Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri07192019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Energie Regenerabila Stiri Energie Regenerabila Energie Hidro si Geotermala Hidrocentrala lui Ceaușescu de la Răstolița ar putea intra în funcțiune în 2016, cu trei ani întârziere. Urmașii grofilor Banffy vor primi peste 1 mil. lei despăgubiri

Hidrocentrala lui Ceaușescu de la Răstolița ar putea intra în funcțiune în 2016, cu trei ani întârziere. Urmașii grofilor Banffy vor primi peste 1 mil. lei despăgubiri

Rastolita

Lucrările de construcție la proiectul hidroenergetic de la Răstolița, ultimul obiectiv investițional major aprobat de către autoritățile comuniste din România în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu, se află în prezent într-un stadiu avansat de execuție, existând premisele punerii în funcțiune a hidrocentralei, la nivel minim energetic, până la finele trimestrului IV 2016, susține Guvernul. Moștenitorii familiei nobiliare maghiare Banffy vor primi despăgubiri de 1,113 milioane lei de la stat pentru exproprierea a 56 de hectare de pădure care le-au fost retrocedate în 2013, experții ANEVAR stabilind valoarea unitară a despăgubirilor pentru terenurile expropriate în vederea construirii hidrocentralei de la Răstolița la 1,99 lei/metrul pătrat.

"Lucrările la obiectivul “Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa" au fost demarate în baza Decretului nr.95/1989 emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania şi Autorizaţiei de Construire nr.304/03.12.1990, astăzi aflându-se într-un un stadiu avansat de execuţie, existand premisele punerii în funcțiune a obiectivului la nivel minim energetic până la finele trimestrului IV 2016", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de Hotărâre de Guvern prin care se aprobă amplasamentul și declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa".

În aprilie 2013, într-un HG similar, Executivul estima că hidrocentrala ar putea intra în funcțiune până la finalul acelui an.

Proiectul hidrocentralei face parte din categoria lucrărilor de interes naţional pentru realizarea, dezvoltarea şi producerea de energie electrică şi este situat în nord-estul judeţului Mureş, asigurând folosinţa complexă a debitelor afluenţilor de dreapta ai râului Mureş, pe sectorul Ilva-Răstoliţa-Bistra, pe teritoriul administrativ al comunelor Răstoliţa, Lunca Bradului şi Vătava.

Investiție de 1,45 miliarde lei

Decretul din 1989 prevedea un cost total al lucrării reprezentând echivalentul a 1,6772 milioane lei actuali, cost actualizat în mai multe rânduri cu inflația. În 1996, varianta upgradată a proiectului a fost estimată la echivalentul a 14,87 milioane lei actuali.

"De la data emiterii Hotărârii Guvernului nr. 489/1996 și până în prezent, devizul general al obiectivului de investiții Răstolița a facut obiectul mai multor ordine emise de Ministerul Economiei, prin care valoarea devizului general s-a actualizat în vederea preluării influențelor evoluției coeficientului mediu de inflație, în conformitate cu Buletinul Statistic elaborat de către Institutul Național de Statistică", arată Guvernul.

Potrivit ultimelor evaluări oficiale, costurile totale ale investiției, de la startul lucrărilor și până la finalizare, se vor ridica la peste 1,45 miliarde lei. Lucrările care mai erau de executat la data de 1 ianuarie 2014 erau programate să coste 815,88 milioane lei.

La finalul anului trecut, prima etapă a proiectului, a cărei finalizare va permite punerea în funcțiune a hidrocentralei la nivel minim energetic, era realizată în proporție de circa 95%, față de 92% la sfârșitul anului 2012. Finalizarea integrală a proiectului este prevăzută a se realiza în anul 2019.

Lucrarea este finanțată integral de către Hidroelectrica SA, din surse proprii, precum și din amortismente și credite bancare obținute și garantate în nume propriu. "Prin programul de dezvoltare al societății pe anul 2014 a fost alocată suma de 41,3 milioane lei, punerea în funcțiune a capacităţii energetice fiind estimată în 2015-2016, funcţie de bugetul de investiții al societăţii", se precizează în nota de fundamentare. În 2013, Hidroelectrica a alocat 11,015 milioane lei pentru investiția de la Răstolița.

Ce se urmărește

Prin realizarea și punerea în funcțiune a obiectivului, producția de energie a României va crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală – cu 35,2 MWh. Debitul instalat al hidrocentralei de la Răstolița va fi de 17 mc/secundă.

Odată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei de la Răstolița, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an, estimează autoritățile.

„Amenajarea poate permite, în aval de Răstoliţa, dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a localităţilor situate în culoarul Mureşului și in zona periferică a Câmpiei Transilvaniei, pe raza administrativă a judeţelor Mureş, Bistriţa Năsăud și Cluj”, precizează Guvernul.

De asemenea, realizarea obiectivului va permite regularizarea debitelor in aval de localitatea Rastoliţa. Astfel, în perioadele secetoase, se va asigura un debit de 6,6 mc/s în secţiunea Târgu Mureş.

„Prin realizarea acestei amenajări se urmareşte şi controlarea viiturilor in perioadele cu precipitatii semnificative”, se mai afirmă în documentul citat.

Familia Banffy intră în joc

Pentru finalizarea obiectivului de investiții este necesară exproprierea de terenuri în suprafață totală de 210,4315 hectare. Inițial, în 2013, din această suprafață doar 12,0548 hectare reprezentau proprietate privată. Între timp, însă, suprafață totală a terenurilor proprietate privată care urmează să fie expropriate pentru realizarea hidrocentralei Răstolița s-a majorat la 67,9943 hectare, în urma unor retrocedări de păduri administrate de Romsilva.

Moştenitorii familiei nobiliare maghiare Banffy au obţinut în 2013 peste 9.000 de hectare de pădure în Răstoliţa, după ce au depus, în 2005, cereri de revendicare la comisia locală de reconstituire a dreptului de proprietate din localitate. În 2007, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mureş a respins cererea, însă Banffy Josika Imre Laszlo a depus o contestaţie la Judecătoria Reghin.

Instanţa de la Reghin a dat câştig de cauză, în 2010, moştenitorului familiei Banffy, iar Tribunalul Mureş a decis, în 2011, menţinerea sentinţei. În urma promovării unei acţiuni de revizuire şi a unei strămutări, sentinţa a fost menţinută şi de Tribunalul Dolj, în 2013. La finalul anului trecut, prefectura Mureş a cerut revizuirea unei sentinţe definitive de retrocedare a peste 9.300 de hectare de pădure urmaşilor familiei nobiliare Banffy, procesul fiind pe rol la Judecătoria Giurgiu, după ce ICCJ a decis strămutarea dosarului de la instanţa din Reghin.

În urma acestor retrocedări, suma totală estimată necesară despăgubirii proprietarilor care urmează să fie expropriați pentru proiectul de la Răstolița a fost majorată de la 245.375 lei în 2013 la 1,358 milioane lei în prezent, pe baza evaluărilor efectuate de experți autorizați ANEVAR, care au stabilit valoarea unitară a despăgubirilor la 1,99 lei/metrul pătrat.

Din această sumă totală, circa 82% (1,113 milioane lei) va merge către Banffy Josika Imre Laszlo, pentru exproprierea a 56 de hectare de pădure.

Specialiști în revendicări

În ianuarie anul trecut, palatul Josika, o clădire istorică din centrul municipiului Cluj-Napoca, evaluată la 5 milioane de euro, a fost retrocedată în urma unei sentinţe a Curţii de Apel Cluj urmaşilor familiei Banffy, decizia fiind executorie, dar nu irevocabilă, şi urmând să fie atacată cu recurs la ICCJ de către actualul proprietar. Palatul Josika, construit în secolul al XVI-lea, a fost reşedinţa fostului comite al Clujului, Josika Antal, iar ulterior imobilul a aparţinut familiei contesei Banffy Maria. Imobilul figurează pe lista monumentelor istorice.

Urmașii familiei Banffy au revendicat și Palatul Banffy, fostă reşedinţă din secolul al XVIII-lea a guvernatorului Transilvaniei, contele Banffy Gyorgy, altă ramură a familiei decât cea care a revendicat Palatul Josika.

Palatul Banffy a fost construit între anii 1774 şi 1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, fiind unul dintre cele mai importante edificii baroce ale secolului al XVIII-lea din Cluj-Napoca. Clădirea adăposteşte din anul 1951 Muzeul Naţional de Artă Cluj-Napoca, cu un patrimoniu de pictură, grafică şi artă decorativă de peste 13.000 de lucrări, instituţia aflându-se în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

În 2007, familiei Banffy i s-a retrocedat castelul de la Bonțida.

În 2013, moştenitorii familiei nobiliare Banffy au pierdut procesul intentat Romsilva, la Tribunalul Mureş, în care cereau profitul companiei din ultimii opt ani, în valoare de peste 1,8 milioane de lei (aproximativ 400.000 de euro), rezultat din exploatarea a hectarelor de pădure care le-au fost retrocedate.

Familia Banffy este atestată încă din secolul XV în Transilvania şi este una dintre cele mai longevive dinastii nobiliare ale acestui ţinut. Membrii uneia dintre ramurile familiei au devenit baroni în 1660, iar alții au devenit conţi în 1855. Din rândul baronilor a provenit şi unul dintre premierii Ungariei din secolul XIX, Dezso Banffy. Pe cealaltă latură, cel mai cunoscut conte a fost Banffy Miklos, care s-a născut în Cluj-Napoca pe 30 decembrie 1873. El a fost membru al Parlamentul Austro-Ungariei încă din 1901, iar ulterior a fost directorul Teatrului de Stat din Ungaria în perioada 1913-1918.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud