Energy Report

Cel mai important producător de energie electrică din România, deținut majoritar de statul român, și-a redus cu peste o cincime producția de energie în trimestrul a treilea, confirmând tendința raportată în prima jumătate a anului.

Hidroelectrica a produs în trimestrul al treilea 2,8 TWh, cu 21% sub volumul de 3,6 TWh din perioada similară a anului trecut.

În primele trei trimestre, Hidroelectrica a generat 11,3 Wh, cu 22% sub cantitatea de 14,5 TWh produsă în primele 9 luni ale anului trecut.

Cantitatea de energie vândută s-a diminuat la rândul său cu 24% atât în trimestrul al treilea, cât și în primele 9 luni ale anului, perioadă în care Hidroelectrica a comercializat 11,7 TWh (15,4 TWh în primele 9 luni ale lui 2023).

Cantitatea de energie electrică comercializată către proprii clienți ai Hidroelectrica Furnizare a scăzut cu doar 2% în trimestrul al treilea, de la 1,55 TWh la 1,52 TWh, un procent sub cel înregistrat pe primele 9 luni, de 11% (de la 4,5 TWh la 4 TWh).

Volumul de energie vândut pe piața de echilibrare, care a înregistrat prețuri record în acest trimestru, a crescut cu 23%, de la 91 la 112 GWh, pe primele 9 luni creșterea fiind mai spectaculoasă, de 64%, de la 242 la aproape 400 GWh.

Hidroelectrica s-a listat recent la bursă și este deținută majoritar de statul român, cu o participație de 80%. La ultimul preț de 124,4 lei/acțiune, capitalizarea companiei este de 55,9 miliarde de lei.

Tribunalul București a respins contestația formulată de Alro Sa împotriva măsurii de neînscriere în tabelul preliminar al creanțelor a sumei de 129.664.792 lei reprezentând daune solicitate de Alro SA pentru diminuarea cantității de energie livrată de către Hidroelectrica în perioada septembrie 2011 – aprilie 2012, ca efect al aplicării clauzei de forță majoră.

De asemenea, s-a respins şi contestația formulată de Alpiq RomIndustries împotriva măsurii Administratorului Judiciar Euro Insol de neînscriere în tabelul preliminar al creanțelor a sumei de 527.790.918,03 lei reprezentând daune solicitate de Alpiq RomIndustries pentru diminuarea cantității de energie livrată de către Hidroelectrica în perioada septembrie 2011 – aprilie 2012 ca efect al aplicării clauzei de forță majoră.

Avocatul Remus Borza ţine să precizeze că Alpiq RomIndustries și Alro SA fac parte din categoria traderilor de energie cunoscuţi de publicul larg ca „baietii destepţi” de la Hidroelectrica care au beneficiat de contracte preferențiale încheiate cu producătorul de energie din derularea cărora Hidroelectrica a fost prejudiciată cu 1,1 miliarde de euro.

“Vrem doar să avem relaţii contractuale comerciale normale cu Hidroelectrica. Nu mă consider... băiat deştept atâta timp cât mă trezesc la 6 dimineaţa şi mă culc la 12 noaptea”, a răspuns ieri retoric unei întrebări legate de subiect Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro Slatina.

Borza reaminteşte că în perioada octombrie 2011 - decembrie 2012, Hidroelectrica s-a confruntat cu o secetă extremă, caracterizată prin cele mai mici debite înregistrate pe Dunăre în ultimii 150 de ani și materializată printr-un minim istoric al producției de energie electrică de doar 11,8 TWh în anul 2012.

“Într-o prima fază, ca să poată să-și onoreze obligațiile contractuale, Hidroelectrica a achiziționat din piața de echilibrare și de la producătorii termo energie la prețuri între 280-340 lei/MWh, ca să revândă în pierdere în contractele cu băieții deștepți la prețuri cuprinse între 103-132 lei/MWh. Când Hidroelectrica și-a epuizat resursele financiare, intrând pe pierdere și pe o trezorerie netă negativă de 783 milioane de lei, a activat clauza de forță majoră care a permis diminuarea cantităților de energie către toți partenerii comerciali”, adaugă Borza.

Alpiq RomIndustries și Alro s-au judecat pe aceste cauze de peste trei ani de zile.

Instanța a acordat Hidroelectrica integral cheltuielile de judecată solicitate în cele două litigii – onorarii expertize, avocați – respectiv 68 mii lei în litigiul cu Alpiq și 61 mii lei în litigiul Alro.

Euro Insol și Hidroelectrica au fost apărate în Instanță de avocații de la Borza și Asociații, respectiv “Milos, Dumitru și Asociații”. Alro a fost apărată de Tucă, Zbârcea și Asociații iar Alpiq RomIndustries de avocații de la casa de avocatură Schoenherr.

ISPH, controlat în prezent în proporţie de 65% de fostul ministru Dan Ioan Popescu prin firma sa Eldapo, a hotărât să vândă terenuri şi construcţii din Calea Vitan, unde este de altfel şi sediul firmei, indică o hotărâre a companiei, consultată de Energy Report.

Mai precis, terenurile şi construcţiile sunt situate pe Calea Vitan nr. 293 iar terenurile au o suprafaţă cumulată de puţin peste 6.000 de metri pătraţi.

Acţionarii au aprobat vânzarea imobilelor în condiţiile prevăzute de o promisiune de vânzare-cumpărare autentificată spre finele anului proaspăt încheiat.

Împuternicit pentru semnarea actelor de vânzare-cumpărare este tocmai Răzvan Popescu, fiul din prima căsătorie al lui Dan Ioan Popescu.  Răzvan Popescu a fost numit anul trecut pe funcţia de director general la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH).

Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) s-a făcut remarcat în ultimii ani, printre multele lucrări de amploare, şi prin faptul că a avut drept de exclusivitate asupra a zeci de contracte cu Hidroelectrica  pe asistenţă tehnică, studii de fezabilitate, proiecte tehnice etc. Interesant e că unele dintre acestea au fost făcute prin  încredinţare directă, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

ISPH are o veche tradiţie în domeniul proiectării marilor lucrări de construcţii şi infrastructură şi nu doar în domeniul proiectării. Compania s-a format cu acest nume în 1963 când departamentul hidroenergetic, care exista din anul 1949 în cadrul Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) a fuzionat cu Întreprinderea de Cercetări şi Studii Energetice (ICSE).

ISPH este controlat în prezent în proporţie de 65% de fostul ministru Dan Ioan Popescu prin firma sa Eldapo, fostul ministru fiind şi preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei. Mai precis, pe hârtie, ISPH este controlat de Elena Popescu ca reprezentant al Eldapo (cu deţinere de 65,0639%), entitatea având pe lângă aceasta şi alţi acţionari minoritari precum Lucal Business prin Ştefan Lefter cu 17,8%, Petre Postelnicu (circa 2%) şi mulţi alţii.

Printre mişcările mai recente ale companiei să amintim tot aici că acţionarii acesteia au hotărât anul trecut, cu unanimitate de voturi din totalul drepturilor de vot prezente, vânzarea microhidrocentralelor Tomşani 1-3 din Vâlcea cu un preţ minim de 5,5 milioane de euro.

Microcentralele de la Tomşani au fost supuse în ultimele luni unui amplu proces de retehnologizare, împreună cu microhidrocentralele Novaci 2-5.

ISPH a hotărât în vara lui 2014 să ia un credit de până la 6 milioane de lei de la BRD, garantând în acest sens tocmai cu terenurile şi microhidrocentralele Tomşani 1-3 din Vâlcea.

Prahovenii Tufan şi Anastasescu din Câmpina, care apar în topul celor mai bogaţi români dar şi în topul celor mai mari beneficiari privaţi de fondurilor europene, au convocat AGOA pentru 28 decembrie la Elsid SA, pe ordinea de zi fiind aprobarea distribuirii de dividende în valoare de 24,5 milioane de lei (circa 5,5 milioane de euro), indică o hotărâre a companiei, consultată de Energy Report.

Dividendele ar reprezenta o parte din profitul nerepartizat al companiei din anii precedenţi. Acestea, în caz de aprobare, ar urma să fie plătite în termen de maxim 6 luni.

Să amintim tot aici că Tufan şi Anastasescu, catalogaţi frecvent în presă ca fiind printre cei 10 “băieţi deştepţi” care ar fi cumpărat curent de la Hidroelectrica sub preţul pieţei în anii din urmă, au hotărât în acest an, cel puţin formal, în cadrul unei AGEA a Elsid, că “îşi separă activităţile comerciale şi bunurile, şi în general, încetează orice formă de asociere între şi/sau control direct sau indirect al acestora asupra şi/sau în legătură cu societăţile, bunurile, activele şi pasivele descrise în acordul de separare”.

Şi tot recent, cei doi au hotărât să contracteze de la Libra Internet Bank un credit de maxim 7,5 milioane de lei. Creditul ar urma să fie garantat, printre altele, cu ipotecă imobiliară pe un teren de circa 2,7 hectare, vile şi clădire de birouri de pe acest terenul respectiv, situat în Snagov, pe strada Nufărul.

Cât despre procesul cu Hidroelectrica, acționarii Elsid, printre altele si proprietari de microhidrocentrale cumparate de la Energy Holding (prahovenii erau până de curând era cel mai mare producători de energie hidro în microhidrocentrale), au pierdut definitiv procesul cu Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Curtea de Apel București a respins recursul formulat de Elsid împotriva măsurii administratorului judiciar de aplicare, în anul 2012, a clauzei de forță majoră în contractul de furnizare energie electrică încheiat cu Hidroelectrica.

Mihai Tufan și Mihai Anastasescu, acționarii Elsid au pierdut definitiv procesul cu Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Curtea de Apel București a respins recursul formulat de Elsid împotriva măsurii administratorului judiciar de aplicare, în anul 2012, a clauzei de forță majoră în contractul de furnizare energie electrică încheiat cu Hidroelectrica.

Printr-o sentință civilă din 11 februarie 2015, Tribunalul a respins contestația că neîntemeiată și a obligat Elsid la plata cheltuielilor de judecată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Elsid, însă Curtea de Apel, prin decizia data săptămâna trecută, a respins acest recurs, hotărârea devenind astfel definitivă.  

Elsid, trader de energie și producător de electrozi siderurgici, a contestat măsură administratorului judiciar Euro Insol de activare a clauzei de forță majoră în perioada 1 august 2012 – 1 decembrie 2012, clauza ce a avut că efect diminuarea cantității de energie pe care Hidroelectrica a livrat-o Elsid în perioada menționată.

„În 2012, Hidroelectrica s-a confruntat cu cea mai mare secetă din istoria companiei, în 2012 Dunărea  a înregistrat cele mai mici debite din ultimii 150 de ani, în 2012 Hidroelectrica a consemnat cea mai mică producție de energie realizată vreodată, de doar 11,8 TWh. În 2012 Hidroelectrica avea semnate contracte de 20 de TWh. Ca să-și onoreze aceste obligații contractuale, Hidroelectrica cumpără de la producătorii termo la  prețuri cuprinse între 260-300 lei/ MWh și din piața reglementată la 350-400 lei/ MWh  ca să o vândă băieților deștepți în pierdere la prețuri cuprinse între 103-132 lei MWh. Când nu a  mai avut bani, după ce intrase într-un deficit de numerar de 783 milioane lei și pe o pierdere de 500 milioane lei, Hidroelectrica a activat forță majoră”, a declarat av. dr. Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar.

Menționăm că, la momentul deschiderii procedurii insolvenței, societățile Elsid și Electrocarbon Slatina, o altă companie deținută de Mihai Tufan și Mihai Anastasescu, aveau un preț contractual fix de 103 lei/ MWh departe de a acoperi prețul de cost de 187 lei/MWh și fiind mult mai mic decât prețul pieței, care oscila în jurul valorii de 220 lei/MWh. Cele două contracte încheiate de Hidroelectrica cu Elsid Titu și Electrocarbon Slatina au generat, în perioadă 2006 – 31 mai 2012,  o pierdere de 200 milioane lei.

„ANAF, Curtea de Conturi, DNA și, mai nou, Consiliul Concurenței au stabilit că aceste contracte sunt ilegale, fiind încheiate în frauda Hidroelectrica și implicit a statului”, a declarat av. dr. Remus Borză, reprezentantul administratorului judiciar.  
 
Euro Insol și Hidroelectrica au fost apărate în Instanță de avocații de la Borza și Asociații, respectiv Stănescu, Milos, Dumitru și Asociații, iar Elsid Titu S.A. a fost reprezentată de Răzvan Dincă și Asociații.

În 12 noiembrie, Curtea de Apel București a respins recursul Energy Holding împotriva sentinței civile din ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 29713/3/2012 de Tribunalul București prin care s-a respins contestația formulată împotrivă măsurii Administratorului Judiciar Euro Insol de denunțare a contractului de vânzare cumpărare energie electrică nr. 33CE/14.01.2004 încheiat cu Hidroelectrica. Decizia este irevocabilă, nemaiexistând altă cale de atac, informează Hidroelectrica într-un comunicat remis Energy Report.

Reamintim că Hidroelectrica a intrat în insolvență în vara lui 2012 iar după deschiderea procedurii, administratorul judiciar Euro Insol al lui Remus Borza a început negocierile cu toți traderii de energie pentru alinierea prețului contractual (între 103-132 lei/MWh) la cel practicat pe piețele de energie electrică, unde energia era tranzacționată la prețuri de circa două ori mai mari față de cele din contracte (între 220-300 lei/MWh). Vorbim de mult discutatul subiect al "băieților deștepți" din energie.
   
„Prin denunțarea contractului cu Energy Hoding, Hidroelectrica a obținut, până în prezent, venituri suplimentare de peste 550 milioane lei, ceea ce a permis Companiei să înregistreze un profit record de peste 2 miliarde lei cumulat pe exercițiile financiare 2013-2014 și aproape 1 miliard de lei pe primele 10 luni din 2015”,  a declarat avocatul Remus Borza, reprezentantul Euro Insol.
   
Energy Hoding a contestat încă din data de iulie 2012 măsura administratorului judiciar de denunțare a contractului de vânzare – cumpărare a energiei electrice. În primul ciclu procesual, Tribunalul București a respins ca inadmisibilă contestația formulată de Energy Holding, soluția instanței de fond fiind casată de Curtea de Apel. În rejudecare, Tribunalul București a soluționat cauza pe fond, pronunțarea fiind amânată pentru ca apoi să respingă ca neîntemeiată contestația Energy Holding împotrivă deciziei administratorului judiciar.
 
Euro Insol și Hidroelectrica au fost aparate în instanță de avocații de la „Borza și Asociații”, respectiv „Stănescu, Milos, Dumitru și Asociații”,  iar Energy Holding a fost apărată de avocaţi de la „Ţucă, Zbârcea și Asociații”.

 Prahovenii Tufan şi Anastasescu din Câmpina, care apar în topul celor mai bogaţi români dar şi în topul celor mai mari beneficiari privaţi de fondurilor europene, sunt de ceva vreme, prin firma lor Elsid, în proces cu Hidroelectrica. Aceştia au fost catalogaţi frecvent în presă ca fiind printre cei 10 “băieţi deştepţi” care ar fi cumpărat curent de la Hidroelectrica sub preţul pieţei.

Aceştia au hotărât de curând, cel puţin formal, în cadrul unei AGEA a Elsid, că “îşi separă activităţile comerciale şi bunurile, şi în general, încetează orice formă de asociere între şi/sau control direct sau indirect al acestora asupra şi/sau în legătură cu societăţile, bunurile, activele şi pasivele descrise în acordul de separare”, scrie într-un document al Elsid, consultat de Energy Report.

Acordul de separare face referire la companiile Elsid, Metaleuroest, Vivaio, Hidrotehnica Galaţi, Soceram, Dobromin, Electrocarbon, Cemart Invest, Ecowatt Invest şi Cemrom.

Într-un alt document de săptămânile trecute, consultat de Energy Report, milionarii Tufan şi Anastasescu au hotărât în AGEA să contracteze de la Libra Internet Bank un credit de maxim 7,5 milioane de lei.

Creditul ar urma să fie garantat, printre altele, cu ipotecă imobiliară pe un teren de circa 2,7 hectare, vile şi clădire de birouri de pe acest terenul respectiv, situat în Snagov, pe strada Nufărul.

Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, scoate la vânzare din nou, după mai multe încercări prea puţin reuşite din acest an, peste 30 de microhidrocentrale. Încercarea următoare de vânzare se va desfăşura  în cadrul licitaţiilor deschise cu strigare din perioada 23-26 noiembrie 2015, când va fi vorba de 31 de MHC-uri, cu o putere totală instalată de 25,7 MW şi o energie de proiect de 77,79 GWh, în conformitate cu aprobarea Adunării Creditorilor din data de 29.09.2015.

Compania a mai încercat şi în iulie să vândă 34 de microhidrocentrale dar a reuşit să vândă doar două.

Dacă mai de curând, la licitatiile organizate anterior, pe cele 31 de microhidrocentrale se cerea  83,2 milioane de lei, la licitaţiile din noiembrie se cere circa 70 de milioane de lei, deci cu o reducere de 13 milioane lei, fiind aplicat un discount de până la 20%.

Hidroelectrica deruleaza astfel o nouă etapă a procesului de vânzare de microhidrocentrale, început în iunie 2013, ca urmare a deciziei administratorului judiciar. De atunci şi până acum au fost vândute 28 de MHC-uri cu 79.649.535 lei (cam 18 milioane euro).

Activele supuse vânzării sunt structurate în 22 pachete şi sunt în 13 judete pe care le prezentăm mai jos.
Suceava - CHEMP Neagra Șarului 1, CHEMP Neagra Șarului 2, CHEMP Șaru Dornei 1, CHEMP Șaru Dornei 2, CHEMP Fălticeni, CHEMP Lucaciu
Brașov - CHEMP Târlung 1, CHEMP Târlung 2, CHEMP Târlung 3, CHEMP Târlung 4, CHEMP Hălchiu Moară
Hunedoara - CHEMP Valea Cracului 1, CHEMP Valea Cracului 2, CHEMP Valea Cracului 3, CHEMP Zeicani
Neamț - CHEMP Neagra, CHEMP Cracău 1
Sibiu - CHEMP Tălmaciu, CHEMP Rășinari
Vâlcea - CHEMP Boia 2, CHEMP Boia 3, CHEMP Horezu 2, CHEMP Boia 1
Maramureș - CHEMP Chiuzbaia, Arad - CHEMP Sebiș
Argeș - CHEMP Frasin
Buzău - CHEMP Mânzălești, CHEMP Lopătari
Timiș - CHEMP Surduc
Vrancea - CHEMP Greșu
Bacău - CHEMP Caralița.

Milionarul Nelu Coman, unul dintre oamenii de afaceri catalogaţi de mai multe ori în presă ca făcând parte dintre “băieţii deştepţi” din energie, a hotărât împreună cu ceilalţi acţionari ai “Transenergo Com”, firma cu sediul la Marriott, să aprobe pentru companie contractarea unui credit de 4,5 milioane de lei (puţin peste 1 milion de euro) de la Piraeus Bank Romania, indică o hotărâre a companiei, consultată de Energy Report.

Pe de altă parte, în această vară, a hotărât să contracteze un credit pe termen lung de 22,35 milioane de lei de la CEC care ar urma să fie utilizat pentru refinanţarea unor alte credite mai vechi, mai precis 10,6 milioane de lei de la Banca Italo Romena şi altul de 11,75 milioane de lei tot de la banca Piraeus de mai sus.

Transenergo este activă pe mai toate segmentele energetice, de la producţie de energie (din microhidrocentrale sau panouri solare) la trading, de la furnizare de energie sau gaze naturale la productia de curent prin procesarea cărbunelui.

Pe segemntul microhidro, Transenergo are în prezent ansamblul microhidrocentralelor Topolog cu 5 microhidrocentrale cumpărate de la Energy Holding, fiecare microhidrocentrală fiind echipată cu cate două grupuri de producere a energiei electrice. Puterea totală instalată a acestora este de 5,95 MW.

Microhidrocentralele sunt amplasate în judeţul Argeş, aproape de Curtea de Argeş, a Barajul Vidraru şi Vârful Negoiu şi au fost construite intre anii 1985 si 2003.

Ca grup, Transenergo a avut anul trecut afaceri de circa 817 milioane de lei cu un profit net de aproximativ 13 milioane de lei.

Transenergo este controlată de Rada Coman, care deţine 82,01%. Soţul acesteia, milionarul Nelu Coman, directorul Transenergo, are o participaţie de 5,88% iar 12,11% din acţiuni sunt deţinute de Iosif Brăzdău.

Să amintim şi că după cumpărarea celor cinci microhidrocentrale de la Hidroelectrica în anul 2004, Energy Holding a lăsat să se înţeleagă că sunt foarte profitabile şi că îşi va extinde capacitatea de producere proprie a energiei. Se pare însă că profiturile companiei au fost de fapt tot mai mari şi ca urmare a vestitelor contracte păguboase pentru Hidroelectrica.

Întâmplător sau nu, la niciun an de la deconectarea de la contractele de curent ieftin al Hidroelectrica, deţinerea microhidrocentralelor foarte profitabile nu mai părea o afacere, astfel că Energy Holding le-a vândut în anul 2013 către Transenergo Microhidro. Pe de altă parte, Transenergo nu era nici în anii trecuţi o firmă oarecare, fiind frecvent declarată câştigătoare când a fost vorba de furnizarea de energie pentru RATB.

Operatorul de transport al sistemului energetic național, Transelectrica, a cumpărat, de pe piața centralizată a contractelor bilaterale administrată de OPCOM, energie electrică în valoare de peste 10 milioane lei de la producătorul Hidroelectrica pentru consumul propriu tehnologic, prin 3 contracte semnate în ultima zi a lunii trecute.

Potrivit unui anunț al Transelectrica, pe 31 august 2015, operatorul de transport și sistem a încheiat cu producătorul hidro trei contracte de cumpărare de energie electrică pentru consumul propriu tehnologic, fiecare în valoare de 3,34 milioane lei. Ambele companii sunt controlate de statul român.

Contractele sunt valabile până la 30 iunie 2016, iar scadența facturilor care trebuie achitate de Transelectrica este fixată cu 3 zile calendaristice înainte de începerea perioadei de livrare.

"Nivelul dobânzilor penalizatoare corespunde ca procent dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul de stat, pentru fiecare zi de întârziere. Pentru cumparatorii care în ultimul an au înregistrat întârzieri la plata facturilor, nivelul aplicabil este de 0,1% pentru fiecare zi", se arată în anunțul Transelectrica.

Consumul propriu tehnologic al Transelectrica a crescut cu 8,3% în primele 6 luni din 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, din cauza faptului că schimburile transfrontaliere export-import de energie pe granițele cu Serbia și Bulgaria au scăzut, în vreme ce producția de electricitate în zona de est a țării a crescut.

"Structura producției a fost defavorabilă, scăzând mult producția în centralele situate în zone deficitare (cele pe gaze și cele hidro cu lacuri de acumulare) și crescând corespunzător în zonele excedentare (în zona de sud, CHE Porțile de Fier, centralele pe cărbune din zona Oltenia și în zona de est, centralele care produc energie din surse regenerabile). De asemenea, temperatura exterioră înregistrată în primul semestru al anului 2015 a fost cu 1,3 grade Celsius mai mare, determinând creşterea pierderilor. Raportat la energia intrată în rețea, pierderile au crescut ușor, de la 2,42 % ȋn S1 2014 la 2,59 % ȋn S1 2015. Majorarea procentuală a consumului propriu tehnologic, cu 8,3%, a rezultat ca urmare a creșterii producției de energie din surse regenerabile", se arată în raportul Transelectrica pe primele 6 luni din 2015.

Costul total cu procurarea energiei electrice necesare acoperirii consumului propriu tehnologic al Transelectrica a crescut cu 7,1% în S1 2015 față de S1 2014, se precizează în document. Creșterea s-a datorat majorării cantității achiziționate, în condițiile în care costul unitar mediu a fost cu 2% mai mic față de perioada semilară a anului 2014, respectiv 177,7 lei/MWh în S1 2015 față de 181,4 lei/MWh în S1 2014.

Prahovenii Tufan şi Anăstăsescu, care apar în topul celor mai bogaţi români, au convocat AGEA Electrocarbon pe care o controlează indirect, pentru a aproba modificarea unui contract de credit de la BCR şi Erste luat de Elsid, Cemrom şi Electrocarbon pentru a încheia un act adiţional în vederea obţinerii unui credit la termen de până la 22 milioane de lei în favoarea Elsid pentru finanţarea activităţii curente, indică un document consultat de Energy Report.

În urmă cu două luni, cei doi milionari au convocat şi AGEA a Elsid având pe ordinea de zi şi aprobarea majorării unei linii de credit de tip revolving cu maxim 10 milioane de euro şi rescadenţarea creditelor de investiţii Elsid cu o perioadă de graţie de 12 luni.

Producătorul de electrozi siderurgici Elsid din Titu a fost până de curând cel mai mare producător de energie hidro în microhidrocentrale, chiar şi înaintea Hidroelectrica.

La începutul anului a fost convocată AGEA pentru contractarea a două credite în valoare de maxim 2,16 milioane de euro şi garantarea acestora cu mai multe contracte de credite bancare, contract de ipotecă imobiliară pe microhidrocentralele Nedelea 1 şi 2, o ipotecă mobiliară asupra unor creanţe asupra GDF Suez Energy România şi alte garanţii. Cele două microhidrocentrale sunt situate pe râul Prahova, în localitatea Filipeştii de Târg.

Pachetul majoritar al Electrocarbon Slatina a fost preluat de cei doi prahoveni în urmă cu 12 ani. Producătorul de carbură de siliciu (la vedere) din Slatina face şi de electrozi siderurgici sub ştampila Elsid Titu SA.

Cât despre Elsid, aceasta este şi una dintre firmele care au fost obligate să renegocieze contractul direct de cumpărare a energiei de la Hidroelectrica după ce aceasta din urmă a intrat în insolvenţă. Elsid a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri netă de 357,2 milioane lei, în creştere faţă de 352 milioane de lei în 2013 şi tot în creştere de la 335 milioane de lei din anul 2012. Profitul net însă a fost în uşoară scădere la 26 milioane de lei de la puţin peste 31 milioane de lei în 2013. Cu un rulaj mai mare însă, firma a mărit numărul mediu de angajaţi de la 256 în anul 2013 la 287 anul trecut.

Statul încasează în total dividende de 1,6 miliarde lei din profitul pe 2014 al societăților energetice la care este acționar, cu 8% mai mult decât în exercițiul financiar anterior, 2013 (1,48 miliarde lei).

Suma reprezintă peste 56% din totalul dividendelor repartizate de aceste societăți din profitul realizat anul trecut, total care se cifrează la 2,84 miliarde lei, potrivit unui raport privind evoluția și performanța activității regiilor autonome şi societăţilor la care Ministerul Energiei deține calitatea de autoritate publică tutelară, raport întocmit de Direcția Generală Societăți Comerciale din cadrul ministerului.

Pentru exercițiile financiare 2013 și 2012, totalul dividendelor cuvenite statului român din profitul realizat de societățile energetice la care este acționar s-a cifrat la 1,48, respectiv 1,34 miliarde lei.

Din profitul pe 2014 al companiilor energetice la care statul este acționar, cele mai mari dividende au fost plătite la buget de către Romgaz (849,94 milioane lei), Hidroelectrica (326,68 milioane lei), OMV Petrom (130,93 milioane lei) și Electrica (119,36 milioane lei).

Pentru exercițiul financiar 2014, 10 societăți energetice la care statul deține acțiuni au acordat dividende.

În ultimii ani, dividendele încasate din profiturile companiilor pe care le controlează au devenit o sursă tot mai consistentă de venituri pentru statul român. Prin legea bugetului pe anul acesta, statul estimează venituri din dividende de 2,35 miliarde lei, ceea ce înseamnă peste 2% din veniturile totale prevăzute pentru 2015.

Bugetul pe 2014 prevedea venituri din dividende de 1,97 miliarde lei, în creștere de la 1,91 miliarde lei anul anterior.

Pe de altă parte, la 31.12.2014, un număr de 13 societăți din portofoliul Ministerului Energiei aveau arierate față de bugetele statului și alte plăți restante în valoare totală de 2,33 miliarde lei.

Cele mai mari restanțe sunt cele de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, aflată în insolvență (1,17 miliarde lei), Complexul Energetic Hunedoara (363,97 milioane lei) și Electrocentrale București (259,4 milioane lei).

{jathumbnailoff}

Prahovenii Tufan şi Anăstăsescu, care apar în topul celor mai bogaţi români, au convocat AGEA a Elsid având pe ordinea de zi şi aprobarea majorării unei linii de credit de tip revolving cu maxim 10 milioane de euro, indică un document al Elsid, consultat de Energy Report.

Pe aceeaşi ordine de zi mai figurează şi rescadenţarea creditelor de investiţii Elsid cu o perioadă de graţie de 12 luni.

Producătorul de electrozi siderurgici Elsid din Titu a fost până de curând cel mai mare producător de energie hidro în microhidrocentrale, chiar şi înaintea Hidroelectrica.

La începutul anului a fost convocată AGEA pentru contractarea a două credite în valoare de maxim 2,16 milioane de euro şi garantarea acestora cu mai multe contracte de credite bancare, contract de ipotecă imobiliară pe microhidrocentralele Nedelea 1 şi 2, o ipotecă mobiliară asupra unor creanţe asupra GDF Suez Energy România şi alte garanţii. Cele două microhidrocentrale sunt situate pe râul Prahova, în localitatea Filipeştii de Târg.

Elsid din Titu, una dintre firmele care au fost obligate să renegocieze contractul direct de cumpărare a energiei de la Hidroelectrica după ce aceasta din urmă a intrat în insolvenţă, a încheiat anul 2013 cu afaceri de 352 milioane de lei, în creştere de la 335 milioane de lei din anul 2012. În plus, compania a mărit şi numărul mediu de angajaţi de la 250 la 256. Potrivit ultimelor raportări publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, Elsid a avut în 2013 un profit net de peste 31 milioane de lei.

Asociaţii companiei Energy Holding l-au revocat din funcţia de administrator pe Costin Radu Alexandrescu, care a ocupat şi funcţia de preşedinte al Energy Holding, indică o hotărâre recentă a companiei, consultată de Energy Report.

Ca nou administrator a fost numit pe o perioadă nelimitată Codruţ Manea, în vârstă de doar 36 de ani, cel care a fost înainte Director General Adjunct.

Înainte de a fi preşedinte, Alexandrescu a fost şi director de vânzări în cadrul diviziei Furnizare Energie Electrică a companiei.

Compania Energy Holding a fost mai prezentă în presă în ultimii ani ca urmare a curentului cumpărat de la Hidroelectrica mai ieftin decât pe piaţă. A fost motivul pentru care compania a fost catalogată ca făcând parte dintre “băieţii deştepţi” din energie.

Compania a cumpărat şi cinci microhidrocentrale de la Hidroelectrica în anul 2004, cu 46,17 miliarde de lei vechi. La niciun an de la deconectarea de la contractele de curent ieftin al Hidroelectrica însă, deţinerea microhidrocentralelor nu mai părea o afacere, astfel că s-a anunţat printr-o hotărâre că le-a vândut. Culmea, nu oricui, ci unui alt “băiat deştept” de pe intermedierile de energie, Transenergo Microhidro, aparţinătoare de Transenergo.

Transenergo, firma cumpărătoare a microhidrocentralelor, este o firmă ca şi abonată în anii trecuţi la furnizarea de energie pentru RATB.

În plus, la începutul lunii ianuarie a anului în curs, Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de Energy Holding împotriva măsurii administratorului judiciar Euro Insol al Hidroelectrica de denunţare a contractului de vânzare – cumpărare a energiei electrice nr. 33CE/14.01.2004.

Totodată, instanţa a obligat contestatoarea Energy Holding la plata către Hidroelectrica  a tuturor cheltuielilor de judecata în sumă de 412.825,20 lei.

Energy Hoding a contestat încă din iulie 2012 o măsură a administratorului judiciar al Hidroelectrica de denunţare a contractului de vânzare – cumpărare a energiei electrice.

Mai precis, în primul ciclu procesual, Tribunalul Bucureşti a respins ca inadmisibilă contestaţia formulată de Energy Holding, soluţia instanţei de fond fiind casată de Curtea de Apel.

La rejudecare, în 17 decembrie 2014, Tribunalul Bucureşti a soluţionat cauza pe fond, pronunţarea fiind amânată până la  6 ianuarie 2015, când a respins ca neintemeiată contestaţia Energy Holding împotriva deciziei administratorului judiciar.

 Constructorul Andritz Hydro GmbH a pierdut definitiv în faţa instanţelor din Viena contestaţia la cererea Hidroelectrica de executare a garanţiilor bancare de 8 milioane euro emise de UniCredit Bank Austria, eliberate pentru lucrările de retehnologizare a centralelor de pe Oltul Inferior, informează Hidroelectrica într-un comunicat.

În anul 2004, Hidroelectrica a încheiat cu consorţiul Andritz- Voith un contract de retehnologizare pentru centralele de pe Oltul Inferior: Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru, Rusăneşti, Izbiceni. Cele cinci centrale puse în funcţiune în perioada 1987-2000 sunt echipate cu 20 de grupuri hidro, fiecare cu o putere instalată de 13,5 MW.

Valoarea contractului real decontată a fost de 400 milioane euro. Acestui consorţiu i s-au acordat, încă din 1997, toate contractele de retehnologizare de la Hidroelectrica: Porţile de Fier 1, Porţile de Fier 2, Lotru Ciunget, Olt Inferior. Valoarea acestor contracte depăşeşte 1 miliard de euro.

Centralele de pe Oltul Inferior au fost retehnologizate în perioada 2006-2013, iar pe parcursul derulării contractului, în perioada de garanţie, a apărut fenomenul de coroziune. Componente din oţel inox ale turbinei şi aparatului director au început să corodeze, aspect adus la cunoştinţa consortiului Andritz – Voith, care a fost notificat să ia măsuri de remediere sau înlocuire.

Din cauza refuzului consorţiului de rezolva coroziunea şi alte probleme tehnice rămase nerezolvate, în iulie 2014, Hidroelectrica a cerut Unicredit Austria executarea garanţiilor bancare de bună execuţie emise de cele două firme, în valoare totală de 15,6 milioane euro.

Atât Voith Hydro Holding GmbH cât şi Andritz Hydro GmbH au efectuat demersuri menite să blocheze executarea scrisorilor de garanție bancară prin inițierea unor proceduri judiciare în fața instanțelor austriece. Într-o primă etapă, cele două firme, Andritz şiVoith, au obtinut în Austria suspendarea provizorie a executării scrisorilor de garanţie, condiționată de demararea procedurilor arbitrale în cadrul cărora contractorii să își dovedească pretențiile pe fondul cauzei.

În aceste condiții, Hidroelectrica, prin administratorul judiciar Euro Insol, a contestat măsurile dispuse de judecătorul austriac şi a caștigat în fața primei instanțe - Tribunalul de la Viena, care a dispus revocarea măsurii de suspendare.

În 19 februarie 2015, Curtea Regională din Viena a respins şi apelul declarat de Andritz şi hotărârea a devenit definitivă şi executorie. Astfel, săptămâna viitoare,  Hidroelectrica va executa scrisoarea de garanţie.

La sfârşitul lunii martie ar urma să se tranşeze definitiv şi litigiul cu Voith, unde Hidroelectrica se aşteaptă la aceeaşi soluţie de respingere a apelului, urmând ca şi acestui contractor să-i fie executată scrisoarea de garanţie de aproximativ 8 milioane de euro.

Lucrările de construcție la proiectul hidroenergetic de la Răstolița, ultimul obiectiv investițional major aprobat de către autoritățile comuniste din România în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu, se află în prezent într-un stadiu avansat de execuție, existând premisele punerii în funcțiune a hidrocentralei, la nivel minim energetic, până la finele trimestrului IV 2016, susține Guvernul. Moștenitorii familiei nobiliare maghiare Banffy vor primi despăgubiri de 1,113 milioane lei de la stat pentru exproprierea a 56 de hectare de pădure care le-au fost retrocedate în 2013, experții ANEVAR stabilind valoarea unitară a despăgubirilor pentru terenurile expropriate în vederea construirii hidrocentralei de la Răstolița la 1,99 lei/metrul pătrat.

"Lucrările la obiectivul “Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa" au fost demarate în baza Decretului nr.95/1989 emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania şi Autorizaţiei de Construire nr.304/03.12.1990, astăzi aflându-se într-un un stadiu avansat de execuţie, existand premisele punerii în funcțiune a obiectivului la nivel minim energetic până la finele trimestrului IV 2016", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de Hotărâre de Guvern prin care se aprobă amplasamentul și declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa".

În aprilie 2013, într-un HG similar, Executivul estima că hidrocentrala ar putea intra în funcțiune până la finalul acelui an.

Proiectul hidrocentralei face parte din categoria lucrărilor de interes naţional pentru realizarea, dezvoltarea şi producerea de energie electrică şi este situat în nord-estul judeţului Mureş, asigurând folosinţa complexă a debitelor afluenţilor de dreapta ai râului Mureş, pe sectorul Ilva-Răstoliţa-Bistra, pe teritoriul administrativ al comunelor Răstoliţa, Lunca Bradului şi Vătava.

Investiție de 1,45 miliarde lei

Decretul din 1989 prevedea un cost total al lucrării reprezentând echivalentul a 1,6772 milioane lei actuali, cost actualizat în mai multe rânduri cu inflația. În 1996, varianta upgradată a proiectului a fost estimată la echivalentul a 14,87 milioane lei actuali.

"De la data emiterii Hotărârii Guvernului nr. 489/1996 și până în prezent, devizul general al obiectivului de investiții Răstolița a facut obiectul mai multor ordine emise de Ministerul Economiei, prin care valoarea devizului general s-a actualizat în vederea preluării influențelor evoluției coeficientului mediu de inflație, în conformitate cu Buletinul Statistic elaborat de către Institutul Național de Statistică", arată Guvernul.

Potrivit ultimelor evaluări oficiale, costurile totale ale investiției, de la startul lucrărilor și până la finalizare, se vor ridica la peste 1,45 miliarde lei. Lucrările care mai erau de executat la data de 1 ianuarie 2014 erau programate să coste 815,88 milioane lei.

La finalul anului trecut, prima etapă a proiectului, a cărei finalizare va permite punerea în funcțiune a hidrocentralei la nivel minim energetic, era realizată în proporție de circa 95%, față de 92% la sfârșitul anului 2012. Finalizarea integrală a proiectului este prevăzută a se realiza în anul 2019.

Lucrarea este finanțată integral de către Hidroelectrica SA, din surse proprii, precum și din amortismente și credite bancare obținute și garantate în nume propriu. "Prin programul de dezvoltare al societății pe anul 2014 a fost alocată suma de 41,3 milioane lei, punerea în funcțiune a capacităţii energetice fiind estimată în 2015-2016, funcţie de bugetul de investiții al societăţii", se precizează în nota de fundamentare. În 2013, Hidroelectrica a alocat 11,015 milioane lei pentru investiția de la Răstolița.

Ce se urmărește

Prin realizarea și punerea în funcțiune a obiectivului, producția de energie a României va crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală – cu 35,2 MWh. Debitul instalat al hidrocentralei de la Răstolița va fi de 17 mc/secundă.

Odată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei de la Răstolița, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an, estimează autoritățile.

„Amenajarea poate permite, în aval de Răstoliţa, dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a localităţilor situate în culoarul Mureşului și in zona periferică a Câmpiei Transilvaniei, pe raza administrativă a judeţelor Mureş, Bistriţa Năsăud și Cluj”, precizează Guvernul.

De asemenea, realizarea obiectivului va permite regularizarea debitelor in aval de localitatea Rastoliţa. Astfel, în perioadele secetoase, se va asigura un debit de 6,6 mc/s în secţiunea Târgu Mureş.

„Prin realizarea acestei amenajări se urmareşte şi controlarea viiturilor in perioadele cu precipitatii semnificative”, se mai afirmă în documentul citat.

Familia Banffy intră în joc

Pentru finalizarea obiectivului de investiții este necesară exproprierea de terenuri în suprafață totală de 210,4315 hectare. Inițial, în 2013, din această suprafață doar 12,0548 hectare reprezentau proprietate privată. Între timp, însă, suprafață totală a terenurilor proprietate privată care urmează să fie expropriate pentru realizarea hidrocentralei Răstolița s-a majorat la 67,9943 hectare, în urma unor retrocedări de păduri administrate de Romsilva.

Moştenitorii familiei nobiliare maghiare Banffy au obţinut în 2013 peste 9.000 de hectare de pădure în Răstoliţa, după ce au depus, în 2005, cereri de revendicare la comisia locală de reconstituire a dreptului de proprietate din localitate. În 2007, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mureş a respins cererea, însă Banffy Josika Imre Laszlo a depus o contestaţie la Judecătoria Reghin.

Instanţa de la Reghin a dat câştig de cauză, în 2010, moştenitorului familiei Banffy, iar Tribunalul Mureş a decis, în 2011, menţinerea sentinţei. În urma promovării unei acţiuni de revizuire şi a unei strămutări, sentinţa a fost menţinută şi de Tribunalul Dolj, în 2013. La finalul anului trecut, prefectura Mureş a cerut revizuirea unei sentinţe definitive de retrocedare a peste 9.300 de hectare de pădure urmaşilor familiei nobiliare Banffy, procesul fiind pe rol la Judecătoria Giurgiu, după ce ICCJ a decis strămutarea dosarului de la instanţa din Reghin.

În urma acestor retrocedări, suma totală estimată necesară despăgubirii proprietarilor care urmează să fie expropriați pentru proiectul de la Răstolița a fost majorată de la 245.375 lei în 2013 la 1,358 milioane lei în prezent, pe baza evaluărilor efectuate de experți autorizați ANEVAR, care au stabilit valoarea unitară a despăgubirilor la 1,99 lei/metrul pătrat.

Din această sumă totală, circa 82% (1,113 milioane lei) va merge către Banffy Josika Imre Laszlo, pentru exproprierea a 56 de hectare de pădure.

Specialiști în revendicări

În ianuarie anul trecut, palatul Josika, o clădire istorică din centrul municipiului Cluj-Napoca, evaluată la 5 milioane de euro, a fost retrocedată în urma unei sentinţe a Curţii de Apel Cluj urmaşilor familiei Banffy, decizia fiind executorie, dar nu irevocabilă, şi urmând să fie atacată cu recurs la ICCJ de către actualul proprietar. Palatul Josika, construit în secolul al XVI-lea, a fost reşedinţa fostului comite al Clujului, Josika Antal, iar ulterior imobilul a aparţinut familiei contesei Banffy Maria. Imobilul figurează pe lista monumentelor istorice.

Urmașii familiei Banffy au revendicat și Palatul Banffy, fostă reşedinţă din secolul al XVIII-lea a guvernatorului Transilvaniei, contele Banffy Gyorgy, altă ramură a familiei decât cea care a revendicat Palatul Josika.

Palatul Banffy a fost construit între anii 1774 şi 1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, fiind unul dintre cele mai importante edificii baroce ale secolului al XVIII-lea din Cluj-Napoca. Clădirea adăposteşte din anul 1951 Muzeul Naţional de Artă Cluj-Napoca, cu un patrimoniu de pictură, grafică şi artă decorativă de peste 13.000 de lucrări, instituţia aflându-se în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

În 2007, familiei Banffy i s-a retrocedat castelul de la Bonțida.

În 2013, moştenitorii familiei nobiliare Banffy au pierdut procesul intentat Romsilva, la Tribunalul Mureş, în care cereau profitul companiei din ultimii opt ani, în valoare de peste 1,8 milioane de lei (aproximativ 400.000 de euro), rezultat din exploatarea a hectarelor de pădure care le-au fost retrocedate.

Familia Banffy este atestată încă din secolul XV în Transilvania şi este una dintre cele mai longevive dinastii nobiliare ale acestui ţinut. Membrii uneia dintre ramurile familiei au devenit baroni în 1660, iar alții au devenit conţi în 1855. Din rândul baronilor a provenit şi unul dintre premierii Ungariei din secolul XIX, Dezso Banffy. Pe cealaltă latură, cel mai cunoscut conte a fost Banffy Miklos, care s-a născut în Cluj-Napoca pe 30 decembrie 1873. El a fost membru al Parlamentul Austro-Ungariei încă din 1901, iar ulterior a fost directorul Teatrului de Stat din Ungaria în perioada 1913-1918.

Toată energia electrică disponibilă a unui producător de energie trebuie ofertată transparent, public, nediscriminatoriu și centralizat pe platformele OPCOM destinate pieței concurențiale de energie electrică, iar un producător nu se poate sustrage acestei obligații prin deținerea unei licențe de furnizare, prin înființarea unei reprezentanțe în altă țară sau prin înființarea unei firme de trading în altă țară, precizează, vineri, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

ANRE a făcut această precizare în condițiile în care, joi, Hidroelectrica a anunțat că a încheiat, la sfârşitul anului trecut, contracte de livrare a energiei pe piaţa din Ungaria pe parcursul întregului an 2015, prin reprezentanța sa din Budapesta.

"Opinia ANRE este aceea că un producător își poate înființa o firmă de trading în România sau în altă țară, dar această firmă nu poate intra în posesia energiei electrice produse de producătorul respectiv decât dacă, în urma participării la una din modalitățile de tranzacționare administrate de OPCOM SA la care participă și producătorul respectiv, adjudecă oferta acestuia sau/și una similară, la prețul cel mai bun sau la prețul de închidere a licitației, după caz, concurând cu toți ceilalți participanți interesați", se arată într-o notă a ANRE, care conține interpretarea Autorității cu privire la posibilitatea producătorilor de a exporta energie în condițiile legii.

Fiind o singură entitate juridico-economică, o reprezentanță a producătorului deschisă în altă țară nu asigură condițiile necesare participării la tranzacționare atât pe parte de cumpărare, cât și pe parte de vânzare, deci producătorul nu poate transfera, cu respectarea legii, energia electrică spre reprezentanța sa, mai explică Autoritatea.

ANRE arată că, potrivit art. 28 al Legii energiei electrice și gazelor naturale, nr. 123/2012, producătorii au, în principal, următoarele obligaţii: "... lit. c) să oferteze public şi nediscriminatoriu pe piaţa concurenţială întreaga energie electrică disponibilă". Totodată, art. 23 (1) al legii prevede: "Tranzacţiile cu energie electrică se desfăşoară pe piaţa concurenţială, în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu", interpretarea ANRE privind caracterul centralizat fiind aceea că toate tranzacțiile de pe piața concurențială angro trebuie să se desfășoare doar pe platformele OPCOM SA, deoarece acesta deține licența pentru administrarea piețelor centralizate, iar conform art. 10 alin. (2) lit. f), se acordă o singură licenţă pentru operatorul pieţei de energie electrică.

"Prin corelarea articolelor menționate, interpretarea ANRE este aceea că toată energia electrică disponibilă trebuie ofertată transparent, public, nediscriminatoriu și centralizat pe platformele OPCOM SA destinate pieței concurențiale de energie electrică, iar un producător nu se poate sustrage acestei obligații prin deținerea unei licențe de furnizare, prin înființarea unei reprezentanțe în altă țară sau prin înființarea unei firme de trading în altă țară", spune ANRE.

Compania de stat Hidroelectrica a încheiat la sfârşitul anului trecut contracte de livrare a energiei pe piaţa din Ungaria pe parcursul întregului an 2015.

"Primele contracte au fost încheiate în octombrie anul trecut şi acoperă întregul an 2015", a declarat, joi, Ştefan Alexandru Frangulea, director al Departamentului de strategie şi cooperare internaţională din cadrul Hidroelectrica, la un seminar privind energia hidro.

Compania de stat a deschis anul trecut o reprezentanţă în Budapesta pentru a putea comercializa direct energie în statul vecin.

Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Energiei. Compania este în însolvenţă din luna februarie a anului 2014, pentru a doua oară în mai puţin un an, prima procedură fiind deschisă în perioada iunie 2012 - iunie 2013.

Hidroelectrica a încheiat anul 2014 cu venituri de 3,3 miliarde de lei şi un profit de 1,2 miliarde de lei, cele mai bune rezultate din istoria companiei, potrivit administratorului judiciar Remus Borza. Precedentul record a fost în 2013, când societatea a realizat un beneficiu de 931 de milioane de lei.

Exportul s-a dublat anul trecut

Volumul de energie exportată anul trecut de România, echivalentul a 15% din producţie, a înregistrat cel mai mare nivel din ultimii zece ani, fiind impulsionat atât de un preţ mai mic faţă de media europeană, cât şi de o serie de circumstanţe externe, potrivit datelor Transelectrica.

Valoarea energiei exportate anul trecut se ridică la 355 milioane de euro. Exporturile de electricitate au ajuns anul trecut la 9.936 GWh, depăşind de două ori nivelul din 2013.

Potrivit Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional, excedentul de producţie a condus la scăderea preţurilor energiei, făcând-o mai competitivă pe pieţele din ţările vecine.

Transelectrica precizează că printre factorii externi care au condus la creşterea cererii de energie electrică şi a preturilor pe pieţele externe se numără inundaţiile din luna iunie din Serbia, care au indisponibilizat mai multe centrale din această ţară, creşterea importurilor de energie ale Ungariei, Albaniei şi a altor ţări, atât pe criterii comerciale, cât şi pe fondul unor lucrări de mentenanţă a unor unităţi de producţie.

Exporturile de energie au fost în 2013 de 4.753 GWh. România a importat anul trecut 2.811 GWh, cu cu 2,7% mai mult faţă de 2013.

Exporturile de electricitate nu sunt derulate de producători, cărora legislaţia le interzice astfel de operaţiuni, ci de traderi şi furnizori de energie.

Potrivit datelor OPCOM, preţul mediu ponderat al energiei tranzacţionată anul trecut pe piaţa spot a fost de 35,76 euro/MWh, în timp ce media europeană a fost de 40 euro/MWh. Exportul a fost încurajat şi de scutirea energiei exportate, din 1 iulie 2014, de plata taxei de cogenerare, care este încasată de companiile care produc simultan energie electrică şi termică.

Energia exportată de România ajunge cu predilecţie în Serbia, Ungaria şi Bulgaria.

Un alt factor care a influenţat exportul a fost, potrivit Transelectrica, creşterea continuă a puterii instalate în resursele regenerabile, care se vinde ieftin având în vedere că este subvenţionată de toţi consumatorii. De asemenea, anul trecut a fost unul cu hidraulicitate ridicată, astfel că producţia hidrocentralelor a fost în creştere.

Cele mai mari exporturi au fost derulate în lunile octombrie şi decembrie, când cantităţile au depăşit 1.000 GWh în fiecare dintre cele două luni.

Producţia de energie a României a fost anul trecut de 64.752 GWh, în timp ce consumul s-a plasat la 57.627 GWh, potrivit Transelectrica.

În România există unităţi de producţie a electricitate de 23.703 MW instalaţi, însă peste jumătate sunt utilizaţi marginal şi doar în situaţii de urgenţă. Consumul de energie al întregii ţări este asigurat în general de unităţi cu o capacitate de 8.000-9.000 MW.

Marţi, 6 ianuarie, Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de Energy Holding împotriva măsurii administratorului judiciar Euro Insol al Hidroelectrica de denunţare a contractului de vânzare – cumpărare a energiei electrice nr. 33CE/14.01.2004.

Totodată, instanţa a obligat contestatoarea Energy Holding la plata către Hidroelectrica  a tuturor cheltuielilor de judecata în sumă de 412.825,20 lei.

Energy Hoding a contestat încă din iulie 2012 o măsură a administratorului judiciar al Hidroelectrica de denunţare a contractului de vânzare – cumpărare a energiei electrice.

În primul ciclu procesual, Tribunalul Bucureşti a respins ca inadmisibilă contestaţia formulată de Energy Holding, soluţia instanţei de fond fiind casată de Curtea de Apel.

La rejudecare, în 17 decembrie 2014, Tribunalul Bucureşti a soluţionat cauza pe fond, pronunţarea fiind amânată până la  6 ianuarie 2015, când a respins ca neintemeiată contestaţia Energy Holding împotriva deciziei administratorului judiciar.  

Euro Insol şi Hidroelectrica au fost apărate în instanţă de avocaţii de la Borza şi Asociaţii, respectiv Stănescu, Miloş, Dumitru şi Asociaţii. Energy Holding a fost apărată de avocaţii de la renumita casă de avocatură Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii.

Repetăm că, aşa cum am scris mai sus, este vorba doar de soluţionarea cauzei pe fond.

Scurt istoric

Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în iunie 2012, administrator judiciar fiind desemnat Euro Insol, firmă controlată de avocatul Remus Borza.

Imediat, Euro Insol a început negocierile cu toţi partenerii contractuali din contractele de vânzare a energiei electrice. Toate astea cu scopul alinierii preţului contractual la cel practicat pe pieţele de energie electrică, unde curentul era tranzacţionat de două ori mai scump decât în contracte precum cel cu Energy Holding şi alte companii, catalogate frecvent în presă drept „băieţii deştepţi din energie”.

Vânzarea de energie electrică la preţurile din contracte a condus la o pierdere cumulată de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1,1 miliarde euro) pentru Hidroelectrica, în perioada 2006 – 2012.

„În contextul eşecului negocierilor cu traderii de energie, în data de 24.07.2012, administratorul judiciar a denunţat, printre altele, şi Contractul de vânzare cumpărare energie electrică încheiat de Hidroelectrica cu Energy Holding nr. 33CE/14.01.2004. În perioada de derulare a contractului, diferenţa dintre valoarea preţului mediu anual al Pieţei Zilei Următoare (PZU) şi valoarea contractuală a preţului energiei livrate Energy Holding a generat în perioada 2006 - 31 mai 2012 o pierdere de 1.441.038.270 lei”, a declarat avocatul Remus Borza.

Pe de altă parte, „prin denunţarea contractului cu Energy Hoding, Hidroelectrica a obţinut, până în prezent, venituri suplimentare de 330.000.000 lei”, a precizat Borza.

Hidroelectrica a avut în noiembrie 2014 un profit de 130 milioane de lei, mai mare cu 66 % faţă de profitul înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut, indică un comunicat al companiei. Astfel, după primele 11 luni, Hidroelectrica înregistrează un profit record de 1,073 miliarde lei, cu 28 % mai mare decât în perioada similară a anului trecut.

Pentru întregul an 2014, reprezentanţii companiei estimează un profit 1,2 miliarde lei, de peste trei ori  mai mare decât profitul înregistrat în anul 2010, cand a raportat un record al producţiei de 19,8 TWh.

Hidroelectrica a avut primele 11 luni ale anului o cifră de afaceri de 3,08 miliarde lei, în creştere cu 12% faţă de perioada similară a anului 2013, urmând ca societatea să înregistreze în acest an cea mai mare cifră de afaceri din istoria acesteia, respectiv peste 3,3 miliarde lei.

Anul trecut, compania a avut un profit brut de 902 milioane lei, după o pierdere cumulată de 693 milioane de lei în 2011 și 2012.

Hidroelectrica s-a mutat în urmă cu aproape doi ani din Bulevardul Carol în Piaţa Victoriei, la chirii mult mai mari pe metru pătrat. Hidro Tarniţa tocmai a făcut drumul invers, adică a hotărât să elibereze spaţiul pe care îl ocupa la etajul 11 în clădirea de birouri Tower Center International, cea mai înaltă clădire de birouri din România până să se ridice Sky Tower de la staţia de metrou Aurel Vlaicu, şi să ocupe cinci camere în fostul sediu al Hidroelectrica, pe Bulevardul Carol, indică documente le companiei, consultate de Energy Report.

O altă mişcare pe care a făcut-o de curând firma de proiect Hidro Tarniţa a fost să revoce mai mulţi administratori. Mai precis, Ioan Roşca şi Daniel Andronache au fost revocaţi din funcţiile de administratori neexecutivi. Acesta din urmă şi-a prezentat demisia. În locul lui Ioan Roşca a fost aleasă Rossita Dumitriu iar decizia pentru celălalt loc a fost amânată.

Tot o revocare din funcţie s-a produs şi la finele lunii iulie când Mihail Stănculescu, membru al Consiliului de Administraţie a fost revocat din funcţie şi apoi a fost numit ca administrator Cătălin Deaconescu.

În primăvară a expirat şi perioada de subscriere la majorarea capitalului social al companiei, astfel că doar Complexul Energetic Hunedoara a răspuns pozitiv, prin efectuarea la termen a vărsământului de 30% din valoarea acţiunilor subscrise (adică circa 2,6 milioane de lei vărsaţi deja).

Firma prin care se propune realizarea hidrocentralei de mare putere de la Tarniţa – Lăpuşteşti cu acumulare prin pompaj, îi are acum drept acţionari pe CE Hunedoara, cu o deţinere de 99,358% şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (0,642%).

Companiile de stat din România, individual sau în cadrul unor organizații profesionale naționale, au cheltuit, anul trecut, în total, până la 900.000 euro pentru finanțarea de activități de lobby pe lângă instituțiile Uniunii Europene, prin intermediul a 49 de lobbyști, potrivit estimărilor din Registrul de Transparență al UE, gestionat de Comisia Europeană și Parlamentul European. Chevron și Gabriel Resources, companii private cu interese și în România, au cheltuit, în același scop, o sumă totală estimată la 1,2 milioane euro.

Companiile și organizațiile care fac lobby la Bruxelles și Strasbourg se înscriu în mod voluntar în Registrul de Transparență al UE și își estimează costurile de reprezentare a intereselor pe lângă instituțiile europene potrivit unui set de îndrumări elaborat de Comisia Europeană. Unul din obiectivele declarate ale noii președinții a Comisiei Europene este ca înscrierea în și raportările către Registrul de Transparență să devină general obligatorii.

Astfel, potrivit datelor din Registrul de Transparență, Asociația Aeroporturilor din România (AAR) a raportat, anul trecut, cheltuieli pe activități de lobby pe lângă UE de până la 400.000 de euro, Asociația utilizând serviciile a 11 lobbyști. AAR nu precizează care au fost temele legislative europene de interes în legătură cu care a făcut lobby.

Lobby energetic

Centrul Român al Energiei (CRE), organizație din care fac parte companiile energetice de stat Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Termoelectrica și Transgaz, precum și mai multe companii private, estimează că a cheltuit anul trecut pentru lobby la UE suma de 200.000 de euro, utilizând serviciile a 2 lobbyști, respectiv președintele organizației, Stelian Gal, fost director general al Transelectrica, și Costin-Mihai Păun, secretar general al CRE și fost membru în Consiliul de Administrație al Electrica.

Activitățile de lobby ale CRE de anul trecut de la UE au acoperit tematici precum Directiva privind eficiența energetică, Direcții privind infrastructura energetică europeană, rețele inteligente, orașe inteligente energetic, coduri de rețea sau mecanismul european de compensare.

La rândul său, Asociația pentru Servicii Energetice din România (ASER), care grupează producători și distribuitori locali de energie termică, căldură și servicii de apă din România, a cheltuit, în 2013, o sumă estimativă de până la 100.000 de euro pe activități de lobby la UE, prin intermediul a 10 lobbyști. Subiectul principal de interes a fost Directiva UE privind eficiența energetică, transpusă anul acesta în legislația românească prin Legea 121/2014.

ASER a mai avut ca interes obținerea de sprijin de la UE pentru promovarea în rândul consumatorilor a avantajelor folosirii contractelor de tip ESCO, bazate pe îmbunătățirea eficienței energetice.

Poșta Română nu spune pentru ce face lobby

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA a cheltuit anul trecut pe lobby la UE o sumă estimată de până la 100.000 de euro, prin intermediul a 3 lobbyști, principalul punct de interes al ROMATSA fiind implementarea legislației europene privind spațiul aerian unic al UE.

Poșta Română a avut cheltuieli estimative de lobby la UE, anul trecut, de 50.000 de euro, prin intermediul a 6 lobbyști, fără să raporteze care au fost temele legislative europene de interes în legătură cu care a făcut lobby.

În fine, Romtelecom a cheltuit estimativ tot 50.000 de euro, dar prin intermediul a 17 lobbyști, interesul companiei fiind legat de proiectele UE cu privire la societatea informatică.

Top 10 – dominat de companiile energetice

Pe de altă parte, din Registrul de Transparență rezultă că, anul trecut, compania americană de petrol și gaze Chevron, cu activități și în România, a avut cheltuieli estimative de lobby de până la 1 milion de euro, prin 3 lobbyști. Aici intră inclusiv costurile birourilor închiriate de companie în acest scop. Interesele de lobby ale Chevron au fost legate de reglementările UE privind energia, mediul, schimbările climatice și piața internă.

Rușii de la Gazprom au cheltuit 1,25 milioane euro, prin 5 lobbyști, pentru a monitoriza evoluția legislației UE din domeniul energetic, potrivit propriilor declarații din Registrul de Transparență.

Grupul german E.ON a cheltuit 2,2 milioane de euro pe lobby la UE, prin 4 lobbyști, pe subiecte energetice și de protecția mediului. 

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au cheltuit până la 300.000 de euro, prin 3 lobbyști, pe subiecte precum calitatea combustibililor, infrastructură energetică, coridorul sudic de gaze, gaze de șist, siguranța activităților petroliere offshore, precum și politici energetice, de climă și de mediu.

Italienii de la Enel au cheltuit în total o sumă estimativă de până la 600.000 euro, pe subiecte legate de energie și climă, iar cehii de la CEZ - 300.000 de euro prin 3 lobbyști, oe teme similare. .

La rândul lor, canadienii de la Gabriel Resources, care controlează Roșia Montană Gold Corporation, operatorul concesiunii aurifere de la Roșia Montană, au raportat cheltuieli estimative de lobby la UE pe 2013 de până la 200.000 de euro, prin 3 lobbyști, pe subiecte legate de legislația minieră europeană, precum și de cea a protecției mediului și a apei.

Potrivit datelor din Registrul de Transparență sintetizate de site-ul LobbyFacts, un proiect comun al ONG-urilor europene Friends of Earth Europe, Corporate Europe Observatory și LobbyControl, top 10 de anul trecut al cheltuielilor corporatiste de lobby la UE este dominat de companiile energetice și arată în felul următor:

Phillip Morris – 5,25 milioane euro
ExxonMobil – 5 milioane euro
Microsoft – 4,75 milioane euro
Shell – 4,5 milioane euro
Siemens – 4,35 milioane euro
GDF Suez – 4 milioane euro
General Electric – 3,5 milioane euro
Huawei Technologies – 3 milioane euro
Bayer AG – 2,76 milioane euro
Telekom Austria Group – 2,75 milioane euro

Guvernul intenționează să acorde ajutoare de stat masive investitorilor în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care stochează energia electrică, cum ar fi proiectul Tarnița-Lăpușteni, ajutoare de stat constând în scutirea de taxele aferente scoaterii terenurilor necesare construcției din circuitul agricol sau din fondul forestier, scutirea de obligația de achiziție de certificate verzi și de taxa de cogenerare, scutirea de la plata tarifelor de transport al energiei electrice datorate Transelectrica și scutirea de toate taxele, contribuţiile, plăţile, bonificaţiile și tarifele specifice de gospodărire a resurselor de apă, percepute de către Administrația Națională "Apele Române".

Guvernul afirmă că sprijinirea investițiilor în construirea de centralele hidroenergetice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) este necesară pentru echilibrarea sistemului energetic național, afectat de ponderea mare a surselor intermitente regenerabile de energie în mixul energetic național. Echilibrarea se face prin stocarea energiei electrice produse în perioadele de consum redus (prin funcţionarea în regim de pompaj, cu acumularea apei în rezervorul superior) şi redarea acesteia în sistemul energetic național, în perioadele de consum maxim (prin funcţionarea în regim de turbinare, cu evacuarea apei în rezervorul inferior).

Potrivit notei de fundamentare a unui proiect de ordonanță de Guvern, CHEAP vor fi declarate prin lege obiective de interes naţional şi de importanţă strategică pentru Sistemul Energetic Național (SEN), urmând a fi declarate de utilitate publică. Lucrările de realizare a CHEAP vor fi declarate, la rândul lor, de interes naţional şi de utilitate publică.

În acest fel, pentru terenurile necesare construirii de CHEAP se va aplica un regim accelerat de expropriere în interes public, prevăzut de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Proiectul de OUG prevede că, pentru terenurile necesare realizării acestora, CHEAP vor beneficia de exceptarea de la plata taxelor pentru scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol sau din fondul forestier naţional.

"Datorită specificului montan al amplasamentului unor astfel de centrale (diferenţa cât mai mare de nivel dintre cele două rezervoare fiind o condiţie obligatorie pentru fezabilitatea centralei), precum şi a faptului că, de regulă, amplasamentele optime pentru astfel de amenajări se află fie în zone forestiere, fie pe terenuri clasificate drept pajişti sau aflate în circuit agricol, această reglementare este deosebit de necesară, întrucât costurile pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi/sau forestier ar fi prohibitive pentru iniţierea
investiţiei", se arată în nota de fundamentare.

În condiţiile în care necesarul de terenuri pentru construirea unei CHEAP este de ordinul sutelor de hectare, iar costurile cu taxele pot depăşi 100.000 euro/hectar, taxarea acestora constituie o barieră în sine pentru decizia promovării unei astfel de investiţii de utilitate publică, se precizează în documentul citat.

Alte scutiri

Pentru energia electrică consumată de CHEAP în procesul de funcţionare în regim de pompaj, în scopul stocării energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, care constituie un consum propriu tehnologic al acesteia, nu se va impune achiziția de certificate verzi și nici plata taxei de cogenerare, se stipulează în proiectul de act normativ.

"Prin stocarea energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, ca efect al funcţionării în regim de pompaj, operatorul unei CHEAP nu dobândeşte calitatea de consumator final şi se exceptează de la plata tarifului pentru serviciul de transport, respectiv componenta de extragere de energie electrică din reţea, şi a tarifului pentru serviciul de sistem, prevăzute de reglementările legale, pentru energia consumatăîn regim de pompaj. La reintroducerea energiei electrice în SEN, ca efect al funcţionării în regim de turbinare, cu transferul apei în rezervorul inferior, operatorul unei CHEAP se exceptează de la plata tarifului pentru serviciul de transport, respectiv a componentei de introducere de energie electrică în reţea, prevăzută de reglementările legale, pentru energia reintrodusă în SEN", mai prevede proiectul de OG.

În plus, operatorii CHEAP vor fi scutiți de toate taxele, contribuţiile, plăţile, bonificaţiile și tarifele specifice de gospodărire a resurselor de apă, percepute de către Administrația Națională "Apele Române". Pentru exemplificare, Hidroelectrica plătește anual către "Apele Române" circa 80 de milioane de euro, reprezentând obligațiile menționate mai sus, potrivit administratorului judiciar al companiei aflate în insolvență.

Ce mai prevede proiectul

Operatorii CHEAP vor plăti în schimb o taxă specială, stabilită şi aprobată de către ANRE, destinată acoperirii costurilor privind întreţinerea reţelei aferente racordării CHEAP la reţeaua electrică de transport şi a costurilor generate de către consumul propriu tehnologic, induse suplimentar în reţeaua electrică de transport de către funcţionarea CHEAP.

De asemenea, CHEAP vor încheia convenții de exploatare a resurselor de apă cu Administrația Națională "Apele Române", în baza cărora se vor stabili unele obligații financiare pentru CHEAP. "Obligaţiile financiare care se stabilesc în sarcina operatorului CHEAP prin convenţia de exploatare nu vor putea depăşi nivelul unei cote părţi din costurile legate de exploatarea amenajării şi al eventualelor diminuări de venituri suportate de titularul dreptului de administrare, de concesiune sau de folosinţă, după caz, al resurselor de apă din rezervoarele inferioare, ca efect al operării CHEAP", se mai stipulează în proiectul de OUG.

Tarifele reglementate pentru fiecare CHEAP calificat pentru furnizarea serviciilor de consumator dispecerizabil pentru restaurarea SEN se vor stabili prin proceduri specifice elaborate şi adoptate de către ANRE. Unele servicii vor fi furnizate de CHEAP în regim concurențial.

"Măsurile de încurajare a investiţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă, care conţin elemente de ajutor de stat pentru investiţii, respectiv pentru operare, vor fi puse în aplicare după notificarea acestora la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia", se precizează în proiectul de OG.

De ce este nevoie de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OG, sprijinirea investițiilor în construirea de CHEAP este necesară pentru echilibrarea SEN, afectat de ponderea mare a surselor intermitente regenerabile de energie în mixul energetic național. Echilibrarea se face prin stocarea energiei electrice produse în perioadele de consum redus (prin funcţionarea în regim de pompaj, cu acumularea apei în rezervorul superior) şi redarea acesteia în SEN, în perioadele de consum maxim (prin funcţionarea în regim de turbinare, cu evacuarea apei în rezervorul inferior).

În prezent, în Comunitatea Europeană sunt în funcţiune 170 de centrale de pompaj, cu o putere instalată totală de 45.000 MW, iar alte 60 de centrale de pompaj se afla în diverse faze de construcţie. Centralele de pompaj sunt necesare dezvoltării sectorului energetic european, în mod deosebit integrării capacităţilor de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene şi a energiei solare, se precizează în documentul citat.

Guvernul arată că Sistemul Electroenergetic Naţional este pus în dificultate deosebită în perioadele în care centralele eoliene sau fotovoltaice lucrează la putere maximă, astfel încât, pe de o parte, capacităţile de producţie din tehnologiile clasice sunt puse în situaţia de a reduce producţia pentru a permite preluarea prioritară a energiei verzi, potrivit legii de sprijin, dar, pe de altă parte, sunt ţinute de obligaţia de a sta la dispoziţia SEN pregătite să reînceapă producţia imediat ce se reduce puterea livrată de centralele eoliene sau fotovoltaice.

"Regimul tehnico-economic la care sunt obligate săfuncţioneze centralele electrice clasice este extrem de păgubos, având costuri deosebit de ridicate pentru fiecare pornire/oprire intempestivă, costuri deosebit de ridicate şi randament foarte scăzut în regimul tehnic de funcţionare la minim (în aşteptarea comenzii ce va fi primită de la Dispecerul Energetic Naţional (DEN), pentru intrarea în funcţiune imediat ce scade producţia de energie verde), respectiv grad de poluare deosebit de ridicat atunci când funcţionează la minim tehnologic, generând până la de trei ori mai multe gaze cu efect de seră (CO2/MWh) decât în regimul de funcţionare optim tehnologic", spune Executivul.

Riscuri pentru siguranța funcționării SEN

Dincolo de disconfortul de ordin economic, SEN se confruntă cu riscuri majore în ceea ce priveşte siguranţa funcţionării, iar fenomenul este în curs de accentuare, cel puţin până la sfârşitul anului 2016, dată când încetează acreditarea, potrivit legii, de noi capacităţi de
producţie a energiei verzi care beneficiază de schema de sprijin cu certificate verzi.

Pe de altă parte, proiectul realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă presupune ca acestea să dispună cu atât mai mult de condiţii tehnice pentru a funcţiona în bandă, în condiţii de siguranţă şi uniformitate, într-o piaţă în care „dinţii de fierăstrău” ai curbelor de producţie/consum orar/zilnic sunt tot mai ascuţiţi şi mai imprevizibili.

"Toate aceste condiţii tehnico-economice la nivelul SEN generează nevoia acută de dezvoltare a infrastructurii de bază pentru stocarea energiei electrice şi pentru echilibrarea stabilă a SEN, prin construirea şi operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj", conchide Guvernul.

Număr "semnificativ" de investitori interesați

Reprezentanţii Hidro Tarniţa, compania de proiect care intenţionează să construiască o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj de un miliard de euro în judeţul Cluj, au declarat, recent, că un număr "semnificativ" de investitori sunt interesaţi de investiţie.

"Informăm publicul interesat cu privire la faptul că, încă din a doua zi de la deschiderea procedurii, au fost înregistrate atât o primă plată efectivă a preţului prevăzut mai sus (preţul de 12.000 euro pentru achiziţia documentaţiei de precalificare - n.r.), cât şi un număr semnificativ de investitori efectiv interesaţi, care se află în curs de pregătire a formalităţilor de plată şi de obţinere a împuternicirilor autentice necesare ridicării ocumentaţiilor, conform pocedurii", se arată într-un comunicat al Hidro Tarniţa.

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti ar urma să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. Unitatea este prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare. În timpul construcţiei centralei vor fi create peste 4.000 de locuri de muncă.

Anunțul internațional privind procedura de selecție a investitorilor pentru proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești a fost publicat pe 7 august. Lista investitorilor precalificaţi va fi publicată în 14 noiembrie.

Acţionarii Hidro Tarniţa sunt Electrica şi Complexul Energetic Hunedoara, fiecare cu câte 50% din acţiuni. La capitalul companiei Hidro Tarniţa vor participa Complexul Energetic Hunedoara, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia şi Societatea de Administrare pentru Participaţii în Energie (SAPE), alături de investitori care urmează să fie selectaţi. SAPE a fost înfiinţată ca să gestioneze pachetele minoritare de acţiuni cu care a rămas Electrica SA la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice privatizate.

Compania de proiect Hidro Tarnița SA, controlată de statul român, a lansat anunțul internațional privind procedura de selecție a investitorilor pentru proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, investiție greenfiend estimată la circa 1 miliard de euro.

