Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Tue10152019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Home Revista Presei Energetice Timiș dă lovitura în Liberia, iar guvernul ar trebui să gândească pe termen lung în cazurile Petrom și Rompetrol

Timiș dă lovitura în Liberia, iar guvernul ar trebui să gândească pe termen lung în cazurile Petrom și Rompetrol

newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Dacă în România activitatea de explorare și extracție de petrol și gaze naturale se află sub un adevărat asediu fiscal, prin introducerea de noi impozite și majorări de redevențe, Africa se pare că este paradisul investitorilor români din domeniu. African Petroleum Coroporation (APC), o companie controlată de omul de afaceri de origine română Frank Timiş, a anunțat descoperirea unui zăcământ de ţiţei în puţul Bee Eater din largul coastelor Liberiei, în zona de vest a Africii, la mică adâncime.

Potrivit directorului APC, Karl Thomson, citat de Economica.net, descoperirea certifică potenţialul enorm a perimetrului Narina 1, mai ales că zăcământul a fost descoperit la o adâncime relativ mică – 4.000 de metri, ceea ce face facilă exploatarea petrolului. Resursele potenţiale de ţiţei din Bee Eater sunt, acum, estimate în jurul a 2,4 miliarde barili. Pe parcusul acestui an, African Petroleum va începe forajul şi în apele Gambiei, Coastei de Fildeş şi Senegalului unde, deasemenea, are concesionate perimetre petroliere. „Suntem în discuţii şi cu alte mari companii petroliere din lume în vederea încheierii unui parteneriat privind explorarea perimetrelor petroliere în Coasta de Fileş, Liberia, Gambia şi Senegal. Estimăm că vom încheia cel puţin un parteneriat în primul trimestru al acestui an ceea ce ne va oferi lichidităţile necesare pentru continuarea programului de foraj în 2013 şi 2014” , a precizat directorul companiei. 

Economica.net tratează și subiectul majorării redevențelor prevăzută pentru anul viitor. Analiştii citați de portal atrag atenţia că Petrom nu ar fi dispusă să accepte o taxare de peste 10%, adică ar putea fi de acord cu o creştere a redevenţelor de cel mult 40%. Un nivel mai ridicat ar conduce la o scădere inacceptabilă a profitabilităţii.

„Guvernul şi Petrom nu au, în prezent, nişte negocieri propriu zise, ci mai curând îşi tatonează poziţiile  indirect, inclusiv prin declaraţii publice. Negocierile privind redevenţele se vor balansa cu cele privind proporţia de profit rămasă la dispoziţia Petrom, după impozitarea ca urmare a alinierii preţurilor la gaze la cele europene“, a explicat, Adriana Marin, analist la singura firmă de brokeraj listată la Bursă, SSIF Broker Cluj Napoca.

O creştere a redevenţelor plătite statului de Petrom, de la nivelul din ultima vreme de 6 – 8 % până la aproape 10% din veniturile de explorare şi producţie, „poate că nu ar fi insuportabilă, dar ar afecta capacitatea de distribuţie de dividende către acţionari şi pe cea de investiţie“, a mai adăugat Adriana Marin.

Acţionarul majoritar al Petrom este OMV, dar şi Fondul Proprietatea, care are peste 20% din acţiunile SNP, este mare vânător de dividende.

10% din veniturile de explorare şi producţie este redevenţa maximă pe care Petrom ar putea ajunge să o plătească şi „conform calculelor preliminare“ făcute de Mihai Căruntu, şeful echipei de analişti de piaţă de capital de la BCR.

„Guvernul nu va reuşi să negocieze o creştere mai mare de 30 – 50% faţă de redevenţele plătite în prezent, de circa 6,5% din veniturile de explorare – producţie“, a declarat Mihai Căruntu, care a precizat că echipa să aprofundează calculele în această perioadă.

Chiar şi după calculele sale preliminare, analistul de la BCR este sigur că „o creştere mai mare ar însemna pentru Petrom o scădere inacceptabilă a profitabilităţii şi deci nu se va produce“.

Economica.net prezintă și concluziile analizei făcute la Cernavodă pe tema cauzele deselor opriri de anul trecut ale reactoarelor singurei centrale nucleare pe care o are România a relevat doar că nu există nicio problemă. Cu alte cuvinte, este normal ca reactoarele să se mai oprească, ba chiar o fac mai rar decât la alte centrale nucleare din Europa.

Potrivit Ziarului Financiar, azerii de la SOCAR speră ca anul acesta să înfigă steagul şi în piaţa benzinăriilor din Bucureşti după ce compania s-a concentrat până acum pe zona de nord-est a României unde deja a vândut în 2012 carburanţi de circa 55 de milioane de euro.

Compania azeră SOCAR Petroleum, care a ajuns pe piaţa locală la 14 benzinării, spune că în curând urmează să mai deschidă încă trei puncte de alimentare, în timp ce bugetul de investiţii pentru întregul an a fost stabilit la 50 de milioane de euro.

Același ZF anunță majorarea capitalului Hidroelectrica cu 12,49% prin emiterea de noi acţiuni, Fondul Proprietatea având dreptul să subscrie 2,49% din titluri, în baza dreptului de preferinţă, iar 10% din acţiuni vor fi vândute prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Economiei. Fondul Proprietatea va putea cumpăra acţiunile la un preţ similar celui din oferta publică. Compania a intrat în insolvenţă din iunie 2012 pentru a scăpa de contractele cu "băieţii deştepţi". Listarea va avea loc după ieşirea din insolvenţă. Ministerul Economiei deţine în prezent 80% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea are 20%. La finalul anului trecut, KPMG a reevaluat participaţia deţinută de FP la Hidroelectrica la 2 mld. lei, conform raportului preliminar al fondului. Conform acestei evaluări, pachetul de 10% pe care statul vrea să-l vândă pe bursă ar valora circa 1 mld. lei (227 mil. euro).

Jurnalul National prezintă situația la zi a negocierilor guvern-Rompetrol. Oricum ar fi, susține publicația, autorităţile nu pot renunţa la bani deoarece Curtea de Conturi ar putea reclama că statul nu şi-a protejat interesele şi ar putea urma plângeri penale. “Raportat la situaţia prezentă, statul român nu pierde nimic. În iunie 2011, instanţele judecătoreşti au respins acţiunea Ministerului Finanţelor, temeiul hotărârii judecătoreşti, creanţa fiscală a fost stinsă şi în locul ei statul a primit prin conversie acţiuni la o societate cu un grad uriaş de îndatorare către acţionarul majoritar şi care produce numai pierderi”, declara recent Remus Vulpescu, reprezentantul statului român în consiliul de administraţie al Rompetrol, citat de ziarul Bursa. Cum Rompetrol aduce anual la buget taxe şi impozite de un miliard de dolari, interesul statului este ca rafinăria să funcţioneze şi nu se poate altfel decât cu KazMunaiGaz, care aduce şi ţiţeiul. În acest moment kazahii deţin 45,85% din capitalul Rompetrol Rafinare, Ministerul Economiei are 44,69% iar acţionarii de bursă au 9,44%.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud