Ultimul bastion al proprietatii private asupra subsolului, asediat
- Detalii
- Publicat în 25 January 2013
SUA sunt in prezent unicul stat de pe glob unde se conserva inca dreptul de proprietate privata asupra subsolului, respectiv unde resursele minerale nu sunt proprietate publica, iar proprietarii de terenuri au inca libertatea de a decide in privinta utilizarii acestora si de a beneficia financiar de pe urma eventualei lor exploatari.
Insa lupta globala tot mai apriga pentru noi resurse de energie si combustibil risca sa submineze treptat, pana la eventuala disparitie, aceasta realitate institutionala americana, sub masca promovarii si protejarii „interesului public".
Nu vorbim inca despre expropriere pur si simplu, ci deocamdata doar despre puterea autoritatilor de a ii obliga pe proprietari sa accepte, impotriva vointei lor, instalarea de unitati de exploatare minerala pe terenurile proprii.
Mai mult, in unele astfel de cazuri, refuzul proprietarilor de a-si da acceptul pentru exploatarea resurselor minerale localizate in subsolul terenurilor lor nu doar ca ramane fara rezultat (proiectele merg inainte, peste capul lor), ci, inca si mai revoltator, proprietarii isi pierd si dreptul de a incasa redevente de la companiile care le exploateaza proprietatile.
Cand protectia mediului este o optiune personala
Astfel de cazuri, din ce in ce mai numeroase in ultimii ani in SUA, odata cu avantul gazelor de sist si al tehnologiei fracturarii hidraulice, pun intr-o noua lumina problema echilibrului dintre dezvoltarea economica si protectia mediului.
Acolo unde exista proprietate privata asupra resurselor minerale, nu mai este vorba despre doua optiuni de politica publica decise „de sus" si aflate in conflict (fiecare din ele sustinuta de grupuri distincte de presiune si lobby), ci despre conflictul dintre interesele autoritatilor de stat, laolalta cu cele ale companiilor din sectorul energetic, si optiunile personale ale detinatorilor de terenuri bogate in resurse minerale, in exercitarea drepturilor lor de proprietate.
Reuters prezinta povestea unei familii din Arlington, Texas, proprietara asupra unui teren bogat in gaze naturale. Cuplul a primit o propunere de concesionare a terenului din partea companiei Chesapeake Energy Corp, care, daca ar fi fost acceptata, ar fi insemnat pentru familie venituri lunare de mii de dolari din redevente.
Cu toate acestea, cei doi soti au decis in cele din urma sa refuze propunerea, ambii fiind din principiu impotriva exploatarilor prin fracturare hidraulica in zonele urbane. Cu toate acestea, cei de la Chesapeake nu au renuntat si au reusit sa obtina de la o agentie de stat din Texas o decizie executorie in urma careia nu doar ca au capatat dreptul de a fora dupa gaze pe proprietatea familiei respective impotriva vointei acesteia, ci si de a o face pe gratis, fara sa le mai plateasca sotilor nici un fel de redevente.
Intr-o situatie asemanatoare s-a trezit un proprietar de teren din Ohio, care, potrivit The Huffington Post, a fost obligat sa accepte sonde de petrol si gaze pe proprietatea sa in pofida opozitiei sale, pe care si-a motivat-o cu argumente religioase, spunand ca parte din credinta sa catolica este imperativul de protectie si conservare a naturii de catre om, ca pastrator si ingrijitor al Creatiei divine.
Legi de comasare fortata a terenurilor
In mai multe state americane sunt in vigoare legi si reglementari care permit asa-numita comasare fortata a terenurilor bogate in resurse minerale exploatabile de catre companiile concesionare.
Mai precis, daca firmele de exploatare reusesc sa demonstreze autoritatilor statului (si cel mai adesea reusesc) ca au capatat acces, prin concesiune voluntara, la un numar suficient de mare de terenuri alaturate, iar proprietarii care refuza sa concesioneze ameninta, prin refuzul lor, eficienta economica a proiectului de exploatare, atunci statul are puterea de a ii obliga, practic, pe proprietarii „recalcitranti", sa concesioneze, in unele cazuri retragandu-le chiar dreptul de a incasa redevente.
Eficienta economica a unei exploatari minerale este cu atat mai mare cu cat terenurile pe care se desfasoara sunt comasate si acopera o suprafata mai mare.
In replica, autoritatile sustin ca aceste reglementari nu incalca de fapt drepturile de proprietate ale celor care refuza sa concesioneze, ci dimpotriva, protejeaza interesele celorlalti proprietari, cei dispusi sa concesioneze, pentru ca acestia sa nu fie impiedicati sa castige bani din redevente ca urmare a refuzului unei minoritati de proprietari, care, astfel, submineaza eficienta economica a exploatarii cu pricina si ii pun in pericol chiar existenta.
„Potrivit legislatiei din Ohio, nu este legal ca unul sau cativa proprietari sa impiedice o vasta majoritate de detinatori de terenuri sa isi exercite dreptul de a isi concesiona proprietatile si de a beneficia financiar de pe urma acestor concesiuni. Suntem intr-o democratie si majoritatea decide. Datoria noastra ca institutie este sa nu lasam resursele minerale sa zaca neexploatate sub pamant", spune un purtator de cuvant al Departamentului pentru Resurse Naturale din Ohio, institutia statala cu putere de decizie in astfel de situatii.
