Energy Report

România face lobby pentru liberalizarea exporturilor de gaz lichefiat din SUA. Cât de profitabil ar fi importul de GNL american?

Dacă timp de 50 de ani, românii și ceilalți locuitori din Europa Centrală și de Est au așteptat să vină americanii pentru a-i scăpa de ruși, în prezent se pare că ei așteaptă sosirea gazelor lichefiate din SUA pentru a evita majorarea dependenței față de gazele rusești.

Potrivit publicației National Journal, citată de Mediafax, România și alte state din Europa Centrală și de Est, dependente de gazul rusesc, au decis să finanțeze formarea unui grup de lobby, LNG Allies, care să convingă autorităților SUA să le permită importul de gaze naturale lichefiate (GNL), restricționat în prezent de legislația americană.

Din păcate, există riscul ca românii și vecinii lor să se fi mișcat prea târziu. Ideea nu ar fi fost una rea, cu condiția ca ea să fi fost promovată în urmă cu cel puțin doi ani, perioadă în care prețul mediu al gazului natural pe piața americană a fost de 3 dolari pe milionul de unități termice britanice (mmBtu),ca urmare a boom-ul înregistrat în producția de gaze de șist.

Gaz american mai ieftin cu 54 de dolari pe mia de metri cubi decât cel rusesc

În prezent, prețul gazelor din SUA este de 4,2 dolari/mmBtu, ca urmare a iernii extrem de reci din SUA, care a majorat cererea de gaze. La noul preț al gazelor de pe continentul american, costurile cu exportul gazelor către Europa (de prelucrare, stocare, transportare și regazificare) ar ajunge la aproximativ 9,5 dolari/mmBtu, aproximativ 336 dolari pe mia de metri cubi.

Noul preț distruge marja de profit care ar fi putut fi obținut la un preț mai redus al gazelor în SUA, în pofida faptului că pe Bătrânul Continent, prețul gazelor este mult mai scump decât cel din Statele Unite. În Marea Britanie, cel mai mare consumator de gaze din Europa, prețul acestora a fost în 2012 de 9,48 dolari pe mmBtu, aproximativ 335,4 dolari pe mia de metri cubi. Rusia a furnizat în ultimii doi ani gaze statelor europene, la un preț legat de cel al petrolului, de aproximativ 13 de dolari pe mmBtu, aproximativ 460 de dolari pe mia de metri cubi. Paradoxal, așa se face că mult hulitul cărbune a revenit la putere în Europa, costul său de producție fiind de doar 5 dolari mmBtu, aproximativ 177 de dolari pe mia de metri cubi.

La vechiul preț al gazelor din SUA, de 3 dolari pe mmBtu (100 de dolari pe mia de metri cubi), costurile cu exportul gazelor către Europa (de prelucrare, stocare, transportare și regazificare) ar fi ajuns la aproximativ 8,3 dolari pe mmBtu, aproximativ 293,66 dolari pe mia de metri cubi. Adică un cost mai redus decât prețul din Marea Britanie (de 335,4 dolari sau decât media de 460 de dolari cerută de Rusia în ultimii ani).

La noul preț al gazelor de pe piața americană, 4,2 dolari/mmBTU, costul de export ar fi de 9,5 dolari/mmBTU sau 336 dolari pe mia de metri cubi, preț aproape identic cu cel al gazelor comercializate în Marea Britanie. 

Anul trecut, prețul mediu al de import al gazelor în România era de aproximativ 390 de dolari pe mia de metri cubi, iar cel reglementat al gazelor de producție internă de 196 de dolari pe mia de metri cubi. Cu alte cuvinte, chiar și în condițiile noilor prețuri, România ar putea importa gaze mai ieftine din SUA cu 54 de dolari pe mia de metri cubi decât cele din Rusia. Numai că, dacă gazul rusesc intră în România prin conducte, cel american ar trebui lichefiat și apoi delichefiat, iar România nu deține infrastructura necesară în acest sens. Construirea acestei infrastructuri ar implica investiții suplimentare, cae ar putea eroda diferența de preț dintre gazul american și cel rusesc.

Prețul gazelor din SUA s-ar putea majora

În plus, chiar și prețul de 4,2 dolari/mmBtu este insuficient pentru a susține producția din SUA, în special cea de gaze de șist. Dacă prețul gazelor ar ajunge în SUA la nivelul minim al costurilor de producție a gazelor de șist, adică la 5 dolari mmBtu, atunci costurile cu exportul gazelor în Europa s-ar ridica la 10,66 dolari pe mmBtu, aproximativ 377 de dolari pe mia de metri cubi. Adică mai mult decât plătesc la ora actuală britanicii pe gaze și undeva în apropierea nivelului de preț pe care-l practică Rusia, care în ultimul timp, lovită de acțiunile deschise de companiile europene la curțile de arbitraj și de decizia Comisiei Europene de a deschide o anchetă anti-trust împotriva Gazprom, a decis să renegocieze o serie de contracte.

LNG Allies - coaliția statelor central și est-europene

Potrivit National Journal, Austria, Cehia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia lucrează cu o firmă din Washington specializată în relații cu autoritățile pentru lansarea în februarie a unei coaliții de lobby, în colaborare cu companii americane active în sectorul energetic. Cele nouă țări au trimis reprezentanți în decembrie la o întâlnire la ambasada Lituaniei la Washington. Alți potențiali participanți sunt Croația, Ungaria, Slovenia, Suedia și Grecia, a declarat o sursă responsabilă cu organizarea grupului de lobby la firma cu care lucrează statele est-europene.

Coaliția se va numi LNG Allies și va face lobby pe lângă autoritățile americane pentru a permite statelor respective un acces mai ușor la gazele naturale din SUA. În prezent, legea federală a SUA restricționează semnificativ exporturile de gaze naturale către țări care nu sunt partenere de liber schimb.

"Aceste țări, încă puternic dependente de Rusia, sunt încântate de accesul la piața GNL și caută nu doar gaze americane, ci și relații bune, solide, de afaceri", a spus sursa.

Un oficial de la ambasada Cehiei, contactat de National Journal, a declarat că o decizie finală nu a fost luată încă.

"Vrem să aflăm mai multe despre ce va presupune, ce va însemna și cum va funcționa", a declarat oficialul ceh.

Un oficial de la ambasada Lituaniei a declarat că țara sa se va alătura, probabil, proiectului.

Natural Gas Alliance și American Petroleum Institute, susținătoare ale LNG Allies 

Sursa din cadrul firmei care pregătește grupul de lobby a afirmat că trebuie stabilite încă aspecte logistice și detalii, înainte ca unele țări să-și confirme implicarea.

"Suntem destul de aproape de a anunța ceva despre coaliție. Este puțin complicat, din punct de vedere diplomatic, să alcătuiești o organizație care să permită ambasadelor și companiilor de gaze naturale din țările lor să lucreze cu industria noastră de profil legal, într-un mod care să nu genereze foarte multă bătaie de cap și hârțogăraie", a spus sursa citată.

Două asociații ale producătorilor de gaze naturale, America's Natural Gas Alliance și American Petroleum Institute, sunt interesate să susțină planurile statelor din Europa de Est, potrivit National Journal.

Grecii speră la înjumătățirea prețului de import

Eforturile țărilor europene s-au intensificat în ultimul an, reprezentanți ai acestora întâlnindu-se tot mai des cu oficiali importanți din Congres și din administrația prezidențială, pentru a explica de ce vor atât de mult să importe gaze naturale.

"Au venit foarte mulți reprezentanți ai țărilor să ceară să ne intensificăm eforturile de a exporta GNL. Motivul este că rușii îi au prinși și pot să le ceară prețuri foarte mari", a declarat republicanul Ed Whitfield, președintele Subcomisiei pentru Energie, Comerțul cu Energie și Electricitate din Camera Reprezentanților.

În evenimente publice desfășurate la Washington în ultimele luni și în interviuri acordate National Journal, reprezentanți ai statelor europene au subliniat interesul de securitate națională dar și cel economic pentru importurile de gaze naturale din SUA.

Europarlamentarul elen Niki Tzavela a declarat chiar că importul de GNL din SUA ar reduce la jumătate prețul plătit pentru la gaze naturale și ar ajuta economia elenă mai rapid decât împrumuturile de 240 de miliarde de euro pe care Grecia le-a primit, începând din 2010, de la statele zonei euro și FMI pentru a nu intra în colaps financiar.

"Obiectivul cel mai important pentru noi este să scăpăm de manipularea prețurilor la gaze în funcție de indicele țițeiului", a spus Tzavela.

Gazprom nu comentează

Un purtător de cuvânt al grupului Gazprom, controlat de statul rus, nu a comentat despre formarea coaliției, dar a declarat că exportatorul rus este un furnizor de încredere, care face tot posibilul să respecte contractele și asigură predictibilitate consumatorilor europeni.

Exporturile GNL către țări cu care SUA au acorduri de liber schimb sunt aprobate aproape automat, dar Departamentul Energiei trebuie să determine dacă livrările către țări care nu intră în această categorie sunt în interesul național american.

Sectorul energetic din SUA face de mai mult timp lobby pe lângă administrația președintelui Barack Obama și pe lângă Congres pentru a relaxa restricțiile la exporturile de gaze.

Unii membri ai Congresului, precum și companii, mai ales din industria petrochimică, au cerut însă președinției un ritm lent al aprobărilor pentru export. Compania Dow Chemical este unul dintre principalii opozanți ai exporturilor mai rapide, din cauza îngrijorării că ar putea crește prețurile la gaze și cărbune pe piața americană.

Costurile ieftine ale energiei în SUA au ajutat în ultimii ani economia americană să-și revină după perioada crizei financiare și să-și îmbunătățească competitivitatea.

Lobby pe lângă congressmen-ii americani, preocupați de prețul intern al gazelor

Pentru a asigura țărilor din Europa de Est importul de gaze, grupul de lobby LNG Allies va viza o abordare în două direcții, susține National Journal.

Astfel, statele și companiile vor face lobby pentru ca exporturile de gaze naturale să fie incluse în acordul de liber schimb dintre SUA și UE, pentru care s-au început negocierile în vara anului trecut.

Totodată, vor încerca să convingă Congresul să adopte legi introduse în ambele camere prin care să se aprobe mai rapid exporturile către țări care sunt membre ale NATO.

Atingerea acestor obiective va necesita depășirea unor obstacole politice dificile, inclusiv a preocupării membrilor Congresului că trebuie să asigure, în primul rând, un nivel scăzut al prețurilor la energie pe piața internă.

România importă din Rusia circa un sfert din necesarul pentru consumul de gaze naturale, în timp ce state precum Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania sunt aprovizionate doar cu gaze rusești, potrivit National Journal. Dependente de importurile din Rusia, cu peste 50% din consumul intern, sunt și Cehia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Polonia, Austria și Ungaria.