Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed08052020

Last updateTue, 05 May 2020 10am

Romana English
Back Home

32 items tagged "energie fotovoltaica"

Results 1 - 32 of 32

După RCS&RDS, încă un gigant din telecomunicații se implică în sectorul energetic: Telekom vrea să facă producție, distribuție, trading și transport de energie

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 31 March 2015 10:36

cabluri stalpi RCSAcționarii operatorului de telecomunicații Telekom Romania Communications SA au hotărât, într-o AGA desfășurată în 19 noiembrie anul trecut, să completeze obiectul de activitate al companiei cu activități secundare din domeniul energetic.

Potrivit hotărârii AGA Telekom, obiectul de activitate al societății a fost completat cu activitățile secundare de producție, transport, distribuție și comercializare a energiei electrice.

Telekom Romania Communications este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE - 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională - 45,99%.

Telekom Romania Mobile Communications are ca acţionari Cosmote Group, parte a OTE Group – 70% şi Romtelecom – 30%.

În septembrie 2014, Telekom Romania Communications, divizia care acoperă operaţiunile fixe, şi Telekom Romania Mobile Communications, divizia mobilă, au devenit noile denumiri ale operatorilor Romtelecom şi Cosmote România, schimbarea fiind parte a procesului de adoptare a brandului “Telekom” al grupului german Deutsche Telekom.

În Germania, Deutsche Telekom are un business consolidat în energie, activând în principal pe segmentul sistemelor de contorizare, control și monitorizare inteligentă a consumului de energie electrică, smart grids și smart metering.

Potrivit unui ordin al ANRE intrat în vigoare în decembrie anul trecut, distribuitorii de energie electrică din România au obligația ca, până în 2020, să instaleze sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice pentru cel puțin 80% din clienții lor. Anul acesta se vor implementa proiecte pilot în această privință, iar ulterior, pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie, ANRE va aproba, până la sfârșitul anului 2015, programul și calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă. Proiectele-pilot de instalare de contoare inteligente se vor derula în zonele urbane și rurale cu rețele electrice în stare bună sau recent retehnologizate.

Primul operator major de telecomunicații care s-a implicat în sectorul energetic a fost grupul RCS&RDS, care s-a înscris în decembrie anul trecut ca trader la bursa de energie OPCOM. Tot atunci, compania a început să cumpere curent electric pe OPCOM de la propriile subsidiare dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice. Acestea sunt cinci la număr, respectiv Novitas Electro, Delalina SRL, Energiafoto SRL, Energyall Distribution SRL și Firatelectric SRL, au fost achiziționate de cabliști în ultimii doi ani și dețin parcuri solare în județele Bihor și Brăila.

Anul trecut, economica.net scria că grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Potrivit ebihoreanul.ro, RCS&RDS a început să furnizeze energie electrică agenților economici de pe platforma industrială a Oradei și are în plan să atace și piața consumatorilor casnici, urmărind transformarea actualilor abonaţi de telefonie şi internet în clienţi de electricitate.

România aproape și-a atins ținta fixată pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul de energie, dar e departe de cea privind eco-carburanții

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 10 March 2015 15:07

Screenshot 2015-03-10 14.14.15La finalul anului 2013, 23,9% din consumul final brut de energie electrică din România era asigurat din surse regenerabile, cifra fiind extrem de aproape de ținta națională privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic românesc, fixată pentru 2020, de 24%.

"Trei dintre cele 28 de state membre ale UE și-a atins deja țintele naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic: Bulgaria, Estonia și Suedia. Mai mult, Lituania, România și Italia se află la mai puțin de 0,5 puncte procentuale de țintele lor naționale pentru 2020", se arată într-un comunicat al Eurostat.

La capătul celălalt al clasamentului european, țările cele mai îndepărtate de propriile lor ținte naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic sunt Marea Britanie (la 9,9 puncte procentuale), Olanda (9,5 puncte procentuale), Franța (8,8 puncte procentuale) și Irlanda (8,2 puncte procentuale).

La nivelul întregii UE, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie electrică era de 15% la finalul anului 2013, față de 8,3% în 2004, primul an pentru care există date la nivel european.

Obiectivul UE, care este diferit de cele naționale, este ca, până în anul 2020, acest procentaj să ajungă la 20%. Surse regenerabile de energie sunt considerate de Eurostat cele solare, termale și fotovoltaice, hidro, eoliene, geotermale și biomasă.

"Din 2004 încoace, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie a crescut semnificativ în toate statele membre, 13 dintre acestea dublându-și această pondere în ultimii 10 ani. Cu un procent de 52,1% atins în 2013, Suedia are de departe cea mai mare pondere a surselor regenerabile în mixul energetic național la nivelul UE, depășind Letonia (37,1%), Finlanda (36,8%) și Austria (32,6%)", se spune în comunicatul Eurostat.

Prin contrast, cele mai mici ponderi ale surselor regenerabile de energie în consum se consemnau în 2013 în Luxemburg (3,6%), Malta (3,8%), Olanda (4,5%) și Marea Britanie (5,1%).

Pe de altă parte, arată Eurostat, în 2013, doar Suedia atinsese obiectivul fixat la nivel european ca, până în 2020, 10% din consumul de carburanți pentru transport din statele membre UE să provină din surse regenerabile. În România, în 2013, ponderea surselor regenerabile în totalul consumului de carburanți pentru transport era de 4,6%.

"În 2013, Suedia era singurul stat membru care atinsese obiectivul de 10%, cu o pondere a surselor regenerabile în consumul de carburanți de 16,7%, în timp ce Finlanda, cu o pondere de 9,9%, era foarte aproape de atingerea obiectivului. Cele mai multe state membre se află cam la jumătatea drumului către atingerea țintei, iar cele mai îndepărtate de țintă, cu ponderi de sub 1% ale surselor regenerabile în consumul de carburanți, erau Estonia (0,2%), Spanua (0,4%) și Portugalia (0,7%)", arată Eurostat.

Eclipsa de soare din 20 martie va pune la grea încercare rezistența rețelelor electrice ale Europei. Operatorii de sistem nu exclud un incident

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 23 February 2015 15:33

BlackoutEclipsa de soare care va avea loc pe data de 20 martie anul acesta va reprezenta o provocare fără precedent pentru operatorii de transport și sistem ai rețelelor electrice ale Europei, în condițiile în care, la nivelul întregului continent, centrale electrice solare cu o putere instalată totală de 35.000 MW vor înceta să livreze energie electrică în sistem, iar ulterior își vor relua producția, totul într-un interval foarte scurt, de doar două ore, punând la grea încercare stabilitatea rețelelor electrice europene.

"Pe 20 martie 2015, în condițiile unei dimineți senine, circa 35.000 MW de putere instalată în centrale electrice fotovoltaice vor ieși gradual din sistemul energetic european, iar ulterior vor reintra, tot gradual, în sistem. Totul în interval de doar două ore, chiar la începutul unei zile normale de lucru în Europa", se arată într-un comunicat al Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica.

Efectele eclipsei asupra sistemelor energetice se vor resimți cel mai puternic în Germania și Italia, potrivit ENTSO-E, statele cu cele mai mari puteri instalate totale în centrale fotovoltaice din Europa, atât în cifre absolute, cât și ca pondere a fotovoltaicelor în totalul mixului energetic.

Potrivit legislației majorității statelor europene, inclusiv România, pe lângă că primesc subvenții de stat suportate de consumatori, producătorii de energie din surse regenerabile beneficiază de privilegiul preluării cu prioritate în sistemele energetice a producției centralelor lor.

Asta creează probleme de stabilitate sistemelor de transport și în zile obișnuite, din cauza intermitenței producției centralelor eoliene și solare, dependente de condițiile meteorologice. Astfel, capacitățile convenționale de producție, cum ar fi termocentralele pe cărbune sau gaze, trebuie oprite atunci când sursele regenerabile încep să producă și pornite atunci când eoliene și solarele nu mai pot introduce energie în sistem.

Cum stăm în România

În România, eclipsa de soare din 20 martie va avea loc între orele 10.45 și 13.05 dimineața. Momentul de maximă intensitate va fi la 11.50. Potrivit datelor Transelectrica, pe 20 martie anul trecut, la 10.45, producția de energie solară a României era de 382 MWh, reprezentând 5,85% din totalul producției de energie electrică de la acel moment și 5,83% din consumul mediu orar, valori care s-au păstrat relativ similare și la 11.50. Pe data respectivă, la ora 13.05, producția de energie fotovoltaitcă se majorase la 462 MWh, reprezentând 6,75% din producție și 7,28% din consumul mediu orar.

Pe parcursul anului trecut, centralele electrice solare au avut o pondere de 2,45% în totalul producției brute de energie electrică a României.

Potrivit estimărilor ENTSO-E, bazate pe extrapolarea datelor oficiale din 2012 și 2013, pe 20 martie 2015 România va dispune de o putere totală instalată în centrale fotovoltaice de 2.489 MW. Ultimele date oficiale ale Transelectrica, din octombrie anul trecut, arată că România dispunea, la acea dată, de o putere instalată totală în centrale fotovoltaice de 1.100 MW.

În comunicatul ENTSO-E se precizează că operatorii europeni de transport și sistem s-au pregătit pentru eclipsa de soare din 20 martie de câteva luni. ENTSO-E arată că, din cauza puterii instalate mari a centralelor electrice solare din Europa, a fost nevoie de o analiză de evaluare a riscurilor și de măsuri de reducere și prevenire a acestora, scopul fiind diminuarea riscurilor privind securitatea și funcționarea rețelelor electrice europene la nivelul celor dintr-o zi normală de operare.

Tot mai dependenți de soare

ENTSO-E mai arată că situația sistemelor energetice europene este mult diferită acum față de cea de la ultima eclipsă de soare, din 1999, întrucât puterea instalată în centrale fotovoltaice a crescut între timp exploziv, acoperind în prezent, doar în Europa continentală, 3% din totalul consumului de electricitate.

"Eclipsa de soare de anul acesta este deosebită pentru că acum există o cantitate non-neglijabilă de energie solară conectată la rețea, extrem de sensibilă la variațiile radiației solare. În consecință, această eclipsă de soare va reprezenta un test fără precedent pentru sistemul energetic european, util pentru a înțelege mai bine relația dintre țintele ambițioase ale UE privind reducerea emisiilor de CO2 prin promovarea energiei regenerabile și necesitatea de a asigura securitatea operațiunilor sistemelor energetice de care depind toți locuitorii Europei", se subliniază în comunicatul ENTSO-E.

Organizația mai informează că operatorii de transport și sistem din Europa s-au coordonat și vor acționa concertat, pentru a menține securitatea alimentării cu electricitate, în pofida riscurilor semnificative pe care eclipsa de soare le prezintă pentru sistemele energetice europene.

"În timpul eclipsei, dispeceratele energetice din Europa continentală vor fi în permanentă legătură între ele prin teleconferințe, pentru a-și coordona acțiunile în timp real. În pofida pregătirilor și coordonării dintre operatori, riscul unui incident nu poate fi exclus cu totul", conchide ENTSO-E.

Avertismente repetate

Nu este pentru prima oară când operatorii de transport și sistem din Europa avertizează că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa.

Astfel, în 2013, ENTSO-E estima că, până în 2020, circa 40% din totalul capacității energetice instalate a Europei va proveni din surse regenerabile. Organizația arăta că, dintr-o capacitate totală proiectată să ajungă la 1.185 GW în 2020, 521 GW vor proveni din surse regenerabile, reprezentând o creștere cu 50% față de situația din 2013.

„Europa va avea nevoie de o capacitate totală accesibilă suplimentară de 38 GW, pe lângă investițiile deja confirmate, pentru a putea menține echilibrul dintre cerere și ofertă. În funcție de ponderea la care vor ajunge capacitățile energetice intermitente (eoliene și solare – n.r.), investițiile necesare în capacități de back-up ar putea fi semnificativ mai mari”, susținea ENTSO-E.

Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care România acordă ajutoare de stat pentru producători convenționali de energie nerentabili, cum ar fi complexurile energetice Hunedoara și Oltenia.

Ajutoare de stat pentru echilibrarea sistemului energetic

Astfel, anul trecut, Guvernul a decis să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali.

Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

Complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", arăta Guvernul în nota de fundamentare a HG de prelungire a ajutorului de stat pentru CE Hunedoara.

RCS&RDS cumpără curent electric pe bursa OPCOM de la propriile sale parcuri solare, cu 100 lei/MWh

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 30 December 2014 16:00

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, care s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM, a cumpărat, luni și marți, de pe bursă, o cantitate totală de peste 42.000 MWh de energie electrică, la prețul de 100 lei/MWh, de la trei firme dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice controlate chiar de RCS&RDS.

În total, potrivit OPCOM, RCS&RDS a cumpărat 42.101,4 MWh de energie în vârf, cu livrare anul viitor, printr-un număr de 18 tranzacții, valoarea totală a acestora fiind de 4,21 milioane lei. Prețul de 100 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Ca ordin de mărime, 1 MWh poate alimenta timp de 6 luni o gospodărie cu consum mediu din România.

Cantitatea a fost cumpărată de la trei companii dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice controlate chiar de către grupul RCS&RDS, respectiv Novitas Electro, Delalina SRL și Energiafoto SRL. Cele trei firme din grupul RCS&RDS dețin parcuri fotovoltaice în județele Bihor și Brăila și au fost preluate de cabliști în ultimii doi ani.

În perioada menționată, RCS&RDS a mai achiziționat dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice Energyall Distribution SRL și Firatelectric SRL, care au proiecte solare în orașul Însurăței din județul Brăila.

Pe 10 decembrie, RCS&RDS nu a reușit să atragă nici o ofertă de vânzare la cele trei licitații organizate pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB) de la OPCOM, prin care intenționa să cumpere 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh. Potrivit OPCOM, cele trei licitații au fost anulate întrucât nici un vânzător de energie nu a depus garanțiile solicitate de legislație pentru a înainta oferte de răspuns la oferta de cumpărare a RCS&RDS.

Fotovoltaicii își permit să vândă foarte ieftin

Pe 10 decembrie, companiile Sun Energhes și Silurus Green Consulting, deținătoare de centrale electrice fotovoltaice, au vândut energie electrică la un preț-record, cel mai mic consemnat vreodată la bursa de energie OPCOM, de doar 40 lei/MWh, fără TVA. Recordul este cu atât mai spectaculos cu cât s-a tranzacționat energie în vârf, adică cu livrare în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, de regulă mai scumpă decât cea livrată în bandă.

În ambele tranzacții, fericitul cumpărător a fost traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică. Electromagnetica SA a mai cumpărat energie electrică cu doar 40 lei/MWh și luni, de la Arothreepower SRL, care deține un parc fotovoltaic în județul Timiș.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă grație subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi. Potrivit autorităților, în medie, aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie regenerabilă provin din vânzarea certificatelor verzi primite drept subvenții.

Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric. Costul certificatelor verzi este evidențiat în mod distinct pe facturile de curent electric ale clienților finali.

Interesați de preluarea Enel Banat

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

Record absolut de preț la OPCOM: două parcuri solare au vândut energie cu doar 40 lei/MWh. Electromagnetica, abonată la curent ieftin

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 15 December 2014 22:59

Parc solar GiurgiuCompaniile Sun Energhes și Silurus Green Consulting, deținătoare de centrale electrice fotovoltaice, au vândut, săptămâna trecută, energie electrică la un preț-record, cel mai mic consemnat vreodată la bursa de energie OPCOM, de doar 40 lei/MWh, fără TVA. Recordul este cu atât mai spectaculos cu cât s-a tranzacționat energie în vârf, adică cu livrare în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, de regulă mai scumpă decât cea livrată în bandă. Unul dintre contracte este pe 5 ani, iar celălalt - pe 2 ani.

În ambele tranzacții, fericitul cumpărător a fost traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică.

Ca ordin de mărime, 1 MWh poate alimenta timp de 6 luni o gospodărie cu consum mediu din România. 

Astfel, pe 10 decembrie, Sun Energhes a vândut Electromagnetica 26.944,4 MWh de energie în vârf, la o putere de 1,2 MWh/h, pentru 21.912 ore, în intervalele 8-19, perioada de livrare fiind 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2019. Prețul de 40 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Sun Energhes deține un parc fotovoltaic în comuna Urzicuța, județuș Dolj.

În aceeași zi, Silurus Green Consulting a vândut Electromagnetica 5.263,2 MWh de energie în vârf, la putere de 0,6 MWh/h, pentru 8.772 de ore, în intervalele 8-19, perioada de livrare fiind 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016. La fel, prețul de 40 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Silurius Green Consulting deține o centrală solară în comuna Chizatău, județul Timiș.

Precedentul record de preț a fost consemnat la OPCOM la jumătatea lunii trecute, când dezvoltatorul de parcuri solare Bio Volt a vândut electricitate cu 45 lei/MWh aceluiași cumpărător, Electromagnetica SA, fiind vorba tot de energie în vârf.

Tot în noiembrie, compania Gama Energototal SRL, care deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, a vândut o cantitate de 1.828,8 MWh de energie în vârf aceleiași Electromagnetica, cu livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016, la prețul de 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu consemnat pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile cu livrare în perioada menționată.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă grație subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi. Potrivit autorităților, în medie, aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie regenerabilă provin din vânzarea certificatelor verzi primite drept subvenții.

Acest lucru a dus, de astfel, la ieftinirea în general a electricității en-gros din România, care însă nu s-a resimțit și în facturile consumatorilor. Potrivit datelor bursei de energie, prețul mediu de închidere în euro rezultat din tranzacțiile en-gros cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare de la OPCOM era, în septembrie 2014, cu peste 26% mai mic decât în septembrie 2013, scăzând de la 38,53 la 28,45 euro/MWh.

În prezent, certificatele verzi se vând cu 130-131 lei/MWh. Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric. Costul certificatelor verzi este evidențiat în mod distinct pe facturile de curent electric ale clienților finali.

Nimeni n-a vrut să vândă curent electric celor de la RCS&RDS la 145 lei/MWh, licitațiile cabliștilor de pe OPCOM au fost anulate

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 12 December 2014 12:39

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, care s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM, nu a reușit să atragă nici o ofertă de vânzare la cele trei licitații organizate vineri pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB), prin care intenționa să cumpere 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh.

Potrivit OPCOM, cele trei licitații au fost anulate întrucât nici un vânzător de energie nu a depus garanțiile solicitate de legislație pentru a înainta oferte de răspuns la oferta de cumpărare a RCS&RDS.

Pe de altă parte, tot vineri, pe platforma PPCB de la OPCOM s-a încheiat o tranzacție la un preț inferior celui maxim acceptat de RCS&RDS, respectiv la prețul de 141,95 lei/MWh. Mai mult, tranzacția a vizat livrare de energie în vârf, adică în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, mai scumpă decât cea în bandă.

Pe de altă parte, compania care a vândut energie în vârf la 141,95 lei/MWh, Lucas Est, este producător de energie fotovoltaică, iar aceștia, precum toți jucătorii din energia regenerabilă, își pot permite să vândă extrem de ieftin energia produsă, costurile de producție fiindu-le subvenționate în proporție mare prin sistemul certificatelor verzi, suportate pe facturi de toți consumatorii finali de curent electric. Cumpărătorul a fost firma Elsaco Energy.

RCS&RDS intenționa să achiziționeze în total, la cele trei licitații, 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh. Ca ordin de mărime, cantitatea totală vizată de RCS&RDS poate alimenta peste 30.000 de gospodării cu consum mediu din România timp de un an de zile.

Cele mai multe tranzacții de vânzare de vineri au fost încheiate de Nuclearelectrica, la prețuri de 170-174 lei/MWh.

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

RCS&RDS a intrat pe bursa de energie OPCOM și vrea să cumpere peste 64.000 MWh la prețul maxim de 145 lei/MWh

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 05 December 2014 16:07

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM și organizează vinerea viitoare, pe 12 decembrie, trei licitații pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB) prin care vrea să achiziționeze 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh.

Ca ordin de mărime, cantitatea totală vizată de RCS&RDS poate alimenta peste 30.000 de gospodării cu consum mediu din România timp de un an de zile.

La prima licitație, RCS&RDS așteaptă oferte de vânzare pentru 61.488 MWh de energie în bandă, la puterea de 7 MWh/h, pentru 8.748 de ore, în perioada de livrare 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016.

La a doua, grupul vrea să cumpere 2.016 MWh de energie în bandă, la puterea de 3 MWh/h, pentru 672 de ore, cantitate care să fie livrată în decursul lunii februarie 2015, iar la cea de-a treia – 744 MWh de energie în bandă, la puterea de 1 MWh/h, pentru 744 de ore, cantitate care să fie livrată în decursul lunii ianuarie 2015.

La toate cele trei licitații, prețul maxim este de 145 lei/MWh. Prețul este fără TVA și include tariful de transport pentru introducerea energiei în rețea.

În prezent, prețul mediu de pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile încheiate aflate în livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016 este de 159 lei/MWh. Ultima tranzacție de pe platforma PCCB de la OPCOM a fost încheiată vineri, la prețul de 155 lei/MWh.

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

Un parc solar din Giurgiu a vândut la OPCOM energie electrică pe 2 ani cu 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu din piață

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 21 November 2014 11:35

Parc solar GiurgiuCompania Gama Energototal SRL, care deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, a vândut miercuri, pe piața contractelor bilaterale de la bursa de energie OPCOM, o cantitate de 1.828,8 MWh de energie în vârf companiei Electromagnetica, cu livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016, la prețul de doar 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu consemnat pe piața respectivă pentru tranzacțiile cu livrare în perioada menționată.

Prețul de 50 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de injecție în rețea. Spre comparație, prețul mediu de pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile încheiate aflate în livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016 este în prezent de 159 lei/MWh.

Gama Energototal SRL deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, cu o putere instalată de 1,732 MWh. Cumpărătorul este traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică.

Tranzacția prevede livrarea, în perioada 1 decembrie 2014-31 decembrie 2016, a unei cantități totale de 1,828,8 MWh de energie în vârf, între orele 7-18, la o putere de 0,2MWh/h, pentru 9.144 de ore.

Electromagnetica a mai cumpărat, recent, curent electric de la OPCOM la prețuri extrem de mici, de 45, respectiv 50 lei/MWh, de la alte două companii deținătoare de parcuri fotovoltaice, Bio Volt și F.R.A.N. Energy Green. Prețul de 45 lei/MWh a reprezentat un record absolut consemnat pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM, precedentul minim, de 100 lei/MWh, fiind stabilit la jumătatea acestui an.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă ca urmare a subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi.

Acest lucru a dus, la astfel, la ieftinirea în general a electricității en-gros din România, care însă nu s-a resimțit și în facturile consumatorilor. Potrivit datelor bursei de energie, prețul mediu de închidere în euro rezultat din tranzacțiile en-gros cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare de la OPCOM era, în septembrie 2014, cu peste 26% mai mic decât în septembrie 2013, scăzând de la 38,53 la 28,45 euro/MWh.

În prezent, certificatele verzi se vând cu 130-131 lei/MWh. Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric.

De la 1 decembrie 2014, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă să nu piardă, practic, nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Ar putea apărea polițe de asigurare a riscului de tăiere a subvențiilor de stat pentru energia regenerabilă?

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 10 July 2014 20:45

Asiguratori regenerabileAsiguratorii dezvoltă planuri pentru a-i proteja pe investitorii în proiecte de parcuri solare și eoliene față de riscul retragerii bruște a subvențiilor de stat, cruciale pentru producătorii de energie din surse regenerabile, risc care a lovit din plin în ultima perioadă industria europeană de profil.

Willis, cel de-al treilea mare broker de asigurare din lume, este în discuții avansate cu asigurători precum consorțiul Lloyd’s din Londra pentru a elabora și a scoate pe piață o astfel de poliță de asigurare, pe care speră să înceapă să o vândă anul viitor, scrie Financial Times.

Susținătorii proiectului spun că acest tip de poliță de asigurare, care să îi protejeze pe investitori,, ar fi un stimultent foarte necesar pentru sectorul regenerabilelor, după ce guvernele din întreaga Europă au tăiat masiv schemele de sprijin pentru energia verde, după criza financiară.

Autoritățile de stat și-au explicat deciziile de tăiere a subvențiilor prin scăderea abruptă a costurilor panourilor solare și turbinelor eoliene. Unele au garantat subvențiile pentru toată durata de viață a proiectelor existente, de obicei în jur de 20 de ani, dar le-au redus pe cele pentru noile proiecte, finalizate și puse în funcțiune după o anumită dată.

Tăieri retroactive de subvenții

Totuși, Spania și alte câteva țări i-au pus pe jar pe investitori hotărând ceea ce companiile numesc tăieri retroactive ale subvențiilor, care pun în pericol viabilitatea proiectelor existente.

Andrew van den Born, șeful diviziei de riscuri de creditare politice și comericale la Willis, spune că brokerul a primit un val de solicitări în cursul anului trecut din partea investitorilor în energie regenerabilă și a băncilor care creditează astfel de proiecte de investiții, pentru a-i proteja față de modificarea retroactivă a ajutoarelor de stat.

„Este ceva ce piața noastră a exclus în trecut, dar lucrăm îndeaproape cu asigurătorii pentru a oferi acoperire în acest sens”, a spus el.

Alte grupuri de asigurări au avertizat că complexitatea evaluării riscurilor ar face dificilă stabilirea unui preț al asigurării, în timp ce specialiștii în energie regenerabilă au spus că atractivitatea acestor polițe ar depinde de tarifele de primă ale acestora.

Reducere cu până la 40% a veniturilor

„Este un produs foarte, foarte greu de oferit”, a spus Fraser McLachlan, CEO al Gcube, un specialist în polițe de asigurare pentru domeniul energiei regenerabile. „Dacă aș putea dezvolta un astfel de produs, aș avea vânzări mari”, a spus el.

Guvernul spaniol este dat în judecată de mai mulți investitori în capacități de producție de energie regenerabilă care susțin că reducerea retroactivă a subvențiilor este ilegală și abuzivă.

Mai mult de jumătate din companiile producătoare de energie solară ale Spaniei au intrat în faliment din 2008 încoace, potrivit European Photovoltaic Industry Association.

Centralele solare spaniole au suferit, în medie, o tăiere de 30–40% a veniturilor, ceea ce înseamnă, în total, un minus de aproximativ 2 miliarde de euro, comparativ cu așteptările inițiale ale investitorilor, a spus EPIA.

Evaluarea riscului politic

Companiile producătoare de energie solară din Franța, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria și Cehia au fost de asemenea lovite de tăieri de subvenții sau de schimbări haotice de legislație, conform asociației.

Richard Nourse, managing partner la Greencoat Capital, o firmă de asset management care a investit peste 480 de milioane de lire în 12 ferme eoliene din Marea Britanie din martie anul trecut, spune că oferirea de poliție de asigurare pentru riscul de tăiere a subvențiilor pentru energia regenerabilă le-ar da investitorilor un instrument foarte transparent pentru a compara riscul politic în diferite țări.

„Ar fi un lucru bun, dar atractivitatea unei astfel de polițe de asigurare ar depinde de costul ei, reprezentat de prima de asigurare”, a subliniat el.

„Investitorii văd deja că fermele eoliene din Marea Britanie prezintă un risc relativ scăzut”, a completat el, spunând că mai multe guverne britanice care s-au succedat s-au angajat să mențină nivelul actual al subvențiilor pe întreaga durată de viață a proiectelor.

Strategia energetică: accent pe Marea Neagră, nuclearul favorizat în dauna regenerabilelor și nimic despre gazele de șist

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 07 May 2014 15:40

strategia energeticaRomânia ar putea deveni independentă energetic în preajma anului 2020, în special datorită zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, și este nevoie de prudență în ceea ce privește sprijinirea investițiilor în centrale eoliene și solare, care ar putea provoca probleme semnificative în funcționarea sistemului energetic, fiind preferabilă dezvoltarea producției de energie nucleară în vederea reducerii emisiilor de CO2. Sunt două dintre principiile viitoarei strategii energetice a României, aflată în lucru la Departamentul pentru Energie, printre care nu se găsește nici o mențiune la dezvoltarea resurselor de hidrocarburi neconvenționale onshore.

"Există perspective reale ca România să-şi îmbunătăţească independenţa energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020, mai ales datorită zăcămintelor din Marea Neagră şi chiar dacă va continua, cel mai probabil, să fie dependentă într-o oarecare măsură de importurile de ţiţei", este unul dintre principiile viitoarei strategii energetice, pe care Departamentul pentru Energie promite că o va finaliza la începutul lunii octombrie, potrivit unui comunicat al Departamentului. 

Departamentul a mai ajuns la concluzia că, în perioada 2014-2024, România ar trebui să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ţinând cont că investiţiile în eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani.

"În următorii ani, instalarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice în eolian şi fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative în funcţionarea sistemului. De asemenea, considerăm că o prioritate în domeniul regenerabilelor ar putea să vizeze identificarea unei alternative la combustibilii clasici folosiţi în sectorul transporturilor. Dezvoltarea energiei nucleare este esenţială pentru realizarea obiectivelor europene vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră", se afirmă în comunicat.

În mare parte, aceste idei au fost exprimate public de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, de la preluarea mandatului, la începutul lunii martie.

Se va merge pe ideea lui Niță?

În plus, mai spune Departamentul, cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice a României, chiar dacă ponderea acestuia în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de creşterea consumului de energie.

"Implementarea regulilor de guvernanţă corporativă în companiile de stat trebuie să fie accelerată şi, în acelaşi timp, să fie completată de realizarea unei analize privind posibilitatea de consolidare a industriei energetice româneşti într-o manieră care să fie viabilă economic şi să ţină cont de orientările strategice ale României în regiune pe termen mediu şi lung", se mai spune în comunicat.

În februarie anul acesta, Constantin Niță, actual ministru al Economiei și șef al Departamentului pentru Energie la acea dată, declara că toate companiile energetice de stat ar trebui sa fuzioneze.

„Toate ar trebui să fuzioneze şi să facem o companie puternică“, spunea Niță.

Anul trecut, trei deputaţi PSD au elaborat un proiect de lege privind înființarea unui fond suveran de investiţii care să cuprindă toate aceste companii, Fondul Român de Investiţii Strategice în Energie şi Resurse Energetice SA, cu o valoare de 10 miliarde de euro. Niță și-a exprimat susținerea pentru acel proiect, însă ideea fost respinsă de FMI.

Alte principii

Alte principii ale viitoarei strategice energetice a României, potrivit Departamentului de resort, sunt:

"Este strategic pentru România să păstreze un mix energetic echilibrat, ca o bună premisă pentru asigurarea securităţii energetice a ţării".

"România are un potenţial mare în ceea ce priveşte eficienţa energetică, potenţial care trebuie valorificat eficient, inclusiv în domeniul clădirilor".

"Piaţa de energie din România ar putea fi integrată în preajma anilor 2019 – 2020 în piaţa Uniunii Europene, în condiţiile în care proiectul creării unei politici energetice europene comune va fi accelerat". 

"România trebuie să încurajeze investitorii din domeniul energetic în păstrarea interesului pentru industria energetică autohtonă, asigurând un cadru stabil şi predictibil".

"Potrivit majorităţii celor care au transmis puncte de vedere Departamentului pentru Energie în cadrul primei etape de consultare şi dezbatere publică, România are la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un jucător regional în domeniul energetic".

Nici energia regenerabilă nu e neapărat o binecuvântare pentru natură. Păsările știu de ce

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 25 February 2014 01:47

PasariÎn deșertul californian a apărut o imensă centrală solară bazată nu pe panouri, ci pe oglinzi. Guvernul federal a oferit pentru creditele cu care investitorii au construit-o o garanție în valoare de 1,6 miliarde de dolari. A fost dată oficial în folosință joia trecută. Centrala este prima de acest tip, dar ar putea fi și ultima. Pentru că tehnologia utilizată ucide păsările. În Marea Britanie, planurile de extindere a celei mai mari ferme eoliene offshore din lume au fost abandonate, investitorii argumentând că le-ar fi luat trei ani doar să colecteze datele solicitate de autoritățile de mediu, care să arate în ce măsură proiectul ar afecta sau nu o anumită specie de păsări care își are habitatul în zona respectivă.

Centrala solară Ivanpah din deșertul californian a costat 2,2 miliarde de dolari, se întinde pe 1.416 hectare și are în componență trei turnuri, fiecare având înălțimea unui bloc cu 40 de etaje. Aproape 350.000 de oglinzi - fiecare dintre ele de dimensiunile unei uși de garaj – captează lumina soarelui și o redirijează spre cazane situate în vîrful turnurilor. În boilere este produs abur, care pune în mișcare grupuri electrogene. Centrala are o putere instalată de 392 MW.

Lucrarea este o culme a artei inginerești și ar putea alimenta anual cam 140.000 de gospodării, spun proprietarii proiectului, respectiv NRG Energy, Google și firma Bright Source Energy, care a dezvoltat așa numita tehnologie Tower-Power-Solar.

Subvenții și facilități fiscale

În ultimii doi ani, au apărut în SUA o întreagă serie de proiecte solare de mari dimensiuni. La dezvoltarea lor au contribuit din plin subvențiile și facilitățile fiscale oferite de guvern, care, de altfel, vor expira în 2016. Cele mai multe sunt în California, și nu doar grație condițiilor naturale propice producției de energie fotovoltaică, ci și ca urmare a legii care îi obligă pe furnizorii de curent electric ca o treime din curentul cumpărat de la producători și distribuit consumatorilor să provină din surse regenerabile.

Dintre noile centrale solare americane, Ivanpah este una din cele mai mari. Și curentul pe care uzina îl va produce și-a găsit deja cumpărători. Distribuitorul, care aparține PG&E și Edison International, va cumpăra timp de 25 de ani energie de la centrala din deșert.

Totuși, centralele solare sunt sub presiune. Criticii aduc în discuție costurile mari. Ivanpah costă cam de patru ori mai mult decît o centrală convențională pe gaze, produce mult mai puțin curent și ocupă enorm de mult spațiu.

Pentru clienți, energia astfel obținută ar putea deveni scumpă. Experții estimează că energia solară va costa cel puțin de două ori cât curentul generat din surse convenționale. Dar nici distribuitorul, care e obligat să cumpere energie solară, nici instituția de reglementare în energie din California, nu au făcute publice până în prezent estimări despre cât de sus ar putea sări prețul, recunoscând doar că toate costurile suplimentare vor fi transferate pe facturile consumatorilor.

Păsări moarte

Nu e singura problemă. Noua tehnologie aplicată la Ivanpah face ca păsările care zboară în jurul turnurilor, prin caldura intensă de acolo, să-și ardă penele. Acolo sus, temperaturile ajung și la 550 de grade Celsius.

În ultimele luni, zeci de păsări moarte au fost găsite în jurul centralei solare Ivanpah, multe din ele având pene arse, după cum cum declară biologii angajați de stat și cum arată rapoartele depuse la Comisia pentru Energie.

Autoritățile de mediu au obiecții și față de a doua mare centrală solară californiană dezvoltată de Bright Source, situată în Riverside, lângă parcul național Joshua Tree. Ca reacție la planurile de construcție ale investitorilor, biologii autorității de protecție a mediului U.S Fish and Wild Service și-au exprimat îngrijorările foarte vocal. Vulturii și alte specii protejate ar putea muri din cauza căldurii emanate de instalații.

”Încercăm să determinăm căt de mare e problema și ce putem face pentru a reduce mortalitatea păsărilor la minimum. Cînd avem de a face cu nouă tehnologie, nu putem ști ce efect va avea”, spune Eric Davis de la Agenția Federală de Protecție a Mediului.

Dar nu numai pe lîngă Ivanpah mor păsări. Angajați ai Agenției cercetează cazuri similare survenite la alte două centrale solare. Una dintre ipotezele ornitologilor este că păsările se lovesc de clădiri, iar alta - că păsările confundă suprafețele largi, strălucitoare, drept lacuri, cad în capcana structurilor de oglinzi și nu mai pot scăpa de acolo.

Proiect abandonat din grijă față de cufundarul mic

Trei companii de utilități au abandonat planurile de a extinde cea mai mare fermă eoliană din lume, argumentând că nu erau sigure că vor putea elimina îngrijorările privind eventualele efecte negative asupra habitatului unei specii de păsări din estuarul Tamisei.

Reprezentanții companiei E.ON SE au anunțat că le-ar fi luat trei ani doar să colecteze datele solicitate de autoritățile de mediu, care să arate în ce măsură proiectul ar afecta sau nu o anumită specie de păsări care își are habitatul în zona respectivă, respectiv cufundarul mic (Gavia stellata). Compania de utilități germană și partenerii săi, Dong Energy și Masdar Abu Dhabi Future Energy Co., au solicitat guvernului Marii Britanii să anuleze cererea de autorizare a extinderii proiectului cu o capacitate instalată de 630 MW numit London Array, potrivit Bloomberg.

„Nu avem nicio garanție că, după trei ani, vom putea demonstra autorităților că impactul asupra păsărilor va fi menținut la niveluri acceptabile”, a declarat Mike O’Hare, manager general al proiectului.

Este cel puțin al șaselea proiect de dezvoltare a unei ferme eoliene offshore care a fost anulat sau restrâns în ultimele trei luni, o lovitură grea pentru o industrie pe care guvernul premierului David Cameron o promovează pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon și pentru a înlocui centralele electrice învechite ale țării. Autoritățile susțin că se poate extinde puterea instalată în parcuri eoliene offshore cu 10 GW până în 2020.

Marea Britanie, lider al industriei

„Marea Britanie este liderul global în industria eoliană offshore, cu mai multe capacități în funcțiune decât oricare altă țară și condiții de natură să ne mențină poziția la nivel mondial”, a spus ministrul britanic al Energiei, Michael Fallon. „Producția eoliană offshore poate juca un rol esențial pentru stimularea dezvoltării, prin atragerea de miliarde de lire sterline în economia britanică și prin crearea a mii de locuri de muncă”, a completat oficialul.

Forul responsabil pentru dezvoltarea acestei nișe, Offshore Wind Programme Board, care include reprezentanți ai guvernului și manageri din industrie, se va ocupa anul acesta să găsească soluții pentru a reduce costurile din industrie, inclusiv a celor de pe lanțul logistic, precum și a celor legate de conectarea la rețeaua de electricitate și de finanțare, conform declarației Departamentului pentru Energie și Schimbări Climatice, condus de Fallon.

Marea Britanie are mai multe capacități eoliene offshore de generare a energiei decât restul lumii luat laolaltă, cu 3.689 MW, dintr-un total de 6.931 MW, potrivit estimărilor realizate de departamentul New Energy Finance al Bloomberg. Proiecte cu o putere instalată de 16.500 MW sunt în curs de execuție, potrivit organizației de lobby a industriei energiei regenerabile din Marea Britanie, RenewableUK.

Cine este cufundarul mic

Cufundarul mic este o pasăre migratoare acvatică cu pene în nuanțe de gri-maroniu, cu o pată roșiatică în zona gâtului, care poate sta sub apă timp de un minut și jumătate. Sunt „neîndemânatici” pe pământ și vin la mal doar ca să se împerecheze, conform Societății Regale pentru Protecția Păsărilor. Mai sunt doar o mie de perechi pentru care se pot reproduce, majoritatea răspândite în nordul Scoției. Aproximativ 17.000 dintre păsări își petrec iarna în Marea Britanie, majoritatea dintre ele în estuarul Tamisei, potrivit specialiștilor.

„Industria energiei regenerabile, ca oricare alta, trebuie să se dezvolte în armonie cu mediul natural. Este esențială evitarea dezvoltării de proiecte dăunătoare arii cu adevărat importante din punct de vedere ecologic”, a spus conducătorul departamentului pentru politici energetice al Societății, Harry Huyton. „Este estențial pentru asta ca să fie evitate evoluții/dezvoltări dăunătoare în situri care sunt cu adevărat importante pentru natură”, a completat el.

Reprezentanții E.ON au cerut instituției Crown Estate, care gestionează apele teritoriale britanice în numele familiei regale, să anuleze acordul de concesiune pentru proiect. De asemenea, s-a renunțat la opțiunea de conectare la rețeaua de electricitate la Cleve Hill, în nordul zonei Kent.

 

Germania taie subvențiile pentru "regenerabili" taxându-le consumul propriu de energie

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 27 January 2014 16:25

Germania solareMetoda găsită de guvernul german pentru a reduce subvențiile pentru producătorii de energie din surse regenerabile este cel puțin originală: aceștia vor fi obligați și ei să plătească 70% din cuantumul subvenției, taxa urmând să se aplice pentru consumul propriu de energie al centralelor electrice care generează energie "verde". Măsura face parte din planul de reformă energetică elaborat de noul executiv de la Berlin, sprijinit de cancelarul Angela Merkel.

Germania este pe cale să devină prima țară din Europa care îi taxează pe operatorii de capacități instalate regenerabile pentru consumul propriu de electricitate. Guvernul de la Berlin vrea să le impună acestora să plătească 70% din supratariful pe care consumatorii obișnuiți de electricitate, gospodării ale populației sau firme, sunt obligați să îl suporte pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile. Măsura se va aplica doar pentru capacitățile instalate noi.

Însă și companiile și persoanele fizice care își produc singure curentul electric pentru consum vor fi suprataxate în acest fel. Până în prezent, atât acestea, cât și centralele electrice regenerabile erau scutite de plata acestui supratarif.

Întreprinderile industriale care dispun de centrale electrice pe bază de combustibili fosili și consumă curentul produs de aceste centrale vor fi obligate să plătească 90% din supratarif. În această categorie intră destui giganți industriali, în special din industria petrochimică, precum BASF, care până în prezent erau scutiți de supratarif, pentru reducerea costurilor cu energia și menținerea competitivității lor la export. 

Acest supratarif, în varianta sa integrală, se cifrează în prezent la 6,24 eurocenți/KWh, fiind majorat de la începutul acestui an cu peste 18%, de la 5,27 eurocenți/KWh în 2013.

În replică, reprezentanții industriei producătoare de energie solară spun că impunerea acestui supratarif va descuraja investițiile în tehnologia fotovoltaică, în condițiile în care Germania este țara cu cele mai multe instalații de producere de energie solară din lume.

"Impunerea plății supratarifului va descuraja mica producție de energie solară, în special pentru fermieri și pentru micile întreprinderi", spune David Wedepohl, purtător de cuvânt al BSW-Solar, organizația de lobby a industriei, adăugând că acei consumatori care dețin instalații fotovoltaice proprii sprijină deja reforma energetică a cabinetului Merkel prin aceea că își vând excedentul de energie în rețelele naționale la prețul pieței și nu la prețul garantat de guvern pentru dezvoltatorii corporate de regenerabile, situat peste nivelul pieței.

Spania vrea să impună o politică similară pentru descurajarea micii producții de energie solară, impunând producătorilor o taxă pentru acoperirea costurilor operatorilor de rețea. În Statele Unite, o astfel de taxă a fost deja impusă în Arizona și mai multe alte state americane iau în considerare măsuri similare, printre care California.

Consumatorii germani plătesc în prezent cele mai mari facturi la curent electric din UE, cu excepția Danemarcei.

Dan Voiculescu își face parc solar la mare, lângă Limanu, în timp ce colegii din USL taie subvențiile pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 22 January 2014 19:18

 Dan Voiculescu IAgenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în ședința de miercuri, 22 ianuarie 2014, cererea companiei GRIVCO, controlată de familia președintelui-fondator al Partidului Conservator (PC), Dan Voiculescu, de eliberare a unei autorizații de înființare pentru proiectul unei centrale electrice fotovoltaice cu o capacitate instalată de 2,5 MW, amplasată în extravilanul localității Limanu din județul Constanța.

Astfel, în ședința ANRE de miercuri a fost acordată o "Autorizaţie de înfiinţare solicitată de S.C. Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) S.A. pentru realizarea noii capacităţi energetice “Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Perişoru – 2,5 MW”, amplasată în extravilanul localităţii Limanu, judeţul Constanţa", potrivit Autorității.

Dan Voiculescu nu este la prima încercare de pătrundere în industria energiei produse din surse regenerabile. În 2007, GRIVCO intenționa să construiască un parc eolian în comuna Valu lui Traian, tot din județul Constanța, investiție estimată la 25 milioane euro.

GRIVCO este autorizată și ca trader de energie pe platformele centralizate ale OPCOM.

Firma GRIVCO Energy, din grupul omonim, a intermediat, de-a lungul timpului, vânzări de energie de la producători controlați de stat precum Nuclearelectrica sau termocentralele Craiova, Rovinari și Turceni către clienți majori tot de stat, cum ar fi Electrica și subsidiarele sale, precum și Termoelectrica sau Metrorex.

Afaceri cu statul

De exemplu, în perioada 2003 – 2011, Grivco a vândut Metrorex, timp de 3 ani consecutiv, energie electrică în valoare totală de 11,3 milioane euro.

În iunie 2012, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a semnat două contracte de cumpărare de energie de la compania Grivco.

În 2006, Victor Ponta, actualmente premier, pe atunci deputat PSD de Gorj, îl acuza pe ministrul de atunci al Economiei, Codruț Sereș, membru PC, că protejează GRIVCO, care ar cumpăra energie electrică ieftină de la producători de stat pentru a o revinde tot unor companii de stat. Potrivit lui Ponta, atât firma liderului PC, dar şi altele, precum SC Energy Holding, Enol SA sau Romelectro SA, ar fi obţinut, prin încredinţare directă, contracte de intermediere a energiei.

La acea dată, PC făcea parte din coaliția de guvernare, alături de PNL și PD.

În replică, atât Voiculescu, cât și Sereș, au declarat atunci că energia vândută de GRIVCO unor companii de stat românești era de fapt importată din Bulgaria.

USL taie subvențiile

Pe de altă parte, în prezent, guvernul USL, condus de Victor Ponta și din care face parte și Partidul Conservator, al cărui președinte-fondator este Dan Voiculescu, încearcă să reducă subvențiile de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile, suportate de consumatorii casnici și industriali.

În acest sens, au fost adoptate deja două acte normative, unul care amână până în 2017 acordarea unei părți din certificatele verzi pe care producătorii de energie regenerabilă le primesc drept subvenții, altul care reduce numărul de certificate acordate acestor producători.

Mai mult, Gabriela Firea, vicepreședinte PSD și fost angajat al trustului Intact, controlat de familia Voiculescu, este, alături de alți doi senatori PSD, inițiatoarea unui proiect de act normativ prin care valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi acordate drept subvenție investitorilor în capacități de generare verzi ar urma să fie redusă cu peste 45%, de la 55 de euro la 30 de euro.

 

Investitorii în energie solară vor contesta în justiție măsura reducerii subvențiilor pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 19 December 2013 16:38

Fotovoltaice nemtiAsociația Română a Industriei Fotovoltaice (ARIF) va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energia regenerabilă la "instanţele competente", susținând că măsura este ilegală, iar statul "a mers prea departe cu măsuri abuzive" împotriva industriei verzi, care vor costa autoritățile "miliarde de euro".

"Încă din 29 martie, când Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat raportul de monitorizare a supracompensării prin intermediul căruia a recomandat Guvernului reducerea numărului de certificate verzi pentru industria solară, asociaţia noastră a prezentat argumente solide că ipotezele luate în considerare de acest raport nu reflectă realitatea din piaţă şi o reducere la trei certificate verzi nu este doar de natură să prejudicieze grav investitorii / producătorii de energie solară (numărul de certificate ar trebui sa fie de minim 4,5), dar este şi ilegală", potrivit unui comunicat al ARIF.

La începutul acestei săptămâni, Guvernul a decis că producătorii de energie eoliană vor primi, din 1 ianuarie 2014, doar 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie livrat consumatorilor, în timp unităţile fotovoltaice vor fi recompensate cu trei certificate verzi, jumătate din nivelul actual.

ARIF va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energie regenerabilă la "instanţele competente", se mai arată în comunicat.

Susțin că se încalcă legea

Unităţile eoliene vor primi, până în 2017, un număr de 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în reţea, iar după 2018 vor încasa 1,25 de certificate verzi. În prezent, centralele eoliene primesc două certificate verzi până în 2017, respectiv un certificat verde după 2018.

Pentru centralele fotovoltaice, numărul de certificate verzi va fi redus, din 1 ianuarie, de la şase la trei pe MWh de energie electrică. În cazul microhidrocentraleolor noi cu putere instalată de el mult 10 MW, numărul certificatelor verzi va scădea de la trei la 2,3 certificate verzi pe MWh de electricitate.

ANRE a constatat, în prima parte a anului, în urma unui studiu, că producătorii de energie din surse regenerabile primesc prea multe certificate verzi pentru energie produsă, prin raportare la costul investiţiilor în centrale de producţie, şi a recomandat Guvernului reducerea numărului certificatelor verzi acordate acestora.

În comunicat se precizează că decizia reducerii numărului de certificate verzi încalcă legea care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Legea prevede că dacă în termen de doi ani consecutivi România nu atinge nivelul cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare, Guvernul va lua măsuri de stimulare a investiţiilor.

Amenință cu despăgubiri

În opinia ARIF, România nu a atins aceste cote în ultimii trei ani. Atingerea cotelor ar duce şi la reducerea preţului certificatelor verzi, şi implicit şi a preţului plătit de consumatori pentru electricitatea consumată.

"Sistemul din România a fost gândit întocmai pentru a se autoregla. Din păcate, s-a ales calea zvonurilor, publicării de proiecte de acte normative care nu au fost adoptate niciodată şi care au dus la scăderea încrederii investitorilor în mediul de business din România. Astfel, factura de energie electrică nu a scăzut pentru consumatorii finali, fapt confirmat în urmă cu câteva săptămâni de Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie", se menţionează în comunicat.

Potrivit ARIF, investiţiile în energia regenerabilă s-au ridicat în total la 5 miliarde de euro, fiind create peste 5.000 locuri de muncă, iar companiile de profil au plătit la bugetul statului peste 400 milioane de euro.

"România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de euro pentru aceste măsuri abuzive. (...) Membrii noştri consideră s-a mers mult prea departe cu măsurile abuzive adoptate împotriva energiei regenerabile, care a reprezentat în ultimii doi ani principalul motor de atragere a investiţiilor străine directe si de noi locuri de muncă", se arată în comunicat.

Modificarea legislaţiei privind energia regenerabilă a cauzat pierderea a 15 milioane de euro din TVA aferentă certificatelor verzi.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Pe lângă reducerea numărului de certificate verzi, Guvernul a decis ca, din 1 iulie, să fie amânată acordarea unei părţi din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, şi până în 2018 pentru centralele eoliene.

Sistemul certificatelor verzi este modul în care Guvernul a decis să sprijine producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Marii consumatori de energie cer eliminarea supra-compensării regenerabilelor, dar vor controlul prețurilor la gaze

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 19 November 2013 10:41

Ratcliffe-Power-StationEnergia regenerabilă și-a făcut în interiorul UE un dușman redutabil din industriile mari consumatoare de energie. Tendința a fost preluată și de industriile autohtone care suțin că marii consumatori industriali subvenționează un mic sector privat, care are profit garantat.

Nici modificările recente ale legislației din domeniu nu-i mulțumește pe reprezentanții marilor consumatori industriali, reuniți în Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC). Din această asociație fac parte Alro Slatina, ArcelorMittal România, Lafarge Romania, Tenaris şi Saint Gobain, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

În opinia lor, OUG 57/2013 are un impact limitat asupra eco-taxelor, deoarece cota certificatelor verzi (CV) a scăzut de la 21,17% la 19,1%, reprezentând o reducere de 2,07%. Acest efect a apărut din cauza faptului că după implementarea ordonanţei, numărul de proiecte regenerabile finalizate a crescut (9% pentru proiecte eoliene şi 121% pentru proiecte solare) anulând o parte din efectele reglementărilor legii. Marii consumatori industriali trebuie să plătească taxe suplimentare pentru energie, ceea ce a dus la o creștere constantă a facturii finale. Povara taxelor suplimentare impuse peste prețul energiei include certificate de CO2 regăsite în factura de electricitate, costuri de transport, taxe pentru energia regenerabilă şi presiunea investițiilor de mediu asupra companiilor. Toţi acești factori afectează sustenabilitatea afacerilor, favorizează importurile din afara UE şi, în cele din urmă, au un impact puternic asupra PIB-ului şi asupra balanței comerciale.

România, campioană la măsuri de protecție a mediului

Paradoxal, calculele industriașilor care activează pe piața autohtonă par a fi confirmate de poziția ocupată de România, locul 16 din 58, în clasamentul țărilor care au luat măsuri împotriva schimbărilor climatice. Potrivit Indexului de Performanţă în Schimbări Climatice, citat de Agerpres, Canada (locul 58) şi Australia (57) sunt statele care au luat cele mai slabe măsuri de a-şi reduce emisiile, deşi sunt printre cele mai emitente state industrializate. De asemenea, pentru prima oară, Germania a ieşit din primele zece poziții, ajungând de pe locul 8 pe 19. Polonia se situează pe locul 45, în timp ce cei mai mari emitenți la nivel mondial - China şi SUA - se poziționează în jumătatea inferioară a clasamentului.

Poziția României în acest top poate fi o veste bună pentru mediu, însă în mod sigur este o veste proastă pentru competitivitatea industriei românești. În timp ce industriile din statele dezvoltate nu se confruntă cu înăsprirea legislației de mediu, industriile din România sunt amenințate de o avalanșă de astfel de schimbări legislative.

România plătește cele mai mari taxe de sprijin pentru energia regenerabilă

{igallery id=8562|cid=6|pid=1|type=category|children=0|showmenu=0|tags=|limit=0}

Potrivit ABIEC, România plătește cele mai mari taxe de sprijin pentru energia regenerabilă (224% din media UE aşa cum rezultă dintr-un studio PwC citat de CE). “Marii consumatori industriali subvenționează un sector privat mic, care are profituri garantate. Autoritățile trebuie să găsească o soluție permanentă pentru a opri supra-compensarea sectorului de energie verde”, se precizează într-un comunicat ABIEC.

Taxa de cogenerare are, de asemenea, un impact mare asupra facturii finale, acoperind aproximativ 11% din costuri (circa 49 de euro/MWh), în vreme ce taxa de transport se reflectă, mai departe, asupra costurilor pentru consumatorii industriali, fără să fie luat în considerare nivelul de consum, atunci când este impusă.

Piața gazelor din România nu e competitivă

Interesantă este poziția marilor consumatori pe tema gazelor. În opinia lor, dublarea prețului în mai puțin de doi ani, nu este o soluție viabilă pentru industrie. “De asemenea, România nu dispune, încă, de o piaţă competitivă, prețurile fiind determinate de importuri, până în 2016. Prin urmare, nu sunt îndeplinite condițiile pentru o piaţă liberă. Deşi marii consumatori nu au nimic împotriva unei pieţe libere, am avertizat asupra faptului că aceasta nu trebuie să îşi piardă avantajul concurențial, nu trebui implementată într-un mod care să afecteze consumatorii, ci care să garanteze creșterea competitivității şi a gradului de siguranță a furnizării”, se precizează în comunicat. Cu alte cuvinte, deși se declară pentru eliminarea subvențiilor la industria producătoare de energie regenerabilă, pledează pentru subvenționarea gazelor prin controlul prețurilor! {jathumbnailoff}

Guvernul stopează acreditarea de centrale electrice regenerabile eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 23 October 2013 15:48

Eoliene incendiuAnul acesta, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se va realiza până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. Dat fiind că acest plafon a fost deja depășit, rezultă că, în 2013, nu vor mai fi acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

"În anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor/ centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se realizează până la atingerea plafonului valorii totale ale capacităţilor instalate în centralele electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3315 MW", se arată în documentul citat.

În nota de fundamentare a proiectului de hotărâre se spune că, la 30.06.2013, puterea electrică instalată în centrale electrice din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi a fost de 3.052 MW, din care centrale electrice din surse eoliene – 2.163 MW, iar centrale electrice fotovoltaice - 379 MW, comparativ cu datele prevăzute în Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) pentru sfarşitul anului 2013, respectiv capacitate totală instalată de 3.315 MW, din care energie eoliană – 2.450 MW şi energie solară - 78 MW.

"Avand în vedere investiţiile în curs cu autorizaţii de înfiinţare precum şi cererile de racordare care depăşesc 20.000 MW, se poate concluziona posibilitatea depăşirii semnificative a capacităţilor prevăzute în PNAER, cu consecinţe negative privind posibilitatea de integrare în siguranţă a energiei electrice provenită din surse regenerabile, dar şi cu privire la gradul de suportabilitate de către consumatorii finali, în special de către industriile energointensive, a contribuţiei pentru energia regenerabilă inclusă în preţul energiei electrice, peste limitele prevăzute atunci cand a fost elaborat PNAER", se afirmă în nota de fundamentare.

Însă potrivit datelor Transelectrica, la finalul lunii trecute erau deja acreditate capacități de producție de energie din surse regenerabile, eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi, de 3.358 MW, ceea ce înseamnă că plafonul prevăzut de proiectul de HG a fost deja depășit și că, după intrarea în vigoare a hotărârii, nu se vor mai face acreditări noi.

Aliniere la tendința europeană

Guvernul mai arată că măsuri similare, care limiteză producţia de energie electrică din surse regenerabile care poate fi preluată cu beneficiul sistemului de promovare, respectiv în regim garantat şi prioritar, au fost luate şi în alte state membre UE.

"Aceste măsuri sunt menite să corecteze situaţii specifice apărute la nivel naţional, de obicei ca urmare a unor combinaţii de factori dintre care menţionăm:
- probleme deosebite de racordare la sistemele energetice care impun un volum mare de investiţii în infrastructura de transport şi distribuţie.
- probleme apărute la echilibrarea SEN care implică costuri mari de echilibrare transferate consumatorului final prin tariful serviciilor de sistem.
- echilibrarea SEN prin centrale care nu au acces garantat şi prioritar dar suportă costuri suplimentare de pornire-oprire şi uzură prematură a echipamentelor, costuri care afectează negativ competitivitatea acestor centrale / grupuri electrice.
- păstrarea efectului stimulativ pentru atingerea efectului de partitate la preţul energiei electrice din reţelele de distribuţie şi pentru centralele din surse regenerabile.
- necesitatea corectării unor disfuncţii introduse în alte sectoare economice prin creşterea necontrolată a energiei electrice produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi", precizează Executivul.

Acesta mai argumentează că ritmul neaşteptat de rapid al dezvoltării energiei electrice generată din surse eoliene sau solare în general pun probleme de ajustare cu legislaţia de promovare iniţială, deoarece nu au fost prevăzute mecanisme suficient de elastice pentru adaptarea dinamică, mecanisme de limitare a unor efecte negative asupra economiei globale, şi nu a fost exploatat efectul de sinergie, precum generarea distribuită şi concurenţa loială pe piaţa de energie electrică.

Amânări și reduceri

În septembrie, Guvernul a elaborat un proiect de HG în care se stipulează că, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Asta după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit proiectului de hotărâre de Guvern din septembrie, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Cis Gas și firma germană Soventix construiesc un parc solar de 2,1 MW la Cuc, în județul Mureș. Nemții au în plan încă 3 proiecte fotovoltaice în România

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 30 September 2013 19:00

Cuci parc solarCompania germană Soventix GmbH din Duisburg a început construcția unui parc fotovoltaic cu o capacitate instalată de 2,1 MW în comuna Cuci din județul Mureș, în parteneriat cu firma românească Cis Gas.

Momentan, cei de la Soventix intenționează ca, după finalizarea investiției, realizată alături de cei de la Cis Gas, să mențină facilitatea în portofoliul propriu.

Din cauza politicii discutabile a UE în privința importurilor de componente de echipamente solare și a incertitudinilor cu privire la regimul subvențiilor pentru energia regenerabilă din statele europene, investitorii în centrale solare sunt extrem de îngrijorați, a declarat CEO-ul Soventix, Thorsten Preugschas.

„În consecință, compania noastră investește în centrale solare pe care să le poată opera independent până reușește să convingă alți potențiali operatori că investițiile sunt sigure”, a precizat Preugschas.

Soventix vrea să finalizeze parcul solar de la Cuci și încă un proiect similar până în noiembrie anul acesta. Mai mult, nemții sunt în negocieri cu posibili investitori pentru a mai construi două facilități fotovoltaice, cu o capacitate instalată cumulată de 15 MW.

În total, cele patru parcuri solare avute în vedere de Soventix vor avea o capacitate instalată totală de circa 20 MW și vor produce peste 24 de MWh de electricitate pe an, cu care vor alimenta mai mult de 6.000 de gospodării. În total, facilitățile vor ocupa o suprafață de aproape 40 de hectare.

Cei de la Soventix spun că, grație sistemului de subvenții prin certificate verzi, investițiile în centrale solare sunt încă viabile economic în România.

„Chiar dacă intenționăm să ne concentrăm în primul rând pe expansiunea pe alte continente, vrem totodată să continuăm să construim centrale solare pentru investitorii instituționali din Europa”, a declarat directorul executiv al Soventix, Tobias Friedrich.

IKEA vrea să vândă panouri solare chinezești fabricate în Germania pentru a profita de subvenționarea generoasă a energiei regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 30 September 2013 13:58

IKEA panouri solareSuedezii de la IKEA, cel mai mare retailer mondial de mobilă, plănuiesc să înceapă să vândă panouri solare în magazinele pe care le dețin în Marea Britanie, pentru a profita de subvențiile generoase de care beneficiază producția de energie din surse regenerabile în Regatul Unit.

Intenția IKEA este de a pune în vânzare pachete de panouri solare, cu tot cu kituri de instalare, la toate cele 17 magazine ale sale din Marea Britanie, în următoarele 10 luni.

Potrivit companiei suedeze, decizia a fost luată după succesul unui proiect-pilot derulat la magazinul IKEA din Lakeside, din estul Londrei, unde aproape în fiecare zi se vinde câte un sistem fotovoltaic pentru locuințe.

Marea Britanie are un sistem generos de subvenționare a producției de energie din surse regenerabile. Proprietarii de sisteme fotovoltaice cu panouri solare primesc subvenții atât pentru generarea ca atare de curent electric, cât și pentru revânzarea către sistemul energetic național a surplusului de energie rezultat după alimentarea locuințelor proprii.

Astfel, o casă britanică-standard, de dimensiuni medii, care are unul din acoperișuri îndreptat spre sud, pe care sunt instalate panouri solare, poate obține până la 770 de lire sterline (918 euro) pe an în subvenții și reduceri ale valorii facturilor de electricitate, potrivit calculelor IKEA.

IKEA va oferi spre vânzare panouri solare subțiri chinezești, produse de Hanergy Holding Group la subsidiara sa din Germania. Investiția minimă pentru potențialii cumpărători este de 5.700 de lire sterline (6.800 de euro), sumă pentru care aceștia primesc un număr de 18 panouri solare, care, potrivit estimărilor IKEA, se amortizează în circa 7 ani.

„Clienții noștri vor să trăiască mai sustenabil și de aceea lucrăm alături de partenerii de la Hanergy pentru a face ca panourile solare să devină din ce în ce mai accesibile ca preț”, spune Joanna Yarrow, șeful departamentului de Sustenabilitate al IKEA pentru Marea Britanie și Irlanda.

Piața britanică a energiei solare este mică în comparație cu cele din Germania și Spania, însă a crescut constant în ultimii ani. Totalul puterii instalate s-a majorat cu 25% în septembrie, comparativ cu luna corespunzătoare a anului trecut, la 1,7 GW.

Clienții IKEA care vor cumpăra panouri solare din magazinele suedezilor vor primi consultanță la fața locului, precum și servicii de instalare și mentenanță.

Compania suedeză și-a propus ea însăși ținte ambițioase de majorare a ponderii energiei din surse regenerabile în totalul consumului propriu de electricitate. IKEA vrea ca această pondere, asigurată de facilități eoliene și solare, să ajungă la 70% în 2015 și 100% în 2020.

IKEA deține parcuri eoliene în mai multe țări din Europa și și-a instalat panouri solare pe multe din magazinele, fabricile și depozitele sale.

Guvernul reduce definitiv subvențiile pe bază de certificate verzi pentru centralele regenerabile noi, cele mai afectate sunt eolienele

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Saturday, 28 September 2013 18:32

Eoliene incendiuExecutivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, aflat în prezent în stadiul de draft supus dezbaterii publice, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

Cum va arăta noul sistem de subvenții prin certificate verzi

Potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Ușurarea poverii pentru consumatorii finali

„Reducerea numărului de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat din centrale/grupuri electrice, acreditate după data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, pentru tehnologiile eolian, solar şi hidro, conduce la scăderea contribuţiei pentru energia regenerabilă din facturile consumatorilor finali şi prin aceasta la creşterea competitivităţii produselor industriale în special a produselor energointensive supuse unui risc major de relocare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotârâre de Guvern.

Executivul estimează, astfel, că acreditarea a 100 de MW de instalaţii fotovoltaice, cu 3 certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 6, cu factorul de capacitate 16% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata conduce, pe durata de viaţă de 15 ani a instalațiilor, la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 95 de milioane de euro.

De asemenea, potrivit calculelor guvernamentale, acreditarea a 100 de MW de instalaţii eoliene, cu 1,5, respectiv 0,75 certificate verzi din 2018, pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 2, respectiv 1 certificat verde, cu factorul de capacitate 25% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata, conduce la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 47 de milioane de euro.

Investiții semnificativ mai mici decât estimările inițiale

În documentul citat se mai arată că, prin raportul cu privire la analiza de supracompensare, emis de ANRE la 29.03.2013 pe baza monitorizării anului 2012, se constată că există o supracompensare de 0,5 certificate verzi în cazul energiei eoliene, 3 certificate verzi pentru energia solară şi 0,7 pentru energia hidro.

„Pentru aceste tehnologii. investiţia specifică (mii euro/MW) a fost mai mică faţă de valoarea de referinţă cu 90 mii euro/MW pentru energia eoliană, cu 1.630 mii euro/MW pentru energia solară şi cu 1.330 mii euro/MW pentru energia hidro, în timp ce nivelul mediu al costurilor variabile şi al costrurilor fixe este peste nivelul de referinţă, cu excepţia energiei solare, iar factorul de capacitate s-a situat în jurul valorilor de referinţă”, se precizează în nota de fundamentare.

Guvernul mai arată că, în condiţiile reducerii numărului de certificate conform măsurilor propuse, investiţiile în instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile răman stimulative pentru investitori, nivelul sprijinului acordat pentru energia eoliană, care contează cu peste 80% în structura de producţie a energiei din surse regenerabile în Romania, fiind aproape echivalent cu nivelul de sprijin din Franţa, Germania, Grecia, Bulgaria, Spania etc.

„Cu mici excepţii, preţurile curente (preţul energiei electrice cumulat cu preţurile obţinute pe certificatele verzi aferente energiei electrice produse) obţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie în Romania sunt peste preţurile similare obtenabile în alte ţări UE. Supracompensarea contravine pieţei bazată pe legile concurenţei, provoacă discriminări între participanţii la piaţă şi nu încurajează funcţionarea eficientă şi promovarea progresului tehnic de către operatori”, se spune în nota de fundamentare.

USL și-a scos cuiul pe care și-l bătuse singură în talpă

În documentul respectiv se mai precizează că, prin OUG nr. 57/2013, prin care a fost amânată acordarea unui număr de certificate verzi până în 2017, au fost eliminate și termenele-limită până la care nu putea fi redus numărul de certificate verzi acordate industriei energiei regenerabile, eliminare solicitată și de Comisia Europeană

Aceste termene-limită au fos introduse în vara anului trecut, prin modificarea legii de promovare a energiei regenerabile interzicându-se ajustările de subvenții până în 2014 pentru industria fotovoltaică și până în 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă. Interesant este că această modificare a fost votată de un Parlament controlat deja de USL, după căderea cabinetului MRU.

Respectiva modificare a fost propusă în Comisia de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților de către trei deputați din opoziție, dintre care doi, Alin Trășculescu (PDL) și Olosz Gergely (UDMR), au ajuns ulterior să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție.

Mai mult, Olosz Gergely a mai ocupat și funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în perioda 2007 – 2008, pe vremea guvernului Tăriceanu.

În urma eliminării termenelor-limită, legea de promovare a energiei regenerabile prevede în prezent că “Măsurile de reducere a numărului de certificate verzi (...) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data comunicării acestora de către ANRE (în urma analizei de supracompensare – n.r.) şi se aplică centralelor/grupurilor electrice deţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie, acreditate de către ANRE pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi după data intrării în vigoare a acestei hotărâri a Guvernului”.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

Executivul mai susține că măsurile propuse au ca scop şi evitarea situaţiei în care Romania ar putea fi acuzată că produce discriminare între producătorii şi investitorii din sectorul energiilor regenerabile, în condițiile în care, în prezent, un număr tot mai mare de guverne introduc măsuri care limitează suportul financiar acordat pentru promovarea energiilor regenerabile, pe măsură ce aceste energii ajung la paritate cu preţul reţelelor de distribuţie.

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Chinezii instalează două parcuri solare, la Satu-Mare și Butimanu, nederanjați de amânarea subvențiilor și nici de războiul comercial cu UE

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 26 September 2013 01:00

China panouri solareCompania chineză integrată specializată în proiecte fotovoltaice Hisun PV investește în construcția a două parcuri solare, cu o capacitate instalată totală de aproape 13 MW, situate la Satu-Mare, precum și în comuna Butimanu de lângă București.

Realizarea proiectelor este administrată de către subsidiarele din Bulgaria și Italia ale germanilor de la Juwi Solar, iar directorul subsidiarei bulgare a declarat că, deși amânarea până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru regenerabile pe bază de certificate verzi a creat o oarecare incertitudine, măsura s-ar putea dovedi până la urmă pozitivă, întrucât ar putea preveni apariția unei bule speculative pe această piață, așa cum s-a întâmplat în alte țări.

Centrala solară de la Butimanu a celor de la Hisun PV va avea o capacitate instalată de 7,015 MW, iar cea de la Satu Mare – de 5,88 MW.

Lucrările de construcție a celor două parcuri au demarat la începutul acestei luni și sunt realizate de către compania chineză Abacus Renewables, care se ocupă și de partea de inginerie și de cea de achiziții. Lucrările presupun instalarea a 53.700 de module solare, fabricate de către altă firmă chineză, GD Solar.

Conectarea la sistemul energetic național energetic a celor două noi parcuri fotovoltaice este așteptată să aibă loc în luna noiembrie a acestui an. Cele două facilități vor alimenta cu energie electrică un număr de 4.700 de gospodării, producția anuală cumulată a parcurilor solare de la Satu Mare și Butimanu urmând să fie de 16 milioane KWh.

„Piața fotovoltaică din România este una plină de provocări, dar și foarte promițătoare în același timp. Amânarea până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru regenerabile pe bază de certificate verzi a creat o oarecare incertitudine, însă în același timp ar putea preveni apariția unei bule speculative pe această piață, care ulterior să se spargă, așa cum am văzut că s-a întâmplat în alte părți”, a declarat directorul executiv al subsidiarei bulgare a Juwi Solar, Nikola Gazdov.

Guvernul a decis să amâne, între 1 iulie 2013 și 1 martie 2017, acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, în funcție de tehnologia utilizată. Astfel, pentru centralele solare, care beneficiau de 6 certificate verzi pentru fiecare MW de energie electrică produs, se va amâna acordarea unui număr de 2 certificate, acestea urmând să primească doar 4 în perioada menționată.

În august, China și UE au ajuns la un acord cu privire la stabilirea de limite cantitative și de prețuri minime la exporturile de panouri solare chinezești în Europa. Potrivit acestuia, companiilor din China care semnează înțelegerea nu li se vor percepe tarife antidumping de către companiile europene, atâta vreme cât nu practica un preț de instalare mai mic de 0,56 euro/watt și în limita unor exporturi totale de 7 GW pe an.

Preţul minim nu este obligatoriu pentru companiile chineze, dar cele care nu respectă înţelegerea vor fi afectate de tarifu antidumping anunţat deja de Comisia Europeană, de 47,6%. Europenii îi acuză pe chinezi că vând panouri solare în UE sub prețul de cost, fiind subvenționați în acest scop de guvernul de la Beijing.

Nebunia Qatar World Cup 2022: Stadioane și cartiere întregi răcorite tehnologic, umbră produsă de nori artificiali la 500.000 de dolari bucata

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 24 September 2013 11:25

Qatar nori artificiali BUNQatarul susține în continuare că va putea găzdui fără probleme Campionatul Mondial de fotbal din 2022 în vară, în condițiile în care lumea fotbalului pune tot mai multă presiune pe FIFA pentru a reprograma competiția în iarnă, pentru a-i scuti pe fotbaliști și pe suporteri de canicula specifică micului stat din Golful Persic.

Desemnarea de către FIFA, în urmă cu trei ani, a micului stat petrolier drept organizator al Campionatului Mondial de fotbal din 2022 a fost o mare surpriză la acea dată. Vara, în Quatar temperatura medie depășește 50 de grade Celsius.

Oficialitățile din Qatar au declarat că sunt gata să accepte și varianta reprogramării în iarnă a competiției, însă au ținut să sublinieze că, în pofida căldurii extreme din lunile de vară, vor putea să organizeze Campionatul Mondial în cele mai bune condiții cu ajutorul unor tehnologii de ultimă oră, prietenoase cu mediul, care le vor permite să construiască stadioane dotate cu aer condiționat.

„Ne-am angajat să organizăm Campionatul Mondial în vară și vom munci din greu pentru a ne respecta această promisiune. Dacă FIFA ne va cere să mutăm competiția în iarnă, suntem capabili să facem asta, însă dezvoltarea și implementarea de tehnologii ecologice de răcire constituie unul dintre principalele noastre obiective strategice ca națiune”, se arată într-o declarație a Comitetului de Organizare al Campionatului Mondial din Quatar.

Cum răcorești o țară întreagă?

Rămâne însă problema caniculei din afara stadioanelor. Președintele FIFA, Sepp Blatter, a declarat, recent, că acordarea mandatului de organizare a competiției în vară unui stat deșertic a fost o greșeală. „Poți face răcoare pe stadioane, dar nu poți răcori o țară întreagă”, a spus Blatter.

În replică, quatarezii susțin că vor rezolva problema cu instalații de aer condiționat alimentate cu energie solară.

„Se vor putea juca și urmări meciuri de fotbal vara în întreaga țară. Vom crea condiții de confort în toate spațiile publice, nu doar pe stadioane și pe terenurile de antrenament, ci și pe străzi. Tehnologii de răcire a aerului au fost implementate la stadionul Jassim bin Hamad din Doha încă din 2008. În iunie, stadionul a găzduit meciuri internaționale de calificare în cele mai confortabile condiții. Suntem pe cale de a dezvolta și de a perfecționa tehnologii sustenabile de răcire care să asigure temperaturi optime pentru jucători și fani pe stadioane, terenuri de antrenament și în zonele de interes pentru suporteri”, susține comitetul qatarez de organizare al Campionatului Mondial din 2022.

Blocaj

Lumea fotbalului se află într-un oarecare blocaj cu privire la acest subiect. Pe de o parte, multe federații naționale sunt de acord că ar fi imposibil să se joace Campionatul Mondial vara, din cauza temperaturilor extreme, însă reprogramarea sa iarna ar da peste cap întreg programul competițional internațional, lucru cu care cluburile nu sunt de acord.

Iar Australia, care a concurat cu Qatarul pentru organizarea competiției, a anunțat că va cere despăgubiri de zeci de milioane de dolari dacă se va decide reprogramarea Campionatului în lunile de iarnă.

Mai mult, deja se discută despre posibilitatea revocării deciziei de organizare în Qatar a CM din 2022, după apariția unor dezvăluiri cu privire la influențele politice care au dus la luarea acestei decizii de către FIFA în urmă cu 3 ani. De exemplu, francezul Michel Platini, care a făcut parte din comisia care a luat decizia, a recunoscut că a fost „încurajat” să voteze în favoarea Qatarului de către președintele de atunci al Franței, Nicolas Sarkozy.

Acest lucru ar fi însă extrem de problematic din punct de vedere al contractelor privind drepturile de televizare, în valoare de miliarde de dolari, care au fost deja semnate.

Turnuri de vânt

Qatarul a susținut că va putea asigura temperaturi confortabile în timpul Campionatului Mondial încă de când și-a depus candidatura pentru organizarea competiției. Dar îndoieli au apărut încă din 2011, când chiar arhitectul însărcinat cu construirea unuia dintre cele mai importante stadioane care va găzdui meciuri la Campionat a declarat că nu este deloc sustenabilă ideea folosirii aerului condiționat pe suprafețe atât de mari.

John Barrow, arhitect la compania Populous, însărcinată cu proiectarea și construirea stadionului City Sports din Doha, a declarat că firma a renunțat la ideea folosirii de instalații de aer condiționat, întrucât utilizarea acestora ar costa „o avere”. Ironic este faptul că unul din argumentele cu care Qatarul și-a susținut candidatura a fost prezentarea unei miniaturi-prototip de stadion echipat cu aer condiționat, realizată chiar de către cei de la Populous.

Barrow a spus în 2011 că este mult mai fezabilă folosirea de metode tradiționale arăbești, cum ar fi „turnurile de vânt”, care ajută la ventilare, inclusiv prin evacuarea aerului fierbinte. „Face parte din tradiția constructorilor din Golf să construiască turnuri de vânt, care să ventileze aerul în mod natural, ceea ce ar asigura confortul termic al spectatorilor competiției”, a declarat arhitectul.

Nori artificiali

În replică, savanții de la Universitatea din Qatar au declarat că au pus la punct un sistem de nori artificiali care vor aduce umbră pe stadioane și pe terenurile de antrenament. Acești nori costă 500.000 de dolari bucata, fiind făcuți dintr-o structură ușoară de fibră de carbon și acoperiți cu o membrană ce conține heliu. Structura este mobilă, fiind controlată prin telecomandă și alimentată de patru motoare care funcționează cu energie solară.

Când și-au prezentat candidatura, qatarezii le-au spus celor de la FIFA că vor putea aduce temperatura pe stadioane la 26 de grade Celsius, însă Barrow a susținut în 2011 că ar fi o temperatură prea scăzută și că fanii nu trebuie să aibă așteptări atât de optimiste.

Anul trecut, comitetul de organizare al Campionatului Mondial din Qatar din 2022 a declarat din nou că organizatorii vor asigura temperaturi rezonabile, nu doar pe stadioane, ci și pe străzi. „Există deja două orașe în Qatar unde cartierele utilizează tehnologii active și pasive de răcire, fie prin ventilare, fie prin protecție prin umbrire față de soare”, a declarat Hassan al-Thawadi, secretarul general al comitetului de organizare din Qatar.

În iunie anul acesta, arhitectul Zaha Hadid a prezentat proiectul unui stadion destinat CM 2022 din Qatar, a cărui cupolă ar urma să aibă o dublă membrană perforată, care va permite atât circulația aerului, cât și luminarea naturală.

Tinmar Ind cumpără două parcuri cu panouri solare după ce a renunţat la alte patru

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 24 September 2013 07:11

panouri solareTinmar Ind, cel mai mare comerciant privat cu electricitate din România, împreună cu Augustin Oancea, cel care controlează grupul, cumpără două parcuri cu panouri solare din judeţul Dâmboviţa. Oancea, care are printre multe alte investiţii şi cinci parcuri de panouri solare dezvoltate deja a şi renunţat de curând la patru proiecte fotovoltaice pe care le-a dizolvat şi lichidat în săptămânile trecute.

Cele doua parcuri solare din Dâmboviţa sunt localizate în zona comunelor Vişina şi Petreşti şi sunt în faza de dezvoltare, având deja avize şi aprobări. Acordurile de mediu au fost obţinute încă din vara anului trecut, după care în toamna trecută au fost vizate PUZ-urile corelate celor două parcuri, pe suprafeţe de 25.000 mp şi de 23.000 mp. În mai 2013, ANRE a acordat licenţele pentru producerea de energie electrică pentru cele două proiecte.

Oancea şi Tinmar Ind au preluat de fapt cele două firme asociate dezvoltărilor. Este vorba despre Solar Partners şi Solar Unique Energy Partners. Fiecare din aceste două firme sunt deţinute de firmele italiene Marchi Energia şi Synergo Venture Capital.

Aceeaşi Tirmar Ind, deţinea controlul în câteva proiecte fotovoltaice care ar fi urmat să se dezvoltate pe viitor. Este vorba despre Energo-Sun, Mateo Green Energy, Austin Green Energy şi MCM Renewable. Aceste firme au fost înregistrate anul trecut, cu scopul de a produce energie din panouri solare. Pe site-ul grupului se recunoştea însă că aceste firme nu aveau încă o strategie pusă la punct. Pentru ca lucrurile să fie şi mai… clare, omul de afaceri Augustin Oancea, administratorul grupului, a luat în 14 august hotărârea de a dizolva şi lichida simultan, cele patru firme, aşa cum scria Energy Report.

Tot recent, la începutul verii, Tinmar-Ind  a finalizat trei centrale solare în Oltenia, cu o capacitate instalată totală de 28 MW. Puţin mai înainte, în aprilie, au mai finalizat proiecte cu o capacitate instalată totală de 22 MW, ceea ce ridică portofoliul fotovoltaic al companiei la 50 MW.

În februarie, Tinmar-Ind a fost implicată în cea mai spectaculoasă tranzacţie cu energie electrică a anului curent când a cumpărat pe OPCOM; de la Interagro a lui Ioan Nicolae, 15.120 MWh de energie în bandă, la un preţ de 253 lei/MWh, cel mai mare preţ care s-a obţinut pentru acest tip de energie în istoria recentă a bursei.

Potrivit datelor ANRE, Tinmar-Ind a avut anul trecut o cotă de piaţă de 5,81% pe segmentul concurenţial al pieței de energie, fiind cel mai mare furnizor pe acest segment, după Electrica Furnizare, firmă de stat, care deţine o cotă de 11,83%.

În 2012, Tinmar-Ind a avut afaceri de 1,38 de miliarde de lei (peste 311 milioane de euro), nivel similar cu cel din 2011, în timp ce profitul net a crescut cu 40%, până la 30,1 milioane de lei (6,7 milioane de euro).

Pentru anul 2013, firma îşi propune afaceri de 374 milioane de euro şi un profit brut de 13,5 milioane de euro.

Un nou parc solar a fost finalizat și conectat la rețea în Dâmbovița – „coproducție” bulgaro-chineză

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 03 September 2013 11:39

Bulgari parc solarBulgarii de la Day Energy, în parteneriat cu chinezii de la Sunergy, au finalizat construcția unui nou parc dolar, cu o capacitate instalată de 2,5 MW, situat în județul Dâmbovița, noua centrală fotovoltaică fiind deja conectată la rețeaua administrată de Electrica, la 35 de kilometri nord-vest de București.

În doar 50 de zile, noul parc solar a fost instalat și conectat la rețeaua Electrica. Parcul ocupă o suprafață de 6 hectare și va furniza 3,2 TWh de electricitate pe an consumatorilor din județul Dâmbovița.

Noua centrală solară a primit aprobările necesare din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și va primi drept subvenție un număr de 6 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produs, dintre care 4 pot fi tranzacționate imediat, spun companiile care au realizat proiectul.

Parcul utilizează peste 10.000 de module solare de înaltă eficiență, produse de Sunergy, invertoare Power One și stații de transformare Schneider. Day Energy s-a ocupat de conectarea la rețea a facilității și va fi responsabilă cu operarea și mentenanța acesteia, în cadrul unui contract de garanție de doi ani.

Day Energy este o companie specializată în proiecte fotovoltaice și de energie termală cu sediul central în Plovdiv, Bulgaria, înființată în 2008. Compania se axează pe proiecte de dimensiuni medii și a executat lucrări în Germania, Bulgaria, Italia, România, Slovacia și Turcia.

Bulgarii vor să se extindă și pe segmentul producției de energie hidro și pe bază de biomasă și dețin și o subsidiară în Germania, la Hanovra, care se ocupă de aspectele tehnice ale proiectelor în care este implicată Day Energy.

În primele 6 luni din 2013, capacitatea instalată totală a centralelor fotovoltaice din România a crescut de peste 7 ori, comparativ cu finalul anului trecut, de la 49,3 MW la 378,5 MW, potrivit datelor Transelectrica.

În iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizații de înființare pentru proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice.

Asta în pofida faptului că, de la 1 iulie 2013, Guvernul a decis să amâne până în 2017-2018 acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie din surse regenerabile. Astfel, proiectele fotovoltaice primesc de la 1 iulie doar 4 certificate verzi pe MWh, față de 6 certificate. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele - două certificate din trei.

Cehia taie cu totul ajutoarele de stat pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, după ce totalul subvențiilor a ajuns să reprezinte 1,1% din PIB

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 18 August 2013 22:10

Cehia subventii regenerabileCamera inferioară a Parlamentului de la Praga a votat desființarea subvențiilor pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, respectiv pentru cele care vor intra în funcțiune după 1 ianuarie 2014, încercând să țină sub control majorarea substanțială din ultimii ani a tarifelor la curent electric pentru populație și companii, determinată de respectivele subvenții.

Proiectul legislativ mai trebuie să fie aprobat de Senat și promulgat de către președintele republicii. Tăierea totală a subvențiilor nu îi va afecta pe producătorii de energie solară, eoliană, hidro și pe bază de biomasă care se conectează la rețeaua națională de electricitate înainte de finalul acestui an.

Mai mult, proiectul va condiționa acordarea în continuare a subvențiilor pentru facilitățile de energie regenerabilă aflate în funcțiune de dezvăluirea în detaliu a datelor despre acționariatul companiilor dezvoltatoare. Măsura este destinată prevenirii abuzurilor, după ce mass media cehă a dezvăluit că în spatele multor companii de energie regenerabilă se află politicieni locali, care au încasat sume mari sub formă de subvenții de stat.

Sistemul generos de subvenții pentru regenerabile din Cehia a transformat statul central european într-unul dintre cei mai mari producători de energie solară de pe continent, însă, totodată, a scumpit foarte mult curentul electric pentru firme și persoane fizice.

Subvenții de peste 1% din PIB

Astfel, potrivit calculelor oficiale, anul acesta, producătorii de energie regenerabilă vor primi subvenții în sumă totală de circa 44 de miliarde de coroane (1,7 miliarde euro), ceea ce înseamnă aproximativ 1,1% din PIB-ul estimat al Cehiei pe 2013. Subvențiile sunt suportate atât de către contribuabili, prin intermediul bugetului de stat, cât și direct de consumatorii de curent electric, pe facturile lor lunare.

Pentru a reduce povara subvențiilor asupra bugetului de stat, în 2010 a fost introdusă o taxă specială de 26% asupra veniturilor centralelor solare intrate în funcțiune în 2009 și 2010. Măsura ar fi urmat să expire la finalul acestui an, dar noul proiect de lege votat de camera inferioară a Parlamentului, aprobat anterior de Guvern, prevede că taxa va contina să se aplice. Pe de altă parte, cuantumul acesteia a fost redus la 10%.

În plus, noua legislație reduce plafonul maxim al subvenției pentru regenerabile suportate de consumatori pe facturile de curent electric, de la 30 la 25 de dolari/MWh.

Organizațiile de lobby ale industriei energiei regenerabile din Cehia au avertizat că guvernul riscă să fie obligat în justiție la plata unor despăgubiri costisitoare către investitorii care vor da executivul în judecată.

Pe de altă parte, unii analiști, inclusiv din interiorul industriei, spun că va fi în continuare rentabilă construirea de unități de generare de energie electrică din surse regenerabile, în special de către firme, instituții și proprietari de locuințe care își instalează panouri solare pe acoperișuri, pentru consumul propriu.

Rentează să produci curent electric pentru „autoconsum”

Astfel, desființarea subvențiilor pentru parcuri fotovoltaice noi nu înseamnă că astfel de facilități nu se vor mai construi în Cehia, ci că ele vor servi mai degrabă la reducerea cheltuielilor cu curentul electric ale proprietarilor lor decât la obținerea de profituri directe din vânzarea energiei electrice, atât în interiorul țării, cât și la export, a declarat Tomas Baroch, reprezentant al Asociației Industriei Fotovoltaice din Cehia (CFA).

Organizația grupează în special proprietari de mici centrale solare, alimentate de panouri fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor, și are 485 de membri, care dispun de o putere instalată totală de 58 MW.

„Reducerea costurilor cu energia electrică va deveni singurul efect economic al operării centralelor fotovoltaice începând cu 2014. Acestea vor putea fi competitive și fără ajutor de stat și își vor putea recupera investițiile în circa 10 ani. Vorbim în special de centralele mai mari, instalate pe acoperișurile marilor complexuri industriale”, a subliniat Baroch.

El a adăugat că pentru centralele de mici dimensiuni, instalate pe acoperișurile locuințelor, perioada de recuperare a investiției va fi ceva mai mare, de circa 15 ani, în condițiile în care durata de viață a panourilor solare este de circa 30 de ani.

Baroch a mai criticat faptul că guvernul impune și deținătorilor de centrale solare care nu vor să vândă energia produsă, ci doar să o utilizeze pentru consumul propriu, obținerea de licențe de producător de energie electrică.

California vrea să „îmbutelieze” energie solară. Tehnologiile de stocare a electricității sunt încă dependente de bani de la stat, dar inovațiile le-ar putea elibera

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 14 August 2013 14:19

energie stocare BUNStatul american California vrea să îi oblige pe cei mai mari furnizori locali de curent electric, Pacific Gas & Electric, Southern California Edison și San Diego Gas & Electric, să investească în construirea de capacități de stocare a energiei electrice, scopul fiind echilibrarea rețelelor californiene de transport al electricității, respectiv contracararea efectelor negative ale fluctuațiilor de producție ale centralelor bazate pe surse regenerabile de energie, solară și eoliană. Astfel, Comisia pentru Utilități Publice din California, instituția de reglementare și supraveghere în domeniu, a pus în dezbatere publică o propunere legislativă care prevede fixarea atingerea unei ținte de capacitate de stocare a energiei electrice de circa 1,3 GW până în 2020.

Potrivit propunerii, producătorii de instalații de stocare a energiei electrice vor participa la licitații publice organizate de furnizorii de electricitate, contractele urmând a fi câștigate de către cei care oferă cel mai mic preț. Prima astfel de licitație ar urma să aibă loc în iunie 2014, iar furnizorii vor trebui să contracteze sisteme de stocare cu o capacitate totală de 200 MW. Ulterior, astfel de licitații ar urma să se organizeze din doi în doi ani.

Propunerea Comisiei prevede că țintele de achiziție pot fi modificate dacă furnizorii de energie electrică pot demonstra că ofertele producătorilor de instalații de stocare sunt exagerate din punct de vedere al costurilor sau insuficient de competitive și eficiente.

Legislativul local din California urmează să dea votul final asupra acestui proiect în octombrie anul acesta.

Nu ne putem baza doar pe lumina soarelui. Trebuie să „îmbuteliem” energia solară”, a declarat guvernatorul statului California, Jerry Brown.

Cine achită nota de plată?

Propunerea privind obligativitatea furnizorilor de energie electrică de a investi în capacități de stocare este menită să vină în completarea ambiției autorităților californiene ca, în 2020, o treime din producția de electricitate a Californiei să provină din surse regenerabile. Ideea a stârnit deja interesul companiilor tehnologice, cum ar fi producătorul de baterii de mare capacitate LG Chem, dar și al giganților industriali ca General Electric și al investitorilor de mare calibru precum Peter Thiel, Vinod Khosla sau Bill Gates.

Ținta vizată de californieni, de 1,3 GW, ar fi suficientă pentru alimentarea cu curent electric a peste un milion de locuințe.

„Este prima propunere de acest tip care ar putea avea un efect imediat și durabil asupra pieței instalațiilor de stocare a energiei”, spune analistul Steve Minnihan de la Lux Research. Acesta estimează că industria de profil ar putea crește, ca urmare a impunerii obligativității de achiziție, la 10,4 miliarde de dolari în 2017, față de doar 200 de milioane de dolari anul trecut.

Pe de altă parte, însă, stocarea energiei electrice este costisitoare în comparație cu construirea de noi centrale electrice bazate pe gaze naturale. Multe proiecte de stocare de curent electric au fost implementate cu bani proveniți din programe guvernamentale de stimulare a economiei, care între timp și-au epuizat fondurile, ceea ce înseamnă că costurile vor fi suportate de în cea mai mare măsură de consumatorii de electricitate. Există, de asemenea, riscul ca tehnologiile de stocare, încă insuficient testate, să se dovedească a fi mult mai puțin eficiente decât se speră.

„Consumatorii vor sfârși prin a-și vedea facturile majorate semnificativ”, spune analistul Farzad Ghazzagh, de la o organizație de protecție a clienților companiilor de utilități. Potrivit estimărilor sale, pentru a se ajunge la o capacitate de stocare, la nivel de stat, de 1,3 GW, ar fi nevoie de investiții totale între 1 și 3 miliarde de dolari.

Subvenții de stat, urmate de falimente

În replică, susținătorii țintei de capacitate de stocare argumentează că, dimpotrivă, consumatorii vor beneficia de pe urma implementării acesteia, întrucât astfel nu va mai fi nevoie de construirea de centrale pe gaze costisitoare pentru a face față momentelor de vârf de consum din rețea. Institutul de Cercetare în Energie Electrică a tras concluzia, în urma unui studiu, că investițiile în capacități de stocare sunt de natură să furnizeze beneficii care exced costurile.

Ca și industria panourilor solare, cea de stocare de energie s-a confruntat cu dificultăți masive în a-și reduce costurile și a-și pune la punct tehnologiile. Cele mai de răsunet falimente din acest sector au fost cel ale producătorului de baterii A123 Systems și cel al producătorului de rotoare Beacon Power. Ambele au cerut protecție față de creditori după ce au primit subvenții generoase de la Departamentul pentru Energie al Statelor Unite.

Cele două companii și-au reluat activitatea după ce au fost preluate de acționari noi. A123 Systems a fost cumpărată de subsidiara americană a producătorului chinez de componente auto Wanxiang și produce în continuare bateruu de mari dimensiuni. În iunie, a vândut o astfel de baterie furnizorului de energie electrică Maui Electric Company din Hawaii.

Cei de la Beacon au fost preluați de fondul de private equity specializat în energie Rockland Capital pentru 30,5 milioane de dolari și lucrează în prezent la un nou proiect în Pennsylvania, tot cu sprijin guvernamental, însă susțin că mai au unul în pregătire, pentru care nu vor mai avea nevoie de bani de la stat.

Pe de altă parte, Gates, Thiel și Khosla au investit împreună anul acesta în start-up-ul LightSail Energy, specializat în instalații bazate pe aer comprimat, care a beneficiat în mai de un grant de 1,7 milioane de dolari de la Comisia de Energie pentru a-și testa tehnologia la o bază navală californiană. Gates și Khosla au mai investit împreună în alt start-up, producător de baterii – Ambri.

Costurile nu sunt încă competitive

Stocarea electricității este privită ca fiind „Sfântul Graal” al energiei, ca urmare a plusului de eficiență pe care îl aduce rețelelor de transport. De exemplu, California are nevoie de capacități de rezervă de 51 GW pentru a face față creșterii masive a gradului de utilizare a instalațiilor de aer condiționat în timpul verii, deși în restul anului se utilizează maximum două treimi din această capacitate de rezervă.

Problema este că construirea unei centrale pe gaze costă circă 1.000 de dolari/KW, în timp ce o instalație de stocare de tip baterie – 1.684 de dolari/KW.

„Suntem cu toții de acord că, în condițiile zilei de azi, stocarea nu este eficientă din punct de vedere economic. Însă lucrurile vor sta astfel peste cinci ani”, spune CEO-ul SunPower Corp, Tom Werner. Iar acest potențial al pieței îi face pe investitori să fie dispuși să riște.

Astfel, Elon Musk, fondatorul Tesla Motors, a început să utilizeze tehnologia bateriilor pentru mașini electrici a firmei sale pentru a stoca energie produsă de o altă companie de a sa, producătoare de energie fotovoltaică – SolarCity. „Sunt încrezător în faptul că vor surveni inovații majore în tehnologia de stocare a energiei electrice”, spune Musk.

După ce a subvenționat masiv producătorii de energie regenerabilă, Germania finanțează acum agresiv cu bani de la buget construirea de capacități de stocare, pentru a-și echilibra rețeaua de transport. Potrivit unor estimări, piața germană de profil va ajunge la valoarea de 19 miliarde de dolari în 2017.

Cerere există

Compania germană Gildemeister furnizează baterii de stocare pe vanadiu pieței americane, având ca furnizor o companie din SUA, firma de minerit American Vanadium, singura de peste Ocean care are în dezvoltare mine de vanadiu. Americanii se bazează pe cererea potențială din partea furnizorilor de energie și proprietarilor de clădiri de pe coasta de Est, mai ales după penele grave de curent provocate de uraganul Sandy.

Producătorul de energie AES are în plan construirea de capacități de stocare de 1 GW, cele mai multe bazate pe baterii litiu-ion, susținând că nu are nevoie de sprijin guvernamental pentru a ieși pe profit.

Însă cele mai multe astfel de proiecte sunt în continuare sprijinite cu bani de la stat. PG&E are în plan construirea unei instalații de stocare cu baterii sodiu-sulf de 4 MW, iar LG Chem construiește una pe baterii litiu-ion pentru o centrală eoliană californiană a celor de la Edison. Cele două proiecte au beneficiat de granturi totale de peste 28 de milioane de dolari.

În același timp, GE spune că are în dezvoltare un sistem de baterii sodiu-nichel-clor, care va fi mai ieftin, pentru că nu va necesita anumite elemente de hardware, indispensabile la alte sisteme. Tehnologia, care folosește baterii asemănătoare cu cele ale modelului auto electric Volt de la GM, face ca generarea de energie a turbinelor eoliene să rămână constantă pe peroade de 15-30 de minute, în momente în care vântul bate încet sau deloc.

Investitorii privați au cheltuit 2,2 miliarde de dolari în proiecte de stocare de energie în ultimii cinci ani, potrivit Cleantech Group, dublu față de precedenții cinci ani. Șeful SunPower, Werner, spune că aceiași oameni care au generat revoluția smartphone în Silicon Valley se implică acum tot mai mult în industria de stocare și în cea a contoarelor inteligente de curent.

„Vorbim de capitaliști, care nu fac lucrurile astea doar ca pe niște experimente științifice”, subliniază Werner.

Taxele UE pe importul de panouri solare din China fac victime: două firme germane cu afaceri și proiecte importante în România și-au cerut insolvența

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 11 July 2013 14:20

Insolventa solare BUUNCompania germană Gehrlicher Solar, care a finalizat de curând construcția a trei parcuri fotovoltaice în România și lucrează în prezent la altele două, a anunțat că și-a cerut intrarea în insolvență la Tribunalul districtual din Munchen, după ce impunerea de către Comisia Europeană de tarife punitive la importul de panouri solare din China a dat peste cap planurile de afaceri ale companiei și, în consecință, a dus la anularea de către băncile creditoare a unui împrumut în valoare de 85 de milioane de euro, contractat de către Gehrlicher Solar cu trei luni în urmă.

Săptămâna trecută, același lucru s-a întâmplat cu compania germană de profil Conergy, care de-abia anunțase demararea construcției unui sistem fotovoltaic montat pe acoperișul unei fabrici de răcoritoare din București, firma mai având în portofoliu două proiecte solare în România.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană (CE) a decis să impună taxe antidumping de până la 67,9% pentru panourile solare importate din China, pentru a-i sancționa pe producătorii chinezi de profil, beneficiari de subvenții generoase pentru exporturi din partea statului chinez, care le permit să vândă foarte ieftin în Europa, în dauna industriei de echipamente fotovoltaice din Europa.

Cei de la Gehrlicher Solar spun că s-au văzut obligați să ceară intrarea în insolvență după ce decizia UE de a impune tarife punitive la importul de panouri solare din China a dus la o deteriorare a pieței europene de profil. În consecință, firma nu a mai putut să își respecte planul de afaceri convenit cu băncile creditoare, drept condiție pentru acordarea, în mai, a unui credit de 85 de milioane de euro pe doi ani, ceea ce a dus la rezilierea contractului respectiv de credit de către bănci.

Protecționismul are efecte contrare celor scontate

„Tarifele antidumping nu ajută pe nimeni, nici măcar pe cei care cer impunerea lor, pentru că distrug joburi în întreaga industrie fotovoltaică. Guvernul german și Comisia Europeană trebuie să rezolve problema la nivel politic înainte de vacanța de vară, întrucât, în caz contrar, industria va avea și mai mult de suferit”, a declarat directorul executiv al Gehrlicher Solar, Richard von Hehn.

Noile taxe au intrat în vigoare din 6 iunie, la un nivel iniţial de 11,8%, urmând să crească în lipsa unui acord şi să rămână active timp de şase luni. Ulterior, taxele ar putea fi prelungite pentru cinci ani, statele UE urmând să decidă acestui aspect până în decembrie 2013. Pentru a stimula guvernul de la Beijing să negocieze, executivul comunitar a stabilit taxele la nivelul iniţial mai redus de 11,8% pentru două luni, urmând ca, în lipsa unui acord, acestea să urce la 37,2% - 67,9%.

Măsura Comisiei vizează importurile de panouri solare şi materiale folosite la producţia acestora, cu o valoare totală de 21 miliarde de euro la nivelul anului 2011. Companiile europene au cerut executivului comunitar să protejeze producătorii locali, după ce SUA au luat măsuri împotriva Chinei. În Europa, care acoperă circa trei sferturi din piaţa mondială de echipamente fotovoltaice, peste 20 de producători au cerut protecţie sub legea falimentului începând din 2010, iar multe companii şi-au mutat fabricile în Asia, pentru costuri de producţie mai reduse.

Grupul Gehrlicher a fost creat de la zero de un singur om și a ajuns, în timp, unul dintre cei mai mari dezvoltatori și integratori din industria fotovoltaică, rămânând totodată o afacere de familie. În momentul său de vârf, în 2010, grupul avea în total peste 400 de angajaț și vânzări la nivel global de 350 milioane euro.

Gehrlicher Solar a finalizat recent construcția a trei parcuri fotovoltaice, în județul Mureș, având o capacitate instalată totală de 9 MW și lucrează în prezent la construcția altor două facilități solare, în județul Brașov, care vor avea o capacitate instalată totală de 5 MW. După ce și acestea din urmă vor intra în funcțiune, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane în România se va ridica la o capacitate instalată de 23 MW.

La vârful lanțului de vinovați se află subvențiile de stat pentru regenerabile

Tarifele impuse de UE pe importurile de componente fotovoltaice din China nu sunt singurele vinovate pentru situația industriei de profil europene. Încurajați de subvențiile generoase acordate de state pentru producția de energie din surse regenerabile, investitorii au demarat un număr imens de proiecte în domeniu. Pentru a face față cererii stimulate în acest mod artificial, producătorii de echipamente s-au împrumutat masiv pentru a crește capacitatea de producție, ceea ce a dus, per total, la scăderea masivă a prețurilor de vânzare, efect agravat de exportatorii chinezi subvenționați, la rândul lor, de stat.

Săptămâna trecută, grupul german fotovoltaic Conergy, pe vremuri cea mai mare companie din industria solară a Europei, și-a cerut la rândul său insolvența, după ce a eșuat în a-și convinge creditorii să accepte restructurarea datoriilor și în a găsi noi investitori dispuși să îi finanțeze activitatea.

„În ultimele 15 luni am prezentat două planuri investiționale concrete creditorilor noștri și regretăm foarte mult faptul că nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la implementarea într-un interval optim a acestora”, a declarat CEO-ul Conergy, Philip Comberg. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat, fără să ofere detalii, că insolvența va afecta un număr de 800 de salariați, din totalul de 1.100 ai Conergy.

Conergy a avut vânzări de 473,5 milioane euro anul trecut, dar și o pierdere operațională de 83 milioane euro. Față de maximul atins în plin boom fotovoltaic, în 2007, acțiunile companiei s-au prăbușit cu 67%.

Conergy anunța la începutul acestei luni un proiect de dezvoltare a unui sistem de acoperis cu panouri fotovoltaice, pe o suprafață de 8.200 de metri pătrați, în cartierul Titan din Capitală, pe acoperișul unității de producție a unui producător de băuturi răcoritoare.

Compania a intrat pe piața energiei solare din România cu un parc fotovoltaic de 2,2 MW, pe care îl dezvoltă la Bobicești, în apropiere de Craiova, în parteneriat cu firma Solanna Investment. Portofoliul fotovoltaic românesc al Conergy mai conține și un al treilea proiect, cu o capacitate instalată de 2 MW.

Premieră în producția de energie: Soarele a bătut vântul

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 11 July 2013 13:34

newspaper 512Premieră în domeniul producției de energie în România: ieri a fost prima zi în care soarele a produs mai multă energie decât vântul, în pofida faptului că din punct de vedere al capacității instalate, eolianul este net superior, cu o capacitate de 20 de ori mai mare decât cea din sectorul fotovoltaic.

Economica.net anunță că ieri, la ora 16.00, fermele fotovoltaice produceau 11 MW iar cele eoliene doar 6 MW. Ponderea fotovoltaic-eolian în total producţe de energie era de 0,2% respectiv 0,1%. Cea mai mare parte a energie produsă în ţară venea din hidro – 40% şi din cărbune - 23%. În prezent, în România există circa 2.500 de MW eolieni instalaţi în România şi doar circa 100 fotovoltaici. Şi energia eoliană, şi cea fotovoltaică, sunt subvenţionate de consumatori prin sistemul certificatelor verzi.

Ziarul Financiar susține că OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei, îşi pregătește terenul pentru a investi în îmbunătățirea performanțelor exploatării zăcămintele mature. Compania a scos la licitaţie un contract cu o valoare maximă de 450 de milioane de euro, pentru construcţia staţiilor prin care va trece la redezvoltarea câmpurilor. Petrom caută contractori generali care să construiască întreaga instalaţie de extrac­ţie a hidrocarburilor, inclusiv instalarea conduc­telor, echi­pa­men­telor şi sistemelor de utilităţi, „pentru a oferi o func­ţionare deplină“, potrivit anun­ţului publicat de compa­nie în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). După finalizarea lucrărilor, instalaţia va fi predată Petrom.

Mediafax anunță noua componență a Consiliului de Administrație al Transgaz Mediaș, ce urmează a fi condus de Ion Sterian, administrator al companiei din 2007. Ceilalţi administatori sunt avocatul Ştefan Radu Cernov, George Bogdan Iliescu (director la BRD Corporate Finance), Ion Petru Văduva (fost CEO al Ţiriac Holdings) şi economistul Nicolae Vlad Neacşu, propus de Fondul Proprietatea. Văduva a fost numit, în luna iunie, director general al Transgaz. Cernov a fost ales în această funcţie chiar dacă la jumătatea lunii iunie a demisionat fin funcţia de administrator al Transgaz, motivul lui fiind eliminarea riscului afectării imaginii Transgaz. Cernov, specializat printre altele în energie şi infrastructură, a fost asociat cu actualul ministru delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Şova, în cadrul firmei de avocatură Şova & Asociaţii.

Economica.net a descoperit că Alexandru Săndulescu, preşedintele Consiliului de Administraţie la Nuclearelectrica este şi consilier superior la Cabinetul Prim Ministrului Republicii Moldova, potrivit unei prezentări a membrilor CA Cernavodă făcută pe site-ul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Denumirea oficială a funcţiei lui Săndulescu în guvernul basarabean este „Consilier superior pe politica energetică la Cabinetul Prim-Ministrului Republicii Moldova, în cadrul EU High Level Advisdory Mission”.  Întrebat dacă există un conflict de interese în faptul că este simultan preşedintele uneia dintre cele mai mari companii energetice din România şi consilier pe energie într-un guvern străin, Săndulescu a răspuns că nu vede niciun fel de conflict. „Care e problema. Ce conflict de interese să fie? Până acum ne plângeam că sunt numai funcţionari în consiliile de administraţie, acum, când sunt oameni din exterior, vedem probleme”, a precizat Săndulescu.

Germanii de la Gehrlicher Solar au finalizat construcția a trei parcuri fotovoltaice în Mureș și lucrează la încă două în Brașov

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 04 July 2013 14:24

Fotovoltaice nemtiCompania germană Gehrlicher Solar a finalizat construcția a trei parcuri fotovoltaice, în județul Mureș, având o capacitate instalată totală de 9 MW și lucrează în prezent la construcția altor două facilități solare, în județul Brașov, care vor avea o capacitate instalată totală de 5 MW. După ce și acestea din urmă vor intra în funcțiune, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată de 23 MW.

Cele trei parcuri fotovoltaice din Mureș, fiecare cu o capacitate instalată de 3 MW, au fost construite de către Gehrlicher Solar la comanda unui investitor autohton și ocupă o suprafață totală de aproape 19 hectare. Construcția acestora a durat 3 săptămâni, lucrările fiind finalizate înainte de termenul stabilit inițial.

Gehrlicher Solar a utilizat un număr de 36.168 de module fabricate de Jinko, nouă invertoare produse de SMA și propriul sistem de înălțare și susținere a panourilor solare, GehrTec Base, adaptabil la orice tip de teren. Fiecare dintre cele trei centrale solare va produce circa 4 milioane de KWh de electricitate pe an.

„Aceste investiții sunt sprijinite prin intermediul sistemului românesc de subvenționare a producției de energie din surse regenerabile, constând în certificate verzi, pentru următorii 15 ani”, subliniază compania.

Guvernul a decis să amâne, între 1 iulie 2013 și 1 martie 2017, acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, în funcție de tehnologia utilizată. Astfel, pentru centralele solare, care beneficiau de 6 certificate verzi pentru fiecare MW de energie electrică produs, se va amâna acordarea unui număr de 2 certificate, acestea urmând să primească doar 4 în perioada menționată.

Producătorii de energie din surse regenerabile vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Pe lângă cele trei parcuri fotovoltaice finalizate în Mureș, Gehrlicher Solar lucrează în prezent la construcția a încă două proiecte, cu capacități instalate de circa 2,5 MW fiecare, în județul Brașov. Odată cu finalizarea acestora două, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată totală de 23 MW.

Compania germană, cu sediul în Munchen, deține subsidiare și parteneriate de tip joint-venture în Franța, Marea Britanie, Brazilia, Italia, Spania, Turcia, India, Africa de Sud și Statele Unite.

Lobby-ul regenerabilelor din SUA se mută de la stânga la dreapta și adoptă discursul „free market”, deși sistemul de prețuri din energie este puternic monopolist

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 03 July 2013 13:13

Acoperis panouri solare BUNÎn mai multe state din SUA are în prezent loc o polemică între monopolurile locale de distribuție a energiei electrice și deținătorii de mici capacități fotovoltaice, firme sau gospodării. Aceștia din urmă livrează în rețelele electrice statale surplusul de energie produs de centralele lor solare și, în acest fel, își diminuează sau chiar anulează factura de consum datorată furnizorilor, iar în unele cazuri chiar primesc bani de la aceștia, întrucât produc mai mult curent electric decât consumă.

Prețurile la care se realizează aceste tranzacții sunt reglementate, adică stabilite arbitrar (deși sub masca unor formule complexe de calcul) de către companiile de utilități. Multe din acestea vor să reducă prețurile pe care le plătesc micilor centrale solare pentru curentul generat, întrucât se confruntă cu o criză de lichidități, sub pretextul că aceste prețuri ar fi exagerate. În concluzie, nu avem de a face cu nici un fel de piață liberă, ci cu niște raporturi comerciale între monopoluri de stat și o serie de particulari, în care tarifele sunt stabilite nu de raportul dintre cerere și ofertă, ci de instituții de planificare, care, prin formulele de calcul pe care folosesc, se asigură că producătorii, de stat sau particulari, își acoperă întotdeauna costurile și rămân și cu profit.

În replică, lobby-ul micii industrii fotovoltaice contraatacă lărgindu-și aria sprijinului politic la care apelează. Tradițional, organizațiile profesionale din energia regenerabilă căutau ajutor la stânga spectrului politic, pe lângă Partidul Democrat, având în comun cu acesta discursul cu privire la beneficiile de mediu ale încurajării producției de energie regenerabilă.

Însă pe măsură ce regenerabilele se dezvoltă tot mai mult în state dominate de către Partidul Republican, cum ar fi Arizona sau Georgia, lobby-ul respectiv își adaptează discursul public la specificul local al publicului și încearcă să prezinte dezbaterea drept una legată de piața liberă și de libertatea de alegere a consumatorilor. Rămâne de văzut în ce măsură această tactică va dea rezultate, cele două state menționate urmând să ia în curând decizii importante cu privire la prețurile plătite pentru surplusul de energie livrat în rețele de micii fotovoltaici și la implementarea de eventuale scheme de sprijin pentru această industrie.

În Arizona, unde bătălia se poartă între industria solară și cea mai mare companie de stat de utilități, Arizona Public Service, lobby-ul fotovoltaic l-a adoptat drept „mascotă” pe Barry Goldwater Jr., fiul fostului simbol al conservatorismului american și fost candidat la președinție. Organizația locală profesională a industriei are drept logo un elefant, exact ca Partidul Republican, și și-a intensificat recent presiunea politică și mediatică asupra instituției statale care fixează prețurile și tarifele la curent electric, ai cărei membri sunt aleși de electorat.

Discurs capitalist despre un sistem centralist

Astfel, Barry Goldwater Jr. apare în clipuri TV și susține că ideea diminuării prețurilor plătite micilor centrale solare pentru energia livrată în rețeaua statului urmărește să distrugă industria și să prezerve monopolul asupra generării de curent electric. „Companiile locale de utilități ar trebui să-i încurajeze pe oamenii din Arizona să își pună panouri solare pe acoperișuri, nu să îi descurajeze”, spune Goldwater în aceste clipuri promoționale. În plus, susține că republicanii ar trebui să sprijine energia solară întrucât asta ar lărgi opțiunile consumatorilor, într-un mod similar cu sistemul voucherelor pentru școli.

În replică, reprezentanții furnizorului de energie electrică spun că cei 18.000 de mici deținători de panouri solare sunt efectiv subvenționați de ceilalți 1,1 milioane de consumatori de curent. „Discursul lor de tip <free market> e doar praf în ochi, nu vor decât să își protejeze business-ul și sunt gata să lupte foarte dur pentru a preveni reducerea prețurilor plătite pentru energia solară produsă în exces de aceste facilități”, declară Mark Schiavoni, vicepreședinte executiv al Arizona Public Service (APS).

În medie, firmele și gospodăriile care și-au pus panouri solare pe acoperișuri generează cam 70% din curentul electric pe care îl consumă, estimează APS. Pe timpul nopților și în zilele înorate, preiau energia electrică din rețeaua statală pentru a-și satisface nevoile.

Energia produsă de aceste mici centrale se compensează cu cea consumată de proprietarii lor, la prețurile oficiale retail ale curentului electric, astfel încât, de regulă, micii fotovoltaici rămân cu facturi extrem de mici de plătit, la care se adaugă o taxă de conectare și menținere la rețea, plus mentenanță, de 16 dolari pe lună.

Însă companiile de utilități consideră că acest preț la care este preluată în rețea energia produsă de particulari, egal cu prețul oficial plătit de consumatori, este exagerat și nu reflectă așa-zisa „valoare reală” a energiei solare produse, despre care APS consideră că este mai mică.

Industrie în plin avânt

Cu toate acestea, cei de la APS refuză să dezvăluie cum va arăta noul sistem de stabilire a prețurilor de preluare în sistem a energiei produse de micile centrale solare și spun doar că problema va fi rezolvată într-un mod „corect, sustenabil și avantajos pentru toți consumatorii”.

De exemplu, Gene Westemeier din Sun City și-a instalat pe casă 16 panouri solare în 2012. Le plătește firmei producătoare în rate lunare de 70 de dolari, timp de 20 de ani. Spune că surplusul de energie produs pe care îl livrează APS îi acoperă toate costurile, inclusiv ratele și facturile lunare pentru curentul consumat, dar se teme că distribuitorul de energie îi va majora prețul pe curentul pe care îl consumă din rețea pe timpul nopților.

Industria energiei solare și-a intensificat implicarea în politică. Asta și pentru că a cunoscut o dezvoltare foarte rapidă. Instalările de panouri solare de către particulari au crescut cu 53% în primele trei luni din 2013, comparativ cu perioada similară a anului trecut, printre altele grație ieftinirii dramatice a prețurilor tehnologiei și echipamentelor specifice.

Potrivit organizațiilor de lobby ale industriei, această creștere amenință modelul de business al companiilor clasice de utilități, respectiv al furnizorilor de energie electrică.

În statul american Georgia, comisia statală locală responsabilă cu utilitățile analizează un plan pe 20 de ani privind generarea de energie electrică, întocmit de Georgia Power, cel mai mare distribuitor de curent electric din stat. În același timp, lobby-ul industriei solare recrutează activiști Tea Party pentru a face presiuni în vederea adoptării de reglementări care să încurajeze și să sprijine instalarea de panouri solare pe acoperișuri.

Iresponsabilitate fiscală

O strategie care, se pare, funcționează extrem de bine, mai ales după ce s-a aflat că Georgia Power vrea să extindă o centrală nucleară din zonă și să paseze costurile investiționale ale acestei extinderi către consumatori, prin scumpirea facturilor la electricitate.

Problema este diferită în Georgia, comparativ cu Arizona. Aici, legislația locală stabilește limite anuale cu privire la numărul de panouri solare care pot fi instalate pe acoperișuri de către particulari.

„Considerăm că cei de la Georgia Power dau dovadă de iresponsabilitate fiscală și credem că consumatorii au dreptul să aleagă”, spune Debbie Dooley, cofondator al Atlanta Tea Party.

La rândul său, Lauren „Bubba” McDonald Jr., membru republican al comisiei statale locale responsabile cu utilitățile, spune că este în favoarea creșterii plafonului de panouri solare care pot fi instalate anual pe acoperișuri și se declară parțial de acord cu poziția Tea Party.

„Sunt un vechi conservator și om de afaceri”, spune McDonald, explicând că business-ul cu energie trece prin transformări profunde și că soarta surselor clasice de curent electric, cum ar fi cărbunele, este tot mai incertă. „Dar vă mai spun ceva: soarele va răsări întotdeauna. Iar asta înseamnă energie gratis”, conchide el.

Agenția Internațională pentru Energie: Regenerabilele au tot mai puțină nevoie de ajutoare de stat și ar putea depăși gazele în 3 ani

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 26 June 2013 21:01

13007691-solar-energy-panels-and-wind-turbineSursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să furnizeze mai mult curent electric la nivel mondial decât reactoarele nucleare sau decât centralele electrice pe gaze naturale în jurul anului 2016, ca urmare a reducerii costurilor de producție și a majorării cererii din economiile emergente, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (International Energy Agency - IEA). 

Producția de energie solară, eoliană și geotermală a lumii ar putea crește cu 40% în următorii cinci ani, procent dublu față de creșterea de 20% consemnată în 2011, estimează IEA, într-un raport publicat miercuri. Fără a lua în calcul și energia hidro, sursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să dețină o pondere de 8% din totalul energiei electrice generate la nivel mondial în 2018, dublu față de procentul de 4% la care ajunseseră în 2011. 

Estimările IEA a constituie încă un indiciu că energia regenerabilă constituie un concurent din ce în ce mai puternic pentru cea din surse fosile.

Asta pentru că regenerabilele devin tot mai competitive din punct de vedere al prețului de livrare al energiei produse, fiind tot mai puțin dependente de subvențiile și facilitățile oferite de state și suportate de consumatori și contribuabili. Motivul principal este reducerea costurilor cu tehnologia și echipamentele.

Tot mai competitive

„Sursele regenerabile de energie sunt din ce în ce mai capabile se autosusțină. Mulți producători nu mai au nevoie de nici un fel de subvenții, ajutoare sau stimulente”, a declarat directorul executiv al IEA, Maria van der Hoeven.

În 2012, în pofida provocărilor reprezentate de tăierea subvențiilor pe mai multe piețe importante, producția totală de energie regenerabilă a lumii a crescut cu 8% față de anul anterior. În cifre absolute, această producție, care s-a ridicat la 4.860 TW, a depășit consumul total estimat de electricitate al Chinei.

În raport se mai arată că, pe lângă competitivitatea bine-cunoscută a energiei hidro, precum și a celei geotermale și bio, și alte regenerabile devin tot mai performante în termeni de preț de livrare către consumatori.

Astfel, în Brazilia, Turcia sau Noua Zeelandă, eolienele concurează de la egal la egal cu centralele electrice pe gaze. Energia solară este atractivă pe acele piețe unde se consemnează prețuri mari la electricitate în momentele de vârf de consum, care se bazează în bună măsură pe generatoare de back-up alimentate cu petrol și produse petroliere.

De asemenea, în unele țări, generarea descentralizată de energie fotovoltaică, prin intermediul unei multitudini de mici producători, ajunge să fie mai ieftină chiar decât prețul reglementat de livrare a curentului electric către gospodăriile populației.

Trebuie eliminate și subvențiile pentru energia fosilă

Cele mai importante creșteri ale ponderii surselor regenerabile în totalul mixului energetic din următorii ani se vor consemna în economiile emergente. Liderul va fi China, despre care se estimează că va deține 40% din noile capacități regenerabile care vor fi instalate, echivalentul a circa 310 GW.

Aproximativ 58% din totalul capacităților noi instalate în 2018 va proveni din state din afara OECD, organizația economică internațională a țărilor dezvoltate, față de 54% în 2012, potrivit IEA.

„Statele trebuie să pună capăt și subvențiilor pentru sursele fosile de energie. Ajutoarele de stat și stimulentele pentru producția de cărbune, petrol și gaze naturale au fost în 2011 de șase ori mai mari decât cele pentru regenerabile”, a mai spus directorul executiv al IEA.

Pe de altă parte, creșterile din industria energiei regenerabile vor încetini în statele dezvoltate, ca urmare a reducerii sau desființării subvențiilor. Totalul investițiilor în energia regenerabilă s-a ridicat anul trecut la 112 miliarde de dolari în economiile emergente, față de 132 miliarde de dolari în țările dezvoltate, ceea ce reprezintă cel mai mic decalaj consemnat consemnat vreodată între cele două grupuri de state, potrivit Bloomberg New Energy Finance.

„Țările care au cea mai mare nevoie de noi capacități instalate de producere a energiei electrice sunt cele emergente, acestea având totodată resursele necesare pentru a investi în dezvoltarea lor”, a declarat un analist al Bloomberg New Energy Finance.

Firma Tinmar-Ind, controlată de omul de afaceri Augustin Oancea, a finalizat trei centrale fotovoltaice în Oltenia

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 19 June 2013 13:44

z fotovoltaic BulgariaTinmar-Ind, cel mai mare comerciant privat cu electricitate din România, a finalizat recent trei centrale solare în Oltenia, cu o capacitate instalată totală de 28 MW. În aprilie anul acesta, cei de la Tinmar-Ind au mai finalizat proiecte cu o capacitate instalată totală de 22 MW, ceea ce ridică portofoliul fotovoltaic al companiei la 50 MW.

Facilitățile au fost construite și echipate de către compania germană ET Solar și sunt localizate la Târgu Cărbunești în județul Gorj, precum și la Simnicu de Sus, Dolj. ET Solar se va ocupa și de partea operațională și de mentenanță a centralelor.

ET Solar și subsidiarele sale au furnizat ansamblul modulelor fotovoltaice pentru centralele solare ale Tinmar-Ind, asigurând și componentele de studii, proiectare, achiziții și finanțare a construcției pentru respectivele proiecte fotovoltaice.

Tinmar-Ind a fost înființată în 2001 și este cel mai mare trader privat de energie electrică din România, având operațiuni și în Ungaria, Grecia, Serbia, Bulgaria, Austria și Germania.

În februarie 2013, Tinmar-Ind a fost implicată în cea mai spectaculoasă tranzacție cu energie electrică a anului. Atunci, firma a cumpărat pe OPCOM; de la Interagro a lui Ioan Nicolae, 15.120 MWh de energie în bandă, la un preţ de 253 lei/MWh, cel mai mare preţ care s-a obținut pentru acest tip de energie în istoria recentă a bursei.

Potrivit datelor ANRE, Tinmar-Ind a avut anul trecut o cotă de piaţă de 5,81% pe segmentul concurenţial al pieței de energie, fiind cel mai mare furnizor pe acest segment, după Electrica Furnizare, firmă de stat, care deţine o cotă de 11,83%.

În 2012, Tinmar-Ind a avut afaceri de 1,38 de miliarde de lei (peste 311 milioane de euro), nivel similar cu cel din 2011, în timp ce profitul net a crescut cu 40%, până la 30,1 milioane de lei (6,7 milioane de euro).

Vapoare, avioane, autobuze și mașini care se întorc după soare. Pentru a se alimenta

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 12 June 2013 00:17

Avion solarDispozitive alimentate cu energie solară, cum ar fi calculatoarele sau ceasurile de mână, există deja de decenii bune. Acum, însă, există câteva proiecte, dezvoltate în mai multe regiuni ale lumii, care își propun să arate că această formă de energie regenerabilă poate fi folosită cu succes în industria transporturilor. 

Unul dintre aceste proiecte este elvețian. Este vorba despre un vapor alimentat cu energie fotovoltaică, ai cărui realizatori își propun să traverseze cu el Oceanul Atlantic, Vasul, MS Turanor PlanetSolar, este echipat cu panouri solare care ocupă o suprafață de 450 de mp și care îl fac să arate ca o oglindă plutitoare. Energia captată de aceste panouri este singura care îl alimentează, fiind conceput pentru a consuma cât mai puțin curent electric posibil.

MS Turanor PlanetSolar aparține omului de afaceri elvețian Immo Stroher, un entuziast al energiei solare, și a costat 12 milioane de euro. Are formă de cataraman, care îi reduce greutatea și îi mărește suprafața expusă la soare. Vasul este lung de 7 metri, iar în actuala misiune transportă 8 persoane, capacitatea maximă fiind de 20, atunci când este vorba de călătorii scurte de agrement, de maxim o zi.

Turanoir are două motoare electrice, care au mai puține părți componente decât un motor cu combustie și fac și mai puțin zgomot. Motoarele alimentează cele două elice ale vasului.

„Navigăm fără zgomot, fără vibrații și fără să poluăm. Cred că este un exemplu extraordinar în privința potențialului energiei solare”, spune căpitanul vasului, Gérard d'Aboville. Vasul a plecat de curând din Florida îndreptându-se spre nord, către Canada, și va traversa Atlanticul către Europa de nord. Misiunea sa constă în colectarea de date biologice din Curentul Gofului.

Mult entuziasm și multe probleme de rezolvat

Solar Impulse este un avion de o persoană, cu aripi echipate cu panouri solare și cu o autonomie de zbor de 18 ore. Ca atare, piloții și cofondatorii proiectului, elvețienii Bertrand Piccard și André Borschberg, fac cu rândul la manșă. În Australia, la Adelaide, un autobuz alimentat exclusiv cu energie solară transportă navetiști, studenți și turiști. Până și armata Statelor Unite a început să facă experimente cu vehicule solare. 

Pe de altă parte, doar cei mai înfocați fani ai energiei fotovoltaice văd o revoluție în transporturi în viitorul apropiat, închipuindu-și că nu mai e mult până ce vom vedea pe scară largă mașini, trenuri și avioane alimentate exclusiv cu energie solară. Una dintre probleme este că doar în cazul vehiculelor mari, cum ar fi Turanor și Solar Impulse, are sens echiparea cu propriile panouri solare. În schimb, este cu totul nepractic să instalezi panouri solare pe mașini și autobuze, astfel încât aceste vehicule sunt alimentate de la stații speciale de energie solară.

O altă problemă este că multe vehicule care merg cu energie solară nu dispun de back-up, ceea ce înseamnă că sunt total dependente de capriciile vremii. Astfel, dacă soarele se ascunde în nori, iar ele au rămas fără electricitate stocată, sunt nevoite să se oprească până ce soarele reapare.

„E un pic SF să te gândești că vei folosi energia solară pentru a transporta mulțimi mari de oameni cu un singur vehicul”, spune alberto Colotti, de la Universitatea din Zurich, adăugând că numai prin experimente se poate ajunge la dezvoltarea unor soluții mai viabile din punct de vedere economic pentru această tehnologie.

Un astfel de experiment este autobuzul australian Tindo. De cinci ani deja, acest autobuz, vopsit în culori vii, transportă navetiști, studenți și turiști de-a lungul orașului Adelaide, ajutând astfel la reducerea emisiilor de dioxid de carbon din al cincilea oraș ca mărime din Australia.

Nu e ieftin și nici comod, deocamdată

În fiecare noapte, o echipă de mentenanță reîncarcă bateriile pe bază de sodiu și nichel ale lui Tindo cu electricitate generată de un sistem fotovoltaic instalat pe acoperișul depoului central de autobuze din adelaide. Autobuzul oferă chiar și Internet Wi-Fi celor 40 de pasageri pe care îi poate transporta. Are o autonomie de deplasare de 200 de kilometri între reîncărcări și dispune și de un sistem de frânare așa-numit „regenerativ”, astfel încât energia folosită la încetinirea vitezei vehiculului poate fi reutilizată ulterior.

Tindo n-a fost câtuși de puțin ieftin. A costat echivalentul a 760.000 de dolari SUA, dublu față de un autobuz obișnuit. Pe de altă parte, pasagerii s-au îndrăgostit de el pentru că e foarte silențions, neavând motor.

O unitate militară americană din statul Tennessee a procedat întrucâtva similar pentru a-și alimenta flota de 17 mașini electrice. În aprilie anul acesta, la unitate a fost finalizat un sistem de panouri solare, parte a unei investiții totale de 10 milioane de dolari destinată promovării energiei regenerabile în armata Statelor Unite. Proiectul include opt stații de alimentare cu energie solară, șapte pompe de benzină cu etanol și cinci echipamente individuale de reîncărcare a vehiculelor electrice.

Cea mai mare problemă a reprezentat-o amplasarea sistemului de panouri, care se rotește permanent ca o corolă de floare, de-a lungul zilei, în căutarea soarelui. S-a ales o locație situată la distanță de clădiri și copaci, pentru a reduce riscul ca umbra generată de acestea să diminueze eficiența panourilor fotovoltaice.

Căpitanul d'Aboville de pe Turandor spune că și ruta vasului condus de el a fost stabilită ținând cont de aceleași considerații, respectiv pentru a maximiza expunerea la soare a panourilor fotovoltaice ale navei. În plus, mai povestește căpitanul, în anumite momente ale voiajului dinspre Franța spre Florida, înainte de începerea misiunii științifice, a fost redusă viteza vasului, pentru a economisi energie în perioadele cu cer înorat. Alte dăți, căpitanul s-a abătut puțin de la ruta principală, în căutarea cerului senin, pentru reîncărcarea bateriilor litiu-ion ale lui Turandor.

„E vorba de un efort continuu de echilibrare, fie că vorbim de <vânarea> soarelui sau de economisirea energiei, pentru a fi siguri că avem destul curent electric pentru a nu fi nevoiți să ne oprim în zilele cu ploaie”, conchide căpitanul.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud