Energy Report

Băsescu a cerut în CSAT ca gazele din Marea Neagră să aprovizioneze cu prioritate România. Comisia Europeană e de altă părere

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat, marţi, în şedinţa CSAT, Guvernului să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazele extrase din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, doar surplusul urmând să fie utilizat pentru export. Asta în condițiile în care, în iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, producătorii din România fiind obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă.

"(...) membrii Consiliului au analizat şi aprobat orientările strategice ale României în planul dezvoltării infrastructurii energetice, în contextul evoluţiilor europene în domeniu. S-a apreciat că scenariile privind implicarea ţării noastre în proiecte de infrastructură energetică trebuie să aibă în vedere, dincolo de raţiuni comerciale, dimensiunea strategică şi contribuţia la asigurarea securităţii energetice naţionale şi regionale. Cu acest prilej, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a solicitat Guvernului României să gândească şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazul natural din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, iar surplusul să fie utilizat pentru export", se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale, emis după ședința CSAT.

Pe de altă parte, pe 23 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra operatorului sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții. Ponta a spus, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile Transgaz, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

Nicolescu spunea că există acord semnat

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a OM Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

E nevoie de investiții foarte mari

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Băsescu - amenințător

Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European, că "niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc" nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz.

"Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz".

Cu o lună înainte, Băsescu spunea că, potrivit relatărilor presei, OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român, el avertizând că această companie va fi partener al României atât timp cât interesul ţării noastre ”este servit cu prioritate”.

”Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”, a afirmat Traian Băsescu. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi OMV Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural. Şeful statului a fost aşteptat de managerii ExxonMobil şi OMV Petrom.

Bruxelles-ul acuză existența unor bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Autoritățile de la București se opun

În august, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.

Luni, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat că a cerut Departamentului de Energie amânarea cu un an, prin ordonanță de urgență, a liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru centralele producătoare de energie termică, arătând că, în caz contrar, dacă CET-urile nu vor rămâne în categoria consumatorilor reglementați și vor fi nevoite să-și achiziționeze gazele necesare de pe piața liberă, unde prețurile sunt mai mari, există riscul scumpirii gigacaloriei pentru populația racordată la sistemele de încălzire centrală.

În replică, Departamentul pentru Energie a spus că, pentru luarea unei astfel de decizii, este nevoie de aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.

Fără obligații de import

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au angajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.

Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.