va fi mai mică, adaugă Vernier.

Cu toate acestea, chiar el recunoaște că această stimulare a rocilor ar putea genera evenimente seismice similare cu cel provocat de proiectul de la Soultz-sous-Forets, care a avut o magnitudine de 2,9 și a fost resimțit la nivelul solului. Un proiect similar localizat în apropierea Baselului, în Elveția, a fost închis în 2006, după ce a provocat un cutremur cu magnitudine de 3,4.

Ce e inacceptabil pentru fosile merge pentru regenerabile

„Cu toate că genul de foraj utilizat la proiectele franceze de energie geotermală se pare că  este mai puțn periculos decât fracturarea hidraulică pentru gaze de șist, totuși riscuri există”, comentează Stuart Haszeldine, profesor de geologie la Universitatea din Edinburgh. Potrivit acestuia, rocile de la 6 kilometri adâncime în jos se află sub o presiune critică, ce le menține stabilitatea, iar aceasta ar putea fi perturbată de injecțiile de acid și de răcirile bruște provocate de foraj. De asemenea, presiunea exercitată asupra conductelor subterane ar putea provoca scurgeri sau contaminarea resurselor subterane de apă.

Pentru industria petrolieră franceză, riscuri de cutremur, precum și faptul că forajul pentru resurse de energie geotermală ar putea contamina sursele subterane de apă potabilă înseamnă că, practic, metoda pune aceleași probleme ca și fracturarea hidraulică după gaze de șist.

„Orice tip de foraj geotermal include metode de fracturare, pentru că e nevoie să circule suficientă apă, iar aceasta să fie încălzită. În concluzie, riscurile de a provoca activitate seismică și de a polua apa sunt aceleași. Discuția publică este distorsionată pentru a nu provoca revoltă. În plus, fracturarea hidraulică geotermală ar putea beneficia de oarecare clemență, fiind vorba de o sursă regenerabilă de energie”, este de părere Claude Mandil, fost șef al Agenției Internaționale pentru Energie, actualmente membru al board-ului Total.

Fonroche, compania franceză care a câștigat licența din Pirinei, intenționează să investească circa 82 de milioane de euro în lucrări de explorare, pe o suprafață de 1.000 de kilometri pătrați.

„Vom dezvolta metode inovative de foraj, la adâncimi de 4 – 6 kilometri, pentru a descoperi acviferi subterani fierbinți. La acele adâncimi va trebui să redeschidem fisuri preexistente în blocurile de roci. Nu vom derula lucrări în locații unde să fie nevoie de fracturare hidraulică și nu vom face nici măcar stimulări de roci. Metodele noastre de foraj nu vor pune în pericol mediul și nu vor provoca cutremure”, dă asigurări Jean-Philippe Soule, șeful diviziei geotermale a companiei.

Cei de la Fonroche mai sunt implicați, alături de Electricite de Strasbourg și Moore Geothermie Sarl, în patru proiecte de explorare care presupun pomparea de apă la peste 150 de grade Celsius în structuri geologice subterane „fracturate în mod natural” din Alsacia, potrivit documentelor afișate pe site-ul Ministerului Mediului. Aceste proiecte nu au fost încă licențiate de guvernul de la Paris.