Santaj
„Mi-am riscat viata pentru a apara Statele Unite ale Americii, iar acum guvernul imi ia drepturile asupra terenului pe care sunt proprietar. Sunt pur si simplu revoltat. Nu vreau sa-mi concesionez terenul si nu-mi place ideea ca statul are puterea se a ma forta sa semnez un contract pe care nu doresc sa-l semnez", spune Ed Hashbarger, ofiter in retragere al armatei americane din Bloomingdale, Ohio, aflat intr-o astfel de situatie.
Hashbarger se poate considera norocos. In Ohio, desi proprietarii sunt obligati sa concesioneze, acestia isi pastreaza dreptul de a incasa redevente de la companiile de exploatare. In Texas, lucrurile merg si mai departe: celor care refuza nu doar ca li se instaleaza pe proprietate unitati de exploatare in pofida vointei lor, ci li se si ia dreptul de a incasa bani pentru asta.
Este nebunie curata. Nu doar ca pot face ce vor pe proprietatea ta, dar, in plus, nu primesti nici un ban pentru asta
Calvin Tillman este fost primar in Dish, Texas, un mic oras din nordul statului, unde exploatarea gazelor de sist este in plin avant.
Bineinteles, companiile care vor sa concesioneze se folosesc de aceasta reglementare pentru a-i santaja pe proprietari, spunandu-le in mod repetat ca este mai bine sa accepte benevol concesiunea, intrucat, in caz contrar, exploatarea oricum se va face, dar fara nici un beneficiu financiar pentru ei.
Intentia initiala era cu totul alta
Reglementarile privind comasarea fortata a terenurilor din ambele state, Ohio si Texas, au avut la origine cu totul alte intentii, legate chiar de protejarea drepturilor proprietarilor de terenuri.
Astfel, in Ohio, era vorba despre impartirea cinstita a incasarilor din redevente intre proprietarii care concesionau si vecinii lor care nu concesionau, astfel incat primii sa nu „sustraga" fara justa compensatie, in procesul de exploatare, resurse minerale aflate sub terenurile celorlalti. In Texas, reglementarea respectiva, intrata in vigoare in 1919, viza chiar interzicerea instalarii de sonde petroliere la o distanta prea mica fata de un teren neconcesionat de catre firma de exploatare.
In timp, insa, aceste reglementari au suferit modificari si li s-au introdus exceptii, astfel incat au ajuns sa insemne de-a dreptul contrariul a ceea ce se dorea initial.
„Exceptiile introduse in timp in legea respectiva au inversat cu totul sensul acesteia. Practic, in momentul de fata, este vorba despre o modalitate <creativa> de a efectua un transfer de proprietate de la o entitate privata (proprietarul de teren) catre alta (compania de exploatare)", spune Matthew Festa, profesor asociat la South Texas College of Law.
Voturile se castiga cu bani
In cele mai multe state americane, sefii agentiilor statale responsabile cu resursele minerale sunt alesi in mod democratic de catre electorat, nu numiti. Ceea ce inseamna ca sunt nevoiti sa-si faca campanii electorale, care costa.
Potrivit informatiilor publice citate de Reuters, companiile energetice si directorii acestora sunt cei mai importanti sponsori ai candidatilor la aceste functii. De exemplu, anul trecut, cei de la Chesapeake au fost printre cei mai mari donatori pentru realegerea presedintelui agentiei din Texas, cu o contributie totala de 25.000 de dolari.
Din 2005 pana anul trecut, Chesapeake a inaintat agentiei din Texas nu mai putin de 1.628 de cereri de comasare fortata de terenuri detinute de proprietari care nu doreau sa concesioneze. Doar 5 dintre acestea au fost refuzate de agentie in intervalul respectiv.
David si Catherine Conrad din Hartville, Ohio, au refuzat si ei, in 2011, sa-si concesioneze terenul celor de la Chesapeake, tot pentru ca se opuneau fracturarii hidraulice. Cu toate acestea, compania urmeaza sa-si instaleze in curand unitatea de exploatare pe proprietatea lor.
Chesapeake a solicitat in noiembrie 2011 autoritatilor statale comasarea fortata a 49 de terenuri, printre care cel al familiei Conrad, intr-o arie unde firma intentioneaza sa instaleze 6 sonde. In iulie 2012, cererea le-a fost aprobata. „Nu cred ca statul ar trebui sa poata sa nesocoteasca drepturile unui proprietar pentru a genera profituri pentru o companie privata", spune David Conrad.
In cererea sa de comasare fortata, Chesapeake argumenta ca unitatea sa de exploatare ar putea extrage 4,5 milioane de barili de petrol si peste 12 miliarde de metri cubi de gaze naturale, cu conditia sa aiba acces si la cele 49 de terenuri. In caz contrar, sustinea compania, unitatea ar fi cu 75% mai putin productiva, ceea ce ar insemna venituri mai mici cu 71 de milioane de dolari pentru Chesapeake.