Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sat11182017

Last updateMon, 06 Nov 2017 10am

Romana English
Back Home Electricitate Stiri Electricitate Energie Electrica Obama vrea reducerea drastică a emisiilor de CO2 ale centralelor electrice americane, cu riscul scumpirii energiei

Obama vrea reducerea drastică a emisiilor de CO2 ale centralelor electrice americane, cu riscul scumpirii energiei

Obama carbune

 

Președintele american Barack Obama a propus un plan de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale centralelor electrice din SUA, în medie cu 30% față de nivelurile din 2005, o componentă de bază a planului său de combatere a schimbărilor climatice, dar care, pe lângă riscurile politice pe care le comportă, amenință să scumpească curentul electric peste Ocean.

Propunerea, făcută publică de Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor Unite, reprezintă cel mai îndrăzneț pas al SUA în această direcție, administrația afirmând că acest demers va stimula economia și va duce la scăderea problemelor de sănătate ale americanilor. În replică, opoziția republicană a cerut imediat blocarea noii reglementări, avertizând că adoptarea acesteia ar însemna pierderea de locuri de muncă și creșterea prețurilor la electricitate, relatează Bloomberg.

„Nu este vorba doar de urșii polari pe cale de dispariție și de topirea calotei glaciare”, a spus directorul Agenției, Gina McCarthy, în cadrul unei ceremonii la Washington. „Este vorba despre sănătatea noastră și de casele noastre. Este vorba despre protejarea economiilor locale și a locurilor de muncă”, a adăugat el.

Agenția pentru Protecția Mediului stabilește standarde pentru fiecare stat pe baza emisiilor de dioxid de carbon ale centralelor lor electrice pe bază de cărbune și gaze și va depinde acum de oficialii statelor să spună cum vor ei să atingă aceste ținte. Din cauză că emisiile centralelor electrice au scăzut cu aproximativ 15% din 2005 până anul trecut, reducerea medie echivalează cu o tăiere de mai puțin de 20% față de nivelurile actuale. Agenția pentru Protecția Mediului a spus că acest lucru va aduce beneficii de 90 de miliarde de dolari în domeniul protecției mediului și sănătății publice și va costa companiile de utilități până la 8,8 miliarde de dolari.

Administrația susține că planul va avea beneficii consistente pentru sănătate, pentru că ar duce la producerea de mai puțină funingine și smog, pe măsură ce vechile centrale pe cărbune s-ar închide, și va duce, în plus, la scăderea facturilor la electricitate ale consumatorilor, din moment ce s-ar consuma mai puțin curent. McCarthy a afirmat că acest lucru va stimula creșterea econimică și investițiile în promovarea inovațiilor din domeniul energiei regenerabile.

"Ofensivă" versus "nebunie"

În timpul unei teleconferințe cu membrii democrați ai legislativului, Obama a combătut criticile conform cărora reglementarea va afecta economia prin creșterea prețurilor la electricitate și le-a spus democraților care ascultau „să treacă la ofensivă” pentru a promova impacturl noilor reglementări asupra sănătății publice asupra sănătății ale acestei măsuri, au spus două persoane referitor la convorbire, inclusiv membrul Camerei Reprezentanților din Virginia, democratul Gerry Conolly.

Producătorii de cărbune, grupurile de lobby din industrie și republicanii din Congres au criticat planul.

„Planul președintelui este o nebunie, nu există un alt mod mai succint pentru a-l descrie”, a spus, într-o declarație, președintele Camerei Reprezentanților, John Boehner. „Cetățenii americani încă întreabă „Unde sunt locurile de muncă?”, iar acum el propune reglementări care nu vor face decât să trimită joburile în afara țării în anii care vin”, a afirmat el.

Consumer Energy Alliance, un grup de lobby al industriei cu sediul în Houston, printre ai cărui membri se numără Exxon Mobil Corp și alte companii din industria prelucrării cărbunelui, a avertizat că propunerea va afecta companiile.

„Din nefericire, atât nivelul reducerilor, cât și termenele de implementare vor afecta semnificativ siguranța alimentării cu energie și vor avea ca efect prețuri mai mari la electricitate în toată rețeaua”, a spus Michael Whatley, vicepreședinte executiv al grupului.

Reglementarea propusă va permite statelor să obțină reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin mai multe metode posibile, la alegere: fie prin promovarea energiei regenerabile, fie prin încurajarea sporirii consumului de gaze naturale, fie prin adoptarea tehnologii pentru sporirea eficienței energetice, fie prin crearea de piețe de tranzacționare a drepturilor de emitere de CO2, după model european.

Emisiille de CO2 au scăzut deja cu 15%, fără nici o reglementare

Reducerea de 30% reprezintă o medie. Statele, luate individual, pot fi îndrumate să reducă emisiile de dioxid de carbon la niveluri care sunt mai mari sau mai mici decât această cifră.

Emisiile de la centralele electrice au scăzut deja cu 15%, din 2005 până în 2012, fiind astfel la jumătatea țintei, potrivit lui Vicki Arroyo, director executiv al George Climate Center. Grupul a elaborat o listă a reducerilor pentru fiecare stat, care a arătat că multe, inclusiv New York, Washington și Georgia, au reușit să își reducă emisiile cu peste 30%.

Hugh Wynne, un analist al companiilor de utilități la Sanford C. Bernstein & Co., cu sediul în New York, a spus că tăierile propunse sunt „eminamente posibil de realizat”. În schimb, Friends of the Earth, un grup de activiști de mediu, a spus că, deși este un „pas semnnificativ”, măsura propusă de Obama nu face nici pe departe suficient pentru a preîntâmpina riscurile încălzirii globale.

„Știința privind schimbările climatice a devenit mai clară și mai îndrăzneață, cerând acțiuni mai agresive din partea președintelui”, a spus Erich Pica, președintele grupului.

Unii susținători consideră că planul lui Obama este un prim pas spre un acord internațional privind reducerea emisiile de dioxid de carbon. Obama a promis acum cinci ani, ca parte a unor discuții internaționale pe tema schimbărilor climatice, că SUA vor tăia emisiile de gaze cu efect de seră cu 17% față de nivelurile din 2005, până în 2020.

„Decizia președintelui Obama de a lansa planuri pentru a reglemanta mai strâns emisiile de la centralele electrice va transmite un semnal bun către statele din întreaga lume că unul dintre cei mai mari emitenți ia în serios viitorul planetei și al locuitorilor ei”, a spus Christiana Figueres, cel mai înalt oficial pentru schimbări climatice al ONU.

Contează cine dă factura americanilor

Legislația prin care se cereau reduceri ale emisiilor la nivelul întregii economii printr-un sistem de tranzacționare a drepturilor de emitere de CO2 asemănător celui european a fost respinsă de Senat în 2010, ca urmare a opoziției în creștere din partea republicanilor și a unor democrați din statele industriale care s-au temut că acest lucru va crește costurile electricității. Propunerea de acum este mai puțin radicală, deși este totuși istorică. Centralele electrice sunt sursa a aproximativ 40% din totalul de emisii de carbon ale SUA.

Cele 560 de termocentrale pe cărbune din SUA sunt responsabile pentru 75% din totalul emisiilor de CO2 ale centralelor electrice americane. Cărbunele, combustibilul fosil cu cel mai mare nivel de emisii de dioxid de carbon, asigura 39% din electricitatea Statelor Unite în 2013, conform datelor Departamentului pentru Energie.

Agenția pentru Protecția Mediului estima că acesta va asigura 30% din curentul electric al SUA atunci când reglementările privind reducerile vor fi integral în vigoare, în 2030. Unii oficiali din state care se bazează pe cărbune pentru a genera un procent semnificativ din electricitatea lor și-au exprimat îngrijorarea că noua reglementare, în ciuda flexibilității, va duce la creșterea costurilor pentru consumatori.

„Am o adevărată problemă cu faptul că ei pretind că acest lucru nu va avea un efect asupra tarifelor la electricitate”, a spus Chuck Eaton, președintele republican al Comisiei pentru Serviciul Public (Public Service Commission) din Georgia. „Ei fac regulile și eu sunt cel care trebuie să le dau factura la curent georgienilor”, a reclamat el.

Agenția pentru Protecția Mediului susține că centralele pe cărbune ar urma să fie operate mai eficient și că se va trece pe scară largă la generarea de electricitate pe bază de gaze naturale de la cărbune, pentru a se obține unele reduceri modeste ale emisiilor de CO2 în următorii patru sau cinci ani, au spus persoane informate pe această temă. Fiecare stat va avea o țintă bazată pe nivelul său de emisii, iar în următorul deceniu întreaga rețea electrică va trebui să fie mai eficientă și să folosească generarea din resurse regenerabile pentru a atinge țintele impuse de noile reglementări.

Ar putea ajunge în justiție

„Președintele Obama are dreptate să acționeze decisiv pentru a combate acest pericol clar și prezent”, a spus Frances Beinecke, președinte al Natural Resources Defence Council. „Standardele propuse vor limita – pentru prima dată în istoria SUA – poluarea fără restricții a atmosferei noastre cu dioxid de carbon”, a afirmat oficialul.

Unii observatori din industrie au spus că această abordare preferată de către administrație va lăsa regula deschisă unor atacuri legale prin prisma actului normativ Clean Air Act, pentru că se bazează pe interpretarea legii care cuantifică reducerile de emisii care au loc în afara centralelor electrice, prin elemente precum măsuri de creștere a eficienței energetic, o mai mare utilizare a energiei regenerabile și chiar adoptarea programelor de comercializare a emisiilor de dioxid de carbon. Reglementările anterioare au avut în vedere să reducă poluanții măsurați la nivelul coșului de fum.

Republicanii au semnalat că intenționează să aducă această reglementare în fața Camerei și să lanseze campanii pe această temă în statele unde industria cărbunelui este un angajator major.

„Prin impunerea acestor noi reglementări draconice asupra industriei cărbunelui din țară, președintele Obama discriminează între state, ajutându-șii susținătorii politici în state precum California și New York, în timp ce provoacă dureri profunde altor state, precum Kentucky”, a spus liderul minorității din Senat, Mitch McConnell, un republican din Kentucky. El a afirmat că impactul reglementărilor va fi „zdrobitor pentru milioane de oameni”.

Majoritatea democraților susțin propunerea administrației, inclusiv lideri democrați și democrați de vârf din comisiile de mediu ale Congresului.

„Slavă Domnului că președintele refuză să fie intimidat de cei care au capul în nisip și ale căror piedici ne duc pe marginea prăpastiei schimbărilor climatice”, a spus senatorul Barbara Boxer, președinte al Comisiei pentru Mediu și Lucrări Publice. „Propunerea președintelui respectă prerogativele statelor și permite o flexibilitate majoră, în același timp asigurând că marii poluatori își reduc contribuția lor periculoasp la schimbările climatice”, a transmis oficialul.

Pe de altă parte, democratul Nick Rahall, membru al Camerei Reprezentanților din West Virginia, a spus că va propune un act normativ pentru a bloca reglementările lui Obama atât pentru centralele existente, cât și pentru cele noi.

Vrea să fie întâiul ecologist al lumii

La sfârșitul primul an al mandatului său, președitele Obama a zburat la Copenhaga și a făcut o promisiune mare: că Statele Unite își vor tăia substanțial emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020 – o promisiune curajoasă și riscantă. Eforturile sale s-au împotmolit în câteva luni, iar legământul lui Obama față de restul lumii a părut curând drept o speranță deșartă, scrie The New York Times.

Acum, Obama încearcă să ocolească Congresul și să facă unul dintre cei mai mari pași pe care vreun președinte american l-a făcut vreodată în privința schimbărilor climatice, propunând noi reglementări pentru a tăia emisiile centralelor electrice. Totuși, el singur, planul președintelui, nu prea va reuși să influențeze emisiile globale, despre care oamenii de știință spun că amenință bunăstarea generațiilor viitoare.

„Este suficient să oprească schimbările climatice? Nu”, a spus Ted Nordhaus, președintele think tank-ului de mediu Breakthrough Institute, din Oakland, California. „Niciun lider politic din lume nu are o agendă serioasă în acest sens”, a afirmat el.

Chiar după ce Obama nu a reușit să-și treacă prin Congres, în 2010, propunerea majoră privind schimbările climatice, soarta a intervenit pentru a-l ajuta să-și atingă scopul. Datorită, în parte, boom-ului gazelor naturale extrase din șisturi bituminoase prin fracturare hidraulică, pe care puțini îl bănuiau, emisiile din Statele Unite au scăzut deja cu 10% față de nivelurile din 2005 și merg în continuare în jos, chiar și fără noua reglementare a lui Obama.

Planul lui Obama este menit nu numai să traseze un nou curs în interiorul SUA, dar mai ales să revendice din nou pentru țara sa rolul de lider internațional în lupta împotriva schimbărilor climatice. Dacă această politică convinge alte țări să impună scopuri mai ambițioase, experții spun că acesta va fi un punct de cotitură. Testul va veni curând, în contextul în care liderii lumii se vor întâlni la New York în septembrie în încercarea de a avansa în direcția adoptării unui nou tratat asupra climei. Se așteaptă ca liderii să promită noi ținte ambițioase privind emisiile pentru țările lor până în primăvara viitoare, cu un tratat final de semnat la finalul anului 2015.

Cărbune versus gaze de șist

Statele lumii au stabilit scopul de a limita încălzirea planetei la 2 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Pentru ca asta să se întâmple, multe studii sugerează că este necesar ca emisiile globale să ajungă la apogeu nu mai târziu de anul 2020 și apoi să înceapă să scadă. Azi, emisiile nu scad nici pe departe atât de repede în vest, iar acele reduceri sunt înghițite de o creștere rapidă în est. Experții spun că este din ce în ce mai puțin probabil – dacă nu imposibil - ca apogeul global să fie atins în 2020, iar asta va fi valabil chiar dacă SUA și alte state reușesc să își țină promisiunile pe care le-au făcut în 2009.

Experții spun să Obama pune încet cap la cap piesele unui set de politici publice care ar putea ajunge să fie cel puțin la fel de eficiente ca legea pe care Congresul a refuzat să o treacă în 2010. Până acum, cel mai mare pas a fost un set de standarde de eficiență a consumului de carburanți auto, care, într-un final vor ajunge să impună mașinilor vândute în Statele Unite să consume în medie 3,7 litri de benzină la suta de kilometri.

Planul lui Obama privind centralele electrice va mai întârzia, probabil, cu implementarea încă cel puțin un an, dat fiind că, probabil, va face obiectul unor procese în instanță și a unei eventuale încercări a Congresului de a-l bloca. Dar în actuala sa formă, acesta va instituționaliza o tranziție de la cărbune la gaze naturale, care este deja în derulare în SUA, din motive economice.

În ultimii ani, pe măsură ce tehnologia cunoscută sub numele de fracturare hidraulică a adus un val de gaze naturale pe piață și a dus la scăderea prețului, companiile de utilități au început să treacă de la cărbune la gaze pentru a genera electricitate. Asta scade nivelul emisiilor, pentru că gazele naturale emit aproximativ jumătate din dioxidul de carbon eliberat de cărbune pentru a produce aceeași cantitate de electricitate. Dar gazele naturale sunt, totuși, o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră, ridicându-se întrebarea cum va reuși țara să renunțe la acest combustibil în anii următori.

Conform actului normativ Clean Air Act, pe care Obama se bazează pentru a instituționaliza reglementarea sa, statele vor avea un rol major și pot lua o serie variată de decizii despre cum să facă asta. Dar experții se așteaptă, în general, ca reglementarea să fixeze trendul actual, ca țara să se bazeze din ce în ce mai mult pe gazele naturale, chiar dacă prețul crește.

„Chiar dacă președintele Obama vrea să o recunoască sau nu, el a declarat clar război împotriva cărbunelui”, a spus Chris Faulkner, CEO al Breitling Energy, o companie de petrol și gaze din Texas care este pe cale de a beneficia de pe urma planului lui Obama. „Era cărbunelui ajunge la final. Intrăm în era gazelor naturale”, a adăugat el.

Wall Street și Sillicon Valley îl susțin pe Obama

Multe centrale electrice pe bază de cărbune vor continua să funcționeze, posibil timp de decenii, presupunând că statele vor găsi moduri de a-și compensa emisiile, precum creșterea eficienței energetice, care ar putea scădea cererea de electricitate. Dar dacă planul stă în picioare, industria cărbunelor se va confrunta, în cel mai bun caz, cu o viitoare cotă de piață din ce în ce mai scăzută.

Probabil cea mai importantă întrebare privind planul lui Obama este dacă acesta va crește viteza motorului inovării în SUA, producând noi tehnologii și abordări economice care vor face țelurile referitoare la schimbările climatice ale țării, și ale lumii, să pară mai realizabile.

Timp de mai mult de un deceniu, Wall Street și Silicon Valley s-au agitat pe tema încălzirii globale și s-au plâns de lipsa unei politici naționale energetice clare.

Mulți guru ai tehnologiei, printre care și Bill Gates, au cerut Congresului să dubleze sau tripleze cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltarea în domeniul energetic. Congresul i-a ignorat în mare măsură, iar Obama nu are puterea de a direcționa de unul singur o sumă atât de mare de bani pentru această problemă.

