Energy Report

Preţul gazelor naturale pentru populaţie şi producătorii de energie termică creşte, de la 1 iulie, de la 53,3 lei/MWh la 60 lei/MWh, şi va continua să crească anual cu câte 6 lei în 2016 şi 2017, urmând să fie rediscutat în aprilie 2018, în calendar fiind estimată totuşi la acest moment o creştere similară până în 2021.

Noul calendar de liberalizare a preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, pentru perioada 1 iulie 2015-30 iunie 2021.

"Calendarul de liberalizare este rezultatul negocierii cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Uniunii Europene şi Băncii Mondiale, în sensul că termenul dorit de partenerii externi a fost extins de la trei ani (2015-2018) la şase ani (2015-2021), iar ritmul de creştere a preţului a fost repartizat uniform pe toată perioada de referinţă, neacceptându-se creşterea mai accentuată în prima parte a perioadei. Totodată, partea română a insistat, în cadrul negocierilor, ca alinierea preţului gazelor din producţia internă să se facă anual, şi nu trimestrial sau semestrial", arată Guvernul.

Potrivit noului calendar, începând cu 1 iulie 2015, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei va fi de 60 de lei/MWh, comparativ cu 53,3 lei/MWh cât este în prezent. Calendarul prevede o majorare anuală până în 2017, respectiv de la 1 iulie 2016 preţul va fi de 66 lei/MWh, iar începând cu aprilie 2017, de 72 lei/MWh.

Guvernul arată totodată că, având în vedere perioada de timp mare prevăzută pentru acest angajament, se are în vedere ca, la 1 aprilie 2018, să fie rediscutat preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei pentru următorul an (până la 1 aprilie 2019), fie în mod reglementat prin hotărâre de Guvern, fie în mod liber, în funcţie de cererea şi oferta pieţei. Calendarul de liberalizare estimează totuşi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă şi după aprilie 2018.

Astfel, pentru 1 aprilie 2018 preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei este estimat la 78 lei/MWh, pentru 1 aprilie 2019 este estimat la 84 lei/MWh, iar pentru 1 aprilie 2020, la 90 lei/MWh.

Aceste estimări sunt valabile pentru preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei, cu observaţia că acesta va fi reevaluat în urma unei analize, derulată până la sfârşitul lunii martie 2018.

"Pentru asigurarea predictibilităţii, prin noul calendar de liberalizare se urmăreşte o singură creştere anuală a preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei (comparativ cu creşterea trimestrială prevăzută de calendarul convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012), componentă a preţului final reglementat, odată cu stabilirea tarifelor, respectiv în luna aprilie a fiecarui an. De asemenea, alegerea perioadei aprilie an curent - martie an următor a avut în vedere şi ciclul de injecţie-extracţie, care se realizează în aceeaşi perioadă", arată Executivul.

Conform sursei citate, la redactarea calendarului de liberalizare a preţului la gaze naturale din producţia internă pentru perioada iulie 2015- iunie 2021 a fost luat în considerare faptul că se constată o scădere constantă a consumului de gaze naturale, din cauza declinului consumului industrial, precum şi datorită programelor de eficienţă energetică aplicate de către ambele categorii de consumatori, casnici şi non-casnici, precum şi faptul că s-a înregistrat o scădere a cererii de gaze naturale a producătorilor de energie electrică, pe fondul intrării pe piaţă a capacitaţilor de producţie din surse regenerabile (la nivelul lunii iunie 2015 se prevede un excedent de gaze naturale de cca 40% din producţia internă faţă de consumul prognozat (conform datelor furnizate de către SNTGN Transgaz – Dispeceratul Naţional de gaze), ceea ce va pune o presiune importantă pe preţurile cu care producătorii vor comercializa gazele naturale în perioada de vară).

În ceea ce priveşte importul de gaze naturale, cererea a evoluat în termeni descrescători, conform scăderii consumului în general, de la un procent de 15% în anul 2013 la aproximativ 7% în anul 2014, cu o perspectivă de menţinere a acestui procent sau chiar de scădere, pe termen mediu.

Reevaluarea preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei, începând cu anul 2018, este necesară, arată Guvernul, întrucât impunerea, de pe acum, printr-o hotărâre de Guvern, a unui preţ de referinţă fix după anul 2017 ar fi de natură să genereze distorsiuni pe piaţa liberă, cu impact negativ asupra tuturor relaţiilor comerciale. Referinţa respectivă ar putea fi în dezacord semnificativ faţă de referinţele înregistrate la nivel internaţional şi/sau evoluţia pieţei româneşti, în situaţia creşterii producţiei interne sau a surselor de aprovizionare, corelativ cu o scădere a consumului.

România s-a angajat faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional să elimine preţurile reglementate în sectorul gazelor şi energie electrică. Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

În negocierile de la începutul anului, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE.

Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI.

Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, pentru prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redus tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale perceput de compania Depomureș, controlată de francezii de la GDF Suez, cu 20%, după ce, anul trecut, ANRE decisese scăderea respectivului tarif cu 5,16%.

Astfel, tariful total pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Depomureș a fost redus cu 19,84%, de la 11,74 lei/MWh în ciclul de înmagazinare 2014-2015 la 9,41 lei/MWh în ciclul de înmagazinare 2015-2016, potrivit unui ordin al ANRE publicat miercuri în Monitorul Oficial.

Defalcat, componenta fixă pentru rezervarea de capacitate a fost redusă cu 17,63%, de la 7,43 la 6,12 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare. Componenta volumetrică pentru injecția gazelor naturale a fost redusă cu 26,11%, de la 3,14 la 2,32 lei/MWh, iar cea pentru extracția gazelor naturale, cu 17,09%, de la 1,17 la 0,97 lei/MWh.

Totodată, ANRE a decis reducerea venitului total al Depomureș pentru perioada aprilie 2015 – martie 2016, comparativ cu perioada similară anterioară, cu 17,55%, de la 35,26 la 29,07 milioane lei. Venitul reglementat total al companiei a fost redus de Autoritate cu 1,5%, de la 35,579 la 35,048 milioane lei.

Creștere de 50% în 2013

Anul trecut, ANRE a redus cu 5,16% tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale perceput de Depomureș și l-a majorat cu 1,04% pe cel perceput de Romgaz.

În 2013, însă, tarifele de înmagazinare subterană la ambele societăți fuseseră majorate cu peste 50% comparativ cu 2012, după ce, anterior, nu mai fuseseră modificate din 2009. Aceste tarife se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Potrivit legislației în vigoare, furnizorii de gaze naturale, precum și Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport de gaze, au obligația de a deține stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, pentru siguranța aprovizionării clienților finali și asigurarea echilibrului fizic al sistemului național de transport al gazelor naturale. La depozitele subterane de gaze naturale mai au acces producătorii de gaze, furnizorii de pe piața en-gros, consumatorii eligibili, precum și companiile străine care beneficiază de tranzitul de gaze naturale pe teritoriul României.

Legislația în vigoare mai prevede că tarifele de înmagazinare se stabilesc diferenţiat pentru fiecare firmă deținătoare de licență de înmagazinare gaze naturale, scopul fiind ca aceste tarife să acopere costurile totale aferente desfăşurării activităţii de înmagazinare.

Depomureș a fost înființată în 2002, fiind primul operat privat de înmagazinare gaze naturale din România. Inițial, compania era controlată de Azomureș și Romgaz. În 2007, GDF Suez a cumpărat pachetul de 59% din acțiunile Depomureș deținut de cei de la Azomureș, preluând controlul asupra companiei.

Romgaz se opune majorării de capital

În ianuarie, acționarii Romgaz au decis ca reprezentanții companiei să voteze împotriva unei majorări de capital prin emiterea de acțiuni noi în valoare de 23,2 milioane lei la Depomureș, unde Romgaz deține o participație de 40% din acțiuni, respingând și alternativa contractării de către Depomureș a unui credit în cuantumul aceleiași sume, în caz de respingere a majorării de capital.

Motivul declarat pentru care Romgaz nu vrea să bage bani în majorarea de capital a companiei controlate de francezii de la GDF Suez este acela că Romgaz nu are încredere în planul de investiții al Depomureș.

Potrivit documentelor Romgaz, planul prevede majorarea capacității de înmagazinare a depozitului Târgu Mureș de la 300 la 400 milioane metri cubi, cu posibilitate de extindere la 600 milioane metri cubi. Asta ar presupune investiții totale de aproape 283 milioane lei până în 2017, la care Romgaz ar trebui să contribuie cu 63,8 milioane lei.

Romgaz estimează, potrivit legislației în vigoare și unor situații precedente, că ANRE nu va recunoaște investițiile Romgaz în tarifele de înmagazinare practicate de companie decât în anul următor punerii în funcțiune a rezultatelor investiției, caz în care indicatorii de rentabilitate ar fi negativi pentru societate. Chiar și în cel mai optimist scenariu luat în calcul, arată Romgaz, durata de recuperare a investiției ar fi de 14 ani și asta doar în ipoteza unui grad de încărcare a depozitului de 100%.

Acționarii Romgaz au decis, luni, ca reprezentanții companiei să voteze împotriva unei majorări de capital prin emiterea de acțiuni noi în valoare de 23,2 milioane lei la firma specializată de înmagazinare subterană de gaze naturale Depomureș, controlată de francezii de la GDF Suez și la care Romgaz deține o participație de 40% din acțiuni, respingând și alternativa contractării de către Depomureș a unui credit în cuantumul aceleiași sume, în caz de respingere a majorării de capital.

Majorarea de capital va fi discutată în AGA de la Depomureș de marți, 27 ianuarie. Compania este controlată de francezii de la GDF Suez, cu 59% din acțiuni. Gazprom deține 40% din acțiunile Depomureș, restul titlurilor aflându-se în posesia firmelor MIF SA și Foraj Sonde SA (câte 0,5%). Depomureș operează depozitul de înmagazinare de gaze naturale Târgu Mureș, cu o capacitate de 300 milioane metri cubi.

Potrivit actului constitutiv al Depomureș, decizia de majorare a capitalului social nu poate fi luată decât cu votul a două treimi din acționari, ceea ce înseamnă că, fără aprobarea Romgaz, decizia nu poate fi luată. Pe de altă parte, dacă majorarea de capital ar fi aprobată în forma propusă de GDF Suez, iar Romgaz nu ar participa la ea, producătorul de gaze controlat de statul român ar rămâne cu doar 0,84% din acțiunile Depomureș, în cazul în care toți ceilalți acționari ar subscrie la majorarea de capital proporțional cu numărul de acțiuni deținute.

În consecință, acționarii Romgaz au decis ca reprezentanții companiei să voteze împotriva unei majorări de capital prin emiterea de acțiuni noi în valoare de 23,2 milioane lei la Depomureș și să respingă și varianta contractării de către Depomureș a unui credit în cuantumul aceleiași sume, în caz de respingere a majorării de capital.

În schimb, Romgaz va propune în AGA de la Depomureș majorarea capitalului social al companiei de înmagazinare de gaze naturale fie prin încorporarea în capitalul social a sumelor din contul "Alte rezerve", în valoare de 31,6 milioane lei la finalul anului 2013, fie cu primă de emisiune, pentru a menține valoarea actuală a acțiunii și a rezervelor constituite de actualii acționari, dacă prima de emisiune va fi transferată la "Alte rezerve". Romgaz precizează că Depomureș a respins deja ambele variante.

Motivul declarat pentru care Romgaz nu vrea să bage bani în majorarea de capital a companiei controlate de francezii de la GDF Suez este acela că Romgaz nu are încredere în planul de investiții al Depomureș.

Potrivit documentelor Romgaz, planul prevede majorarea capacității de înmagazinare a depozitului Târgu Mureș de la 300 la 400 milioane metri cubi, cu posibilitate de extindere la 600 milioane metri cubi. Asta ar presupune investiții totale de aproape 283 milioane lei până în 2017, la care Romgaz ar trebui să contribuie cu 63,8 milioane lei.

Romgaz estimează, potrivit legislației în vigoare și unor situații precedente, că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu va recunoaște investițiile Romgaz în tarifele de înmagazinare practicate de companie decât în anul următor punerii în funcțiune a rezultatelor investiției, caz în care indicatorii de rentabilitate ar fi negativi pentru societate. Chiar și în cel mai optimist scenariu luat în calcul, arată Romgaz, durata de recuperare a investiției ar fi de 14 ani și asta doar în ipoteza unui grad de încărcare a depozitului de 100%.

Anul trecut, tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Romgaz a fost majorat cu 1,04%, în timp ce tariful similar la Depomureș a fost redus cu 5,17%, față de 2013, potrivit dispozițiilor ANRE. Anterior, în 2013, tarifele de înmagazinare subterană la ambele societăți fuseseră majorate cu peste 50% comparativ cu 2012, după ce nu mai fuseseră modificate din 2009 încoace. Aceste tarife se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Depomureș a fost înființată în 2002, fiind primul operat privat de înmagazinare gaze naturale din România. Inițial, compania era controlată de Azomureș și Romgaz. În 2007, GDF Suez a cumpărat pachetul de 59% din acțiunile Depomureș deținut de cei de la Azomureș, preluând controlul asupra companiei.

Tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Romgaz a fost majorat cu 1,04%, în timp ce tariful similar la Depomureș a fost redus cu 5,17%, față de 2013, potrivit dispozițiilor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Anul trecut, tarifele de înmagazinare subterană la ambele societăți fuseseră majorate cu peste 50% comparativ cu 2012, după ce, anterior, nu mai fuseseră modificate din 2009. Aceste tarife se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Astfel, ANRE a dispus majorarea cu 1,04% a tarifului reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Romgaz, de la 17,29 lei/MWh în ciclul de înmagazinare aprilie 2013-martie 2014 la 17,47 lei/MWh în ciclul de înmagazinare aprilie 2014-martie 2015.

Pe componentele tarifului, componenta fixă pentru rezervarea de capacitate a fost majorată de la 13,12 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare la 13,14 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare. Componenta volumetrică pentru injecția gazelor a fost majorată cu 6,75%, de la 2,37 la 2,53 lei/MWh, iar cea pentru extracția gazelor a fost menținută la 1,80 lei/MWh.

Potrivit Ordinului ANRE nr. 29/2014, venitul total și venitul total reglementat al Romgaz din activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale se vor menține la nivelurile din ciclul de înmagazinare aprilie 2013-martie 2014, de 464,04 milioane lei, respectiv 356,89 milioane lei. Capacitatea operațională a Romgaz este de 29.355.360 MWh.

Reducere la divizia GDF Suez

La Depomureș, divizia de înmagazinare gaze a francezilor de la GDF Suez, tariful total de înmagazinare a fost redus de ANRE cu 5,17%, de la 12,38 lei/MWh la 11,65 lei/MWh.

Componenta pentru rezervare a fost redusă cu 7,24%%, de la 8,01 lei/MWh la 7,43 lei/MWh, cea pentru injecția de gaze a fost ușor majorată, cu 1,29%, de la 3,10 lei/MWh la 3,14 lei/MWh, iar cea pentru extracția de gaze a fost diminuată cu 7,87%, de la 1,27 lei/MWh la 1,17 lei/MWh.

Ordinul ANRE nr. 30/2014 prevede că venitul total din înmagazinarea de gaze al Depomureș va fi diminuat cu 7,23%, de la 38,01 la 35,26 milioane lei, iar venitul total reglementat va crește cu 17%, de la 30,4 la 35,57 milioane lei. Capacitatea operațională a Depomureș este de 3.154.550 MWh.

Se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali

Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale se reflectă în în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Potrivit legislației în vigoare, furnizorii de gaze naturale, precum și Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport de gaze, au obligația de a deține stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, pentru siguranța aprovizionării clienților finali și asigurarea echilibrului fizic al sistemului național de transport al gazelor naturale.

Astfel, pentru ciclul 2014-2015, ANRE a stabilit pentru furnizori un stoc minim total de gaze naturale de 19,81 milioane MWh, în scădere cu 19% de la nivelul de 24,47 milioane MWh stabilit pentru ciclul anterior, din care 11,65 milioane MWh pentru piața reglementată, cu aproape 30% mai puțin față de ciclul anterior (16,54 milioane MWh) și 8,16 milioane MWh pentru segmentul concurențial, cantitate cu 3% mai mare decât cea aferentă ciclului anterior (7,92 milioane MWh). Transgaz are obligația menținerii unui stoc minim de gaze de 212.000 MWh, similar cu cel din ciclul anterior.

La depozitele subterane de gaze naturale mai au acces producătorii de gaze, furnizorii de pe piața en-gros, consumatorii eligibili, precum și companiile străine care beneficiază de tranzitul de gaze naturale pe teritoriul României.

Majorări de peste 50% în 2013

Legislația în vigoare mai prevede că tarifele de înmagazinare se stabilesc diferenţiat pentru fiecare firmă deținătoare de licență de înmagazinare gaze naturale, scopul fiind ca aceste tarife să acopere costurile totale aferente desfăşurării activităţii de înmagazinare.

Anul trecut, tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către societățile Romgaz și Depomureș au fost majorate cu peste 50%, începând cu 30 aprilie 2013. La Romgaz, tariful a fost majorat cu aproape 55%, iar la Depomureș – cu peste 57%. Anterior, respectivele tarife nu mai fuseseră modificate din 2009.

Tarifele de înmagazinare ar fi trebuit majorate încă din aprilie 2012, potrivit raportului ANRE pe anul trecut privind determinarea prețurilor și tarifelor reglementate, Autoritatea precizând că veniturile nerealizate din cauza amânării majorării, între 1 aprilie 2012 și data stabilirii noilor tarife, se consideră venituri amânate.

„În noua Metodologie pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale, publicată in 25 mai 2012, a fost introdusă noţiunea de venit amânat, care reprezintă diferenţa dintre valoarea venitului pe care un titular de licenţă este indreptăţit să il realizeze anual pentru desfăşurarea unei activităţi reglementate intr-o manieră prudentă şi valoarea venitului realizat prin aplicarea tarifelor şi preţurilor aprobate pe parcursul perioadei de reglementare, perioada şi modalitatea de recuperare a acestora urmand a fi agreate cu fiecare titular de licenţă in parte”, se arată în raportul citat.

Marți, 1 aprilie 2014, va surveni prima dintre cele trei etape de scumpire a gazelor naturale programate pentru anul acesta. Pentru consumatorii casnici, lucrurile sunt limpezi. Prețul gazelor va crește cu 2,37%% de la 1 aprilie (de la 50,60 la 51,80 lei/MWh), iar ulterior, de la 1 iulie, cu 2,89%, la 53,30 lei/MWh, iar de la 1 octombrie cu încă 2,44%, la 54,60 lei/MWh. În total, începând din 1 aprilie și până la finalul anului, populația va plăti gaze cu 7,9% mai scumpe. Pe tot anul, de la 31 decembrie 2013, scumpirea va fi de 9,63%.

Scumpirile se efectuează potrivit calendarului de aliniere a prețurilor interne reglementate la gaze la cele europene, convenit cu UE și FMI.

Pentru companii, lucrurile nu sunt la fel de simple. Segmentul consumatorilor noncasnici este împărțit în două. Avem, pe de o parte, consumatorii industriali din piața reglementată, care vor suporta și ei scumpiri. Pentru aceștia, potrivit calendarului de aliniere, de la 1 aprilie gazele ar fi trebuit să fie mai scumpe cu nu mai puțin de 24%, prețul crescând, potrivit calendarului menționat, de la 72 la 89,40 lei/MWh.

Însă potrivit președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Nicolae Havrileț, scumpirea de la 1 aprilie, pentru acest segment de consumatori noncasnici, va fi de doar 5%, fiind urmată de o scumpire cu încă 5% de la 1 iulie și de una cu încă 4% de la 1 octombrie.

Consum în scădere

Consumatorii industriali din piața reglementată reprezintă însă, potrivit autorităților, doar circa 15% din totalul consumatorilor noncasnici de gaze naturale. Ceilalți cumpără gaze de pe piața liberă, unde prețurile se formează potrivit cererii și ofertei.

"În piaţa liberă preţurile se formează conform cererii şi ofertei şi aceste preţuri nu sunt egale cu cele din piaţa reglementată. Piaţa reglementată constituie un nucleu de 15%, în general consumatori mai mici, nu e vorba de marile industrii, care pot să aleagă: pot să rămână în cadrul pieţei reglementate plătind tarifele care sunt în calendar sau pot să aleagă să meargă în piaţa liberă şi să negocieze direct un alt preţ", a declarat președintele ANRE.

În acest moment, pe piața liberă, în tranzacțiile directe între producătorii de gaze Romgaz și OMV Petrom și consumatorii industriali, prețurile de achiziție a gazelor pot fi semnificativ mai reduse decât prețul reglementat fixat de Guvern pentru consumatorii noncasnici în acord cu legislația UE și cu acordurile cu instituțiile financiare internaționale, printre altele ca urmare a reducerii consumului și a volumului mare tranzacționat, care permite marilor consumatori industriali să obțină discounturi de la producători.

Astfel, anul trecut, consumul național estimat de gaze naturale a scăzut cu peste 8%, în special din cauza scăderii cererii industriale. Din aceeași cauză, importurile de gaze din Rusia ale României au scăzut în 2013 cu aproape 50%, ca și suma plătită celor de la Gazprom pentru aceste importuri.

Impozit calculat la alt preț decât cel de vânzare

În aceste condiții, tocmai pentru a încuraja trecerea cât mai multor consumatori noncasnici de pe segmentul reglementat pe piața liberă, Guvernul a decis să modifice formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor românești la gaze la cele din UE.

În prezent, pentru a respecta legea, producătorii de gaze sunt obligați să le factureze consumatorilor noncasnici din piața liberă impozitul de 60% calculat nu la prețul efectiv de achiziție convenit cu cumpărătorii, ci la prețul reglementat stabilit de Guvern, superior prețului efectiv de achiziție. În acest fel, consumatorii industriali din piața liberă ajung să plătească mai mult pentru gazele naturale achiziționate.

"Această situaţie a condus, practic, la anularea avantajelor pe care piața concurenţială le poate oferi participanților, inactivând principiul de formare a preţurilor pe piaţa concurenţială „pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale”, principiu stipulat în mod expres în cuprinsul art. 177 alin. (1) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de OUG elaborat de Guvern.

De văzut cât timp va funcționa

Pentru a corecta această situație și a mai reduce din povara financiară resimțită de consumatorii industriali ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor reglementate la cele din UE, Guvernul a decis să modifice formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% în cazul vânzărilor către clienții noncasnici din piața liberă, astfel încât aceasta să țină cont de prețurile efective de achiziție stabilite între producători și consumatori și nu de prețul reglementat fixat de Guvern.

Găselnița va funcționa atâta timp cât, din cauza condițiilor economice interne și internaționale, prețurile la gaze pentru consumatorii noncasnici de pe piața liberă vor rămâne inferioare celor pentru consumatorii industriali din segmentul reglementat, încurajând tot mai multe companii, care în prezent aleg să plătească prețul reglementat fixat de Guvern, să se mute pe piața liberă, pentru a obține reduceri.

În acest fel, se încearcă împușcarea a doi iepuri dintr-un foc. Pe de o parte se respectă calendarul de aliniere a prețurilor reglementate la gaze pentru consumatorii noncasnici la cele din UE, în timp ce, pe de altă parte, se încearcă atragerea cât mai multor consumatori industriali de gaze pe piața liberă, în speranța că prețurile vor rămâne mai mici decât cele de pe piața reglementată.

Guvernul Ponta a recurs la această soluție după ce s-a confruntat cu presiuni puternice, concertate, atât din partea patronatelor, cât și a sindicatelor, care au amenințat cu numeroase disponibilizări din cauza scumpirii gazelor, eventualitate extrem de neplăcută pentru politicieni, în anul electoral 2014. Marii consumatori industriali de gaze sunt printre cei mai mari angajatori din economia românească.

Marii consumatori intră pe bursă

Recent, producătorul de îngrășăminte chimice Azomureș SA, unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din industria românească, s-a înregistrat pentru a putea tranzacționa pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM, devenind astfel al patrulea participant înregistrat la PCGN, înainte de scumpirile la gaze programate pentru consumatorii non-casnici anul acesta, prima dintre acestea urmând să survină de la 1 aprilie.

Azomureș devine, astfel, al patrulea participant înregistrat la PCGN, după OMV Petrom, Amromco Energy și MET Romania Energy Trade, fiind totodată primul consumator industrial semnificativ de gaze care se înscrie pe această piață.

În noiembrie anul trecut, conducerea Azomureș declara, la o conferință de profil, că are în pregătire investiţii pentru modernizare de 200 milioane euro în următorii doi ani, dar este posibil să nu le poată susţine din cauza preţului în creştere al gazulelor, care îi micşorează profitul.

La acel moment, Azomureş consuma lunar 80 de milioane de metri cubi de gaze, pentru care plătea 380-400 dolari/mia de metri cubi dacă gazele proveneau din import sau 220 dolari/mia de metri cubi pentru cele din producţia internă.

„Din ce să facem investiţiile dacă profitul tot scade din cauza creşterii preţului gazelor? Cum să faci liberalizare de preţuri în perioadă de criză?“, declara Mirela Tăban, directorul departamentului de importuri din Azomureş.

 De la 1 aprilie, preţul gazelor naturale pentru consumatorii casnici se va mări cu 2%, a anunţat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). La vecinii noştri de la sud de Dunăre se întâmplă pe dos. Tot de la 1 aprilie, în Bulgaria gazele se vor ieftini cu circa 5%, a declarat Boyan Boev, preşedintele autorităţii de reglementare din Bulgaria, citat de Darik news.

Compania de stat Bulgargaz va practica un preţ redus la 601,25 leva /1.000 metri cubi, adică circa 423,17 dolari, în loc de 630 leva cât este în prezent. Aceste preţuri nu includ accizele şi TVA-ul. Nu e încă destul de clar cu cât vor influenţa aceste ieftiniri preţurile la apa caldă sau alte utilităţi.

Revenind la România, şi rămânând la micii consumatori, tot de la 1 aprilie, pentru consumatorii industriali din piaţa reglementată, preţurile vor creşte cu aproximativ 5%, a declarat preşedintele ANRE, citat de Agerpres. Pe plan local, circa 15% din consumatorii industriali sunt pe piaţa reglementată (consumatori mai mici, nu din marile industrii).

Această diferenţă dintre România şi Bulgaria nu trebuie să inducă însă în eroare. În linii mari, la noi se întâmplă de fapt cu o întârziere de cinci ani ceea ce s-a întâmplat mai înainte în Bulgaria: scumpirea gazelor. Pe de altă parte, la noi, ponderea taxelor în preţul gazelor pentru populaţie e de circa două ori mai mare decât în Bulgaria.

Nu trebuie să uităm nici că în România, menţinerea cvasiconstantă a gazelor pentru populaţie în ultimii ani s-a făcut pe spatele marilor consumatori industriali. Aşa s-a ajuns în România anilor de criză la o situaţie greu de găsit în Europa: un consumator care cumpără mult, en-gros (adică marele consumator industrial) să nu poată să negocieze un preţ mai bun la gaze decât un consumator care cumpără puţin, contrar oricăror principii de piaţă liberă. Dar într-o piaţă reglementată ca a noastră, a vorbi de piaţă liberă…

Procesul de dereglementare a pieţei gazelor pentru consumatorii industriali va fi finalizat la mijlocul acestui an, mai devreme decât era estimat iniţial, respectiv de la 1 iulie 2014 și nu de la 1 ianuarie 2015, a declarat, marţi, şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de presă de la finalul vizitei la Bucureşti.

Asta la nici trei luni după ce ministrul delegat pentru Energie, pesedistul Constantin Niță, dădea asigurări că FMI şi Comisia Europeană şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali.

"În privinţa dereglementării, România şi-a respectat angajamentele. Pentru energie electrică, piaţa a fost deja dereglementată pentru consumatorii noncasnici la 1 ianuarie, aşa cum era planificat. La gaze, dereglementarea va fi atinsă în iulie, mai devreme decât era estimat", a spus Schaechter, citată de Agerpres.

Potrivit calendarelor agreate de Guvern şi FMI în 2012, piaţa de energie electrică a fost complet liberalizată la 1 ianuarie 2014 pentru consumatorii industriali, iar, pentru cei casnici, procesul de liberalizare va fi finalizat la 31 decembrie 2017.

La gaze, calendarul iniţial prevedea liberalizarea pentru consumatorii industriali la 31 decembrie 2014, termen care se mută la 1 iulie 2014. Pentru casnici, preţurile vor fi complet liberalizate la 31 decembrie 2018.

În noiembrie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, declara că FMI şi Comisia Europeană şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali.

"Vrem să amânăm cu un an liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Avem un acord de principiu de la FMI şi Comisia Europeană", declara Niță, citat de Mediafax, adăugând că statul român încă nu are acordul definitiv pentru aplicarea acestei măsuri din partea FMI şi CE.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat, joi, că, anul acesta, factura la electricitate a scăzut cu 7% pentru toţi consumatorii, casnici și industriali. El a mai spus că preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014, precum și că că FMI şi Comisia Europeană (CE) şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali. Niță a mai precizat că Guvernul lucrează, împreună cu Consiliul Concurenţei, la unele măsuri de sprijin în privinţa preţului electricităţii şi gazelor pentru consumatorii industriali, pentru care este de asemenea nevoie de acceptul CE.

Potrivit lui Niţă, citat de Mediafax, în acest an, factura la electricitate a scăzut cu 7% pentru toţi consumatorii.

Din datele Institutului Național de Statistică (INS), rezultă că, la nivelul lunii septembrie 2013, prețul la energie electrică era cu 7,57% mai mare comparativ cu decembrie 2012. Față de septembrie 2012, în septembrie 2013 prețul energiei electrice era mai mare cu aproape 16%.

Pe de altă parte, ultimele date ale INS pe această temă, aferente lunii august 2013, arată că, în primele 8 luni ale acestui an, consumul final de energie electrică a fost cu 7,4% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Pe componente, consumul din economie a scăzut cu circa 9%, iluminatul public – cu 10,1%, iar cel al populației – cu doar 0,1%.

În concluzie, este posibil ca, în unele cazuri, facturile de curent electric să fi scăzut anul acesta, în pofida creșterii prețului, ca urmare a reducerii consumului.

Se scumpește electricitatea, posibilă "clemență" la gaze naturale

Niță a mai declarat că preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014.

"Am discutat cu ANRE, iar preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2% pentru cei industriali. Asta e piaţa, nu putem să scumpim mai mult dacă nu avem de ce", a spus ministrul, citat de Agerpres.

Potrivit lui Niţă, probleme există în sectorul gazelor naturale, unde decalajul dintre preţul gazelor de producţie internă şi cel de import este prea mare.

"În discuţiile cu FMI, am mai reuşit să amânăm cu un an, până la 31 decembrie 2015, liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii industriali, iar pentru cei casnici acest lucru va fi la 31 decembrie 2018", a explicat ministrul, care a subliniat că discuţiile cu FMI în acest sens au început încă din lunile mai - iunie.

El a spus că FMI şi Comisia Europeană şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali.

"Vrem să amânăm cu un an liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Avem un acord de principiu de la FMI şi Comisia Europeană", a declarat Niţă.

El a adăugat că statul român încă nu are acordul definitiv pentru aplicarea acestei măsuri din partea FMI şi CE.

Programul de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali a început anul trecut şi urma să se încheie la sfârşitul anului viitor.

Totodată, Guvernul lucrează, împreună cu Consiliul Concurenţei, la unele măsuri de sprijin în privinţa preţului electricităţii şi gazelor pentru consumatorii industriali.

"Este nevoie de acceptul CE pentru aceste scheme de sprijin. Ar fi frumos dacă am putea să le implementăm din 2014, dar astfel de discuţii durează", a mai spus Niţă.

Prețul gazelor naturale s-a majorat cu 7,92% în iulie 2013, comparativ cu luna anterioară, acesta fiind și procentul de scumpire al gazelor comparativ cu decembrie 2012, în timp ce energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% luna trecută (scumpire de 7,57% de la începutul anului), iar serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Gazele naturale au consemnat o scumpire cu 7,92% luna trecută, în comparație cu iunie 2013, aceasta fiind prima din acest an, după ce tariful reglementat a fost majorat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de la 1 iulie cu 8% pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei non-casnici, potrivit calendarului convenit cu FMI.

Anul acesta va mai avea loc o etapă de scumpire a gazelor naturale, de la 1 octombrie, cu 2% pentru consumatorii casnici și cu 3% pentru cei non-casnici.

Ieftinire mai mică decât cea promisă

În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% în iulie 2013 față de iunie, ca urmare a intrării în vigoare a măsurii de amânare până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru energie regenerabilă (certificate verzi), astfel încât scumpirea față de decembrie 2012 s-a redus la 7,57%. Ieftinirea este cu jumătate mai mică decât cea estimată de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, în cursul lunii iunie.

Atunci, ministrul declara că facturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10% de la 1 iulie.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă.

Pe de altă parte, din declarațiile din iulie ale vicepreședintelui ANRE, Emil Calotă, a reieșit că valorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă.

El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că, din valoarea unei facturi la electricitate, costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezulta că facturile ar urma să scadă cu 4%. Datele de inflație ale INS pe august, care vor fi publicate pe 11 septembrie, vor proba sau nu acuratețea acestei estimări.

Serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Noroc sezonier cu fructele și legumele

Per total, preţurile de consum au scăzut în iulie cu 0,34% faţă de luna anterioară, după ce alimentele s-au ieftinit cu 1,6%, astfel că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 4,41%, potrivit datelor INS.

Cele mai mari reduceri de preţuri au fost înregistrate la categoriile "legume şi conserve de legume" - 13,3% şi "fructe şi conserve din fructe" - 4,49%.

Faţă de luna iunie, preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,3%.

Banca Naţională a României a redus săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

"La sfârşitul lunii septembrie, poate chiar mai devreme, inflaţia va intra în intervalul de variaţie din jurul ţintei", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În iunie preţurile de consum ale populaţiei au stagnat faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei plasându-se la 5,37%.

Tariful mediu de transport al gazelor naturale de către Transgaz Mediaș pentru perioada 1 iulie 2013 – 30 iunie 2014, aprobat de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a fost stabilit la 11,20 lei/MWh, ceea ce reprezintă o majorare cu 17,4% față de tariful aferent perioadei 1 aprilie – 20 iunie 2013.

„Pentru perioada 1.07.2013 – 30.06.2014, tariful mediu pentru transport gaze naturale este de 11,20 lei/MWh, mai mare cu 17,4% față de tariful aferent perioadei 1 aprilie – 30 iunie 2013”, se arată într-un comunicat al Transgaz Mediaș.

Majorarea a fost aprobată prin Ordinul ANRE nr. 39/2013, iar precedentele tarife – prin Ordinul ANRE nr. 13/2013.

În privința tarifului pentru prestarea serviciilor ferme de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport în perioada 1 iulie 2013-30 iunie 2014, în cazul contractelor de transport încheiate pe un an gazier ori pe multiplu de ani gazieri, componenta fixă de rezervare a capacităţii pentru servicii ferme a fost majorată de la 1,20 la 1,42 lei/MWh, componenta volumetrică pentru cantitatea transportată pentru sistemele de distribuţie – de la 6,21 la 7,30 lei/MWh transportat, iar componenta volumetrică pentru cantitatea transportată numai prin Sistemul naţional de transport – de la 6,96 la 8,19 lei/MWh transportat.

În privința tarifului pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport, în cazul contractelor de transport încheiate pe un an gazier ori pe multiplu de ani gazieri, componenta fixă de rezervare a capacităţii pentru servicii întreruptibile a fost majorată de la 1,08 la 1,27 lei/MWh, componenta volumetrică pentru cantitatea transportată pentru sistemele de distribuţie – de la 6,21 la 7,30 lei/MWh transportat, iar componenta volumetrică pentru cantitatea transportată numai prin Sistemul naţional de transport – de la 6,96 la 8,19 lei/MWh transportat.

Tariful pentru serviciile de transport al gazelor naturale de tip Backhaul, prestate în punctele de interconectare a Sistemului naţional de transport cu sistemele de transport din statele membre ale Uniunii Europene în baza contractelor de transport încheiate pe o perioadă mai mică ori mai mare de un an gazier a fost majorat de la 0,97 la 1,14 lei/MWh.

Potrivit Transgaz, în cadrul tarifului, ponderea componentei fixe pentru rezervarea capacității a crescut masiv, de la doar 6% la 35%. Rata reglementată de rentabilitate a capitalului a fost diminuată de la 7,88% la 7,22%, iar cea rata de rentabilitate a investițiilor în rețeaua națională de transport al gazelor a fost majorată de la 7,88% la 9,12%.

În mai anul acesta, au fost majorate și tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către societățile Romgaz și Depomureș.

Astfel, la Romgaz, tariful total de înmagazinare subterană a gazelor naturale pentru ciclul aprilie 2013-martie 2014 a fost stabilit la 17,29 lei/MWh, în creștere cu aproape 55% față de cel aferent ciclului anterior, de 11,17 lei/MWh.

La Depomureș, divizia de înmagazinare gaze a francezilor de la GDF Suez, tariful total de înmagazinare a fost majorat cu peste 57%, de la 7,86 la 12,38 lei/MWh.

Visul oricărui proprietar sau locatar: o casă care produce mai multă energie decât consumă. Este ceea ce compania americană Houze din Houston, Texas, susține că a pus la punct și se pregătește să vândă. Producătorul este gata chiar să ofere cumpărătorilor un certificat de garanție prin care se angajează că, cel puțin în primii 10 ani de utilizare, clienții nu vor avea de plătit nici un fel de facturi de curent electric sau gaze.

Nici prețul acestor case nu prea prea piperat, dat fiind avantajele și economiile promise. Potrivit Houze, acestea vor fi cu circa 15% mai scumpe decât locuințele similare noi „neranforsate” energetic din diferitele regiuni ale Statelor Unite. De exemplu, în Houston, orașul de baștină al companiei, o astfel de casă ar costa între 150.000 și 270.000 de dolari. Modelele-prototip au fost scoase la prețuri variind între 145.000 și 225.000 de dolari. 

Care este secretul? Se numește Houze Power Cell. Este un dispozitiv de dimensiuni similare celor ale unui aparat de aer condiționat, care produce, strict pe loc și exclusiv pentru casă, curent electric, căldură și apă caldă pe bază de gaze naturale. Prețul acestora pe piețele internaționale a ajuns recent la minimul ultimilor 10 ani, ca urmare a boom-ului producției din șisturi bituminoase și a fracturării hidraulice.

„Șmecheria” ar fi, potrivit Houze, că acest dispozitiv va produce mai multă energie electrică decât va consuma casa. Iar surplusul de energie astfel produs va fi revândut rețelei publice de curent electric, prin intermediul companiei locale de utilități. Din această revânzare se vor achita facturile de energie și gaze de la furnizorii externi ai locuinței. De asemenea, surplusul de energie produs de Houze Power Cell poate fi stocat, prin înmagazinare în baterii de back-up, și valorificat ulterior, fie tot prin revânzare, fie prin utilizare pentru consumul propriu.   

Un alt avantaj este că locuința Houze se folosește de rețeaua publică de electricitate doar ca rezervă, întrucât dispune de propria sa sursă de curent electric, ceea ce îi asigură autonomia și o ferește de întreruperile și penele cu care se confruntă alți proprietari. La asta se adaugă, bineînțeles, cele mai noi și performante tehnologii și materiale de izolare termică și de reducere a consumului de energie, spun șefii Houze. 

Proiect românesc de mai mică anvergură

O echipă de cercetători români a realizat o casă ecologică, din lemn, cu consum redus de energie şi care poate fi chiar controlată de la distanţă cu ajutorul unui smartphone, scrie economica.net.

Soleta zeroEnergy este un nou concept de locuinţă premium modernă, ecologică, dezvoltat de catre Fundaţia pentru Inventică şi tehnologii sustenabile – Justin Capră (FITS). Prototipul complet funcţional a fost finalizat şi poarta numele "Soleta zeroEnergy One", el poate fi vizitat oricand in Bucuresti" se arată pe pagina de internet a proiectului.

Construită în special din panouri de lemn şi din sticlă, casa de doar 48 de metri este alimentată cu energie obţinută din orice resursă regenerabilă este disponibilă în locul în care este amplasată. Casa va folosi energia convenţională doar atunci când cea regenerabilă nu este disponibilă. Locuinţa este dotată cu un sistem de monitorizare KNX (climatizare, iluminare, alarmă, etc) care permite controlul de la distanţă, chiar de la un smartphone. Graţie sistemului de construcţie, casa poate fi modificată prin adăugarea de noi module, fără ca structura să fie afectată.

În varianta de 48 mp, preţul pentru casa Soleta pleacă de la 20.000 de euro. Există şi opţiunea unei case de 100 mp, la preţul de 57.000 de euro.

Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către societățile Romgaz și Depomureș, care se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali, au fost majorate cu peste 50% de la 30 aprilie 2013, potrivit ordinelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Respectivele tarife nu mai fuseseră modificate din 2009.

Astfel, la Romgaz, tariful total de înmagazinare subterană a gazelor naturale pentru ciclul aprilie 2013-martie 2014 a fost stabilit la 17,29 lei/MWh, în creștere cu aproape 55% față de cel aferent ciclului anterior, de 11,17 lei/MWh.

Pe componentele tarifului, componenta fixă pentru rezervarea de capacitate a fost majorată de 2,3 ori, de la 5,65 la 13,12 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare. Componentele volumetrice pentru injecția și extracția gazelor au fost reduse de la 2,63 la 2,37 , respectiv 1,80 lei/MWh.

De la 1 iulie 2008, consumul de gaze naturale din România a început să fie măsurat și facturat în MWh, renunțându-se la măsurarea în metri cubi. 1 MWh reprezintă echivalentul a circa 9,4 mii de metri cubi de gaze naturale. 

Creștere de peste 57% pentru francezii de la GDF Suez

Potrivit Ordinului ANRE nr. 26/2013, venitul total al Romgaz din activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale va crește cu 26% în ciclul aprilie 2013-martie 2014, față de cel anterior, de la 368,19 la 464,04 milioane lei, iar venitul total reglementat se va majora cu 4%, de la 343 la 356,89 milioane lei. Capacitatea operațională a Romgaz este de 29.355.360 MWh.

La Depomureș, divizia de înmagazinare gaze a francezilor de la GDF Suez, tariful total de înmagazinare a fost majorat cu peste 57%, de la 7,86 la 12,38 lei/MWh.

Componenta pentru rezervare a crescut cu 53%, de la 5,24 la 8,01 lei/MWh, cea pentru injecția de gaze a fost dublată, de la 1,56 la 3,10 lei/MWh, iar cea pentru extracția de gaze a fost majorată cu aproape 20%, de la 1,06 la 1,27 lei/MWh.

Ordinul ANRE nr. 25/2013 prevede că venitul total din înmagazinarea de gaze al Depomureș va crește cu aproape 32%, de la 28,85 la 38,01 la milioane lei, iar venitul total reglementat se va majora cu 4,1%, de la 29,2 la 30,4 milioane lei. Capacitatea operațională a Depomureș este de 3.154.550 MWh.

Se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali

Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale nu mai fuseseră modificate din anul 2009. Aceste tarife se reflectă în în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Potrivit legislației în vigoare, furnizorii de gaze naturale, precum și Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport de gaze, au obligația de a deține stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, pentru siguranța aprovizionării clienților finali și asigurarea echilibrului fizic al sistemului național de transport al gazelor naturale.

Astfel, pentru ciclul 2013-2014, ANRE a stabilit pentru furnizori un stoc minim total de gaze naturale de 24,47 milioane MWh, din care 16,54 milioane MWh pentru piața reglementată, iar restul pentru segmentul concurențial. Transgaz are obligația constituirii unui stoc minim de gaze de  212.000 MWh.

La depozitele subterane de gaze naturale mai au acces producătorii de gaze, furnizorii de pe piața en-gros, consumatorii eligibili, precum și companiile străine care beneficiază de tranzitul de gaze naturale pe teritoriul României.

Majorare amânată

Legislația în vigoare mai prevede că tarifele de înmagazinare se stabilesc diferenţiat pentru fiecare firmă deținătoare de licență de înmagazinare gaze naturale, scopul fiind ca aceste tarife să acopere costurile totale aferente desfăşurării activităţii de înmagazinare.

Tarifele de înmagazinare ar fi trebuit majorate încă din aprilie 2012, potrivit raportului ANRE pe anul trecut privind determinarea prețurilor și tarifelor reglementate, Autoritatea precizând că veniturile nerealizate din cauza amânării majorării, între 1 aprilie și data stabilirii noilor tarife, se consideră venituri amânate.

„În noua Metodologie pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale, publicată in 25 mai 2012, a fost introdusă noţiunea de venit amânat, care reprezintă diferenţa dintre valoarea venitului pe care un titular de licenţă este indreptăţit să il realizeze anual pentru desfăşurarea unei activităţi reglementate intr-o manieră prudentă şi valoarea venitului realizat prin aplicarea tarifelor şi preţurilor aprobate pe parcursul perioadei de reglementare, perioada şi modalitatea de recuperare a acestora urmand a fi agreate cu fiecare titular de licenţă in parte”, se arată în raportul citat.

Tarifele de furnizare a gazelor naturale în regim reglementat vor fi majorate din 1 aprilie 2013 cu circa 5% pentru consumatorii non-casnici, acestea urmând să ajungă la 55,3 lei/MWh, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

De la 1 iulie 2013, tarifele vor fi majorate tot cu circa 5% pentru consumatorii non-casnici şi cu circa 8% pentru casnici.

De asemenea, tarifele de furnizare a gazelor naturale se vor majora de la 1 octombrie 2013 cu circa 3% pentru consumatorii non-casnici şi cu 2% pentru consumatorii casnici.

Tarifele vor fi majorate în conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul României faţă de FMI, BM şi CE, concretizate în Memorandumul privind calendarul de eliminare a preţurilor reglementate la gazele naturale.

În plus, pe 29 martie a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul ANRE nr. 15/2013, prin care se înlătură restricțiile privind exportul de gaze din România către Uniunea Europeană.

Potrivit ANRE, exportul de gaze naturale din România către statele UE este permis, fiind condiţionat de existenţa unor puncte de interconectare fizice între sistemele de transport ale ţărilor.

Ordinul ANRE a fost emis ca reacție la declanşarea de către Comisia Europeană în noiembrie 2012 a procedurii de infringement împotriva României pentru neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Prin această reglementare s-a introdus posibilitatea exportului (fizic sau comercial) de gaze naturale din România către alte ţări UE, posibilitate condiţionată de necesitatea existenţei unor puncte de interconectare fizice între sistemele naţionale de transport ale acestor ţări.

"Ordinul ANRE nu exclude si nu interzice schimburile cantitative de gaze naturale (comerciale sau fizice) cu alte ţări din afara spaţiului comunitar, inclusiv cu Republica Moldova, aceste schimburi putând fi realizate numai în situaţia existenţei interconectărilor fizice între sistemele de transport", precizează Autoritatea.

România are o singură conexiune pentru transportul gazelor cu ţări din Uniunea Europeană, cu Ungaria, pe ruta Arad-Szeged, însă aceasta permite deocamdată doar importul de gaze.

Începerea exporturilor de gaze în 2013 este una dintre obligaţiile asumate de România faţă de FMI şi Comisia Europeană (CE). CE a declanşat în luna octombrie procedura de infringement în cazul României, pentru că nu asigură exportul de gaze.

Principalii producători de gaze din România sunt compania de stat Romgaz Mediaş şi OMV Petrom (SNP), din grupul austriac OMV. Cele două companii asigură aproximativ două treimi din necesarul de gaze, iar diferenţa este importată în principal din Federaţia Rusă.

Politicienii americani, dar si producatorii si utilizatorii industriali de gaze naturale din Statele Unite, se afla in plina polemica pe tema autorizarii sau nu de catre stat a majorarii exporturilor americane de gaze. Producatori de gaze precum Exxon Mobil sustin ca liberalizarea exporturilor va crea numeroase locuri de munca si va reduce deficitul comercial al SUA, in vreme ce lideri ai industriei chimice, cum ar fi Dow Chemical, se tem ca extinderea exporturilor va scumpi gazele folosite de industria americana de profil si ii va reduce avantajul competitiv de care se bucura in prezent.

La un cu totul alt ordin de marime si in alte conditii, devreme ce pretul intern al gazelor naturale romanesti nu a fost inca total liberalizat, disputa se poarta de circa doi ani si in Romania. Potrivit legislatiei europene, dar si acordului cu FMI si Comisia Europeana (CE), statul roman trebuie sa permita de anul acesta exportul de gaze. In noiembrie anul trecut, CE a declansat o procedura de infringement la adresa Romaniei pe aceasta tema, starnind reactii de nemultumire din partea Guvernului USL.

Cu un an in urma, in decembrie 2011, Camera Deputatilor a aprobat un proiect de lege initiat de deputatul PSD Iulian Iancu, potrivit caruia companiile din Romania nu vor putea exporta gaze naturale pana cand nu vor fi asigurate surse alternative de import la infrastructura actuala. Initiatorul legii a sustinut, la depunerea proiectului, in aprilie 2011, ca „exportul de gaze este acum lovitura de gratie care poate fi data economiei romanesti”.

Legea a fost trimisa la reexaminare de catre presedintele Traian Basescu in ianuarie 2012, argumentul fiind ca aceasta ar constitui „un impediment in realizarea liberalizarii pietei, ca obiectiv major pentru dezvoltarea principiilor concurentiale pe piata Uniunii Europene”. 

Scindare politica si industriala

Liderii Comitetului pentru Energie al Senatului american, care examineaza in prezent o masura de extindere si liberalizare a exporturilor americane de gaze naturale, au opinii opuse asupra subiectului, care reflecta dezacordul dintre producatorii si utilizatorii industriali de gaze din Statele Unite, scrie Bloomberg.

Presedintele democrat al Comitetului, Ron Wyden, sustine ca liberalizarea totala a exporturilor ar majora costurile acelor companii industriale americane care folosesc intens gaze drept materie prima, in timp ce principalul membru republican al Comitetului, Lisa Murkowski, spune ca exporturile aduc „bani adevarati” in SUA si ca astfel de decizii ar trebui lasate in seama pietei, nu a autoritatilor de reglementare.

Reprezentantii producatorilor de petrol si gaze naturale spun ca boom-ul productiei americane de gaze naturale, determinat in parte de noile exploatari de sist, a dus la o renastere a industriei si la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Cei de la Exxon Mobil, cel mai mare producator de gaze naturale din SUA, arata ca liberalizarea exporturilor va crea numeroase locuri de munca si va reduce deficitul comercial al Statelor Unite.

Pe de alta parte, Dow Chemical, cel mai mare producator american de chimicale dupa valoarea de piata, se afla in fruntea unei coalitii de utilizatori industriali de gaze naturale care au interesul de a mentine cat mai jos preturile locale la gaze, prin limitarea exporturilor, care ar reduce oferta interna si ar duce, in consecinta, la scumpiri.

„Suntem nelinistiti fata de perspectiva liberalizarii totale a exporturilor de gaze naturale. Acest lucru va majora preturile interne si va reduce avantajul competitiv de care se bucura in prezent industria americana”, a declarat CEO-ul Dow Chemical, Andrew Liveris.

Disputele survin in contextul in care Departamentul pentru Energie al Statelor Unite analizeaza in prezent 16 solicitari de licente pentru construirea de terminale de export de gaze naturale catre state cu care SUA nu au acorduri de liber schimb, dintre care cel mai important este Japonia. 

Cartelurile se fac si se desfac, dupa interese

Disputele s-au intensificat inca de la jumatatea lunii ianuarie, cand Dow Chemical a decis, pe neasteptate, sa se retraga din Asociatia Nationala a Industriasilor (National Association of Manufacturers - NAM), cel mai mare grup patronal si de lobby din SUA, dupa ce organizatia a postat o declaratie pe blogul sau in care isi exprima sustinerea pentru „extinderea comertului liber”, inclusiv pentru exportul de gaze naturale lichefiate.

In declaratia respectiva, asumata de vicepresedintele NAM, Linda Dempsey, se cita o analiza recenta a firmei de cercetare in energie IHS Cambridge, care arata ca dezvoltarea sectorului gazelor naturale a dus deja la crearea a peste un milion de noi locuri de munca in Statele Unite.

„Propunerile de limitare a exporturilor de gaze naturale lichefiate si de carbune trebuie respinse, intrucat ar avea efecte negative profunde asupra SUA, reducand oportunitatile de dezvoltare economica si procesul de creare de noi joburi”, declara Dempsey.

Dow Chemical se opune insa pozitiei NAM, sustinand o „politica de exporturi echilibrata”, care sa incurajeze productia de gaze naturale, conservand totodata avantajele competitive ale industriei americane.

„Exportul nerestrictionat de gaze naturale are consecinte serioase asupra costurilor in industria chimica si asupra volatilitatii acestora”, spune Dow Chemical, care, in plus, sustine ca declaratia NAM a fost publicata brusc, fara nici o discutie sau notificare prealabila. In replica, purtatorul de cuvant al NAM a spus ca organizatia s-a opus dintotdeauna restrictionarii exporturilor de gaze naturale.

Dow Chemical s-ar putea retrage si din Consiliul American al Industriei Chimice (American Chemistry Council - ACC), organizatie care se opune si ea impunerii de restrictii asupra exportului de gaze. In schimb, compania s-a alaturat, alatura de alti mari producatori din industria chimica, unei organizatii noi de lobby, America’s Energy Advantage (AEA), care are ca scop declarat limitarea exporturilor de gaze. 

„Consideram ca ar fi o politica proasta aceea de a submina avantajul competitiv al SUA in ceea ce priveste preturile interne ale gazelor naturale. Liberalizarea exporturilor ar duce la crearea de baze de dezvoltare a industriei manufacturiere in alte state, care, altfel, ar putea fi create aici, in America”, a declarat Peter Huntsman, CEO-ul companiei chimice omonime, membra a organizatiei.

Ce spun expertii

In replica, vicepresedintele Exxon Mobil, Ken Cohen, i-a acuzat pe cei de la AEA de „oportunism” si „protectionism”. El  a indicat rezultatele unui studiu din decembrie 2012 , derulat chiar de catre Departamentul pentru Energie al SUA, potrivit caruia PIB-ul Statelor Unite ar putea creste cu pana la 47 miliarde de dolari pe an ca urmare a liberalizarii exporturilor de gaze naturale lichefiate.

Unii politicieni s-au aratat insa sceptici cu privire la studiul respectiv. De exemplu, democratul Ed Markey, lider al Comitetului pentru Resurse Naturale din Camera Reprezentantilor, a declarat ca analiza este „gresita, insuficienta si bazata pe date invechite”. El a spus ca studiul subestimeaza atat cererea prezenta, cat si pe cea viitoare de gaze naturale, concluzionand ca autorizarea de exporturi de gaze naturale pe scara larga nu este in interesul national al SUA.

Pe de alta parte, alte studii arata ca cererea mondiala de exporturi americane de gaze naturale ar putea fi semnificativ mai mica decat se estima initial si ca, in consecinta, efectul liberalizarii exporturilor asupra preturilor interne ar fi mult mai mic, spre neglijabil.

Potrivit acestora, aceasta cerere n-ar depasi un interval cuprins intre 1,5 si 2,5 de miliarde de metri cubi pe zi, nivel la care avantajele competitive de care se bucura industria americana in privinta pretului gazelor naturale s-ar mentine aproape intact si, in acelasi timp, ar potenta toate avantajele economice generate de exporturi.

Cum e pe la portile Orientului

Potrivit legislatiei europene, dar si acordului cu FMI si Comisia Europeana (CE), statul roman trebuie sa permita de anul acesta exportul de gaze. In noiembrie anul trecut, CE a declansat o procedura de infringement la adresa Romaniei pe aceasta tema, starnind reactii de nemultumire din partea Guvernului Ponta.

„Ideea este urmatoarea: exportam gaze romanesti ieftine, importam gaze rusesti la un pret triplu. Pe romaneste asta inseamna. Tine si de o strategie pe termen lung. Unii sunt mai egali ca altii, noi importam cu 450 (dolari/1000 mc) de la Gazprom, germanii cu 180. (...) Solutia actuala este o catastrofa nu doar pentru populatie, ci si pentru industrie", a declarat premierul Victor Ponta,.

Cu un an in urma, in decembrie 2011, Camera Deputatilor a aprobat un proiect de lege initiat de deputatul PSD Iulian Iancu, potrivit caruia companiile din Romania nu vor putea exporta gaze naturale pana cand nu vor fi asigurate surse alternative de import la infrastructura actuala. Initiatorul legii a sustinut, la depunerea proiectului, in aprilie 2011, ca „exportul de gaze este acum lovitura de gratie care poate fi data economiei romanesti”.

La acea data, Iancu sustinea ca masura nu va fi contestata la Bruxelles.

„Asa cum 10 tari din UE au aprobat restrictii in circulatia fortei de munca pentru Romania, argumentand prin situatia economica dificila, aceleasi argumente le vom aduce si noi”, declara deputatul PSD.

Legea a fost trimisa la reexaminare de catre presedintele Traian Basescu in ianuarie 2012, argumentul fiind ca aceasta ar constitui „un impediment in realizarea liberalizarii pietei, ca obiectiv major pentru dezvoltarea principiilor concurentiale pe piata Uniunii Europene”. Ulterior, in noiembrie 2012, Basescu a declarat ca, in pofida infringementului si a necesitatii de a respecta legislatia UE, inca nu exista conditiile tehnice pentru ca Romania sa exporteze gaze.

Politic versus tehnic

„Pentru liniste, va pot spune ca sigur Comisia Europeana isi face treaba, pentru ca odata intrat in Uniunea Europeana trebuie sa respecti regulile jocului, dar va pot spune ca in momentul de fata, nu exista conditii tehnice pentru ca Romania sa poata exporta gaz, Romania doar poate primi gaz. Depinde de Romania cand va avea aceste conditii tehnice”, a afirmat Basescu, intrebat despre procedura declansata de Comisia Europeana.

De asemenea, el a aratat ca ar trebui întrebati despre acest lucru „cei care au privatizat Petrom”, inclusiv premierul Victor Ponta, care era sef al Corpului de control al primului-ministru in perioada guvernarii Adrian Nastase. „Pai, intrebati-i pe cei care au privatizat Petrom cand domnul Victor Ponta era sef al Corpului de control si in ce conditii au vandut si resursa subsolului, titeiul, si 50% din gazele tarii”, a spus Basescu.

Anterior, in octombrie, secretarul de stat din Ministerul Economiei, Rodin Traicu, declara ca Romania va putea exporta gaze naturale incepand cu 2013, dupa eliminarea restrictiilor tehnice.

„Pana la sfarsitul acestui an (2012 – n.r.) se vor incheia toate probele pentru exportul de gaze”, a declarat Traicu. Exportul de gaze nu este posibil in prezent din cauza restrictiilor tehnice. Romania are o singura conducta de gaze cu Ungaria, prin care in acest moment poate doar importa. Alte doua conectari, cu Bulgaria si Republica Moldova, sunt in constructie.

Banca Nationala a Romaniei nu isi va putea permite, cel mai probabil, sa ia masuri de relaxare a politicii monetare la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie, programata miercuri, 5 februarie, din cauza majorarii preturilor reglementate si a suprataxelor impuse de guvern sectorului energetic, mai ales ca seful delegatiei FMI in Romania a declarat ca „nu ar fi intelept” din partea BNR sa reduca dobanda de politica monetara, cata vreme rata anuala a inflatiei ramane la niveluri inalte, de 4-5%, in afara intervalului tintit de banca centrala.

Aflata sub presiunea Uniunii Europene si a Fondului Monetar International (FMI), cea de-a doua cea mai saraca tara membra a UE a luat masuri de liberalizare a preturilor reglementate la energie electrica si gaze naturale, care au fost mentinute ani de zile, in mod artificial, sub nivelul costurilor si al pietei, in scopul de a-i proteja pe consumatori, scrie Reuters.

Aceasta masura va scumpi energia electrica si gazele naturale, atat pentru gospodarii, cat si pentru consumatorii industriali. Totodata, guvernul de stanga de la Bucuresti a impus suprataxe sectorului energetic si de extractie, precum si alte masuri care vor duce la majorarea preturilor bunurilor si serviciilor in intreaga economie, comenteaza cei de la Reuters.

Isarescu e „blocat la mantinela”

„Nu vad cum ar putea banca centrala sa reduca dobanda si nu ma astept sa faca asta. Majorarea preturilor administrate la energie constituie cel mai mare risc pentru inflatie anul acesta, urmata de noile taxe asupra sectorul energetic si alte impozite”, spune Georgiana Constantinescu, economist-sef la Credit Europe Bank.

Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, potrivit Institutului National de Statistica (INS), astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

S-ar putea pune problema reducerii dobanzii de politica monetara doar daca inflatia se apropie de intervalul tintit de BNR si numai cu conditia ca cursul de schimb al leului sa fie stabil, a declarat, pentru Reuters, seful delegatiei FMI in Romania, Erik de Vrijer.

„Cata vreme inflatia se situteaza intre 4 si 5%, nu ar fi intelept sa se reduca dobanda-cheie”, a spus De Vrijer.

Amanarile electorale au agravat problema

Romania a amanat ani de zile dereglementarea preturilor la energie, pentru a-i proteja pe alegatori, al caror venit mediu este de 350 de euro pe luna, noteaza Reuters. Insa mentinerea in mod artificial a unor preturi reglementate scazute a descurajat investitiile private in facilitatile energetice romanesti, care sunt depasite si ineficiente si au mare nevoie de imbunatatiri si modernizari.

Cumulat, liberalizarea preturilor la energie si noile taxe impuse de Guvern vor adauga cel putin 1 punct procentual inflatiei pe 2013, si asta excluzand presiunea exercitata indirect asupra celorlalte preturi de consum, potrivit estimarilor FMI, citate de Reuters.

Efectul imediat al celor trei noi taxe impuse sectorului energetic ar putea adauga 0,3 puncte procentuale la imflatie, iar alte presiuni ar putea veni de la inasprirea fiscalitatii in agricultura si in sectorul microintreprinderilor.

Pe de alta parte, un an agricol bun, persistenta cererii interne slabe si aprecierea leului ar putea compensa presiunile de majorare a preturilor, considera analistii consultati de Reuters. Nivelul comparativ inalt al dobanzilor la leu ar putea sustine consolidarea cursului de schimb al monedei nationale de-a lungul intregului an.

„Leul se va tranzactiona in jurul palierului 4,35 unitati/euro si consideram ca acesta este nivelul sau optim. Un leu mai puternic va ajuta la stabilizarea economiei”, spune Daniel Hewitt, economist specializat in problemele Europei emergente la Barclays Capital.

Banca Nationala a Romaniei nu isi va putea permite, cel mai probabil, sa ia masuri de relaxare a politicii monetare la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie, programata marti, 5 februarie, din cauza majorarii preturilor reglementate si a suprataxelor impuse de guvern sectorului energetic, mai ales ca seful delegatiei FMI in Romania a declarat ca „nu ar fi intelept” din partea BNR sa reduca dobanda de politica monetara, cata vreme rata anuala a inflatiei ramane la niveluri inalte, de 4-5%, in afara intervalului tintit de banca centrala.

Aflata sub presiunea Uniunii Europene si a Fondului Monetar International (FMI), cea de-a doua cea mai saraca tara membra a UE a luat masuri de liberalizare a preturilor reglementate la energie electrica si gaze naturale, care au fost mentinute ani de zile, in mod artificial, sub nivelul costurilor si al pietei, in scopul de a-i proteja pe consumatori, scrie Reuters.

Aceasta masura va scumpi energia electrica si gazele naturale, atat pentru gospodarii, cat si pentru consumatorii industriali. Totodata, guvernul de stanga de la Bucuresti a impus suprataxe sectorului energetic si de extractie, precum si alte masuri care vor duce la majorarea preturilor bunurilor si serviciilor in intreaga economie, comenteaza cei de la Reuters.

Isarescu e „blocat la mantinela”

„Nu vad cum ar putea banca centrala sa reduca dobanda si nu ma astept sa faca asta. Majorarea preturilor administrate la energie constituie cel mai mare risc pentru inflatie anul acesta, urmata de noile taxe asupra sectorul energetic si alte impozite”, spune Georgiana Constantinescu, economist-sef la Credit Europe Bank.

Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, potrivit Institutului National de Statistica (INS), astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

S-ar putea pune problema reducerii dobanzii de politica monetara doar daca inflatia se apropie de intervalul tintit de BNR si numai cu conditia ca cursul de schimb al leului sa fie stabil, a declarat, pentru Reuters, seful delegatiei FMI in Romania, Erik de Vrijer.

„Cata vreme inflatia se situteaza intre 4 si 5%, nu ar fi intelept sa se reduca dobanda-cheie”, a spus De Vrijer.

Amanarile electorale au agravat problema

Romania a amanat ani de zile dereglementarea preturilor la energie, pentru a-i proteja pe alegatori, al caror venit mediu este de 350 de euro pe luna, noteaza Reuters. Insa mentinerea in mod artificial a unor preturi reglementate scazute a descurajat investitiile private in facilitatile energetice romanesti, care sunt depasite si ineficiente si au mare nevoie de imbunatatiri si modernizari.

Cumulat, liberalizarea preturilor la energie si noile taxe impuse de Guvern vor adauga cel putin 1 punct procentual inflatiei pe 2013, si asta excluzand presiunea exercitata indirect asupra celorlalte preturi de consum, potrivit estimarilor FMI, citate de Reuters.

Efectul imediat al celor trei noi taxe impuse sectorului energetic ar putea adauga 0,3 puncte procentuale la imflatie, iar alte presiuni ar putea veni de la inasprirea fiscalitatii in agricultura si in sectorul microintreprinderilor.

Pe de alta parte, un an agricol bun, persistenta cererii interne slabe si aprecierea leului ar putea compensa presiunile de majorare a preturilor, considera analistii consultati de Reuters. Nivelul comparativ inalt al dobanzilor la leu ar putea sustine consolidarea cursului de schimb al monedei nationale de-a lungul intregului an.

„Leul se va tranzactiona in jurul palierului 4,35 unitati/euro si consideram ca acesta este nivelul sau optim. Un leu mai puternic va ajuta la stabilizarea economiei”, spune Daniel Hewitt, economist specializat in problemele Europei emergente la Barclays Capital.