Potrivit documentului citat, pentru a fi declarați eligibili, potențialii investitori interesați trebuie să se încadreze în cel puțin una din următoarele trei categorii: să dețină, exploateze sau să fi construit cel puțin o hidrocentrală finalizată cu acumulare prin pompaj cu putere instalată de cel puțin 500 MW, să aibă experiență în calitate de traderi en gros de energie sau de furnizori de servicii tehnologice de sistem cu tranzacții de peste 1 TWh de energie pe an pe o piață locală sau regională sau să fi investit într-un proiect finalizat din domeniul energetic cu valoare de cel puțin 500 milioane euro.

"Pentru evitarea oricărui dubiu, se precizează că cele trei categorii mai sus menționate sunt alternative, nu cumulative, fiind suficient ca un investitor să facă dovada că se încadrează în cel puțin una dintre categoriile respective. Pentru demonstrarea încadrării în oricare dintre cele trei categorii, investitorii vor prezenta proiecte/contracte derulate în nume propriu", se afirmă în anunț.

Potențialii investitori interesați care se încadrează în cel puțin una din primele două categorii menționate mai sus trebuie, în plus, să demonstreze o medie a veniturilor anuale pe ultimii trei ani de peste 200 milioane euro, o marjă medie a EBITDA pe ultimii trei ani de peste 10% și un grad de îndatorare pe ultimul an financiar încheiat care să fie mai mic decât EBITDA înmulțit cu 5.

Cei care se încadrează în a treia categorie trebuie să demonstreze angajament de capitaluri proprii mai mare de 100 milioane euro, într-un proiect din domeniul energetic care are o valoare de cel puțin 500 milioane euro.

Cine nu poate participa

Nu pot participa la procedura de selectie, nici individual si nici in calitate de membri ai unei asocieri, investitorii care se găsesc în oricare dintre următoarele situaţii:

(a) sunt în stare de incapacitate de plată, de faliment sau lichidare și/sau fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor în una din situațiile menționate;

(b) sunt sub efectul unei condamnări penale definitive pentru săvârșirea următoarelor fapte: gestiune frauduloasă, participare la activități criminale pentru corupție sau spălare de bani, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, dare sau luare de mită sau alte contravenții și infracțiuni prevăzute de legea penală;

(c) au participat cu oferte trucate și/sau neserioase într-un proces de atragere de investiții, restructurare, cooperare și/sau privatizare, indiferent de compania publică și/sau instituția publică implicată care au/a organizat procedura respectivă;

(d) au retras sau revocat oferta declarată câștigătoare într-un proces de atragere de investiții, restructurare, cooperare și/sau privatizare;

(e) în raport cu Hidro Tarnița SA și/sau cu Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie și/sau prin Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, se află, direct sau indirect, în conflict de interese, în incompatibilitate și/sau în orice situații care pot fi asimilate conflictului de interese/incompatibilității, așa cum sunt acestea definite de legislația din România;

(f) au avut contracte de vânzare-cumpărare de acțiuni, de atragere de investiții și/sau cooperare, încheiate cu oricare companie de stat și/sau instituție publică implicata, ce au fost desființate din culpa exclusivă a acestora. Sunt considerate desființate din culpa
exclusivă a investitorului acele contracte care au fost rezolvite printr-o hotărâre judecătorească sau arbitrală definitivă și irevocabilă ori ca efect al împlinirii condițiilor de rezoluțiune stipulate în acestea;

(g) au datorii bugetare restante (la bugetul general consolidat și/sau la bugetele locale) către statul român.

Care sunt etapele

Prețul documentației pentru precalificare, care include și taxa de acces la camera de date și informații despre societate, proiect și procedura de selecție, este de 12.000 euro plus TVA.

Camera de date se va deschide la data de 11 august 2014 și se va închide cu o zi lucrătoare înainte de data limită stabilită pentru depunerea ofertelor angajante de participare la procedura de selecție, așa cum va fi stabilită această dată în caietul de sarcini pentru licitație.

"În măsura posibilului, societatea va furniza caietul de sarcini pentru licitație în intervalul cuprins între 16-20 februarie 2015. În caietul de sarcini pentru licitație se vor preciza în mod expres locul, data și ora limită pentru depunerea, în plicuri sigilate separate, a (i) documentelor de participare la licitație; și (ii) ofertei angajante, care va fi elaborată cu respectarea instrucțiunilor din caietul de sarcini pentru licitație. În măsura posibilului, societatea va asigura ca termenul pe care investitorii îl vor avea la dispoziție pentru pregătirea participării la licitație și pentru pregătirea ofertei angajante să fie de cel puțin 2 luni", se precizează în anunț.

Companii românești de stat

Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești va fi situată la 30 km depărtare de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, pe versantul stâng al acumulării Tarnița și este prevăzută a se realiza cu patru grupuri reversibile, turbină-pompă, cu o putere instalată de 4x 250 MW, construcția fiind preconizată a se realiza în două etape, pe parcursul a 5-7 ani. Fiind o centrală cu acumulare prin pompaj, va asigura o creștere a siguranței în funcționare a sistemului electroenergetic. Capacitatea lacului superior va fi de 10 milioane metri cubi. Peste 4.000 de locuri de muncă vor fi create pe parcursul construcției, se arată într-un comunicat al Hidro Tarnița SA, remis Energy Report.

"Proiectul este esențial în contextul existenței unui portofoliu în creștere continuă cu producție necontrolabilă (din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice – n.r.), care impune instalarea de capacități de echilibrare suplimentare, ce vor fi retribuite pe piețe de servicii tehnologice de sistem, piețe de capacități, pe piata de echilibrare, dar și având în vedere rolul esențial pe care îl va avea în participarea la reglajul frecvență-putere necesar odată cu intrarea în funcțiune a grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă", se arată în comunicat.

Societatea afirmă că la capitalul său vor participa companii din domeniul energiei, având capital integral sau majoritar deținut de stat, respectiv Complexul Energetic Hunedoara, Societatea de Administrare pentru Participaţii în Energie, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia, alături de investitori selectaţi în conformitate cu prevederile legale referitoare la constituirea de societăţi mixte.

Acționarii minoritari se opun

Proiectele Tarnița și HVDCC România-Turcia SA (cablul submarin), la care Romgaz ar urma să participe, au trezit, în martie, mai multe nedumeriri în rândul acționarilor minoritari ai companiei, Fondul Proprietatea și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) formulând mai multe întrebări conducerii companiei în legătură cu oportunitatea, fezabilitatea și finanțarea acestor proiecte.

În răspunsul dat celor două instituții, Romgaz recunoaște că decizia a fost una politică și nu economică. Propunerea de participare la aceste proiecte a venit de la principalul său acționar, statul roman prin Departamentul pentru Energie (acționar care deține 70.0071% din capitalul social al SNGN Romgaz SA și autoritate tutelară a Romgaz).

Cu toate acestea, în răspunsul transmis celor de BERD, Romgaz recunoaște că studiile de fezabilitate sunt învechite.

"Studiul de fezabilitate pentru Hidro Tarnița a fost realizat în 2008. Studiul de fezabilitate pentru proiectul de cablu submarin a fost realizat în 2011. Conducerea executiva a societații Romgaz a propus Consiliului de Administrație, iar Consiliul de Administrație a avizat a abordare în etape a participării Romgaz în cele doua proiecte. Companiile de proiect ar trebui să se ocupe de actualizări, ca prima sarcina. Datele și informațiile cuprinse în versiunile actuale ale studiilor au fost analizate parțial de către Romgaz în scopul unei analize preliminare având drept concluzie principală necesitatea actualizării studiilor de către companiile de proiect (înființate sau care se vor înființa)", se afirmă în răspunsul Romgaz.

Fondul Proprietatea merge la tribunal

În aprilie, Fondul Proprietatea a anunțat că vrea să blocheze în instanță participarea altei companii majoritare de stat la care este acționar minoritar, Nuclearelectrica, la aceleași proiecte.

"Fondul Proprietatea, în calitate de acționar deținând o cotă de 9,7268% din capitalul social al societății, a depus o cerere de intervenție la Tribunalul București (...) prin care se solicită respingerea cererii de înregistrare la Registrul Comerțului a hotărârii AGEA nr.1/11.03.2014", se arată într-un comunicat transmis de Nuclearelectrica Bursei de Valori București (BVB).

Hotărârea respectivă vizează participarea Nuclearelectrica cu 8,9 milioane lei la majorarea capitalului social al Hidro Tarnița, compania de proiect care ar urma să construiască hidrocentrala Tarnița, județul Cluj, și acordul de principiu pentru realizarea proiectului Cablu de interconectare submarin 400 Kv România - Turcia și participarea Nuclearelectrica cu 2 milioane euro la constituirea companiei de proiect HVDCC România - Turcia.

Studii inutilizabile

În mai, Departmentul pentru Energie afirma că studiile de fezabilitate pentru proiectul de 1,1 miliarde euro al construcţiei hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, pentru care Hidroelectrica a plătit 3,5 milioane euro, nu conţin toate concluziile privind oportunitatea sau nu a derulării acestei investiţii.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a transmis Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa, firma de proiect înfiinţată în 1 noiembrie 2013, să prezinte un plan de acţiuni, conform căruia proiectul hidrocentralei să beneficieze de informaţiile obţinute în urma realizării studiilor, chiar dacă acestea nu conţin toate concluziile privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului.

"Departamentul pentru Energie solicită Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa să finalizeze studiile de fezabilitate privind proiectul în cauză la costuri minime, cu o eficienţă ridicată în cheltuirea banilor societăţilor de stat prezente în acţionariat. Proiectul Tarniţa (judeţul Cluj - n.r.) este unul strategic pentru România ", potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

Corpul de Control al Departamentului pentru Energie a început în 5 mai o analiză privind felul cum au fost cheltuită, în perioada 2003-2014, suma de 15,6 milioane de lei, fără TVA, pe studii de fezabilitate pentru Tarniţa.

Hidroelectrica a obținut un profit brut cumulat de 401 milioane lei în primele 5 luni din 2014, după deducerea taxei de stâlp aferente primului semestru, în valoare de 75 milioane lei, și a mai închis un credit de investiții, de 75 milioane euro, contractat de la Citibank în 2009.

"(...) cu un profit brut de 401 milioane lei cumulat la primele 5 luni din 2014, dupa deducerea taxei pe stalp aferente primului semestru in valoare de 75 milioane lei, Hidroelectrica a inregistrat o lichiditate in continua crestere. Astfel, compania a continuat procesul accelerat de reducere a serviciului datoriei financiare si, la data de 30.06.2014, a inchis un alt credit de investitii, de 75.000.000 euro, contractat de la Citibank International Plc. in 2009", se arată într-un comunicat al companiei.

În urmă cu o săptămână, Marian Cernat, director în cadrul Autorității Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), declara că ANRE va recunoaşte din 1 iulie în facturile la electricitate costurile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica aferente taxei pe construcţiile speciale.

Energy Report scria încă din 21 mai că, potrivit unui proiect de ordin al ANRE, consumatorii casnici de curent electric și toți beneficiarii de tarife reglementate la energie vor plăti mai mult pentru electricitatea consumată, urmând să suporte pe facturi costurile suplimentare generate pentru producătorii de energie de introducerea impozitului pe construcțiile speciale, așa-numita "taxă de stâlp" și, pe viitor, de orice taxe și impozite noi impuse de stat, care generează astfel de costuri suplimentare.

Își reduc gradul de îndatorare

Hidroelectrica a închis în 2014 mai multe credite de investiții și linii de credit, în valoare totală de 231 milioane lei, contractate de la ING Bank (31 milioane lei), Alpha Bank (80 milioane lei) și Banca Transilvania (120 milioane lei). În aprilie 2014, compania a rambursat anticipat și creditul de investiții contractat de la BERD, în valoare de 110 milioane euro.

"De la intrarea în insolvență acum 2 ani, soldul datoriilor financiare către bănci s-a redus cu 625 milioane euro, de la 841 milioane euro la data de 20 iunie 2012 la 216 milioane euro la data de 30 iunie 2014. Soldul creditelor de investiții urmează a fi redus cu încă 39 milioane euro până la sfârșitul anului curent, ca urmare a decontării la termen a tuturor ratelor scadente în semestrul II al anului 2014", se mai afirmă în comunicatul Hidroelectrica.

Alte 27 microhidrocentrale scoase la vânzare

Hidroelectrica scoate la licitaţie deschisă cu strigare 27 de centrale hidroelectrice de mica putere din nouă judeţe, cu o putere totală intalată de 20,3 MW, procedurile de vânzare fiind programate pentru luna septembrie.

"Hidroelectrica va vinde în cadrul licitaţiilor deschise cu strigare din perioada 15-18 septembrie 2014, 27 de CHEMP-uri, cu o putere totală instalată de 20,3 MW şi o energie de proiect de 60,6 GWh. Activele supuse vanzarii sunt structurate în 17 pachete şi sunt situate în 9 judeţe", a anunţat producătorul de energie.

Centralele scoase la vânzare sunt CHEMP Neagra Şarului 1, CHEMP Neagra Şarului 2, CHEMP Şaru Dornei 1, CHEMP Şaru Dornei 2, CHEMP Fălticeni, CHEMP Gura Haitii 1, CHEMP Gura Haitii 2, CHEMP Lucaciu, CHEMP Panaci - Suceava, CHEMP Târlung 1, CHEMP Târlung 2, CHEMP Târlung 3, CHEMP Târlung 4, CHEMP Hălchiu Moară - Braşov, CHEMP Valea Cracului 1, CHEMP Valea Cracului 2, CHEMP Valea Cracului 3, CHEMP Zeicani, Neamt - CHEMP Neagra, CHEMP Bolovăni, CHEMP Cracău 1 - Hunedoara, CHEMP Tălmaciu, CHEMP Răşinari, Bacau - CHEMP Caraliţa -Sibiu, CHEMP Chiuzbaia - Maramureş, CHEMP Sebiş - Arad, CHEMP Limpedea - Argeş.

Dosarele de prezentare întocmite de Hidroelectrica pentru vânzarea fiecărui pachet de active, pot fi procurate de luni până vineri, începând cu data de 26 iunie până pe 18 august 2014. În vederea participării la licitaţie, ofertanţii trebuie să depună documentele de participare până pe 3 septembrie 2014, deschiderea plicurilor urmând să aibă loc în perioada 8-11 septembrie 2014.

Au încasat aproape 70 milioane lei până acum

În etapele precedente, începând cu iulie 2013, au fost vândute un număr de 21 de centrale hidroelectrice de mică putere, la preţul total de 69,3 milioane de lei (15,7 milioane de euro).

Microhidrocentralele sunt capacităţi de producţie din surse regenerabile care până la o putere instalată de 10 MW sunt beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi.

Hidroelectrica este controlată de stat prin Departamentul pentru Energie. Compania este în însolvenţă din luna februarie, a doua oară în mai puţin un an, prima procedură fiind deschisă în perioada iunie 2012 - iunie 2013.

Prima hidrocentrală de mare putere din România, CHE Stejaru (Dimitrie Leonida), fostă Lenin, se pregăteşte de prima retehnologizare importantă de la finalizarea construcţiei sale din 1962, înainte cu 10 ani de finalizarea celei de la Porţile de Fier I. Valoarea estimată a lucrărilor este de 75 milioane euro, din surse ale Hidroelectrica, după ce avocatul Borza a reziliat contractul de finanţare cu BERD în martie 2013. Se aşteaptă ca lucrările să se întindă pe 7 ani de la semnarea contractului, după ce întreaga construcţie a hidrocentralei a durat 10 ani (din ’52 până în ’62).

Compania estimează că până la finele lunii octombrie 2014 să finalizeze procesul de licitaţie şi să atribuie contractul de retehnologizare. Această primă hidrocentrală de mare putere din România este alimentată cu apă din Lacul Izvorul Muntelui- Barajul Bicaz, judetul Neamţ. Hidroagregatele însă, puse în funcţiune în perioada 1960-1962, şi-au depăşit cu mult durata normala de viaţă (22 ani).

Contractul propune retehnologizarea celor 6 hidroagregate ce însumează o putere instalată de 210 MW. Prin utilizarea volumului lacului de acumulare Izvorul Muntelui cu nu mai puţin  de 1,23 miliarde de metri cubi de apă (a doua acumulare din ţară după Porţile de Fier I, cu un volum de 2,5 miliarde mc), CHE Stejaru injectează în Sistemul Energetic Naţional, în medie, 435 GWh anual.

CHE Stejaru poarta şi numele profesorului Dimitrie Leonida, cel care a gandit si planificat inca din anul 1908 "Complexul hidrotehnic și hidroenergetic al Bistriței din regiunea Bicaz".

„Am suspendat, anulat sau redus semnificativ alocarea bugetară pentru acele investiţii demarate înainte de 1989 şi la care componenta energetică are un rol secundar, prioritizând la finanţare retehnologizarea centralelor de mare putere... (n.r) Am negociat cu Banca Mondială un credit de 200 milioane de euro pe care vrem să-l alocăm retehnologizării Centralelor Vidraru, Marişelu şi Râul Mare Retezat, cu peste 700 MW putere instalată, a căror durată de viaţă a fost şi în cazul lor depaşită”, a declarat  Av. Dr. Remus Borza, Administratorul Judiciar al Hidroelectrica. Bineînţeles, finanţarea este de aşteptat să se facă, cum altfel, cu garanţii de la stat.

„Asteptăm de la Ministerul Finanţelor eliberarea scrisorilor de garanţie pentru că această finanţare să fie una efectivă”, precizează Borza.

Taxa de stâlp se va regăsi în facturile la electricitate ale consumatorilor casnici, care ar putea astfel să crească cu 1-2%, a declarat, vineri, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, la conferinţa "MEDIAFAX Talks about Energy".

El confirmă astfel informațiile publicate anterior de către Energy Report, potrivit cărora prețurile pentru energia electrică vândută pe bază de contracte reglementate vor putea fi ajustate în situația în care, în cursul anului, devin scadente taxe și impozite noi, care nu au fost luate în considerare la stabilirea prețurilor în vigoare.

"Legislaţia spune că orice cost se regăseşte preţul final", a afirmat Havrileţ. El a adăugat că încă nu poate fi estimat exact impactul în facturi al acestei taxe, pentru că nicio companie nu a transmis ANRE cereri de recunoaştere în tarife a taxei.

Totuşi, recunoaşterea în facturi va fi făcută ori la 1 iulie, ori la 1 ianuarie 2015 şi va afecta doar preţul reglementat al energiei, a precizat Havrileţ.

Orice taxă nouă va fi inclusă în tarife

Consumatorii casnici de curent electric și toți beneficiarii de tarife reglementate la energie vor plăti mai mult pentru electricitatea consumată, urmând să suporte pe facturi costurile suplimentare generate pentru producătorii de energie de introducerea impozitului pe construcțiile speciale, așa-numita "taxă de stâlp" și, pe viitor, de orice taxe și impozite noi impuse de stat, care generează astfel de costuri suplimentare, scria Energy Report încă din 21 mai.

Potrivit unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prețurile pentru energia electrică vândută pe bază de acte reglementate vor putea fi ajustate în situația în care, în cursul anului, devin scadente taxe și impozite noi, care nu au fost luate în considerare la stabilirea prețurilor în vigoare.

Proiectul modifică și completează Metodologia de stabilire a prețurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 83/2013.

Astfel, în rândul costurilor suplimentare înregistrate în anul anterior care pot fi luate în considerare de către ANRE la stabilirea prețurilor reglementate pentru anul în curs au fost incluse și cele legate de nerecunoașterea integrală la stabilirea, respectiv ajustarea prețurilor reglementate pentru anul anterior, a sumelor datorate pentru anul respectiv, corespunzătoare taxelor și impozitelor instituite prin acte normative.

În plus, prețurile medii reglementate pentru energia electrică pot fi ajustate, din inițiativa ANRE sau la solicitarea producătorilor participanți la contractele reglementate, la începutul semestrului II al fiecărui an contractual, în cazul în care ȋn cursul semestrului I al aceluiași an ajung la scadență sau au fost plătite, total sau parțial, taxe și impozite noi, care nu au fost luate ȋn considerare la stabilirea prețurilor ȋn vigoare.

"Nesustenabilă şi împovărătoare"

La aceeași conferință, avocatul Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, care administrează Hidroelectrica în perioada insolvenţei, a declarat că producătorii de energie nu vor putea suporta taxa de stâlp, care este "nesustenabilă şi împovărătoare".

"Taxa de stâlp nu este sustenabilă şi este împovărătoare, erodează profitabilitatea Hidroelectrica. Performanţa financiară din 2013 nu se poate repeta în 2014. Taxa de stâlp este aberantă din perspectiva incidenţei asupra unor construcţii, de exemplu tunele săpate în inima muntelui sau a unor utilaje instalate pe fundul lacurilor de acumulare. (...) Şi taxa pe apa uzinată este apocaliptică, parcă ar fi sfinţită din râul Iordan", a spus Borza.

La rândul său, avocatul Gabriel Biriş declara, zilele trecute, că taxa de stâlp este cel mai antieconomic şi antinaţional impozit din ultimii zece ani, iar nicio ţară "sănătoasă la cap" nu trebuie să permită impozitarea investiţiilor, măsura care descurajează şi alungă investitorii. În opinia sa, cele mai afectate domenii de această taxă sunt energia, agricultura şi logistica, iar parcurile industriale sunt victime colaterale.

Și Nuclearelectrica devine victimă

Măsura privind introducerea impozitului pe construcţii speciale trebuia mai bine pregătită şi discutată cu mediul de afaceri, întrucât sunt speţe pe care iniţiatorii nu le-au avut in vedere, Guvernul căutând soluţii pentru a aduce modificări, a declarat, recent, Dragoş Andrei, consilier de stat al premierului Ponta.

"În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte", a afirmat marţi Andrei.

Nuclearelectrica a obținut în primul trimestru al acestui an un profit net de 102 milioane de lei, cu 30% mai redus decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, motivul principal al scăderii fiind acela că, pentru perioada de 3 luni încheiată la 31 martie 2014, a fost preliminată o cheltuială cu impozitul pe construcții speciale în cuantum de 22 milioane lei. În textul raportului Nuclearelectrica pe T1 se precizează că reducerea profitului net a fost cauzată de "scăderea veniturilor din exploatare, din cauza scăderii prețurilor de vânzare a energiei electrice, a creșterii cheltuielilor cu plate impozitelor și taxelor și a creșterii cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe."

Bani pentru reducerea CAS în an electoral

Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate marţi, prima plată fiind efectuată până luni, 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.

Ministerul Finanţelor a înregistrat, luni, din declaraţiile companilor care trebuie să plăteasca taxa pe constucţii speciale, suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu faţă de estimările înscrise în bugetul pe acest an, a declarat, marţi, secretarul de stat în MFP, Dan Manolescu.
El a afirmat că Guvernul a convenit cu FMI să treacă în buget o sumă mai mică din taxa pe construcţiile speciale, însă estimările de încasări erau mai mari.

La sfârşitul lunii aprilie, premierul Victor Ponta arăta că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.

Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, preciza că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţin mai mult de 1 miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase, de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, arăta că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

La licitatiile din 29-30 mai 2014, Hidroelectrica a vândut pe bursa de energie 12 pachete cu livrare în bandă şi vârf, aferente perioadei 01.07.2014-31.12.2016 totalizând 270.970 MWh. Valoarea totală obţinută de Hidroelectrica în cele 12 contracte este de 50 milioane lei (aproximativ 11 milioane Euro), informează compania.

Au fost încheiate patru contracte cu Entrex Services, trei contracte cu Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi câte un contract cu Tinmar, Transformer Energy Supply, C-Gaz & Energy Distribuţie, Enel Energie şi GEN-I Bucharest.

Preţul pachetelor de vârf a depăşit 200 de lei/MWh, energia de vârf cu livrare în anul 2015 s-a vândut cu 205,43 lei/MWh, iar preţul mediu obtinut pentru energia cu livrare în trimestrul trei din anul 2014 a fost de 202,89 lei/MWh.

Amintim că în prima jumătate a lunii martie, compania vindea energie de doar 13,6 milioane de lei pe PCCB, în 12 pachete însumând 87.600 MWh, la un preţ mediu de 155,2 lei/ MWh.

În premieră pentru piaţa din România, s-a realizat o tranzacţie pentru un produs standard cu livrare în bandă pentru anul calendaristic 2016, licitaţia fiind câştigată de Enel Energie, la preţul de 180,5 lei/MWh. Acest preţ este peste media de 176,3 lei/MWh aferentă tranzacţiilor realizate cu livrare în bandă pentru anul 2015, ceea ce arată o tendinţă de creştere a preţului pentru energia vândutâ în 2015 şi 2016 comparativ cu anul curent.

 Atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate miercuri de Guvern. Ordonanța a fost elaborată în martie de Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, fost ministru delegat pentru Energie până la reorganizarea Guvernului, în urma ruperii USL și ieșirii PNL de la guvernare.

Aprobarea ordonanţei de urgenţă prin care este înfiinţat Departamentul a fost anunţată de Guvern la finalul şedinţei de miercuri, fără alte detalii.

Ulterior, într-un comunicat, Departamentul pentru Energie a ținut să precizeze că ordonanța de urgență nu vizează activitatea de administrare a societăţilor de stat din sectorul energetic, care rămâne în integralitate în responsabilitatea Departamentului pentru Energie.

"OUG în cauză vizează posibilitatea de delegare către Ministerul Economiei, de la toate instituţiile publice cu activităţi în domeniul administrării de societăţi de stat, a responsabilităţii privind adoptarea strategiilor de privatizare şi monitorizarea implementării proceselor de privatizare. Această posibilă delegare urmează să se stabilească prin viitoare, posibile hotărâri de Guvern, pentru fiecare caz în parte", afirmă Departamentul pentru Energie.

Proiectul de ordonanță a fost publicat pe 18 martie, zi în care s-a consemnat al doilea eșec consecutiv al AGEA de la Romgaz, prin neîntrunirea cvorumului de prezență, ca urmare a absenței reprezentantului statului, care controlează 70% din acțiunile societății, prin Departamentul pentru Energie.

Pe ordinea de zi a AGEA se afla aprobarea participării Romgaz cu bani la investițiile în proiectele hidrocentralei Tarnița și cablului electric submarin România-Turcia, cu 8,89 milioane lei, respectiv 2 milioane euro.

Proiectele Tarnița și HVDCC România-Turcia SA (cablul submarin), la care Romgaz ar urma să participe, au trezit mai multe nedumeriri în rândul acționarilor minoritari, Fondul Proprietatea și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) formulând mai multe întrebări conducerii companiei în legătură cu oportunitatea, fezabilitatea și finanțarea acestor proiecte. În răspunsul dat celor două instituții, Romgaz recunoaște că decizia a fost una politică și nu economică, studiile de fezabilitate fiind învechite, neputându-se stabili beneficiile economice pentru Romgaz ale proiectelor, iar societatea neștiind nici măcar destinația exactă a sumelor pe care ar urma să le aloce din bugetul propriu.

Administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, a salutat evenimentul ca pe o decizie expresă a Departamentului pentru Energie.

"Salutăm această decizie, având în vedere faptul că la momentul actual nu există suficiente informaţii referitoare la aceste proiecte şi la structurarea finanţării acestora pentru a lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauză. În calitate de acţionar minoritar al Romgaz, Fondul Proprietatea salută deschiderea şi disponibilitatea autorităţilor statului român pentru dialog, demonstrate prin această decizie recentă. Fondul speră că va avea loc un proces de evaluare riguros în privința oportunității înfiinţării acestor companii de proiect şi stabilirii nevoilor acestora de finanţare din partea companiilor de stat. De asemenea, Fondul salută oportunitatea de a colabora cu autorităţile statului pentru a identifica cele mai eficiente şi valoroase proiecte de investiţii pentru companiile de stat care fac parte din portofoliul Fondului Proprietatea şi pentru a contribui la o analiză detaliată a tuturor costurilor anticipate şi a beneficiilor generate de astfel de proiecte", se arata intr-un comunicat al Fondului Proprietatea.

Niță vrea să-și susțină ideile în AGA

Ideea finanțării proiectelor Tarnița și cablul submarin România-Turcia cu bani de la companiile energetice controlate de stat i-a aparținut lui Constantin Niță, încă de pe vremea când era ministru delegat pentru Energie.

Guvernul a decis deja ca CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia să participe la investiția Tarnița cu câte 2 milioane de euro, iar Transelectrica, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia să participe cu câte 2 milioane de euro la proiectul cablului submarin România – Turcia. Acționarii Hidroelectrica și Nuclearelectrica au aprobat deja participarea societăților respective la aceste proiecte.

Ambele proiecte se leagă de participarea investitorilor chinezi în sectorul românesc, proiect mai larg al guvernului Ponta și al PSD, în care Constantin Niță a fost extrem de implicat. Compania chineză Sinohydro ar urma să participe la construirea hidrocentralei de la Tarnița, iar prin cablul submarin România-Turcia ar urma să fie exportată energia produsă de reactoarele 3 și 4 ale centralei atomice de la Cernavodă, care ar urma să fie construite în parteneriat cu firme din China, inclusiv pe partea de finanțare.

Problema neprezentării reprezentantului Departamentului pentru Energie, condus acum de un nou ministru delegat, neafiliat politic, la AGEA de la Romgaz unde trebuie aprobată participarea companiei la cele două proiecte de investiții ar putea fi rezolvată prin ordonanța de urgență adoptată miercuri de Guvern.

Potrivit documentului citat, împuternicirea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor pentru societățile la care Ministerul Economiei își exercită autoritatea prin Departamentul pentru Energie, în rândul cărora se numără și Romgaz, va fi aprobată prin ordin emis de ministrul Economiei, la inițiativa ministrului delegat pentru Energie.

Cu alte cuvinte, Constatin Niță va avea ultimul cuvânt în privința persoanelor care vor reprezenta statul în AGA la societățile din energie unde statul mai deține participații, printre care se mai numără OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, GDF Suez, E.ON, Termoelectrica, ELCEN, Hidroelectrica, CE Hunedoara, CE Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica sau Compania Națională a Huilei.

Ce mai prevede OUG

Potrivit notei de fundamentare a OUG, aprobată miercuri de Guvern, pe lângă atribuțiile și partea de patrimoniu legată de atribuțiile privind privatizarea companiilor energetice de stat, nou-înființatul DPAPS va prelua de la Departamentul pentru Energie și atribuțiile și partea de patrimoniu legată de derularea activităților de atragere de investiții cu participarea societăţilor din energie la operatorii economici pentru care Ministerul Economiei are calitatea de acționar, pe cele referitoare la implementarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, precum și pe cele legate de planul național de investiții în domeniul energetic.

DPAPS va exercita și atribuțiile Ministerului Economiei referitoare la monitorizarea postprivatizare a îndeplinirii clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate in cadrul proceselor de privatizare, pentru societățile naţionale, companiile naționale şi celelalte societăți, inclusiv pentru societățile din energie, aflate în portofoliul Ministerului Economiei.

În documentul citat, Ministerul Economiei susține că necesitatea reglementãrii unor măsuri pentru înființarea DPAPS este prioritară în contextul angajamentelor asumate de statul român faâă de instituțiile financiare internaționale, întrucât va asigura unitate şi coerenţă procesului de privatizare, în condiţii de eficienţă şi rentabilizare a companiilor de stat, care sa devină competitive pe pieţele pe care activează, atât la nivel naţional, cât şi regional.

Situaţia extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și care presupune inițierea și adoptarea OUG, este justificată de Ministerul Economiei "având în vedere actualul context economic, în care se impune adoptarea unor mãsuri rapide pentru asigurarea respectãrii întocmai și la termen a prevederilor angajamentelor statului român referitoare la privatizarea și restructurarea operatorilor economici, asumate față de Fondul Monetar Internațonal și Comisia Europeană, fapt ce presupune asigurarea unui cadru normativ coerent de funcționare a DPAPS, care să creeze condițiile pentru îndeplinirea angajamentelor susmentțonate, oferind astfel continuitate actului de administrare a participațiilor statului, mai ales în domeniul energetic și al resurselor energetice".

Totul pentru asigurarea controlului PSD în energie

Proiectul de OUG privind trecerea atribuțiilor de privatizare din energie de la Departamentul pentru Energie la nou-înființatul DPAPS, aflat în subordinea Ministerului Economiei, a apărut la puțin timp după ce, la finalul anului trecut, Guvernul a aprobat o lege potrivit căreia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci și până la recenta reorganizare a Guvernului, PSD, care controla Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Între timp, însă, alianța USL s-a rupt, PNL a ieșit de la guvernare, Guvernul a fost reorganizat, iar pesedistul Constantin Niță nu mai este ministru delegat pentru Energie, fiind "rotit" pe postul de ministru al Economiei.

În 2012, în urma negocierilor pentru formarea guvernului USL, Ministerul Economiei a revenit PNL, iar cele două departamente cu statut special din cadrul ministerului au fost adjudecate de PSD (Energie) și PC (IMM-uri), după ce, într-o fază inițială a discuțiilor, domeniul energetic urma să fie coordonat de un minister aparte.

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie. Astfel, încă din ianuarie anul 2013, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

Un nou ministru

În urma recentei reorganizări a Guvernului, în postul de ministru delegat pentru Energie a fost numit Răzvan Nicolescu. Acesta este, din 2008, director de afaceri publice si reglementare in OMV Petrom, iar din 2010 este și vicepreședinte CA al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER). Răzvan Nicolescu a fost, între 2006 și 2008, atașat pe probleme de energie al Romaniei la UE, iar în perioada 2007-2008 a reprezentat Romania în grupul de dialog UE-Rusia pe probleme energetice.

Pe 28 martie, noul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a convocat pe directorii de companii energetice de stat în cadrul unei întâlniri unde s-a discutat, printre altele, realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie.

În plus, ministrul le-a spus directorilor de companii, dar și angajaților Departamentului pentru Energie, că nu are în vederi demiteri în rândurile lor, că are încredere în bunele lor intenții și că vrea să-i implice pe primii în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale.

Pe de altă parte, Nicolescu le-a transmis directorilor că susține, cel puțin deocamdată, menținerea interdicției de încheiere de contracte bilaterale negociate direct pe piața de energie electrică, contestată de furnizorii de curent electric, dar și de traderii de energie.

Întâlnirea convocată de ministru survenea în contextul în care Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, elaborase și publicase de puțin timp proiectul de ordonanță de urgență prin care atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea urmau să fie preluate de nou-înființatul Departament pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS).

Demiteri și observații

Noul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a demis conducerea Electrocentrale București (ELCEN), cerând totodată cerând direcțiilor din subordinea Departamentului pentru Energie propuneri pentru numirea unei nou conduceri a societății și arătându-se preocupat de cheltuielile ELCEN cu gaze din import.

„Sunt preocupat de situaţia ELCEN în ceea ce priveşte punerea în aplicare a deciziei Guvernului de a integra ELCEN şi RADET, dar şi de preţul plătit de societatea de stat pentru achiziţia de combustibili primari. În mod special, mă refer aici la cheltuielile făcute pentru achiziţia de gaze naturale provenite din import”, a declarat ministrul.

Anterior, ministrul avertizase Parlamentul că recenta OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor de acționar ale statului la Transelectrica și Transgaz, adoptată de fostul guvern USL, încalcă în continuare normele UE în domeniu, prin aceea că menține Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

"(...) nu cred că este bine să existe suspiciunea că Departamentul pentru Energie poate interveni direct în activitatea operaţională a companiilor de transport", spunea ministrul.

Avertismentul venea în contextul în care, tot recent, Transelectrica şi Transgaz fuseseră trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat atunci de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement la adresa României. Asta după ce Executivul european refuzase certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Una dintre motivațiile acestui refuz al CE fusese tocmai aceea că legislația românească prevede că cele două dispecerate energetice rămân sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Începutul lunii aprilie s-a dovedit mai profitabil la vânzări decât începutul lui martie pentru Hidroelectrica, dacă e să ne limităm la datele comunicate de companie. Mai precis, compania insolventă a vândut şi mai mult dar şi mai scump joi şi vineri decât la începutul lui martie. În zilele de 3 şi 4 aprilie 2014, Hidroelectrica a încheiat pe bursa de energie 29 de contracte prin care a vândut 615.650 MWh, în pachete de 5, 10 şi 55 MW, livrare în bandă, pe perioade de o săptămână, o lună, cinci luni şi opt luni calendaristice.

Valoarea cumulată a celor 29 de pachete este de 105 milioane lei, rezultând astfel un preţ mediu pe MWh de 163,3 lei.

În urmă cu aproape o lună, compania vindea energie de doar 13,6 milioane de lei pe PCCB, în 12 pachete însumând 87.600 MWh, la un preţ mediu de 155,2 lei/ MWh.

Tot atunci, compania anunţa că are deja contractată 94% din producţia prognozată pentru anul 2014.

În viitorul apropiat, Hidroelectrica SA va finaliza criteriile de eligibilitate şi forma de contract EFET, urmând ca după negocierea şi semnarea contractelor cu furnizorii licenţiaţi, ce vor raspunde criteriilor de eligibilitate, să înceapă tranzacţionarea şi pe noua platforma OTC.

Compania este acum din nou în insolvenţă, după ce la începutul procedurii insolvenţei, compania controlată de stat era parte în 11 contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, care, în condiţiile pieţei de energie electrică au generat în perioada 2006-2012 pierderi financiare de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1,1 miliarde euro).

Curtea de Apel Bucuresti a respins irevocabil luni, 17 martie, recursurile formulate de Energy Financing Team AG (”EFT AG”), respectiv Energy Financing Team Romania SRL (”EFT Romania”), împotriva măsurii firmei de insolvenţă a avocatului Remus Borza  de denunţare a contractelor bilaterale de vănzare energie electrică încheiate cu Hidroelectrica, a anunţat compania.

Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a denunţat din august 2012 contractele bilaterale încheiate de Hidroelectrica şi cele două firme, contracte care doar în perioada 2006 - 31.05.2012 au generat o pierdere pentru Hidroelectrica de circa  503 milioane de lei, susţine firma lui Borza.

Contractele cu cele două EFT-uri ar fi fost valabile până în anul 2015. După denunţarea lor, Euro Insol susţine că a disponibilizat o cantitate de energie electrică de 6.429.806 Mwh, pe care a valorificat-o pe bursa de energie la preţuri net superioare preţului pentru  cei doi aşa numiţi băieţi deştepţi.

La începutul procedurii insolvenţei Hidrolectrica, compania controlată de stat era parte în 11 contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, care, în condiţiile pieţei de energie electrica, erau păguboase pentru societate. Contractele bilaterale au generat în perioada 2006-2012 pierderi financiare de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1,1 miliarde euro).
A
ceeasi instanţă, respectiv Curtea de Apel Bucuresti, care pe 25 februarie a admis recursurile altor traderi de energie şi a trimis spre rejudecare la tribunal contestaţiile ce vizau plata unor daune ca efect al denunţării contractelor, sau chiar măsura denunţării lor, în 3 martie 2014, a respins şi recursul Electrocarbon împotriva măsurii Euro Insol de activare a clauzei de forţă majoră în perioada august – noiembrie 2012.

„Casarea unor hotărâri ale judecatorului sindic şi trimiterea lor spre rejudecare a vizat doar aspecte de ordin procedural. Câtă vreme, două completuri diferite din cadrul aceleiaşi instanţe, Curtea de Apel, a respins recursurile în instanţă ale unor traderi de energie, demonstrează încă odată grava eroare în care s-a aflat completul de judecată din 25 februarie 2014, care a dispus redeschiderea procedurii insolvenţei Hidroelectrica”, a declarat Remus Borza, Practician Coordonator al Euro Insol SPRL, administratorul judiciar al Hidroelectrica S.A.

Totuşi, Hidroelectrica nu pare să se simtă neapărat rău în insolvenţă sau, aşa cum declara tot avocatul, a devenit mai activă de când cu... a doua insolvenţă. Asta pentru că în doar două zile, în 11 şi 12 martie, a vândut energie de 13,6 milioane de lei pe PCCB. Mai precis, a fost vorba despre 12 pachete însumând o cantitate de 87.600 MWh, la un preţ mediu de 155,2 lei/ MWh.

Mai mult decât atât, compania are deja contractată 94% din producţia prognozată pentru anul 2014.

Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă, în urma admiterii, de către Curtea de Apel Bucureşti, a unor recursuri ale "băieţilor deştepţi", a declarat Remus Vulpescu, fost membru în Consiliul de Supraveghere al SC Hidroelectrica SA.

"Hidroelectrica s-a întors în insolvenţă în urma unei pronunţări de către Curtea de Apel Bucureşti a hotărârii de admitere a unor recursuri a căror pronunţare fusese amânată pentru marți. În principal ele sunt cunoscute publicului ca recursurile "băieţilor deştepţi" la hotărârea de închidere a procedurii. Judecătorul sindic al Tribunalului Bucureşti închisese procedura, Hidroelectrica ieşise din procedura insolvenţei, era liberă să implementeze management profesionist, era liberă să se dezvolte, era liberă să investească, era liberă să se listeze pe bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra", a explicat Vulpescu, la Digi24.

El a precizat că aceste progrese vor fi suspendate, iar listarea la bursă nu mai poate fi luată în discuţie, cel puţin în cursul acestui an.

"Toate aceste progrese sunt acum suspendate şi pot fi anulate, dărâmate de către hotărârea Curţii de Apel, pe care nu îmi permit să o critic sub aspectul corectitudinii şi legalităţii pentru că nici măcar nu îi cunosc motivarea. Reintrarea în insolvenţă înseamnă că listarea pe bursele de la Bucureşti şi Londra în cursul anului 2014 nu mai poate fi luată în discuţie, cel puţin nu în calendarul iniţial convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi cu marii investitori străini, înseamnă că tot ce au reprezentat progrese pe managementul profesionist, Consiliu de Supraveghere numit conform Ordonanţei 109/2011 şi Directoratul acum în proces de selecţie şi pe punct de a fi numit, un Directorat competent, bun profesionist, sunt iarăşi teme care trebuie suspendate şi direcţii în care nu se mai pot face progrese", a mai spus Remus Vulpescu.

Vor 1,3 miliarde lei și reluarea contractelor păguboase pentru societate

Pe de altă parte, în 20 februarie, Remus Borza, fostul administrator judiciar al companiei în timpul primei perioade de insolvenţă şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere Hidroelectrica până în decembrie 2013, declara, pentru Agerpres, că la Curtea de Apel se judecă contestaţiile depuse de traderii de energie cu privire la denunţarea contractelor bilaterale cu Hidroelectrica, iar miza recursurilor "băieţilor deştepţi" este de 1,3 miliarde lei.

"Curtea de Apel Bucureşti judecă joi (20 februarie - n.r.) recursuri ale traderilor împotriva sentinţelor date de Tribunalul Bucureşti prin care s-au respins contestaţiile la măsurile administratorului judiciar Euro Insol de respingere a creanţelor sau a sumelor reprezentând daune interese pentru denunţarea contractelor de furnizare de energie încheiate cu Hidroelectrica. Procesele vizează acele contestaţii însumând 1,3 miliarde de lei. Acesta este miza care se judecă astăzi (joi, 20 februarie - n.r.). Miza recursurilor băieţilor deştepţi este de 1,3 miliarde lei, daune interese solicitate ca urmare a anulării de către administratorul judiciar a contractelor bilaterale. În a doua etapă urmăresc redeschiderea procedurii de insolvenţă, unde să mai repună pe tapet legalitatea măsurilor administratorului judiciar de denunţare a contractelor. În final ei urmăresc repunerea în vigoare a contractelor încheiate în 2003, prelungite în 2009 şi valabile până în 2018", a explicat Remus Borza în 20 februarie.

În luna aprilie a anului trecut, Tribunalul Bucureşti a respins contestaţiile traderilor de energie formulate împotriva măsurilor administratorului judiciar Euro Insol de neînscriere a creanţelor acestora în Tabelul Preliminar al creanţelor debitoarei Hidroelectrica, înregistrat în septembrie 2012.

Remus Borza a fost administratorul judiciar al Hidroelectrica în perioada în care compania a fost în insolvenţă (iunie 2012 - iunie 2013).

Prejudicii majore

Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012 - iunie 2013, principalul motiv fiind vânzarea energiei la preţuri sub nivelul pieţei prin contracte preferenţiale încheiate cu "băieţii deştepţi" din energie.

Euro Insol a arătat, într-un raport privind cauzele insolvenţei companiei de stat, că acordurile bilaterale de vânzare a energiei au generat pierderi de 1,2 miliarde de euro în perioada 2006-2012, din cauza preţurilor mici la care beneficiarii au cumpărat electricitatea.

Potrivit Euro Insol, Alpiq Romenergie şi Alpiq Romindustries, firme din grupul elveţian Alpiq, au cauzat Hidroelectrica un prejudiciu de 850 milioane de lei, iar contractul cu Energy Holding a produs companiei pierderi de 1,4 miliarde de lei în perioada 2006-2012.

Contractele cu Alpiq Romindustries şi cu Energy Holding au fost denunţate de Euro Insol în 2012.

Hidroelectrica are o capacitate instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităţilor de producţie din România, şi asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate.

Băieții deștepți lovesc din nou

În octombrie anul trecut, Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi Ioan Mihăilă, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al companiei şi consilier al ministrului Constantin Niţă, au fost reţinuţi de DNA, într-un dosar de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro.

Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit anchetatorilor, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, a promis chiar lui Remus Borza, membru în acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.

În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)", se arăta într-un comunicat transmis de Hidrolectrica.

Directoratul a respins propunerea cu 3 voturi "împotrivă", o abţinere şi 1 vot "pentru", fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

"Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei", se menţiona în comunicat.

Evoluția uneori neașteptată a prețurilor la energie electrică de pe platformele centralizate de tranzacționare administrate de OPCOM nu se datorează obligațiilor de centralizare, transparență, nediscriminare și caracter public instituite de lege asupra tranzacțiilor en-gros cu energie electrică, ci mai degrabă influenței producției cu caracter puternic volatil de energie pe bază de surse regenerabile și eventual schemei de susținere a acesteia, susține Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Afirmația vine ca o reacție la o propunere anterioară a companiilor grupate în Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), care solicitau eliminarea interdicției legale privind încheierea de contracte bilaterale negociate direct pe piața en-gros de energie electrică de către producătorii și furnizorii de energie electrică.

" (...) considerăm că majorarea volumelor tranzacționate și a lichidității pe piețele centralizate este de natură să crească relevanța prețului rezultat din tranzacționarea pe aceste piețe și, ca urmare, apreciem că evoluțiile uneori neașteptate ale prețului nu se datorează obligațiilor de centralizare, transparență, nediscriminare și caracter public instituite de lege asupra tranzacțiilor en-gros cu energie electrică, ci mai degrabă influenței producției cu caracter puternic volatil de energie pe bază de surse regenerabile și eventual schemei de susținere a acesteia", se arată într-un comunicat al ANRE.

Interdicția – singura soluție

ANRE mai spune că nu este de acord cu argumentația AFEER cu privire la distorsionarea prețului energiei electrice pe piața en-gros cauzată de lipsa posibilității participanților de a încheia contracte bilaterale negociate direct, cu atât mai mult cu cât platformele de tranzacționare implementate la operatorul pieței de energie electrică, OPCOM SA, permit încheierea de contracte pe termene la fel de lungi cu cele care ar fi permise pentru contractele negociate direct, iar astfel de contracte au fost deja încheiate prin modalitatea denumită PCCB

ANRE mai susține că referințele de preț, absolut necesare participanților la piață, sunt cu atât mai solide cu cât se bazează pe tranzacții transparente, mai degrabă decât pe declarațiile benevole ale operatorilor din piață, și că argumentul invocat de AFEER cu privire la blocarea investițiilor are legătură mai curând cu condiționarea încheierii de contracte de existența unei licențe (actul prin care se acordă dreptul de a exploata comercial o capacitate de producere/de a comercializa energie electrică), iar nu înaintea obținerii acesteia;

"Deoarece soluția de a interzice prin lege contractele negociate bilateral, netransparente, care au condus în trecut la distorsiuni pe piață, este singura identificată până în prezent pentru evitarea unor astfel de situații, considerăm că propunerile AFEER nu pot fi susținute de ANRE în lipsa unei soluții alternative bine argumentate, prevăzute prin lege, care să adreseze problemele respective", conchide Autoritatea.

Afectează capacitatea de investire

„Interzicerea contractelor bilaterale negociate direct situează producătorii şi furnizorii din România într-o poziţie discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi din pieţele europene. Acest aspect discriminatoriu urmează să producă efecte negative semnificative în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene va deveni funcţională în 2014 piaţa internă de energie electrică”, declara, recent, președintele AFEER, Ion Lungu, adăugând că nicio țară din Uniunea Europeană nu a considerat că o bursă poate substitui integral, fără consecinţe negative, tranzacţiile încheiate pe piaţa en-gros pe termen mediu şi lung prin negociere directă.

Într-un comunicat, AFEER a atras atenția atenția că migrarea tranzacţiilor de pe termen lung pe termen foarte scurt (peste 30% din consumul intern sau 65% din piaţa liberă), observată în intervalul de timp de aproximativ un an şi jumătate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 123/2012, conduce la distorsionarea preţului de referinţă pe piaţa en-gros, cu consecinţe negative asupra ofertării unui preţ corect pentru energia electrică furnizată consumatorilor.

Mai mult, susțin furnizorii, pe termen mediu şi lung, aceasta va afecta ireversibil investiţiile în capacităţile de producere a energiei electrice, ridicând semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică, la preţuri sustenabile, a consumatorilor din România. Nu în ultimul rând, garantarea unui preț stabil pe termen lung la consumatori este dificil de realizat, în condițiile date, spun cei de la AFEER.

Singurele care creează probleme sunt companiile de stat

Un alt aspect semnalat de AFEER este blocarea investiţiilor în sectorul energiei electrice, în mod special a segmentului de producere a energiei electrice.

"Dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de către bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor. Totodată, o schemă de finanţare pe termen lung de tipul celei propuse pentru construirea grupurilor nucleare 3 şi
4 (furnizorilor de energie electrică ce au finanţat investiţia li se vor aloca cote din energia electrică ce urmează a fi livrată din aceste grupuri, aceştia urmând să o comercializeze liber pe piaţa de energie electrică) nu mai poate fi utilizată, ca urmare a restricţiilor de contractare impuse de Legea nr. 123 (interzicerea contractelor negociate bilateral – n.r.)", argumentează AFEER.

“Înţelegem că, prin prevederile actuale privind tranzacţionarea energiei electrice numai prin intermediul pieţelor centralizate administrate de un unic operator de piaţă, s-a dorit să fie înlăturate tranzacţiile realizate anterior de anumiţi producători din portofoliul statului. În opinia noastră, soluţia pentru eliminarea practicilor anticoncurenţiale este un management profesionist, adaptat unei pieţe concurenţiale”, a precizat președintele AFEER.

Băieții deștepți lovesc din nou

În octombrie anul trecut, Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi Ioan Mihăilă, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al companiei şi consilier al ministrului Constantin Niţă, au fost reţinuţi de DNA, într-un dosar de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro.

Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit anchetatorilor, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, a promis unui alt membru din acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.

Fondul Monetar Internaţional se opune intenţiei Guvernului de a reorganiza sectorul producţiei de electricitate de stat în companii care să utilizeze mai multe resurse energetice, nu doar câte una, ca în prezent, au declarat, joi, pentru Agerpres, surse din domeniu.

"Oficialii FMI nu au venit cu vreun argument, ci pur şi simplu se opun. Cei din Departamentul pentru Energie au arătat că în toată Europa există companii care utilizează un mix de resurse, nu mai există nicăieri companii doar cu o sursă, cum sunt la noi Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi complexurile energetice. De câte ori a fost vorba de acest proiect, cei de la FMI s-au opus şi nu spuneau decât că este necesară privatizarea majoritară a acestor companii. Listarea unor pachete minoritare este o concesie pe care ne-au acordat-o, întrucât ei au cerut încă de anii trecuţi privatizarea majoritară", au spus sursele citate.

Anterior, tot joi, în cadrul unei conferinţe, ministrul Energiei, Constantin Niţă, a declarat că Departamentul pentru Energie nu a renunţat la planul de reorganizare a sectorului producţiei de energie în mai multe companii care să utilizeze un mix de resurse energetice.

"Nu am renunţat şi n-o să renunţ niciodată la mixul energetic", a spus ministrul, întrebat care sunt planurile sale în acest sens.

La aceeași conferință, directorul general al Complexului Energetic Oltenia a declarat că CE Oltenia vrea să-şi formeze un mix de resurse pentru producţia de energie şi că urmăreşte ca, pe viitor, să achiziţioneze hidrocentrale.

"Intenţia noastră este să facem lobby, astfel încât să putem prelua, prin achiziţii, capacităţi hidro, prin care să ne realizăm vârfurile de sarcină", a spus Ciurel.

Hidrocentralele pot fi pornite şi oprite foarte uşor, spre deosebire de termocentralele pe cărbune, astfel că centralele pe apă pot realiza foarte bine echilibrarea producţiei de energie a unei companii.

"Intenţia noastră asta este: să avem un mix de energie", a completat Laurenţiu Ciurel.

În acest moment, sectorul producţiei de energie de stat este împărţit în mari producători care folosesc apa - Hidroelectrica, sursele nucleare - Nuclearelectrica, cărbunele - Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, centrale pe gaze - precum Electrocentrale Bucureşti.

Totodată, Niţă a anunţat, în aceeaşi conferinţă, că Hidroelectrica şi Electrica vor fi listate la bursă în iunie, iar Complexul Energetic Oltenia, în octombrie.

Însă în calendarul agreat cu FMI în urma ultimei vizite, cea din noiembrie 2013, listarea CE Oltenia fusese stabilită tot pentru vara anului 2014.

"FMI nu a agreat încă amânarea listării Complexului Oltenia pentru luna octombrie. Vom discuta pe această temă la următoarea vizită a FMI, care începe peste o săptămână", au mai spus sursele menţionate.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional va vizita Bucureştiul în perioada 21 ianuarie - 5 februarie 2014, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a acordului preventiv cu România, care a fost aprobat în 27 septembrie 2013, a declarat, joi, reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

"Misiunea FMI va discuta cu autorităţile române recentele evoluţii economice şi priorităţile în reformele economice. De asemenea, vor fi discutate măsurile de compensare a deficitului de venituri în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la combustibil, astfel încât să se asigure ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB", a precizat acesta.

Potrivit unui comunicat al Fondului Monetar Internaţional, misiunea FMI, condusă de Andrea Schaechter, se va desfăşura în comun cu echipele de experţi ai Uniunii Europene şi ai Băncii Mondiale. Aceştia se vor întâlni, pe lângă autorităţi, cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai sindicatelor, ai asociaţiilor oamenilor de afaceri, ai băncilor şi ai organizaţiilor societăţii civile.

Comisia Europeană consideră că Transelectrica nu îndeplinește condițiile impuse de legislația europeană pentru a fi certificată ca operator de sistem independent (Independent System Operator) al rețelei de transport al energiei electrice din România, Comisia avizând negativ o notificare în acest sens a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și formulând recomandări autorităților de la București în vederea intrării în legalitate a operatorului rețelei electrice românești.

În Monitorul Oficial din 17 decembrie 2013 a fost publicat un ordin al ANRE de aprobare a certificării Transelectrica drept operator de sistem independent al rețelei de transport al energiei electrice din România, în care se stipulează că, în termen de 6 luni, Transelectrica și autoritățile statului trebuie să adopte o serie de măsuri pentru a se conforma avizului Comisiei Europene. De asemenea, ANRE a dat o decizie de certificare preliminară a Transelectrica, până la intrarea în legalitate.

Potrivit documentelor citate, în intervalul menționat de 6 luni, Transelectrica trebuie să se conformeze dispozițiilor Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, inclusiv prin eliminarea posibilității de a se exercita asupra sa, sau asupra activității sale, sau asupra proprietarului rețelei electrice de transport, prin orice mijloace de coordonare, de subordonare sau prin orice alte mijloace, influențe decisive/determinante de către o persoană care exercită controlul sau vreun drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producere sau de furnizare de energie electrică sau de gaze naturale.

În acest sens, Transelectrica trebuie să-și modifice actele constitutive și să elimine situațiile de incompatibilitate legate de membrii actuali ai organelor de conducere.

Ce alte măsuri trebuie luate

La rândul lor, Guvernul și Parlamentul trebuie să ia măsuri pentru ca Ministerul Finanțelor Publice (MFP) să devină autoritate contractantă a acordului de concesiune a activelor rețelei electrice de transport și pentru ca activitatea de dispecerat din sistemul energetic național să fie scoasă de sub coordonarea Departamentului pentru energie.

În plus, legislația în vigoare trebuie modificată în așa fel încât să se interzică orice intervenţie a oricărei persoane sau entităţi publice ori private, care nu face parte din organele de conducere ale Transelectrica, în luarea deciziilor referitoare la activitatea curentă şi funcţionarea de zi cu zi a companiei. Această interdicţie se referă inclusiv la punerea în aplicare de către companie a măsurilor adoptate în cadrul politicilor şi strategiei în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale.

De asemenea, ANRE trebuie să capete competenţa de a verifica îndeplinirea cerinţelor de compatibilitate, prevăzute la art. 34 din Legea nr. 123/2012, de către acţionarii Transelectrica care deţin mai mult de 5% din acţiuni, precum şi de către candidaţii propuşi în consiliul de supraveghere, consiliul de administraţie, în directoratul companiei, precum şi în alte organisme care reprezintă compania din punct de vedere juridic, înainte de numirea respectivilor candidaţi.

De unde a pornit totul

În 15 august 2013, Comisia Europeană a primit o notificare din partea ANRE cu privire la un proiect de decizie de certificare a Transelectrica ca operator de sistem independent (ISO) pentru reţeaua de transport al energiei electrice din România. Avizul Comisiei la notificarea ANRE este datat 14 octombrie 2013.

"Comisia consideră că alegerea modelului ISO este (...) nepotrivită în cazul de faţă, întrucât gradul de separare între autorităţile publice care trebuie să existe în cazurile de aplicare a modelului ISO nu a fost atins", se spune în aviz.

Potrivit legislației europene, proprietatea asupra sistemului de transport este, prin definiţie, deţinută de o altă persoană decât ISO. Această persoană, deţinătorul sistemului, este strict limitată în exercitarea drepturilor de proprietar. În plus, ea este supusă unor obligaţii specifice, care au drept obiectiv să ofere ISO posibilitatea să îşi îndeplinească atribuţiile de transport în mod independent faţă de deţinătorul sistemului.

Proprietarul și operatorul sunt una și aceeași entitate

Totuşi, în cazul de faţă, remarcă Comisia Europeană, reţeaua de transport operată de Transelectrica este parţial deţinută de însăşi Transelectrica.

Statul român deţine aproximativ 55%, în termeni de valoare, din reţeaua de transport a energiei electrice. Transelectrica deţine în mod direct o cotă de aproximativ 45%. Cota de proprietate deţinută de Transelectrica nu va face decât să crească, întrucât activele nou-achiziţionate nu pot reveni decât societăţii Transelectrica, arată Comisia.

În plus, există legături directe şi indirecte între Transelectrica şi Departamentul pentru energie, care exercită drepturile de proprietate ale statului într-un număr de întreprinderi în domeniul furnizării şi generării de energie electrică.

Comisia constată că, în cazul de faţă, având în vedere faptul că Transelectrica deţine 45 % din activele de transport de energie electrică, ISO este în prea mare măsură aceeaşi persoană cu deţinătorul sistemului.

"Acesta nu reprezintă fondul tipic pentru care a fost creat modelul ISO, şi anume, o situaţie în care o societate energetică integrată vertical, care a fost reticentă să îşi vândă activele de transport, ar putea plasa operarea lor în mâinile unui operator complet separat, împiedicând astfel orice conflicte de interese cu privire la operarea reţelei. Această separare este absentă în cazul de faţă, dat fiind că Transelectrica deţine o proporţie semnificativă, şi din ce în ce mai mare, din activele reţelei de transport de energie electrică", se afirmă în avizul Comisiei.

Guvernul poate interveni în politica Transelectrica

Prin urmare, Comisia este de părere că modelul ISO nu este cel mai potrivit pentru a fi aplicat societăţii Transelectrica. În schimb, Comisia consideră că separarea drepturilor de proprietate în cadrul statului ar constitui o opţiune mai adecvată pentru a asigura separarea efectivă a activităţilor de transport de interesele statului în materie de furnizare şi generare de energie electrică.

În acest sens, Comisia consideră că Departamentul pentru energie nu poate fi considerat ca fiind un organism public separat de Ministerul Economiei în sensul directivei europene privind energia electrică.

"Comisia ar putea fi de acord cu faptul că Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi Ministerul Economiei, pe de altă parte, pot fi considerate organisme publice independente. Totuşi, Comisia consideră că nu a fost demonstrat suficient că prim-ministrul nu poate interfera cu ministrul finanţelor publice, pe de o parte, şi cu Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie, pe de altă parte. De exemplu, nu s-a demonstrat că prim-ministrul nu are competenţa de a da instrucţiuni acestor organisme publice", subliniază Comisia.

În plus, Comisia menţionează că separarea între Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie, pe de altă parte, pare să fie insuficientă, din cauza faptului că există un acord de concesiune care pare să ofere Ministerului Economiei drepturi vizavi de societatea Transelectrica. Departamentului pentru energie, care este subordonat ministrului economiei, îi este, de asemenea, atribuită responsabilitatea de a gestiona proprietăţile statului român în ceea ce priveşte transportul energiei electrice.

În plus, Departamentul pentru energie este responsabil de coordonarea operaţională şi metodologică a Dispecerului naţional, parte din Transelectrica. Astfel, Departamentul pentru energie îşi exercită influenţa asupra societăţii Transelectrica într-un mod care nu este reconciliabil nici cu separarea în cadrul statului, nici cu rolul său de proprietar de sistem.

Interferențe MFP – Departamentul pentru energie

De asemenea, Comisia menţionează că legislația românească în vigoare prevede că, chiar dacă Ministerul Finanţelor Publice va numi şi va revoca membrii consiliului de administraţie ai societăţii Transelectrica, aceşti membri trebuie să acţioneze în conformitate cu politicile şi strategiile în domeniul energiei şi gazului, astfel cum au fost întocmite de ministerul de resort, şi anume Departamentul pentru energie.

"În timp ce este adecvat ca membrilor consiliului de administraţie numiţi de către statul român să le poată fi solicitat să acţioneze în limitele politicilor şi strategiilor generale stabilite de statul român, inclusiv cele formulate de către Departamentul pentru energie, Comisia este de părere că astfel de cerinţe ar trebui să excludă în mod explicit posibilitatea ca astfel de măsuri să interfereze cu independenţa şi funcţionarea de zi cu zi a societăţii Transelectrica", este de părere Comisia Europeană.

În acest context, Comisia consideră că, în situaţia de faţă, nu există suficiente motive pentru a concluziona că gradul de separare necesar, prevăzut de directiva europeană privind energia electrică, în contextul unui model ISO, este atins.

Acționari minoritari în conflict de interese

În plus, Comisia constată că există doi acţionari minoritari ai societăţii Transelectrica, respectiv Fondul Proprietatea (13,499%) şi SIF Oltenia (7,04%), fiecare deţinând interese şi în societăţi de producţie şi furnizare de gaz şi energie electrică.

Fondul Proprietatea şi SIF. Oltenia nu deţin controlul asupra societăţii Transelectrica, dar pot vota şi propune alegerea membrilor consiliului de administraţie în cazul societăţilor în care deţin acţiuni. Legislaţia română facilitează şi numirea membrilor consiliului de administraţie de către acţionarii minoritari în societăţile deţinute de stat, prin aşa-numitele "drepturi de vot cumulative".

În consecinţă, Comisia concluzionează că aceşti acţionari minoritari deţin interese şi pot exercita drepturi care sunt incompatibile cu directiva europeană privind energia electrică.

Comisia menţionează că este necesar să se asigure conformitatea cu directiva europeană privind energia electrică indiferent dacă este aplicat modelul ISO sau modelul separării proprietăţii. Aceasta ar putea fi realizată prin stabilirea, de exemplu, în statutul societăţii Transelectrica, a faptului că acţionarii principali nu îşi pot exercita drepturile de proprietate asupra Transelectrica decât în cazul în care ANRE a primit asigurări că aceşti acţionari nu deţin interese în alte societăţi, incompatibile cu cerinţele din directiva europeană privind energia electrică.

"În plus (...), se pare că Fondul Proprietatea beneficiază de anumite drepturi minoritare, care îi permit să numească membrii consiliilor de administraţie din anumite societăţi generatoare de energie electrică, şi drepturi în ceea ce priveşte anumite tipuri de decizii", arată Comisia.

Și la Transelectrica, și la Hidroelectrica

Directiva europeană privind energia electrică stabileşte că nu este posibil ca un membru al consiliului de administraţie sau un membru al unui organism care reprezintă în mod legal un operator de transport și sistem (OTS), precum Transelectrica, să fie, în acelaşi timp, membru al consiliului de administraţie al unei întreprinderi active în domeniul furnizării energiei electrice sau al generării acesteia.

"Pentru câţiva membri ai consiliului de administraţie al societăţii Transelectrica, ANRE nu a fost în măsură să certifice dacă aceştia deţin interese sau sunt membri în alte consilii, incompatibile cu directiva europeană privind energia electrică. În plus, în cazul unui membru al consiliului de administraţie numit de către guvern, ANRE a demonstrat că el este membru şi al consiliului de administraţie al societăţii Hidroelectrica, un important generator de energie electrică din România", se afirmă în avizul Comisiei Europemne.

Comisia arată că este necesar ca ANRE să evalueze activităţile tuturor membrilor consiliului de administraţie înainte ca respectarea dispoziţiilor din directiva privind energia electrică să poată fi asigurată. Comisia menţionează, de asemenea, că este necesar ca ANRE să deţină competenţele necesare pentru a determina ca toţi potenţialii membri ai consiliului de administraţie să respecte toate cerinţele relevante din directiva privind energia electrică, înaintea numirii lor.

Sarcina de dispecerat trebuie exercitată independent

Directiva privind energia electrică limitează strict competenţele proprietarului sistemului asupra ISO. Din decizia preliminară a ANRE reiese că Transelectrica acţionează ca Dispecer naţional pentru energia electrică în România

Totuşi, legislaţia română prevede că Dispecerul naţional pentru energia electrică rămâne sub coordonarea metodologică şi operaţională a ministrului delegat pentru energie.

Comisia consideră că o astfel de dispoziţie este incompatibilă cu dispoziţiile directivei privind energia electrică. Comisia este de părere că activitatea de coordonare metodologică şi operaţională a Dispecerului naţional pentru energie este o sarcină fundamentală a OTS şi trebuie exercitată în mod independent şi de către însuşi OTS.

"Reţinerea competenţei de a coordona metodologic şi operaţional Dispecerul naţional pentru energie de către Departamentul pentru energie este cu atât mai discutabilă cu cât acest departament gestionează şi interesele României în domeniul generării de energie electrică, mijloacele de furnizare şi distribuire, astfel încât ar fi puţin probabil ca OTS să poată îndeplini această sarcină principală în mod independent", subliniază Comisia Europeană.

Comisia menţionează că rămâne posibil ca Departamentul pentru Energie să stabilească politica generală în ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, incluzând adoptarea de legi care - în limitele stabilite de directiva privind energia electrică - pot afecta dispecerizarea.

Legislația trebuie modificată în regim de urgență

Pe baza observaţiilor de mai sus, Comisia este de părere că nu există suficiente motive pentru certificare în cadrul modelului ISO. Comisia recomandă ANRE să acţioneze, în cooperare cu organismele relevante ale statului român, în sensul separării drepturilor de proprietate asupra societăţii Transelectrica, prin aplicarea articolului 9 alineatul (6) din directiva europeană privind energia electrică, care să permită separarea în cadrul statului, ceea ce, în mod necesar, implică şi faptul că legislaţia română trebuie să fie modificată în regim de urgenţă, astfel încât conţină acest model de separare.

Într-o astfel de situaţie, exercitarea drepturilor de proprietate ale statului român asupra societăţii Transelectrica poate rămâne în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie ar putea să îşi menţină participaţiile lor respective în societăţile care au ca obiect activitatea de generare şi/sau de furnizare, precum şi sarcinile lor respective în ceea ce priveşte politica energetică la nivel naţional, spune Comisia.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să devină autoritatea contractantă a acordului de concesiune (care, ca o observaţie generală, ar trebui să se bazeze pe condiţii juste) şi să obţină responsabilitatea de a gestiona proprietăţile statului român în ceea ce priveşte transportul de energie electrică, care, în prezent, revin, respectiv, Ministerului Economiei şi Departamentului pentru energie.

"În cele din urmă, Departamentul pentru energie ar trebui să renunţe la coordonarea metodologică şi operaţională a Dispecerului naţional, coordonare care trebuie considerată o sarcină esenţială a societăţii Transelectrica şi care trebuie desfăşurată în mod independent", conchide Comisia.

Procurorii DNA au dispus reținerea lui Ioan Mihăilă, membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica și consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță, precum și a lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica și membru în directoratul companiei, pentru o presupusă mită de 1,4 milioane de euro, legată de un potențial contract bilateral pe termen lung de vânzare de energie, dezavantajos pentru Hidroelectrica, în valoare de aproape 263 de milioane de euro.

"În luna octombrie 2013, inculpatul Mihăilă Ioan, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica S.A. și consilier al ministrului delegat pentru Energie, a promis unui alt membru din același Consiliu (denunțător în cauză) suma de 1.400.000 euro pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea, de către Hidroelectrica S.A, a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 euro), ceea ce reprezentau condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica", se arată într-un comunicat al DNA.

Potrivit procurorilor DNA, promisiunea de dare de mită s-a făcut cu ajutorul inculpatului Brădean Eugen, director de trading în cadrul S.C. Hidrolectrica S.A. și membru în cadrul Directoratului Hidroelectrica S.A.

Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparența unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore și firma achizitoare a energiei electrice.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere și directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 GWH trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care făcea parte și Brădean Eugen.

La data de 23 octombrie 2013, procurorii au dispus reținerea inculpaților Brădean Eugen și Mihăilă Ioan pe un termen de 24 de ore, urmând a fi prezentați la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

"În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații", precizează DNA.

Ce spune Hidroelectrica

Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative, spun reprezentanții companiei, citați de Mediafax.

În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)", se arată într-un comunicat transmis de Hidrolectrica.

Directoratul a respins propunerea cu 3 voturi "împotrivă", o abţinere şi 1 vot "pentru", fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

Comunicatul Hidroelctrica nu menţionează votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru.

"Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei", se menţionează în comunicat.

Cantitățile de energie livrate de Hidroelectrica pe Piața de Echilibrare au crescut, ca urmare a majorării puterii instalate în parcuri eoliene la nivel național, compania depășind estimarea anuală din bugetul de venituri și cheltuieli, de 847 GWh, încă de la finalul lunii august 2013 și prognozând că, până la sfârșitul anului, va livra pe piața respectivă o cantitate totală cu cel puțin 200 GWh peste cea estimată inițial, ceea ce va însemna o creștere a cifrei de afaceri cu peste 10 milioane euro.

„Datorită creșterii semnificative a puterii instalate în parcuri eoliene, Hidroelectrica a înregistrat și o creștere a cantităților de energie tranzacționate pe Piața de Echilibrare, estimarea din BVC la nivelul întregului an – 847 GWh – fiind depășită încă de la sfârșitul lui august 2013. În aceste condiții, compania estimează o depășire semnificativă a acestui indicator, cu cel puțin 200 GWh până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă o creștere a cifrei de afaceri cu peste 10 milioane euro”, se arată într-un anunț al Hidroelectrica.

Piața de Echilibrare a fost creată în 2005 pentru a asigura siguranța și stabilitatea sistemului energetic național (SEN). Operatorul de transport, Transelectrica, identifică nevoile de reglaj în sistem, pe partea de producție sau de consum, și achiziționează energie de echilibrare, care se introduce sau se extrage din SEN de către participanții la piața de energie.

Creșterea puterii instalate în centrale eoliene, a căror producție este preluată, potrivit legislației în vigoare, cu prioritate în SEN, poate duce atât la exces de producție în raport cu consumul, cât și la perioade de penurie, ca urmare a caracterului intermitent al funcționării eolienelor. Prețurile practicate pe piața de echilibrare sunt semnificativ mai mari decât cele de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU).

Producție peste estimări, dar sub medie

„Gradul de umplere în marile lacuri de acumulare este de 86%, ceea ce garantează acoperirea tuturor obligațiilor contractuale, precum și rezerva de putere și energie necesare pentru funcționarea în siguranță a Sistemului Energetic Național. În aceste condiții, este de așteptat ca Hidroelectrica să obțină rezultate economice foarte bune la finele anului”, a declarat președintele directoratului Hidroelectrica, Mihail Stănculescu.

Potrivit companiei, în primele șase luni ale acestui an, Hidroelectrica a depășit în mod constant indicatorii de performanță prevăzuți în buget, evoluție care se menține și după închiderea procedurii insolvenței, chiar în condițiile unui an deficitar din punct de vedere hidrologic, a scăderii cererii pe piața energiei electrice, precum și a scăderii prețurilor de livrare.

Pînă la finele lunii septembrie, Hidroelectrica a produs și livrat 11.336 GWh, iar estimarea producției pentru întreg anul 2013 este de circa 14.200 GWh, peste cantitatea de 13.000 GWh luată în calcul la construcția bugetului, dar semnificativ mai mică decât producția unui an mediu hidrologic, de 17.539 GWh.

Datorii de 2,8 miliarde lei

Profitul brut realizat în luna septembrie a fost de circa 40 milioane de lei, la o producție de doar 828 GWh. După primele 9 luni din 2013, profitul brut realizat este de 681 milioane lei, iar cifra de afaceri - de 2,282 miliarde lei.

„După declararea insolvenței, compania a vândut energie doar la prețul pieței, a avut un control foarte strict al costurilor și va aplica aceeași politică, pentru maximizarea veniturilor și încadrarea costurilor în limitele bugetului aprobat pentru anul 2013. Am urmărit creșterea resurselor financiare, deoarece Hidroelectrica are de achitat în perioada următoare datorii totale de circa 2,8 miliarde lei, care vor trebui acoperite conform contractelor cu băncile creditoare și cu prevederilor din ălanul de reorganizare” a adăugat președintele directoratului Hidroelectrica.

Compania estimează un profit record pentru anul 2013, care va conduce la recapitalizarea acesteia, după pierderi curente și reportate de 689 milioane lei, înregistrate la finalul anului trecut.

Ce începe prost riscă să se termine și mai prost. Acesta este cazul subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă, extrem de darnice în trecut, și a căror plată a fost amânată de către actualul guvern, lipsit de orice intenție de a achita nota de plată de 1-1,5 miliarde de euro mai devreme de 2017.

Drept urmare, investitorii care au pompat bani în acest domeniu, bazându-se pe dărnicia executivului s-au dus cu jalba-n proțap la Bruxelles. 

Capital prezintă scenariile alternative la care ne putem aștepta în urma acestor decizii ale producătorilor de energie verde. Toți au depus, în perioada iunie - august, plângeri cu documentele justificative la DG Competition (n.r. - Direcția Generală pentru Concurență), care lansează investigația preliminară. „Adică, au trimis solicitare la reprezentantul României de la Bruxelles, să ofere un punct de vedere al Guvernului. Acesta are un termen de 30 zile să răspundă, apoi DG Competition va trimite solicitări de clarificare către toată lumea“, face o scurtă precizare Otilia Nuțu, specialist în energie în cadrul Expert Forum, citat de Capital. Practic, în cazul în care se constată că plângerea are temei, se va declanșa o investigație oficială. Și, mai departe, după această investigație, se poate decide că România trebuie să plătească despăgubiri și/sau să modifice legea. Sau se poate decide că OUG este corectă, iar plângerile nu sunt justificate. Potrivit lui Nuțu, în cazul în care Comisia decide sancțiuni, Guvernul poate refuza să le aplice și se poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Așadar, procedura este lungă și ar putea dura cel puțin un an până când să se ajungă la CEJ și, probabil, încă cel puțin un an până să se dea decizia finală. 

„O chestiune despre care nu se prea vorbește, deși mi se pare foarte gravă: în mod arbitrar sunt excluse (retroactiv) fotovoltaicele construite pe teren agricol. Pe ce motiv? Și nu e discriminatoriu? Nu cumva au fost vreunii privilegiați care să știe de intenția asta din timp și să scoată terenul din circuitul agricol?“, mai spune Otilia Nuțu. Așadar, nu se știe dacă certificatele amânate chiar vor fi cu adevărat doar amânate sau pur și simplu anulate. Și atunci, este inevitabilă întrebarea: Dacă motivul este supracompensarea, de ce s-o amâni în loc s-o elimini? Legea cuprindea mecanisme de evitare a supracompensării: pur și simplu, dacă sunt prea multe certificate verzi în piață, prețul scade până la limita minimă, iar sprijinul se înjumătățește automat.

Aceeași publicație, Capital, publică un editorial al redactorului șef adjunct, Ciprin Mailat, care amintește că, de la 1 septembrie, deși li se promisese o ieftinire de cel puţin 7%-10% la energia electrică, aceasta are toate șansele să se scumpească. Noile facturi conţin o nouă componentă începând cu 1 iulie, mai exact componenta de piaţă concurenţială (CPC). Pentru populaţie, CPC este de 10% din totalul energiei consumate în perioada 1 iulie-31 decembrie anul curent. De la începutul anului viitor, CPC va creşte cu 10 puncte procentuale la fiecare semestru. Şi aşa o va ţine până când va ajunge la 100%, adică la 1 ianuarie 2018, pentru a avea o piaţă complet liberalizată. "Ce înseamnă acest lucru? Doar în luna august, CPC a umflat factura cu aproape 5 lei, exact suma pe care au tăiat-o de la contribuţia pentru cogenerare şi certificatele verzi. Practic, ce ai luat pe mere dai pe pere.  Doar că noi nu am luat, ci vom da în continuare, cu vârf şi îndesat. Şi atunci nu e normal să ne întrebăm: de unde până unde a văzut ministrul Niţă reducere la  factura de energie? Dacă la populaţie liberalizarea se face cât de cât în paşi mici şi mulţi, consumatorii industriali se vor confrunta cu mari probleme. Pentru firme, CPC a fost în perioada 1 iulie-31 august de 65%, iar de la 1 septembrie va urca la 85%, următoarele 15 puncte procentuale – până la liberalizarea totală urmând a se adăuga de la 1 ianuarie. Mare parte a acestor cheltuieli suplimentare vor fi plătite tot de consumatorul român, pentru că toate produsele de la pâine la zahăr sau de la ulei la carne au în preţul final şi costurile suportate de producător pentru energie", susține Mailat

Mediafax prezintă alte promisiuni, cele ale premierului Victor Ponta, care a spus că finalizarea gazoductului Iaşi - Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că şantierul respectiv ar fi abandonat şi că a dispărut conducta adusă la inaugurare. "Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul", a declarat Ponta, sâmbătă, la Constanţa.

Ziarul Financiar anunță că GDF SUEZ Energy România, compania de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale controlată de grupul franco-belgian GDF Suez, a ajuns în primul semestru al anului la un profit net de 352,5 milioane de lei (80 de milioane de euro), cu 35% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, deşi afacerile companiei s-au contractat cu 5%, până la 2,2 miliarde de lei (circa 511 milioane de euro). Rezultatul a fost posibil datorită reducerii cheltuielilor pentru achiziţia gazelor din import cu 25%, în contextul în care cererea de gaze naturale în primul semestru al anului s-a redus cu 8% la nivel naţional.

ZF prezintă cazul lui Remus Borza, avocatul care a gestionat timp de un an ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, acuzat că în perioada în care firma de insolvenţă deţinută de el, Euro Insol, a fost administratorul judiciar al Hidroelectrica a făcut plăţi către societatea lui de avocatură, Borza şi Asociaţii, în baza unor contracte de asistenţă juridică. Astfel, a fost demarată începerea urmăririi penale pentru conflict de interese. „Este o gravă eroare judiciară care sper să fie remediată. Nu sunt şi nu pot fi asimilat cu funcţionarul public. În cele 75 de dosare, nu Hidroelectrica a fost parte, ci Euro Insol. Remuneraţia primită de Borza şi Asociaţii, de 100.000 de euro, a fost stabilită de comun acord cu creditorii şi a fost plătită de debitor. Puteam să mergem pe mâna juriştilor care au făcut contractele directe în 2004 şi care le-au prelungit în 2009 în timp ce traderii de energie au angajat în procesele cu noi primele 30 de case de avocatură din România. Noi trebuia însă să avem controlul soluţionării celor 75 de contestaţii“, explică Borza motivele pentru care a încredinţat direct propriei firme de avocatură cele 75 de dosare. „Unicredit, ING, BRD, BCR, marii creditori ai Hidroelectrica şi reprezentanţii statului au ajuns la concluzia că nu era niciun conflict de interese. Au fost luate sute de măsuri şi niciuna nu a fost contestată. Este o maximă ipocrizie ce se întâmplă acum, când toată lumea a ştiut de acest lucru, de la preşedinte, la premier. Acum cădem însă în uimire », a mai spus Borza.

Noul sistem de redevențe care urmează a fi stabilit începând cu 2014 ar putea introduce două premiere în România: împărțirea producției, fie a producției fizice de hidrocarburi, fie a echivalentului monetar al acesteia, și colectarea unei părți din redevență direct de către comunitățile locale. Cel puțin așa susține Economica.net.

Ideea nu este rea și, în absența unei revizuiri fundamentale a drepturilor de proprietate asupra resurselor, în sensul acordării acestor drepturi (dar și a responsabilităților) fiecărui proprietar privat care deține suprafața sau care a investit în exploatare, reprezintă o "second-best solution". Până la urmă, cei care ar trebui să decidă asupra exploatării sau nu a resurselor, dar și să beneficieze de urma lor, sunt cei care supuși direct riscurilor.

Noul sistem va mări, în medie, nivelul procentual al redevenţelor pe care statul român le percepe companiilor ce exploatează zăcăminte de petrol şi gaz „chiar şi cu 40-50%”, susțin sursele citate de Economica.net. Noul sistem de redevenţe va impozita diferenţiat companiile pe categoriile de zăcământ şi volumul de investiții necesar pentru exploatarea lui. În prezent, redevenţele se situează în intervalul 3,5 şi 13,5%, criteriul de diferenţiere fiind cantitatea de petrol şi gaze extrasă trimestrial. Spre exemplu, Petrom plăteşte o redevenţă de 13,5% pentru zăcămintele cu o producţie trimestrială mai mare de 100.000 de tone şi de doar 3,5% pentru zăcămintele de sub 1.000 de tone producţie trimestrială. La gaze, există acelaşi interval al redevenţelor 3,5-13,5%.

Aceeași publicație electronică, Economica.net susține că în primele șase luni ale anului au intrat în România peste 1,9 miliarde de lei au intrat de la 10 companii cu capital străin care au la noi filiale sau societăţi de sine stătătoare, potrivit unei analize realizată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Partea leului a revenit companiilor din domeniul energetic, în special cele care activează în cel al energiei regenerabile. 500 de milioane de lei, au venit în urma unor majorări de capital făcute în perioada analizată  de Enel Green Power România, compania Grupului italian Enel dedicată dezvoltării și administrării energiei provenite din surse regenerabile. De altfel, în luna iulie, EGP a finalizat investiţiile în primele centrale fotovoltaice ale companiei în România, conectându-se  la rețea.Cele două centrale, Berceni 1 și Berceni 2, sunt localizate în județul Prahova, având o capacitate instalată totală de circa 19 MW. Unitățile vor putea genera circa 29 milioane kWh pe an. Enel Green Power are în România o capacitate instalată de 498 MW în energie eoliană. Tot pentru investiţii în energie verde au venit alţi 246 de milioane de lei de la spaniolii  Iberdrola Renovables, prin  Eolica Dobrogea One, companie care a dezvoltat mai multe parcuri eoliene în zona Dobrogea. Cel mai recent proiect este cel de la Mihai Viteazu, cu o putere instalată de 80 MW şi care este funcţională de la începtul anului trecut. De asemenea, italienii au mai finanţat şi filiala Iberdrola Renewables România cu 180 de milioane de lei. Petrofac Solutions este reprezentanţa din România a unuia dintre cei mai mari furnizori de servicii petrolifere din lume şi a primit în prima  parte a acestui an de la compania mamă 175,5 milioane de lei.

Mediafax anunță că Rompetrol, controlat de KazMunaiGas din Kazahstan, a deschis în acest an 12 benzinării în Republica Moldova şi Bulgaria, ajungând la 114 puncte de alimentare în cele două state, şi intenţionează ca până la sfârşitul anului să mai deschidă şase unităţi. Ca urmare a extinderii reţelei de benzinării, în primele şase vânzările de combustibili în Republica Moldova au crescut cu 21,7%, până la 23.000 de tone. În Bulgaria creşterea a fost de 5%, până la 37.500 de tone.

Potrivit aceluiași Mediafax, Hidroelectrica a acţionat în instanţă traderii de energie Alpiq Romindustries şi Energy Holding, cărora le cere "câteva sute de milioane de lei", reprezentând prejudicii cauzate de contractele bilaterale, a declarat preşedintele Consiliului de Supraveghere al companiei, Remus Borza. "Le cerem sute de milioane de lei la fiecare. I-am dat în judecat înainte de 27 iunie", a afirmat Borza. Borza deţine firma Euro Insol, administratorul judiciar al Hidrolectrica până în luna iunie, când compania a ieşit din insolvenţă. Borza a arătat că prejudiciile sunt reprezentate de diferenţa dintre preţul mic la care Hidroelectrica a vândut energia prin contractele bilaterale şi preţul pieţei, mai mare cu cel puţin 50%.

Ziarul Financiar informează că cele mai mari zece contracte atribuite de Romgaz în primul semestru din 2013 au o valoare de peste 556 de milioane de lei (126 mil. euro), de aproape trei ori mai mare decât valoarea primelor zece contracte atribuite în tot anul trecut. Şi acum, la fel ca şi anul trecut, marele câştigător a fost Prospec­ţiuni, companie controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender.

Decalajul dintre salariul bugetarilor sau al angajaților din companiile de stat și cele ale slujbașilor din sectorul privat din perioada 2005-2008 a fost principalul motiv pentru adâncirea deficitului bugetar, care a condus la semnarea a două acorduri cu Fondul Monetar Internațional, concretizate în adoptarea de măsuri de austeritate pentru întreaga populație a României.

Că istoria are tendința de a se repeta nu e o noutate, însă în România frecvența cu care guvernanții repetă greșelile din trecut este îngrijorătoare. Așa se face, că în numai un an de guvernare, alianța PSD-PNL a reușit să revină la prostul obicei de a se ghida numai după logica politică, ignorând-o pe cea economică

În general, guvernanții au tendința de a-și motiva repulsia pentru privatizare prin invocarea interesului național sau a celebrei formulări "nu ne vindem țara". În realitate, pentru politicienii aflați la putere, controlarea principalelor companii din domeniul energetic reprezintă o adevărată mină de aur, pot câștiga voturi prin menținerea unor prețuri reglementate sub nivelul pieței și își pot asigura susținerea financiară pentru viitoarele campanii prin acordarea unor contracte preferențiale sponsorilor politici. În plus, își pot răsplăti și rudele și prietenii pentru susținerea morală măcar din durele bătălii electorale. Așa se face că salariile în aceste companii pot ajunge la un nivel de neimaginat, nici măcar petru puternicele multinaționale care activează în economia românească.

Economica.net prezintă salariile incredibile din companiile de stat din energie. Acestea depășesc chiar și de 3 ori lefurile din firmele private din același domeniu. De exemplu, la Transelectrica câștigul mediu este de aproape 5.000 de lei, la Nuclearelectrica  este de 7.000 lei, iar la Hidroelectrica de 6.400 lei. Nu în ultimul rând, la Oltchim, salariul mediu ajunge la 4.000 de lei. Aceasta în contextul în care salariul mediu în firmele private similare sunt mult mai mici. La Arcelor Mittal se câștigă în medie 1.700 de lei, iar la Alro Slatina 3.300 de lei, potrivit bugetelor acestor companii.

Revista Capital anunță și ea că, într-un singur an, cheltuielile de personal din administrație au crescut cu 700 de milioane de euro. Cifra este nejustificată și neadaptată la tendințele globale, de înghețare completă a acestor costuri. Din fericire, probabil că i-a panicat suficient și pe guvernanți, care se zbat de o lună în declarații privind reducerea acestor cheltuieli, chiar dacă metodele găsite frizează absurdul. Între acestea, impunerea unui salariu minim diferențiat de la stat la privat și elaborarea unei noi legi a salarizării unitare, deși atât sindicatele, cât și mediul privat afirmă că actualele norme ar fi bune, doar că nu sunt aplicate.

Ziarul Financiar tratează aceeași temă, atrăgând atenția asupra cazului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Instituția înființată prin comasarea comisiilor de monitorizare a pieței de capital, a asigurărilor și pensiilor private, a aprobat noua organigramă cu 856 de angajați, potrivit unor surse din cadrul instituției.

Noua organigramă prevede cu 300 de angajați mai mulți decât angajații preluați de la fostele comisii de supraveghere, în condițiile în care rațiunea de înființare a ASF a fost tocmai reformarea supravegherii prin optimizarea costurilor și creș­terea eficienței. La înființare ASF a preluat circa 540 de angajați de la fostele comisii CNVM, CSSPP și CSA. Preșe­din­tele ASF Dan-Radu Rușanu și Mircea Ursache, vice­pre­ședin­tele ASF responsabil de piața de capital, au declarat că ASF va reduce cu 15% personalul rezultat din comasare, deci noua entitate trebuia să aibă 465 de angajați și nu 856.

Contactat ieri telefonic, Daniel Dăianu, prim-vicepre­ședintele ASF, a declarat că nu poate da detalii despre noua organigramă. „Nu este încă nimic definitivat. Față de ce era înainte vă pot spune că ASF va avea o direcție nouă de supraveghere integrată, responsabilă de supravegherea grupu­rilor financiare, și o direcție de analiză ce va evalua riscurile pe fiecare sector de activitate, la fel ca la BNR“, a spus el.

Mediafax anunță că Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a eliminat plata componentelor tarifului de transport pentru tranzacțiile de import-export de energie cu scopul de a „stopa“ procedura de infringement începută de Comisia Europeană (CE) împotriva României. CE a inițiat, în 2011, o procedură de infringement împotriva României pentru faptul că Guvernul percepea tarife pentru tranzacțiile de import și export al electricității. România are capacități reduse de export al electricității și, în prezent, se confruntă cu un exces de capacitate de producție. În privința gazelor naturale, România nu are deocamdată capacități fizice de export, însă Guvernul intenționează să construiască linii de interconectare cu Republica Moldova, Bulgaria și Ungaria.

O altă măsură adoptată vineri de ANRE este introducerea tranzacțiilor cu gaze naturale, atât prin intermediul OPCOM, cât și al Bursei Române de Mărfuri. HotNews amintește că intenția de înființare a unor platforme de tranzacționare a gazelor a existat încă de anul trecut, însă a fost greu de pus în aplicare din cauza rivalității dintre cele societăți și din cauza împotrivirii jucătorilor de pe piață. După înființarea celor două burse, rămâne de văzut cine vor fi participanții pe aceste piețe, în condițiile în care operatorii privați nu sunt obligați să vândă centralizat,  așa cum se întâmplă în cazul energiei electrice. Legea 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale nu prevede această obligativitate în cazul gazelor naturale. Legea prevede doar în cazul energiei electrice ca tranzacțiile sa se desfășoare "pe piața concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu". Excepție fac cantitățile livrate pe piața reglementată. Practic, producătorii și furnizorii vor participa pe aceste piețe doar dacă doresc.

Înmulțirea verilor secetoase, accentuarea uscăciunii și a lipsei de precipitații din această perioadă a anului și creșterea temperaturii apelor, puse de unii pe seama fenomenului încălzirii globale, riscă să scumpească drastic curentul electric în sudul Europei, cea mai mare majorare a prețurilor en-gros la energie electrică, din aceste cauze, fiind de așteptat în România, respectiv de peste 30%, potrivit unui studiu al Institute for International Applied Systems Analysis din Viena.

România, Bulgaria și Slovenia riscă cele mai ample scumpiri, potrivit studiului, care a încercat să estimeze efectele încălzirii climei asupra debitelor apelor curgătoare.

Apa proaspătă devine din ce în ce mai rară, ca urmare a creșterii relative a temperaturilor medii, care duce la micșorarea ghețarilor și la epuizarea acviferelor, dar și a avântului consumului industrial și casnic, ca urmare a creșterii populației. Se estimează că, până în 2050, planeta va avea 9 miliarde de locuitori.

Apa este esențială pentru întreg sistemul energetic, nu doar ca „materie primă” pentru hidrocentrale, fiind folosită, de exemplu, pentru răcirea instalațiilor și echipamentelor centralelor nucleare și ale termocentralelor pe bază de cărbune. Mesajul studiului este că producătorii de energie trebuie să fie pregătiți din punct de vedere economic și tehnologic pentru agravarea penuriei de apă.

Potențialul hidro al Europei va scădea cu până la 5%

„Toate infrastructurile energetice trebuie planificate pentru a putea fi modificate și adaptate, la nevoie, pentru schimări climatice. Centralele electrice ar putea fi nevoite să își modifice tehnologiile de răcire, scumpe și ineficiente”, a declarat, la Viena, secretarul Departamentului pentru Energie al Austriei, Ernest Moniz.

Din estimările studiului reiese că potențialul hidroenergetic al Europei va scădea cu până la 5% în intervalul 2031-2060, centralele nucleare, pe cărbune și pe gaze din sudul Europei urmând a fi cele mai afectate de creșterea temperaturilor și de scăderea nivelurilor fluviilor și râurilor.

„Având în vedere costurile investiționale mari, upgradarea sau înlocuirea centralelor electrice s-ar putea dovedi ineficientă din punct de vedere economic pentru operatori”, se afirmă în studiu.

România – campioană europeană la scumpirea electricității

Autorii studiului au utilizat prognoze cu privire la creșterea temperaturilor medii în intervalul 2031 – 2060 și, pe baza acestora, au estimat evoluția temperaturilor fluviilor și râurilor, precum și pe cea a debitelor acestora. Ulterior, s-a estimat evoluția producției de energie electrică din surse hidro și termo în mai multe state europene.

România, alături de alte state din Balcani și de țările occidentale sudice (Portugalia, Spania, Franța), va cunoaște printre cele mai ample reduceri ale potențialului hidroenergetic, respectiv de peste 15%, se arată în studiu.

În plus, pe baza acelorași simulări și luând totodată în calcul costurile de funcționare ale centralelor electrice, precum și constrângerile particulare ale fiecărei țări în privința exporturilor și importurilor de energie, studiul estimează că România s-ar putea confrunta în perioada 2031 – 2060 cu cea mai mare creștere a prețurilor en-gros la electricitate din Europa, de până la 32%. Creșteri mari de prețuri sunt așteptate și în Bulgaria (21-23%) și Slovenia (12-15%).

Unii producători vor profita

Scumpiri vor avea loc în toate statele europene, cu excepția Suediei și Norvegiei, unde studiul estimează că potențialul hidroenergetic va crește în perioada respectivă, ceea ce va duce la dezvoltarea producției de energie hidro low cost și la închiderea multor centrale costisitoare, pe bază de gaze naturale și cărbune.

Mai mult, pe perioada verii, din cauza secetei, a încălzirii râurilor și fluviilor și a reducerii debitelor acestora, prețurile en-gros la energie electrică în România ar putea crește cu până la 60%, cel mai mare procent dintre toate țările luate în calcul. În Bulgaria, scumpirile ar putea ajunge până la 45%, față de 33% în Slovenia, 25% în Austria, 19% în Slovacia și 17% în Franța.

„Scăderea potențialului hidroenergetic și majorarea prețurilor en-gros la electricitate în va favoriza pe unii producători de energie electrică, respectiv pe cei care au la dispoziție capacități de producție ieftine, care să compenseze scăderile producției de energie hidro, mai ales pe timpul verilor. Ținând cont și de specificul piețelor locale, astfel de situații s-ar putea întâlni în Franța, Slovenia, Macedonia, Bulgaria și România”, se mai afirmă în studiul citat.

După cumpărarea celor cinci microhidrocentrale de la Hidroelectrica în anul 2004, Energy Holding a lăsat să se înţeleagă că sunt foarte profitabile şi că îşi va extinde capacitatea de producere proprie a energiei. Profiturile companiei au fost de fapt tot mai mari ca urmare a vestitelor contracte paguboase pentru Hidroelectrica. Ar fi fost însă de nedorit să se spună că Energy Holding câştigă doar cumpărând la preţuri privilegiate de la stat şi vânzând mai scump, fără a deţine capacităţi de producţie. Ce să vezi însă că, la niciun an de la deconectarea de la contractele de curent ieftin al Hidroelectrica, deţinerea microhidrocentralelor foarte profitabile nu mai pare o afacere, astfel că Energy Holding le-a vândut. Culmea, nu oricui, ci unui alt “băiat deştept” de pe intermedierile de energie.

Transenergo, firma cumpărătoare a microhidrocentralelor, este o firmă ca şi abonată în anii trecuţi la furnizarea de energie pentru RATB, de pe urma căror contracte a câştigat sume fabuloase şi care firmă a făcut “furori” în presă în anii din urmă. Numită în media firmă de apartament (nu orice apartament ci unul la Marriott), firma îi avea oficial printre acţionarii importanţi şi pe o persoană de peste 75 de ani, cu o deţinere de 41% din acţiuni. Pe atunci se scria că persoana respectivă nu era decât un paravan pentru fiul său, Iosif Brazdău.

În prezent, firma are sediul social tot la Marriott iar printre acţionari, tot cu 41%, este de această dată tocmai Iosif Brazdău în persoană. Ca să fim mai exacţi cu termenii tranzacţiei, firma Transenergo com, în calitate de garant a hotărât în aprilie semnarea contractului de cumpărare dintre Energy Holding (vânzătorul microhidrocentralelor) şi Transenergo Microhidro (cumpăratorul). Aceasta din urmă are sediul social in acelaşi apartament la Marriott cu Transenergo com. Firma nu precizează preţul de cumpărare.

Se spune însă despre contract că se referă la “vânzarea, cesionarea şi transferarea de către vânzător a dreptului de proprietate asupra microhidrocentralelor” din Argeş, dar şi a echipamentelor celor cinci microhidrocentrale şi a instalaţiilor. Mai precis este vorba despre preluarea activelor din bazinul râului Topolog dar şi a activităţii de producere şi vânzare a energiei electrice de la acestea.
Cele cinci microhidrocentrale au fost cumpărate în anul 2004 de la Hidroelectrica pentru 46,17 miliarde de lei vechi, ca parte a procesului de privatizare demarat în anul 2003, proces prin care urmau a fi vândute microhidrocentralele.

Merită spus şi că, între Energy Holding şi Transenergo există relaţii mai vechi de… afaceri. Simplu spus, Transenergo este un alt intermediar. După ce Energy Holding a pierdut în anul 2008 anumite contracte de furnizare de energie precum cel cu Petrom sau Oltchim, a început să încheie alte contracte prin care se revindea curentul. Unele dintre contracte au fost semnate cu Transenergo. De fapt, de la sfârşitul anului 2008, Transenergo a furnizat aproape constant curent pentru RATB, fără ca regia autonomă să fie singurul client.

Acţionarii Transenergo sunt Coman Rada, cu 51% din capitalul social, Iosif Brazdău cu 41% şi Nelu Coman cu restul de 8%.

Contribuţia specifică de gospodărire a resurselor de apă, încasată de către Administrația Națională „Apele Române”, va fi redusă cu 32% în cazul hidrocentralelor mari cu cădere brută de apă mai mare de 18 mca și cu 76% în cazul celor cu cădere brută mai mică sau egală cu 18 mca, urmând a fi eliminată cu totul în cazul hidrocentralelor cu putere instalată mai mică de 4 MW. Scopul măsurii este menținerea rentabilității activității hidrocentralelor deținute de Hidroelectrica, precum și evitarea scumpirii electricității, scumpire care ar putea ajunge la 10% în cazul menținerii nivelului actual al contribuțiilor.

Astfel, în cazul  operatori economici producători de energie electrică prin hidrocentrale cu putere instalată mai mare de 4 MW, în regim de uzinare, cu cădere brută mai mare de 18 mca, contribuția specifică de gospodărire a resurselor de apă va fi redusă cu 32%, de la 1,1 lei/mia de mc la 0,75 lei/mia de mc, potrivit anexei unui proiect de hotărâre de Guvern.

De asemenea, în cazul operatorilor economici producători de energie electrică prin hidrocentrale cu putere instalată mai mare de 4 MW,în regim de uzinare, cu cădere brută mai mică sau egală cu 18 mca, contribuția specifică de gospodărire a resurselor de apă va fi redusă cu 76%, de la 1,1 lei/mia de mc la 0,26 lei/mia de mc.

Hidrocentralele cu putere instalată mai mică sau egală cu 4 MW vor fi scutite de plata respectivei contribuții. Potrivit legislației în prezent în vigoare, toate hidrocentralele, indiferent de capacitate și de căderea brută, datorează o contribuție de 1,1 lei/mia de mc.

Aceste contribuții specifice de gospodărire a apelor, datorate către Administrația Națională "Apele Române", au fost impuse prin OUG nr. 107/2002, care a preluat în legislația națională Directiva europeană nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.

Majorare de 323% în 2010

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că, în 2010, cuantumul contribuției a crescut în mod substanțial pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.

„În cazul SC Hidroelectrica SA, creșterea cuantumului tarifului este de 4,23 ori, respectiv de la 0,26 lei/mia de mc (...) la 1,1 lei/mia de mc, cât s-a stabilit prin HG nr. 1202/2010, așadar o creștere de 323%. Aplicarea în continuare a prevederilor HG nr. 1202/2010  scoate din plaja de rentabilitate un număr foarte mare de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, respectiv centralele de mică cădere (Porțile de Fier II, centralele de pe râul Olt, Argeș aval, Bistrița aval). La aceste centrale, numai costul cu apa uzinată atinge și chiar depășește 50% din costul de producție al unui MWh”, se menționează în documentul citat.

Guvernul mai arată că, în această situație, costul de producție total, pentru circa 30% din producția de energie electrică a Hidroelectrica, depășește prețul de referință din piața de energie electrică, făcându-le ineficiente.

În plus, în perioada de ape mari, din cauza diminuării căderii, crește semnificativ consumul specific, cu mii de mc/MWh, costul cu apa uzinată depășind pentru centralele hidroelectrice de cădere mică valoarea de 120 lei/MWh. Ceea ce, corelat cu scăderea prețului de vânzare a energiei pe piața spot (piața pentru ziua următoare – PZU) sub 10 lei/MWh, scoate din piața de energie electrică energia hidro regenerabilă, nepoluantă și care are cele mai mici costuri de producție, cu efecte directe asupra creșterii prețului energiei electrice, notează Executivul.

Ar fi trebuit scumpită energia electrică pentru consumatori

Acesta mai susține că, dacă se va menține actualul nivel al contribuției specifice de gospodărire a resurselor de apă, influența creșterii prețului apei uzinate va conduce inevitabil la o creștere a tarifului la consumatorul final de circa 8-10%.

„Nerecunoasterea acestor majorări, de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în tariful la consumatorul final afectează direct capacitatea de finanțare a SC Hidroelectrica SA, fiind astfel costuri internalizate”, se afirmă în nota de fundamentare. 

Guvernul estimează că, în urma reducerii contribuției pentru hidrocentralele mari și a eliminării ei pentru cele mici, suma totală care va trebui plătită în 2013 de către Hidroelectrica către Administrația Națională „Apele Române” va scădea cu aproape 65% (181,3 milioane lei), de la 280 la 98,7 milioane lei.   

„Diferența neîncasată urmare reducerii cuantumului contribuțiilor va putea fi eventual asigurată de la bugetul de stat, urmare alimentării de către SC Hidroelectrica SA, prin plăți suplimentare reprezentând impozit pe profit și dividende”, arată Guvernul. Hidroelectrica și-a bugetat pentru acest an un profit estimat de 433,635 milioane lei.

Creștere arbitrară și ilegală, care a trecut Hidroelectrica pe pierderi

Executivul afirmă că, în 2010, actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă s-a făcut fără să existe vreun criteriu de calcul, în condițiile în care toate actualizările precedente aveau la bază indicele de inflație stabilit și comunicat de INS, încălcându-se astfel dispozițiile imperative din OUG nr. 36/2001.

Circa 30% din producția Hidroelectrica este livrată la preț reglementat,  stabilit de către ANRE ținând cont de toate costurile operaționale care intră în structura MWh-lui produs, mai puțin investițiile și cheltuielile financiare aferente, inclusiv profitul. Într-o astfel de situație, impactul majorării contribuțiilor în costul de producție este unul semnificativ și, în consecință, ar trebui să se regăsească în mod corespunzător și în prețul reglementat, aprobat de ANRE.

„În fapt, acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece HG nr.1202/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României în data de 10 decembrie 2010, dată la care tarifele de energie electrică pe sectorul reglementat fuseseră deja stabilite de ANRE și, totodată, pe sectorul concurențial, SC Hidroelectrica SA își contractase deja cea mai mare parte din restul cantității disponibile pe anul 2011, după acoperirea necesarului pe piața reglementată”, spune Guvernul.

Dat fiind că prețul de vânzare a energiei electrice pe anii 2011-2012 de către Hidroelectrica nu avea cum să ia în calcul influența unei astfel de majorări semnificative în costul de producție, cum este cea generată de aplicarea HG nr.1202/2010, singura modalitate de acoperire a majorării a fost diminuarea profitului, Hidroelectrica terminând cu pierderi anii 2011 ș 2012.

„Cu titlu de exemplu, precizăm faptul că, la nivel total al cheltuielilor prognozate în bugetul de venituri și cheltuieli pe 2011 al SC Hidroelectrica SA, ponderea cheltuielilor cu apa crește de la 3% la 10%, aspect care, în costul MWh produs, se regăsește sub forma unei creșteri a ponderii costului apei brute de la aproximativ 5 lei/MWh la peste 21 lei/MWh”, se mai arată în nota de fundamentare.

Iluzia planificării centrale n-a dispărut din România, dimpotrivă chiar. Parlamentarii autohtoni visează în continuare la mari giganți energetici meniți a impune României statutul de lider regional. Iar dacă unul dintre deputați este și lider sindical, planul cincinal este cu atât mai ambițios. Acesta este cazul lui Dumitru Chiriţă, preşedintele sindicatului Independent Liber Energia, dar și preşedinte şi preşedinte executiv al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate Univers, care și-a convins doi colegi din PSD să depună un proiect de lege pe cât de ambițios, pe atât de utopic.

Economica.net susține că deputaţii PSD Dumitru Chiriţă, Marin Gheorghe şi Florin Tătaru, toţi trei membri ai Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, au depus un proiect de lege prin care toate acţiunile pe care statul le mai deţine la companiile din energie vor trece pe o companie nou înfiinţată care ar urma să fie condusă de un privat, desemnat prin licitaţie internaţională.  Compania ar urma să poarte numele de Fondul Român de Investiții Strategice în Energie și Resurse Energetice S.A, acţionarul majoritar ar fi Ministerul Economiei, iar în componenţa sa ar urma să intre acţiunile statului deţinute la unele dintre cele mai mari companii din România precum Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica sau Transgaz.

Capital prezintă raportul administratorilor judiciari ai "Oltchim", care anunță că, la compania aflată în insolvență au fost realizate vânzări în pierdere, iar pierderile se ridică la 105 mil. lei. Și asta nu e tot: achiziţiile pentru terenuri şi instalaţii au fost semnate pentru suma simbolică de un euro. „S-au vândut produse principale sub marja brută, sub nivelul costurilor. Sunt contracte încheiate cu firme din paradisuri fiscale. Costul de producţie a fost preliminar, nu se vedeau rezultatele efective, era un fel de perdea“, a subliniat Bălan. Mai concret, contractul colectiv de muncă a fost încheiat în condiţiile similare situaţiei în care societatea ar fi fost pe profit, au existat „fonduri de stimulare, de premiere“, fonduri pentru acţiuni sportive. În plus, contractele Oltchim cu societăţile managementului au însumat 71,4 mil. euro, potrivit aceluiași Raport, în timp ce „programul investiţional nerentabil a ajuns la 394 milioane de lei“. În toată această ecuație, vinovații trebuie să plătească, în capul listei aflându-se fostul director general, Constantin Roibu, urmat de membrii conducerii executive din perioada 2009 – 2012: fostul director adjunct Radu Olaru, directorii economici Vasile Măndica şi Veronica Preoteasa, precum și directorul diviziei petrochimice Daniel Mihăescu.

Ziarul Financiar susține că potenţialul energetic al României din surse geotermale poate fi evaluat la circa 1,5 miliarde de euro, pornind de la datele investiţiilor realizate până în acest moment şi de la cele mai recente studii realizate în domeniu. Deja anumite cartiere din Oradea sau Bihor sunt încălzite prin intermediul rezervelor geotermale, dar pentru a face electricitate din apa caldă îngropată la adâncimi de până la 3.500 de metri, oamenii din domeniu spun că este nevoie de sprijin.

Revista presei energetice autohtone

România a primit de ani buni statutul de economie de piață funcțională, însă mai beneficiază de prețuri administrate, care-i provoacă dureri de cap guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Beneficiază numai de prețuri, ci și de cote adminstrate. Cel mai bun exemplu este cel al sectorului energetic, sistem construit pe o schemă piramidală, care riscă în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat să nemulțumească atât companiile, unele dintre ele aflate deja în insolvență, cât și consumatorii, care se vor confrunta cu o majorare a prețurilor reglementate.

Agenţia de Reglementare în Energie (ANRE) a publicat un raport al cotelor cu care participă fiecare producător de energie la piaţa reglementată  în acest an. Astfel, cea mai mare „felie” îi revine, potrivit Economica.net, companiei Nuclearelectrica care acoperă aproape 35% din necesarul de consum, urmată de Hidroelectrica cu 26%. Complexului Energetic Oltenia i s-a alocat 16% iar Centralei Petrom de la Brazi 10%. Urmează Complexul Energetic Hunedoara cu 2%, alte termocentrale beneficiare ale bonusului pentru cogenerare cu 11% şi producătorii de energie eoliană cu 0,6%.

Cotele alocate fiecărui producăt nu reflectă fidel ponderea lui în producţia totală de energie a ţării. Astfel, şi Hidroelectrica dar şi Complexul Oltenia sunt mai mari decât Nuclearelectrica, totuşi au o cotă mai mică alocată pentru consumul populaţiei.

În total, pe piaţa reglementată vor fi livraţi 15 TWh. Cel mai mic preţ avizat de ANRE este la Hidroelectrica. Producătorul aflat în insolvenţă vinde cu 125 de lei/MWh, un preţ considerat mic de administratorul judiciar Euro Insol, care abia acoperă costurile de producţie. Cel mai mare preţ a fost dat Complexului Hunedoara  - 271 lei/MWh. Acest nivel este chiar mai mare decât cel la care se tranzacţionează energia pe piaţa liberă. Din fericire pentru noi, cota acestui producător este mică altfel preţul curentului ar fi crescut accelerat. Nuclearelectrica vinde cu 142 de lei, Complexului Oltenia i s-a permis să vândă la 190 de lei iar Petrom vinde cu 169 de lei. Curentul livrat de eoliene către reglementat este tarifat cu 189 de lei/MWh.

Ziarul Financiar anunță că MOL România, a patra cea mai importantă companie de distribuţie a carbu­ranţilor de pe piaţa locală, a reuşit să vândă anul trecut cu 4% mai multă benzină şi motorină pe o piaţă care a scăzut cu peste 2%, potrivit informaţiilor furnizate de jucătorii din domeniu. 

Creşterea a venit din volumele de motorină, dar şi datorită celor 7 milioane de euro pe care compania le-a investit anul trecut în extinderea reţelei.

"În România, creşterea volumelor comercializate s-a tradus într-o creştere a cotei de piaţă de peste 12% şi a fost rezultatul unei activităţi promoţionale intensive şi a creşterii reţelei", se arată în raportul financiar al grupului petrolier ungar.

Hidroelectrica a plătit băncilor la care avea credite contractate o sumă totală de 650 milioane lei, din 20 iunie 2012, de când a intrat oficial în insolvență, și până în prezent. Suma reprezintă mai mult de un sfert (26%) din veniturile totale de 2,5 miliarde lei înregistrate de companie în 2012 și circa 24% din cheltuielile totale de 2,67 miliarde lei efectuate anul trecut. Hidroelectrica a încheiat anul 2012 cu o pierdere de circa 170 milioane lei, cu peste 37% mai mare față de cea consemnată în 2011 (124 milioane lei). 

„O performanță remarcabilă a fost înregistrată și în ceea ce privește plata la zi a obligațiilor aferente creditelor și liniilor de credit contractate cu cele 15 bănci finanțatoare. De la data deschiderii procedurii insolvenței și până în prezent, Hidroelectrica a plătit băncilor suma de 650 milioane lei, diminuând astfel considerabil expunerea acestora, de peste 2,5 miliarde lei”, se arată într-un comunicat al Hidroelectrica.

În iunie 2012, administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, susținea că expunerea băncilor pe Hidroelectrica este de doar circa 1,7 miliarde lei.

Tot atunci, acesta spunea că băncile cu expunere pe Hidrolectrica nu au motive de îngrijorare în privinţa recuperării banilor, întrucât compania are fondurile necesare pentru achitarea ratelor la credite. Asta după ce mai mulţi bancheri au criticat în termeni duri decizia Guvernului de a băga compania în insolvenţă, menţionând, printre altele, că, în urma acestei hotărâri, băncile care au creditat Hidrolectrica vor fi nevoite să constituie provizioane, iar investitorii străini vor privi cu neîncredere România.

În comunicatul Hidroelectrica se mai spune că, deși aflată în insolvență din 20.06.2012, cu peste 4,4 miliarde de lei datorii și pierderi de 350 milioane de lei înregistrate la finele primului semestru al anului 2012, în urma măsurilor implementate de Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, au început să se vadă și primele rezultate ale procesului de restructurare a companiei.

„Un prim efect constă în diminuarea fluxurilor negative de numerar, de la –781 milioane lei la data de 20.06.2012 la –611 milioane lei la data de 31.12.2012 și -497 milioane lei la 31.01.2013. Dacă Hidroelectrica nu s-ar fi pus sub protecția legii insolvenței, fluxurile negative de numerar ar fi crescut la finele anului 2012 la peste 1 miliard lei”, se spune în comunicat.

Minim istoric al producției

În 2012 s-a înregistrat un minim istoric al producției Hidroelectrica, de doar 11,8 TWh, deși inițial se bugetase o producție de 15,6 TWh. Astfel, față de un nivel bugetat al veniturilor de 3,1 miliarde lei, s-au realizat venituri de doar 2,5 miliarde lei, fapt ce ar fi condus la o pierdere de 540 milioane lei, prin raportare la cheltuielile bugetate, de 3,04 miliarde lei.

Denunțarea contractelor bilaterale a însemnat tranzacționarea energiei astfel disponibilizate pe platforma OPCOM, la prețuri net superioare, Hidroelectrica încasând venituri suplimentare de peste 250 milioane lei. 

Totodată, în urma renegocierii a patru contracte, cu Alro, Elsid, Electrocarbon și Electromagnetica, s-au obținut venituri suplimentare de 88 milioane lei, rezultate din recalcularea prețurilor pentru energia electrică livrată în perioada ianuarie – iunie 2012, înainte de deschiderea procedurii insolvenței.

Venituri suplimentare s-au obținut și din tranzacționarea, pentru prima dată, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în valoare de 20 milioane lei.

Renegocieri de contracte de 490 milioane lei 

Concomitent cu maximizarea veniturilor Hidroelectrica, Euro Insol a intervenit și pe partea de cheltuieli. Din renegocierea a 425 de contracte comerciale, Hidroelectrica a obținut reduceri comerciale de aproape 440 milioane lei, iar din renegocierea contractului colectiv de Muncă s-au obținut reduceri de aproximativ 50 milioane lei. 

Pierderea înregistrată la data de 31.12.2012 este de circa 170 milioane lei, față de o pierdere estimată de 540 milioane lei, care s-ar fi înregistrat în lipsa măsurilor implementate de administratorul judiciar al Hidroelectrica. Procesul de restructurare început după data de 20.06.2012, a generat un profit brut de 42 milioane lei în noiembrie 2012 și 36 milioane lei în decembrie 2012. 

„Luna ianuarie 2013 s-a încheiat cu un profit brut de 49 milioane lei, sumă ce reprezintă cel mai mare profit lunar realizat de Hidroelectrica de la înființarea acesteia. Pentru anul 2013, Hidroelectrica și-a propus prin bugetul de venituri și cheltuieli un profit brut de 434 milioane lei, la o producție estimată de doar 13 TWh, un profit record dacă îl raportăm la cel mai bun rezultat financiar, înregistrat în anul 2010, când la o producție de 20 TWh a raportat un profit de doar 284 milioane lei”, se afirmă în comunicatul companiei.

Guvernul Ponta a descoperit la randul sau, la cațiva ani distanța de presedintele Basescu, ca iarna nu-i ca vara si nici negocierile cu FMI precum cele de formare a unui guvern. Pentru a reusi formarea unei coaliții majoritare trebuie sa stii sa promiți, si nu neaparat sa ai ce da, cu FMI trebuie sa te explici si sa-ți iei angajamente. Angajamente pe care evident ca nu le poți indeplini, dar pentru nerespectarea carora sa poți invoca circumstanțe atenuante. Lucru aproape imposibil pentru guvernul Ponta, cel puțin in privința privatizarii companiilor din sectorul energetic, proaspat supraimpozitat cu elan muncitoresc.

La numai cateva zile dupa ce reprezentanții Fondului Proprietatea se plangeau ca Guvernul le face viața grea, punandu-le piedici in tentativa lor de vanzare a participațiunile minoritare deținute la companiile de stat, guvernul Ponta si-a asumat, in scrisoarea de intenție adresata FMI, cateva angajamente imposibile, atat din punct de vedere tehnic, cat mai ales politic. Niciodata, o coaliție atat de larga, cu atat de mulți sponsori, nu va renunța la companiile de stat, care reprezinta in prezent cea mai eleganta metoda de rasplatire a propriilor clienți. Cu toate acestea, guvernul suține ca va lista 15% din acțiunile Romgaz pana la sfarsitul lunii octombrie, cu o intarziere de sapte luni fața de termenul asumat inițial, si inca 10% din acțiunile Hidroelectrica imediat ce compania iese din insolvența, susține Mediafax, citand scrisoarea de intenție convenita de guvern cu FMI.

Privatizari promise pe banda rulanta

Acțiunile Romgaz vor fi listate dupa ce un consultant va evalua rezervele de gaze ale companiei. Evaluarea companiei va fi incheiata pana la sfarsitul lunii iunie.

La Romgaz si Hidroelectrica vor fi instalați si manageri privați pana la sfarsitul lunii martie.

Complexul energetic Oltenia va fi vandut unui investitor strategic dupa ce, intr-o prima faza, un pachet de 15% din acțiuni va fi listat pe Bursa, pana la sfarsitul lunii octombrie. Pentru aceasta procedura, Guvernul va angaja pana la jumatatea lunii aprilie un consultant pentru listarea pachetului de 15% si vanzarea, la scurt timp dupa aceasta operațiune, a unui alt pachet de 50% din titluri catre investitorul strategic. si la CE Oltenia va fi numit un manager privat pana la finele lunii martie.

Decizia de privatizare a Complexului energetic Hunedoara va fi adoptata pana la finele lunii februarie, iar in martie va fi angajat un consultant care sa asigure vanzarea companiei imediat dupa preluarea activelor viabile de la CN Huilei. Daca nu va exista insa niciun investitor interesat, CE Hunedoara va intra in insolvența, releva scrisoarea FMI.

Complexul Energetic Hunedoara este format prin prin fuziunea termocentralelor Mintia si Paroseni cu patru mine de carbune din Compania Naționala a Huilei.

Pana la sfarsitul lunii martie va fi angajat un consultant si pentru listarea a 10% din acțiunile Nuclearelectrica. Prospectul de vanzare va fi publicat la jumatatea lunii mai, iar oferta va fi incheiata la sfarsitul lunii mai.

Participația majoritara deținuta de stat la filiale Electrica va fi cedata pana la sfarsitul lunii noiembrie. Pentru aceasta operațiune, Guvernul va angaja un consultant pana la finele lunii aprilie.

Scrisoarea FMI se refera si la "lichidarea" Termoelectrica si CN Huilei, in perioada imediat urmatoare, companii ale caror active viabile vor fi transferate, conform ințelegerilor anterioare cu FMI, catre alte societați.

Manageri privați vor fi adusi si la CFR Marfa si CFR Calatori (pana la sfarsitul lunii februarie), la CFR Telecom, CFR Electrificare si Metrorex (pana la sfarsitul lunii martie).

Pentru fuziunea dintre RADET si Elcen va fi angajat un consultant care sa evalueze in ce masura aceasta operațiune va conduce la o mai buna performanța operaționala.

Ultima soluție, inca un acord cu FMI

Constientizarea faptului ca nu va putea sa isi respectele angajamentele asumate este si motivul principal pentru care premierul Ponta insista pentru semnarea unui nou acord preventiv cu FMI, ideea lansata inițial de fostul ministru de finanțe, Florin Georgescu „in momentul in care ai un acord, un certificat de la nişte instituții internaționale privind reformele structurale, privind modul in care iți folosesti deficitul bugetar, in acel moment, cu acest certificat de buna purtare poți sa te duci pe piețele financiare private şi sa te imprumuți cu o dobanda mai mica”, susține Ponta, parafrazandu-l parca pe actualul presedinte Traian Basescu, in momentul anunțarii declansarii negocierilor pentru semnarea actualului acord. Singura problema ar fi disponibilitatea FMI de a mai accepta ca asteptarile sale sa-i fie inselate in repetate randuri de diferitele executive ale Romaniei. Anul trecut, nu a fost respectata nici macar ținta de deficit bugetar. Despre privatizari, reducerea aparatului bugetar, a arieratelor ce sa mai vorbim. Asa se explica graba actualului executiv, care ar vrea sa semneze un nou acord cat mai rapid, pentru ca FMI sa nu realizeze ca nu are de gand sa respecte nicio prevedere a actualului acord.