Dar unii experți au spus că noul plan poate cel puțin să transmită un semnal către deținătorii de capital privat, că acum este timpul să se implice în încercarea de a rezolva provocarea energetică.

„Odată se reglementarea este implementată, atunci inginerii pot trece la treabă pentru a răspunde la întrebarea: care est cel mai ieftin mod de a face asta?”, a explicat Kevin Kennedy, director al United Stated Climate Initiative la think tank-ul World Resources Institute. „Inginerii americani sunt destul de buni la astfel de lucruri”, a conchis el.

O aritmetică extrem de incertă

Se pune însă întrebarea: planul lui Obama este eficient sau doar costisitor?

Agenția de Protecție a Mediului (EPA) a analizat cifrele din planul lui Obama și dă asigurări publicului american că beneficiile implementării acestui program vor depăși cu mult costurile sale, scrie reason.com.

În analiza de impact a reglementării, EPA calculează beneficiile asupra climei globale folosind costul social al emisiilor de dioxid de carbon care rezultă dintr-un raport controversat al Interagency Working Group. Acea analiză a arătat că, în 2020, costul social al emisiilor de carbon va fi cuprins între 13, 46, 68 și 137 de dolari pe tona metrică de emisii de dioxid de carbon (dolari la nivelul din 2011), în funcție de rata discountului aleasă de analiști. Ratele discountului folosite au fost de 5, 3 și 2,5%.

În privința stabilirii unui cost social al emisiilor de carbon, analiza de impact a EPA atrage atenția că orice evaluare este supusă incertitudinii, speculației și lipsei de informații privind emisiile viitoare de emisii de gaze cu efect de seră, efectele emisiilor trecute și viitoare asupra sistemului climatic, impactul schimbărilor din climat asupra mediului fizic și biologic și translatarea acestor impacturi de mediu în pagube economice.

În funcție de rata de discount aleasă, beneficiile asupra climei globale (nu asupra climei din SUA) derivate din implementarea acestei reduceri de 30% a emisiilor de dioxid de carbon ale centralelor electrice până în 2020 vor ajunge la 4,9, 18, 26 sau 52 de miliarde de dolari. Până în 2030, acestea vor crește la 9,5, 31, 44 sau 94 de miliarde de dolari. Acestea sunt numai beneficiile rezultate din reducerea viitoarelor creșteri ale temperaturilor medii globale. Marea majoritate a beneficiilor nu au nimic de-a face direct cu tăierea emisiilor de dioxid de carbon cu 30%.

Principalul șoc vine de la estimările privind beneficiile colaterale în domeniul sănătății, care ar proveni din tăierile de poluați din aer precum dioxid de sulf, ozon, mercur și alte particule. De fapt, mai mult de 70% din acest gen de beneficii rezultă aparent din reducerea emisiilor de dioxid de sulf.

Potrivit EPA, costul maxim pentru implementarea noilor reglementări se ridică la 7,5 miliarde de dolari în 2020, în timp ce beneficiile nete în privința climei și a sănătății se încadrează între 27 și 50 de miliarde de dolari la o rată a discountului de 3% sau între 26 și 46 de miliarde de dolari la o rată a discountului de 7%. Pare o afacere bună, scrie reason.com, care avertizează însă că oricine poate să invoce orice cifră vrea când e vorba de analizat costul social al emisiilor de dioxid de carbon prin modele de evaluare integrate, care combină prognoze econometrice și climatice.

Un alt lucru interesant este că estimarea costului social al emisiilor, realizată de administrația Obama, este pentru beneficii globale, deși regulile din partea agenției de reglementare care monitorizează procesul, Biroul pentru management și buget, spun că beneficiile și prejudiciile reglementărilor propuse ar trebui să fie raportate în termeni de impact intern, impacturile globale fiind opționale.

Costul social intern al emisiilor de dioxid de carbon ar putea ajunge probabil la aproximativ 2 dolari pe tonă metrică, ceea ce sugerează că beneficiile climatice interne ale reglementării EPA ar putea ajunge de fapt, în 2020, în cel mai rău caz, la 700 de milioane de dolari sau, în cel mai bun caz, la 7,8 miliarde de dolari. "Comparați aceste beneficii cu un cost estimat de 7,5 miliarde pentru a le implementa", conchide publicația.

 

Leave your comments

0
terms and condition.
  • No comments found

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud