Energy Report

Implicarea Fondului Monetar Internațional (FMI) în Ucraina, stat care are un deficit de finanțare de peste 30 de miliarde de dolari, debutează în trombă.

Pentru a putea beneficia de "serviciile" Fondului, de la care speră să obțină o finanțare de 15-20 de miliarde de dolari, noul guvern de la Kiev a fost nevoit să anunțe majorarea cu mai mult de 50% de la 1 mai a prețului gazelor naturale aplicat clienților casnici. În plus, aceasta este doar prima etapă a majorării prețului la gaze, guvernul ucrainean urmând a anunța un calendar fix de majorare care se va întinde până în 2018.

Măsura va afecta mai mult ca sigur fragila popularitate a guvernului interimar condus de Arseny Yatseniuk, însă este menită să satisfacă solicitările FMI, susține Reuters.

Calendar fix de majorare a prețurilor pe următorii 5 ani 

Miercuri, oficialii FMI se aflau pe ultima sută de metri în redactarea unui program de ajutorare a Ucrainei, care a traversat mai multe luni de instabilitate și conflicte politice.

Consumatorii casnici și non-casnici din Ucraina au beneficiat de mai multe decenii de gaze darnic subvenționate de guvernul de la Kiev.

"Ieri, Guvernul a decis majorarea tarifelor. Va exista un calendar de majorare care se va întinde până în 2018. În cazul populației, majorarea va fi de peste 50% începând cu 1 mai. În ceea ce privește companiile de utilități, majorarea va fi de 40%, începând cu 1 iulie 2014", a declarat Yuri Kolbushkin, director la Naftogaz.

Pierderile Naftogas estimate pentru 2014: 8 miliarde $

Naftogaz este cea mai mare companie de stat din Ucraina și ocupă un loc unic în peisajul economic ucrainean ca urmare a volumului mare de importuri de gaze și petrol pe care compania le efectuează din Rusia.

Însă veniturile Naftogas sunt afectate de sistemul învechit de subvenții, moștenit de Kiev de la fostul sistem sovietic, iar FMI a făcut presiuni de mai mulți ani asupra guvernului ucrainean în vederea reformării sistemului care face ca Naftogas să înregistreze an de an deficite din ce în ce mai ridicate. Compania vinde gaze naturale sub prețul pentru care în plătește celor de la Gazprom pentru importul acestora. 

Chiar și după majorarea cu 50% a prețului la gaze, Naftogaz va înregistra în acest an un deficit de 8 miliarde de dolari, susțin oficialii companiei.

Banii n-aduc fericirea, nici măcar în cazul OMV Petrom. Investiția de jumătate de miliard de euro a celei mai mari companii de petrol și gaze din regiune, centrala pe gaze de Brazi, care poate asigura 9% din consumul României, funcționează începând de joi doar la jumătatea capacității sale, din cauza unei defecțiuni la transformatorul electric al unei dintre cele două turbine. 

Potrivit Economica.net, repunerea în funcțiune se va face cel mai devreme peste două săptămâni. "Pentru că e în garanție, problema va trebui rezolvată de Toshiba, firma care a montat transformatorul. Va dura pe puțin două săptămâni”, a precizat Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Național, citat de Economica.

Pe lângă faptul că este cea mai mare investiție privată din România într-o centrală electrică, unitatea de la Brazi este și cea mai eficientă. Funcționează în cogenerare la un randament mediu de 70%, mult peste randamentele de 40% atinse în centralele de stat.

Până la momentul reparației, centrala funcționează doar cu celălalt grup de 400 de MW. Înainte de sincopa de joi, centrala funcționa la capacitate maximă, cu toți cei 800 de MW.

Ieri, ora 16.00, producția de energie pe bază de gaz reprezenta 15% din total – circa 1.000 de MW. Pe lângă cei 400 de MW de la Brazi, încă 400 producea temocentrala Iernut aparținând de Romgaz, precum și alte centrale mai mici. 

Din total producție energie, cel mai mult provenea din termocentralele pe cărbune – 35%, apoi nuclearul cu 20% și energia hidro cu 19,5%. Din energia „verde”, eolianul producea 500 de MW, solarul 140 iar biomasa 30 de MW

Ziarul Financiar susține că Dan Radu Rușanu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, este împotriva listării duale a Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat, și susține listarea producătorului de gaze doar pe bursa de la București. Declarațiile publice făcute de responsabilii de priva­tizări ai guvernului că listarea Romgaz ar trebui să se facă concomitent pe două burse, la București și la Londra sau Varșovia, pentru că piața românească este anemică și nu ar putea asigura succesul unei oferte de 600 de milioane de euro, cât vrea statul să strângă din vânzarea acțiunilor Rom­gaz, a stârnit revoltă în rândul comunității de pe piața de capital. ASF este instituția care își va da „ok“-ul pe prospectul de listare a Romgaz. „În discuțiile pe care le-am avut cu misiunea FMI în România am insistat ca listarea Romgaz să se facă exclusiv local. Am fost împotriva listării duale a Romgaz. Priva­tizarea companiilor de stat a fost agreată cu FMI și pentru a dezvolta piața de capital românească. Ar trebui să se țină cont de acest lucru“, a spus Rușanu, citat de ZF.

Aceeași publicație, Ziarul Financiar, prezintă povestea intrării în insolvență a uzinei Vulcan și perspectivele acesteia. În două luni de la preluarea administrării de către Euro Insol compania a livrat șase unități de pompare pentru Petrom și două către compania de stat Kuweit Oil și a ajuns la o încărcare a producției de 60 - 65%. Noua con­ducere speră ca în august să livreze încă 10 unități de pompare către Kuweit Oil și să ajungă la sfârșitul anului la un grad de încărcare de 90% și să elimine pierderile care afectează compania.

Vulcan a intrat în insolvență deși până acum două luni de zile era singura societate din Europa care producea unități de pompare pentru că România are tradiție în domeniul petrolier, iar al doilea război mondial s-a dus pe petrolul românesc, pe rafinăria Astra de la Ploiești. În zona Ploiești s-a dezvoltat astfel o întreagă industrie petrolieră care a ținut practic toată Europa în perioada interbelică și chiar postbelică foarte mulți ani. Vulcan are acreditarea din partea Institutului American al Petrolului care este greu de obținut, spun reprezentanții companiei.

Anul acesta, în urma unei investiții de 300 milioane de dolari, s-a mai deschis însă o unitate de producție similară la Ploiești de către americanii de la Lufkin după ce zeci de ani, din 1959, Vulcan a deținut monopolul pe aceste echipamente.

„Din păcate, industria românească nu a înțeles care sunt dinamicile acestei piețe globalizate și a trăit cu speranța că va putea supraviețui în acea mentalitate de a sta cu mâna întinsă la pomana statului, la ștergere de datorii, reeșalonări, cu scheme de personal supradimensionate, cu utilaje îmbătrânite. Concurentul nostru, pe de altă parte, Lufkin se bucură de o tehnologie de ultimă generație la Ploiești. Tehnologia învechită se traduce în costuri. Costurile Vulcan sunt cu 300% mai mari decât ale Lufkin“, spune Remus Borza, administratorul judiciar al companiei, citat de ZF.

Rectificarea bugetară și noile modificări aduse Codului Fiscal ocupă prima pagină a presei economice, care n-a mai avut timp să ser ocupe și de alte subiecte. Noroc cu Economica.net, care a publicat un articol în care prezintă investițiile realizate de industria de servicii petroliere în România.

Când se vorbește de investițiile în domeniul energetic sunt prezentate de obicei cele ale marilor roducători sau ale marilor distribuitpri de astfel de servicii. OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din țară și, practic, cel mai mare beneficiar al lucrărilor de explorare și producție, a investit, în cei șapte ani de la privatizare, 5,5 miliarde de euro pentru activități de explorare și producție. Suma reprezintă 65% din totalul investițiilor Petrom și este rezultatul politicii companiei de a se axa pe acest segment.

Ca urmare a creșterii activității în domeniu, însă, investițiile din România ale marilor jucători din industria de servicii petroliere s-au ridicat la peste 500 de milioane de euro în ultimii 10 ani. Printre aceștia se numără compania americană Lufkin Industries, care a investit 140 de milioane în unitatea sa de producție de lângă Ploiești, texanii de la Cameron, cu investiții de 80 de milioane de dolari în construcția unei fabrici la Ploiești. Producătorul siderurgic italian Tenaris, care a cumpărat chiar de la Cameron fabrica Steron Câmpina și mai deține o fabrică de țevi în Zalău, o oțelarie în Călărași și un centru de servicii la Ploiești, a anunțat investiții de 150 de milioane de dolari în anii 2011-2013. Wheaterford a cumpărat încă din 2008 firma românească Atlas GIP, specializată în servicii petroliere și de foraj. Anterior, americanii cumpăraseră chiar de la Petrom o altă firmă din zonă, BOSS (Baza de Operațiuni Speciale la Sonde ) Câmpina. Grupul Schlumberger, cel mai mare furnizor global de servicii pentru industria de petrol și gaze, a ales tot Ploieștiul pentru dezvoltarea unei baze de clasă mondială, cu o suprafață de 55.000 metri pătrați deservită de 370 de angajați, care a devenit un centru operațional pentru toate piețele est-europene. În primăvara anului trecut, furnizorul american de produse și servicii petroliere Halliburton a închiriat o suprafață de 7.700 de metri pătrați în parcul industrial Ploiești West Park, unde a anunțat construirea unei baze, ca primă fază a unui plan de investiții mai amplu al companiei în complexul industrial.

De altfel, potrivit Mediafax, care-l citează pe secretarul Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, Mihai-Aurel Donțu, delegația FMI a "atras atenția" parlamentarilor români membri ai Comisiilor de Buget-Finanțe din cele două Camere cu privire la investițiile în energie, arătând că acestea sunt necesare și trebuie continuate.

Adevărul anunță că cel mai mare producător termo de electricitate din țară, Complexul Energetic Oltenia a înregistrat în primul semestru al anului în curs o cifră de afaceri de 1,22 miliarde de lei și un profit brut de 110 milioane de lei. Producția de energie electrică a companiei a fost în acest interval de 5 TWh, respectiv de 433.000 gigacalorii de agent termic.

Ziarul Financiar anticipează vremuri mai bune pentru ingineri. Angajații din zona de inginerie, care sunt specializați pe un anumit domeniu, precum și cei din departamentele financiare ale companiilor, vor fi și în viitor printre cei mai bine plătiți din economie, a spus Miriana Matei, directorul de resurse umane al furnizorului de echipamente și servicii pentru industria energetică Schneider Electric.

Pentru a susține parcă pledoaria directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, pentru liberalizarea pieței energiei, presa anunță azi că, cel puțin în domeniul gazelor, un prim pas a fost deja făcut. Unul mic și virtual, ce-i drept: realizarea primelor exporturi de gaze, legalizate de la 1 iulie 2013.

"Ați făcut foarte mult în ceea ce privește sectorul energetic şi al gazelor naturale şi liberalizarea energiei şi, oricât de dureros pare pe termen scurt, îşi va arăta roadele pe termen lung", a declarat ieri directorul FMI, încurajând guvernul să continue politicile de liberalizare convenite cu FMI și evitate, mai mult sau mai puțin elegant, din motive electorale în ultimii ani.

Astăzi, HotNews anunță că deja au fost realizate primele exporturi de gaze din România. Conform legislației în vigoare, de la 1 iulie 2013, producătorii pot efectua exporturi de gaze prin tranzacții de tip backhaul, o procedura de export al gazelor prin schimburi virtuale, susține Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Primele tranzacții ar fi fost încheiate deja între producătorul de gaze Amromco care deține o cota de piață de peste 2% în România și grupul ungar Mol. Niculae Havrileț nu a confirmat informația legată de aceastaă tranzacție, afirmând că nu au început încă monitorizările, însă a declarat că, începând de luna viitoare vor fi efectuate rapoarte cu toate exporturile realizate. Președintele ANRE mai spune că România nu poate exporta mai mult de 300 de milioane de metri cubi pe an, în condiția în care producția anuala este de circa 11 miliarde metri cubi. Exporturile sunt limitate de faptul ca nu există capacitate tehnică nici măcar pentru realizarea schimburilor virtuale. 

Havrileț a precizat ca prețurile de export înregistrate până în prezent sunt mai mici cu circa 40 dolari/mia de metri cubi față de cele de import. Deocamdată, doar micii producători vor putea să încheie contracte de export. În cazul Romgaz și Petrom există acorduri de înțelegere cu Executivul potrivit cărora aceste companii nu vor exporta gaze pînă în 2015.

Economica.net susține că Ialomița Power, având ca acționari pe Energias de Portugal (EDP)şi Renovatio Trading, a obținut de la Agenția de Reglementare licența de înființare a parcului eolian Făcăeni cu o putere instalată totală  de 264 de MW. Având în vedere că instalarea a 1 MW eolian costă circa 1,2 milioane de euro, putem aprecia investiția Ialomița Power la peste 300 de milioane de euro. Odată montate toate turbinele, parcul eolian Făcăeni va urca direct pe locul doi în topul celor mai mari din România după cel al CEZ de la Fântânele. De asemenea, va fi şi unul dintre cele mai mari parcuri eoliene pe uscat din Europa.

În România, la începutul acestei luni, funcționau sau erau în probe, potrivit Ziarului Financiar, peste 40 de mari proiecte eoliene, care au atras investiții de aproape 3,3 miliarde de euro, cumulând peste 2.000 de MW, echivalentul în putere a trei reactoare nucleare de la Cernavodă.

Bursa afirmă că oficialii KazMunaiGas, proprietarii grupului Rompetrol, ar urma să viziteze, în curând, Oltchim, fiind pregătiți să demareze procesul de "due-dilligence" pentru a analiza oportunitatea preluării combinatului vâlcean. Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai Oltchim, a declarat, recent, că KazMunaiGazs se numără printre investitorii serioşi care sunt interesați de preluarea combinatului. Termenul de pre-selecție a investitorilor expiră pe 31 iulie.

Aceeași publicație prezintă strategia Ligatne în România: aceea de a urca pe locul 3 în topul distribuitorilor de gaze, a declarat Alexandru Bucşă, directorul general al Gaz Sud SA şi GDR SA, pentru Bursa. Un pas important a fost realizat prin preluarea Petrom Distribuție Gaze, dar mai urmează şi alte achiziții.

Conflictul mocnit dintre guvernul Romaniei si reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) pare din ce in ce mai evident, in pofida anuntului privind posibilitatea “prelungirii” actualului acord cu trei luni si a “laudelor” in ceea ce priveste atingerea deficitului structural, venite din partea sefului delegatiei FMI in Romania, Erik de Vrijer. De altfel, acceptarea de catre acesta a posibilitatii prelungirii actualului acord este o veste cum nu se poate mai proasta pentru executiv: exclude semnarea (cel putin semnarea rapida) a unui nou acord cu Fondul.

Daca pana in prezent temele sensibile ale negocierilor erau reprezentate de tinta de deficit (cash sau structural), sectorul bancar sau arieratele sectorului guvernamental sau ale administratiei locale, in prezent restructurarea si liberalizarea a doua sectoare vitale pentru viitorul economic al Romaniei, cel energetic si cel al transporturilor, au fost principalele puncte de divergenta dintre cele doua parti.

FMI: Energia si transporturile - motorul economic al Romaniei

Introducerea de patru noi taxe aplicate sectorului energetic in plina vizita FMI nu a contribuit la aplanarea conflictului dintre cele doua parti. La nivel discursiv, pozitiile nu par atat de nereconciliabile, cu atat mai mult cu cat in scrisoarea de intentie convenita cu Fondul, Guvernul recunoaste ca “exploatarea considerabilelor noastre resurse de energie necesita o mare mare participare a sectorului privat, care poate asigura un mai mare nivel al investitiilor in domeniu”. Idee dusa mai departe de reprezentantul FMI in Romania care vede doua surse viitoare de crestere economica pentru tara noastra. “Ne uitam la sectoarele de unde poate veni cresterea: energia si transporturile, pentru ca Romania are o locatie geografica intre Marea Neagra si restul Europei, iar o infrastructura buna de transport poate atrage investitii in productie”, a remarcat de Vrijer. Toate bune si frumoase, nuamai ca de aici incep problemele. “In ambele sectoare exista foarte multe intreprinderi de stat, si am discutat cu Guvernul cum sa imbunatatim performantele lor. Si exista doua directii, fie ne asiguram ca exista manageri capabili, profesionisti, care sa le conduca mai eficient astfel incit sa obtina profituri si sa poata contribui la buget, fie, mai dificil, sa le privatizezi si sa incerci sa atragi capital si know-how”, a continuat reprezentantul FMI. Iar tonul sau nu a ascuns evidenta sa preferinta pentru cea de-a doua metoda.

Nu ne vindem tara!

In ceea ce priveste prima solutie, Romania a aplicat-o deja cu rezultate mai mult decat discutabile: a platit sume considerabile unor consultanti pentru a numi in functii de conducere tot clienti politici.

“Inteleg ca exista reticenta in privinta privatizarii si exista preconceptii in aceasta privinta”, a declarat de Vrijer. Oficialul FMI da dovada de naivitate, nevrand sa inteleaga faptul ca niciun guvern al Romaniei, nici guvernul Boc, la timpul sau, nici guvernul Ponta nu va dori privatizarea companiilor de stat, care in ultimii ani au fost transformate in vehiculul favorit al politicienilor de sifonare a banului public. In plus, dupa ce in campanie ai avut discursuri populiste de tipul “Nu ne vindem tara!”, nu poti veni sa anunti privatizarea “campionilor energetici” fara a pierde capital electoral.

Prin noi insine!

Insa divergentele dintre FMI si guvern nu se opresc aici, ci vizeaza chiar notiunea de liberalizare a pietei. Partea romana se ghideaza dupa principiul caragialesc: “Sa se liberalizeze, primesc. Dar sa nu se schimbe nimica! Ori sa nu se liberalizeze, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo”. Guvernul Ponta ar dori liberalizarea in varianta romaneasca, pe termen foarte lung si cu posibilitatea adoptarii de masuri arbitrare. In plus, partea leului de pe urma liberalizarii ar trebui luata nu de companiile private care ar trebui sa investeasca in explorare, exploatare si tehnologizare, ci de statul roman prin taxe si impozite noi sau redevente majorate. Avem de-a face cu doua filosofii diferite: FMI crede ca profiturile apartin de drept companiilor private, in timp ce guvernul Ponta crede ca ele apartin statului, care, in functie de interesele politice, le poate arunca si companiilor private un os de ros pe vreme rea.

“Exista o controversa privind companiile distribuitoare de energie electrica si gaze. Este normal pentru companii sa obtina profituri. Daca reglementatorul pietei de energie nu permite majorari de preturi, atunci companiile fac profit, dar nu suficient pentru a face investitii majore. Prin independenta ANRE, speram ca situatia pe ansamblu se va imbunatati. Profiturile normale sunt de peste 10%. Deci daca o companie din acest sector are profit peste 19%, asa e corect.”, a explicat de Vrijer controversele avute cu actualul guvern social-liberal.

Tonul reprezentantului FMI ar trebui sa ingrijoreze guvernul Ponta, care ar putea fi lasat fara sustinere morala in momentul in care va iesi sa caute finantare pe pietele externe. Pentru ca de pe piata interna se va finanta cu greu, cu atat mai mult cu cat BNR va avea alte preocupari: lupta impotriva presiunilor inflationiste create pe de o parte, pe partea de oferta, de liberalizarea preturilor si de majorarea impozitarii in energie, iar pe de alta, pe partea de cerere, de cresterea salariilor si a pensiilor.

Romania a ratat tinta in ceea ce priveste reducerea arieratelor din economie, iar principal “vina” apartine autoritatilor locale si companiilor de stat, in special cele din transporturi, precizeaza scrisoarea de intentie convenita de guvern cu Fondul Monetar International (FMI).

In ceea ce priveste sectorul transporturi, Guvernul sustine ca a luat masuri pentru achitarea arieratelor catre furnizorii de electricitate si a platit penalitatile asociate acestora cu ajutorul unui imprumut garantat de stat contractat de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Principala conditionalitate impusa de BERD a fost numirea unui management si a unui consiliu de administrare profesionist la CFR Infrastructura. Din pacate, recunoaste executivul in scrisoarea de intentie, arieratele au revenit la fel de rapid, ceea ce reflecta amploarea problemelor structurale din domeniul feroviar. Executivul recunoaste ca dincolo de faptul ca existenta arieratelor dauneaza grav economiei, reprezinta si un obstacol viitor in calea companiilor feroviare de a-si asigura necesarul de electricitate odata ce piata va fi dereglementata.

Pentru a stopa acumularea de arierate si a pregati sectorul feroviar pentru momentul in care va fi realizata dereglementarea totala a preturilor la electricitate, actualul guvern a informat FMI cu privire la masurile adoptate:

• vanzarea pachetului majoritar detinut de stat la CFR Marfa catre un investitor strategic
• numirea unui management si a unui CA profesionist la CFR Calatori
• schimbarea formulei de calcul aplicata subventiilor acordate pentru transportul in comun precum si eliminarea subventiei de la calatoria cu trenurile inter-city si internationale, pentru a permite majorarea preiurilor de catre CFR Calatori si a putea facilita mai apoi plata catre CFR infrastructura pentru utilizarea caii ferate
• inchidere rutelor de pasageri neprofitabile

Guvernul considera ca aceste masuri sunt doar inceputul si isi declara ca noul management din domeniu are intreaga sa sustinere in tentativa sa de a reduce costurile si majora veniturile. in plus, FMI este informat ca, imediat ce cresterea de arierate va fi stopata, executivul va lua in calcul adoptarea de noi masuri financiare pentru eliminarea stocurilor de arierate de la a ceste companii.

Politicienii romani n-au fost niciodata prea prieteni cu piata libera. Scorul zdrobitor cu care s-a votat in Camera Deputatilor proiectul initiat de social-democratul Iulian Iancu - 256 voturi pentru, unul impotriva si trei abtineri - de interzicere a exportului de gaze demonstreaza acest lucru. Adoptarea actului normativ, pentru care Camera Deputatilor era Camera decizionala, pune Guvernul intr-o situatie delicata atat fata de Comisia Europeana, cat si fata de FMI. Singura solutie ramane nepromulgarea de catre presedintele Traian Basescu a actului normativ si retrimiterea sa spre reexaminare in Parlament.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii gazelor prevede "asigurarea securitatii si sigurantei in aprovizionarea cu gaze naturale prin valorificarea gazelor naturale din productia interna numai pe piata interna de gaze naturale, pana la diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale din import".

Dincolo de populismul electoral din spatele deciziei parlamentarilor, surprinde paradoxul existent in textul actului normativ. Obligarea unor companii sa vanda gaz numai pe piata interna, la un pret reglementat de trei ori mai redus decat cel de pe pietele internationale, va conduce la descurajarea oricarei investitii in acest domeniu. Investitie de care parlamentarii romani conditioneaza ridicarea interdictiei de export!

Cele mai mari dificultati le va avea insa Guvernul, care a semnat un memorandum pe aceasta tema cu Uniunea Europeana in iunie 2011. Potrivit primului memorandum suplimentar la acesta, din decembrie 2011, luna in care deputatii au votat proiectul Iancu, la capitolul masuri era enuntata “eliminarea barierelor legislative si de reglementare impuse exportului de gaze, pana in luna decembrie 2011, prezentarea unui plan pentru fluxurile bi-directionale de gaze la granita cu Ungaria, pana la data de 15 decembrie 2011, si adoptarea de catre Guvern a tuturor actiunilor ce se impun pentru a se asigura crearea unui flux bi-directional de gaze la granita.cu Ungaria pana la finele anului 2012”. In schimb, pe 15 decembrie, in loc sa se prezinte planul pentru facilitarea exporturilor in Ungaria, Parlamentul a interzis orice export, chiar daca in acest moment el este practic imposibil.

Comisia a cerut, Guvernul n-a putut

De altfel, potrivit unei infograme din 14 noiembrie 2011, reprezentantii Comisiei Europene erau informati de intentiile parlamentarilor romani. Raportorul roman informa Guvernul de la Bucuresti ca “prezinta un interes deosebit pentru CE dosarul referitor la interzicerea exportului de gaze naturale.

Din informatiile pe care le detine DG Energie, comisia de specialitate a Camerei Deputatilor a emis aviz favorabil cu privire la propunerea legislativa in discutie si aceasta urmeaza sa fie foarte curand supusa aprobarii plenului.

CE a subliniat ca interzicerea, printr-un act normativ, a exportului de gaze naturale ar constitui o incalcare flagranta nu doar a legislatiei secundare, ci chiar a legislatiei primare a UE”. Pentru aceste motive, DG Energie a facut apel la initierea, fara intarziere, de catre Guvern a tuturor demersurilor posibile pe langa Parlamentul Romaniei pentru a evita adoptarea acestei legi.

Scorul zdrobitor cu care a fost votata insa legea arata ca Executivul a uitat sa initieze demersurile pe langa Parlament in vederea neadoptarii legii.

Caracterul electoral al anului viitor probabil ca si-a spus cuvantul, asa cum si-l va spune si cu privire la eliminarea preturilor reglementate, in legatura cu care raportorul roman preciza ca “este obligatorie si trebuie prevazuta intr-un act normativ care trebuie sa contina o data clara pentru eliminare”.