Energy Report

Statul transferă centrele de la Pitești și Măgurele de la Regia pentru Activități Nucleare pe altă structură. La RAAN rămân apa grea, energia termică și datoriile neplătite

Guvernul a decis divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară de cele de producție de apă grea și energie termică, această divizare urmând să se facă prin înființarea unei noi structuri, denumite Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), potrivit unui proiect de Ordonanță de urgență (OUG). Scopul este asigurarea continuității finanțării operațiunilor de care depinde securitatea nucleară a României, în condițiile în care RAAN are conturile blocate din cauza datoriilor acumulate.

Noua structură, RATEN, va avea în componență două sucursale ale actualei RAAN, respectiv sucursala Institutul de Cercetări Nucleare Pitești (SCN) și sucursala Centrul de Inginerie Tehnologică Obiective Nucleare București Măgurele (SITON), potrivit proiectului de OUG.

„SCN Pitești este parte a infrastructurii naționale care sustine dezvoltarea energeticii nucleare în țară și are în responsabilitate programele care realizează aceste activități. Totodată, ca obiectiv nuclear, SCN utilizează instalații nucleare unice pentru cercetare și deține cea mai mare cantitate de materiale fisionabile de grad nuclear, a căror protecție și administrare impune măsuri deosebite, aflându-se sub controlul statului și sub control internațional, fapt care generează cerințe speciale privind îndeplinirea obligațiilor în domeniul nuclear asumate pe plan internațional de statul român”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

În același document se arată că Sucursala de Inginerie Tehnologică și Obiective Nucleare Măgurele (SITON) este proiectant general al părții nucleare a tuturor obiectivelor nucleare din programul nuclear național.

Clasic: datoriile rămân pe vechea structură

Principalele active ale RAAN, Romag Prod, care ocupă cu producția de apă grea, și termocentrala Romag Termo, se confruntă cu grave probleme financiare, iar acestea se răsfrâng și asupra SCN și SITON

„Problemele deosebite cu care se confruntă în prezent Romag Prod și Romag Termo afectează şi buna funcţionare a celor două sucursale. Blocajul financiar la nivelul RAAN Drobeta Turnu Severin şi, implicit, şi la nivelul sucursalelor, constând în blocarea conturilor, au generat pe de o parte apariţia dificultăților în identificarea resurselor financiare necesare asigurării securității nucleare, precum și imposibilitatea participării la licitațiile interne și internaționale organizate în domeniul lor de activitate”, se afirmă în nota de fundamentare.

Astfel, în proiectul de ordonanță se stipulează că veniturile și cheltuielile aferente activităților legate de securitatea nucleară, prevăzute de către Ministerului Economiei, vor fi transferate din bugetul RAAN în cel al regiei nou-înființate, RATEN, datoriile de plătit urmând să rămână în sarcina RAAN.

„Creditele contractate de către Regia Autonoma pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin (RAAN), precum şi creditele contractate direct de stat şi subîmprumutate de RAAN prin acorduri subsidiare îşi menţin regimul juridic şi vor fi rambursate de către RAAN”, prevede proiectul de OUG.

Conturi blocate și executări silite

În nota de fundamentare se mai afirmă că, din cauza lipsei de finanţare integrală a producţiei de apă grea, RAAN întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte plata furnizorilor, drepturilor salariale, ratelor şi dobânzilor aferente creditelor bancare și a biletelor la ordin, ajungând să înregistreze datorii mari faţă de clienţi şi de bugetele statului.

„În prezent, RAAN Drobeta Turnu Severin se confruntă cu o situaţie de blocaj finaciar, urmare a blocării conturilor bancare şi a executărilor silite”, se spune în document.

La finalul anului trecut, RAAN avea datorii totale de 775,34 milioane lei, din care 517,587 milioane lei către creditori comerciali, inclusiv furnizori de apă, gaze și electricitate, credite bancare de 246,301 milioane lei și 11,453 milioane lei datorii la bugetul general consolidat.

Pe de altă parte, la 31.12.2012, RAAN avea de încasat creanțe în sumă totală de doar 99,1394 milioane lei, din care 38,577 milioane lei de la clienții beneficiari de energie termică produsă de termocentrala societății și 60,5817 milioane lei de la alți clienți.

România riscă infringementul

Potrivit Mediafax, România riscă declanşarea procedurii de infrigement pe mediu din cauza emisiilor de gaze de la termocentrala Romag Termo a RAAN dacă Regia nu transmite Comisiei Europene, la sfârşitul lunii aprilie, certificatele de emisie de gaze cu efect de seră (CO2) primite în 2007 de la Uniunea Europeană.

RAAN trebuie să transmită Comisiei Europene, în 30 aprilie, certificatele CO2 pe care le-a primit în 2007 de la UE în scopul tranzacţionării lor la bursă până în 2013 pentru rezolvarea, cu banii astfel obţinuţi, a problemelor de mediu de la platforma Romag Termo.

Directorul general al RAAN a declarat însă că banii obținuți din vânzarea a 650.000 de astfel de certificate au fost folosiţi pentru necesităţile Regiei şi nu pentru retehnologizarea electrofiltrelor.

"Din cauza finanţării insuficiente a apei grele la Regie, ne-am ajutat de aceste certificate. Prin vânzarea lor am făcut rost de bani ca să acoperim anumite materii prime şi utilităţi pentru funcţionarea Regiei, pentru a asigura salariile angajaţilor. Ele s-au vândut, în principiu, în acea perioadă, destul de bine, la 16 euro bucata, acum valorează în jur de trei euro, în scădere chiar, dar nu avem posibilitatea să le cumpărăm din banii noştri acum, şi pe 30 aprilie se trage linie", a explicat Preda.

Probleme mari la Romag Termo

În plus, termoncentrala Romag Termo a RAAN este și cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi românești pe anul 2012, având de cumpărat un număr de 26.101 de astfel de certificate, în valoare totală de aproape 13 milioane de lei, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Termocentrala Romag Termo, sucursală a RAAN, va fi transferată la Complexul Energetic Oltenia (CEO), în baza memorandumului propus de Ministerul Economiei, a declarat, recent, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, o parte din activele Romag Termo urmează să fie cedate CEO în contul unor creanţe în sumă totală de 110.417.327 lei, care reprezintă valoarea cărbunelui energetic livrat de exploatările miniere din sistem.

Termocentrala Romag Termo va continua să producă agent termic pentru încălzirea locuinţelor din Drobeta Turnu Severin, pentru grupurile energetice a căror capacitate se ridică la 247 MW şi pentru instalaţiile de la Romag Prod.

La finalul lunii trecute, directorul general al RAAN, Gheorghe Dulcea, a fost schimbat din funcţie vineri, în locul său fiind numit Marius Preda, fostul director al platformei Romag Prod din cadrul RAAN, prin ordin al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Totodată, a fost schimbată conducerea platformei Romag Termo, director fiind numit Octavian Graure, fost director al Complexului Energetic Turceni, acesta având misiunea de a transfera în plată termocentrala către Complexul Energetic Oltenia (CEO), în următoarele trei luni, în contul datoriei de peste 110 milioane de lei pe care o are RAAN către CEO, pentru cărbunele care a fost livrat şi neplătit.

„De neimaginat”

La Romag Termo există şi o investiţie impusă de Comisia Europeană tocmai pentru rezolvarea problemelor de mediu, investiţie considerată a fi una păguboasă de către ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul s-a referit la licitaţia de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009, de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat, deşi nu a fost terminată până în prezent.

„Pentru instalaţia de şlam, este inacceptabil să porneşti de la 172 de milioane de lei fără TVA şi să ajungi la 340 de milioane de lei. Şi cu toate acestea nu este finalizată, ne mai trebuie şase milioane de euro ca să fie gata. Societatea care a câştigat contractul este în insolvenţă şi trebuie suplimentată finanţarea pentru terminarea lucrării. A doua zi după ce a câştigat contractul, s-a făcut un act adiţional. Când a câştigat contractul, a doua zi s-a făcut un act adiţional. Este ceva de neimaginat. Adică ai câştigat licitaţia, l-ai dat afară pe ăla care avea un preţ mai mare, dar poate era profesionist, l-ai adus pe ăsta cu un preţ mai mic şi imediat, a doua zi ai făcut un act adiţional. Şi după aia încă nouă acte adiţionale în care n-ai mai spus când e gata, când e finalizarea”, afirma Niţă, adăugând că acest caz a fost sesizat Parchetului.