Energy Report

România va trebui să investească în următorii 40 de ani peste 0,5 miliarde de euro într-un depozit de deșeuri înalt radioactive

Energia nucleară are avantajele ei, este una dintre cele mai ieftine surse de energie (după energia hidro),iar gradul de poluare din timpul procesului de producție este unul redus, în condițiile administrării adecvate a riscurilor catastrofice. Are însă și costuri ascunse, printre care construirea unor depozite de deșeuri înalt radioactive, ale căror costuri depășesc jumătate de miliard de euro. În prezent, aproximativ 20% din energia produsă în România este energie nucleară.

România va fi nevoită să construiască în următorii 38 de ani un depozit pentru deșeurile înalt radioactive de la centrala de la Cernavodă, aceasta fiind singura metodă științifică disponibilă pentru depozitarea acestor deșeuri.

Potrivit senior expertului Agenției Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), Stela Diaconu, în prezent, combustibilul nuclear utilizat de centrala de la Cernavodă și de cele două reactoare de cercetare din România (de la Măgurele și Pitești) este depozitat temporar în facilități situate în aproprierea reactoarelor.

Depozitarea combustibilului nuclear

Combustibilul nuclear utilizat la centrala de la Cernavodă este inițial depozitat pentru o perioadă de minim șase ani în mai multe piscine, situate în apropierea clădirii care găzduiesc reactoarele, a explicat expertul ANDR, în cadrul seminarului "Direcții de dezvoltare pentru depozitarea finală a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor nucleare înalt radioactive".

După această perioadă, combustibilul înalt radioactiv este transferat și depozitat în Facilitatea de Depozitare Uscată (DICA), concepută de AECL-Canada pe baza unui sistem de răcire cu aer MACSTOR, și aceasta fiind situată tot pe terenul centralei de la Cernavodă.

DICA va putea fi utilizat în scopul depozitării combustibilului înalt radioactiv pe o perioadă medie de 50 de ani, după care acesta ar trebui să fie transferat într-un depozită de înaltă adâncime, de care în prezent România nu dispune. Cum reactorul unu al centralei de la Cernavodă a fost pus în funcțiune în 1996, rezultă că undeva în jurul anului 2052, România ar trebui să beneficieze de o facilitate de depozitare a deșeurilor înalt radioactive, pentru depozitarea combustibilului nuclear utilizat la Centrala de la Cernavodă.

Depozitele de la Băița și Saligny nu pot fi utilizate pentru depozitarea deșeurilor înalt radioactive

Viitorul depozit de deșeuri de la Saligny, care ar trebui să fie construit undeva în jurul anului 2020, nu poate fi folosit pentru stocarea combustibilului nuclear, acesta fiind conceput pentru stocarea de deşeuri slab şi mediu radioactive, și nu înalt radioactive.

Cu atât mai puțin poate fi folosit în vederea stocării combustibilului nuclear singurul depozit de deșeuri radioactive din România, cel de la Băița, care în prezent găzduiește deșeuri slab și mediu radioactive provenite din industria medicală, cea a îngrășămintelor chimice sau din laboratoare.

Pe lângă acestea, în România, deșeurile radioactive provin și de la Nucelarelectrica, evident, dar și de la Institutul Național de Fizică și Energie Nucleară Horia Hulubei, de la Institutul de Cercetări Nucleare de la Pitești și de la locațiile din Feldioara, Suceava, Banat și Bihor ale Companiei Naționale a Uraniului.

În viitor, potrivit oficialilor, odată cu construirea depozitului de la Saligny, la Băița ar putea fi depozitate și deșeurile slab și mediu radioactive rezultate din dezansamblarea reactorului nuclear de la Măgurele, învechit.

Depozitul de la Băița (Bihor) este situat la o altitudine de 840 de metri, în galeriile a două mine abandonate de explorarea a uraniului. Este operează încă din 1985 și are o capacitate de depozitare de 5.000 metri cubi de deșeuri slab și mediu radioactive.

Managementul deşeurilor slab şi mediu radioactive

Managementul combustibilului nuclear folosit la Cernavodă și în cercetare