Energy Report

Cea mai gravă pană de curent din ultimii 15 ani din Turcia a produs pagube de 700 mil. $. Care este cel mai plauzibil scenariu explicativ?

O masivă pană de curent a lovit Turcia în dimineața zilei de 31 martie, în jurul orei 10.36. Dintre cele 81 de de provincii ale țării, doar două, Van și Hakkari, au scăpat de pana de curent. Ambele importă energie electrică din țara vecină, Iran. În total, peste 76 de milioane de turci au fost afectați, într-un fel sau altul, de întreruperea alimentării cu curent electric, care a durat în total peste 9 ore. Aprovizionarea cu electricitate a fost integral restabilită în jurul orei 8 seara.

Ministerul Energiei de la Ankara a declarat public că a fost cea mai gravă pană de curent din Turcia de la masivul cutremur din 1999 din regiunea Marmara. Întreruperea curentului electric a aruncat țara în haos. Transportul în comun și semafoarele au încetat să funcționeze, fabricile și-au oprit producția, centrele comerciale și-au oprit activitatea spitalele au sunat alarma, conexiunile mobile au suferit disfuncționalități masive și mulți oameni au fost blocați în lifturi, scrie publicația turcă Hurriyet.

Masiva pană de curent a produs pagube de 700 de milioane de dolari economiei turce, potrivit unor estimări. Altele vorbesc despre sume mult mai mari.

"PIB-ul zilnic al Turciei e de circa 2,2 miliarde de dolari. O oră de întrerupere a curentului electric costă economia cam 100 de milioane de dolari. Dat fiind că pana de curent s-a întins pe parcursul aproape întregii zile de lucru, estimăm costurile totale ale întreruperii electricității la 700 milioane dolari", spune Nurettin Ozdebir, șeful Camerei de Comerț și Industrie din Ankara.

Turcia în haos

Însă Gurkan Kumbaroglu, președintele International Association of Energy Economy, susține că, devreme ce cererea de energie electrică din Turcia este de 33 milioane KWh pe oră, pierderile cauzate de pana de curent au fost mai mari.

La rândul său, președintele Asociației Turce a Dezvoltatorilor de Mall-uri spune că, pe perioada penei de curent, un mall turc de dimensiuni medii a consumat motorină de circa 20.000 de dolari pentru a-și ține în funcțiune generatoarele autonome.

Reprezentanții industriei textile, una din principalele componente ale exporturilor Turciei, spun că sectorul a suferit pierderi de 200 milioane dolari din cauza penei de curent. De asemenea, a fost oprită producția fabricilor de automobile, alt sector important al economiei turcești, producția fiind redusă pe 31 martie cu 2.000 de mașini, față de o zi normală. Întreruperea curentului a afectat instituțiile de stat, camerele de supraveghere ale Poliției și bancomatele.

Restabilirea alimentării cu curent electric a început după-amiaza, curentul revenind integral în toată țara în jurul orei 8 seara. Singura explicație a autorităților a fost aceea că pana de curent ar fi fost provocată de unele probleme survenite la mai multe linii de transmisie.

Reconstituirea cauzelor

Pe baza informațiilor destul de sărace oferite de autorități, coroborate cu surse proprii ale publicației și cu evaluări ale experților în energie, jurnaliștii de la Hurriyet consideră că cel mai plauzibil scenariu explicativ al penei de curent este următorul:

A fost vorba de un efect de domino. Totul a început când o centrală electrică pe gaze naturale din provincia Egea și-a întrerupt producția în jurul orei 1 noaptea, scoțând din sistemul energetic turc circa 2.000 MW. Ulterior, producția a scăzut și mai mult, după ce termocentrala Atlas din provincia sudică Hatay și-a întrerupt funcționarea în jur de 10 dimineața, iar hidrocentrala Dicle din sud-estul țării a fost oprită la 10.44.

Remarcând fluctuațiile anormale de mari de frecvență din Turcia, Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E) a decis să deconecteze Turcia de la sistemul european de interconexiuni ale rețelelor de transport naționale, ca măsură de precauție, făcând imposibile exporturile de energie din Europa către Turcia.

Deconectarea de Europa a sporit instabilitatea rețelei energetice a Turciei, oricum slăbite și dezechilibrate, și a fost "bomboana pe colivă" care a dus, în cele din urmă, la masiva pană de curent.

"În concluzie, responsabilă pentru pana de curent a fost administrarea catastrofal de defectuoasă a rețelei electrice în primele ore ale zilei de 31 martie", scriu cei de la Hurriyet.

Opacitatea autorităților naște scenarii conspirative

Rețeaua electrică a Turciei poate fi comparată cu un sistem foarte elaborat de autostrăzi moderne, cu multe rute ocolitoare care pot fi folosite ca back-up chiar și în cele mai pesimiste scenarii. Din acest motiv, mulți au refuzat să creadă că o astfel de pană de curent a putut fi provocată exclusiv de incompetența managerilor sistemului energetic național, ceea ce a dus la apariția a numeroase teorii ale conspirației

Unele au fost încurajate chiar de autorități, care au declarat că nu exclud varianta unui atac terorist sau cibernetic. În noiembrie anul trecut, grupul turc de hackeri RedHack a atacat site-ul operatorului sistemului de transport de energie din Turcia, TEIAȘ, în memoria unui tânăr ucis de Poliție la protestele din parcul Gezi.

Din același motiv, chiar în timpul penei de curent, trei membri ai mişcării marxiste Frontul Revoluţionar al Eliberării Poporului (DHKP-C) au ucis un procuror într-o instanţă din Istanbul înainte de a fi împuşcaţi mortal de forţele speciale. Mulți au remarcat că întreruperea curentului electric le-a permis atacatorilor să pătrundă în clădire fără a putea fi remarcați pe monitoarele camerelor de supraveghere.

Unele voci suspectează Iranul că a derulat un atac cibernetic asupra rețelei electrice de transport a Turciei, cauzând masiva întrerupere a alimentării cu electricitate. Asta după ce, în ultimele câteva săptămâni, tensiunile politice dintre cele două țări s-au amplificat progresiv.

Iranul și-a dezvoltat puternic, în ultimii ani, capacitățile ofensive cibernetice, unii experți speculând că, în prezent, Teheranul a ajuns în prezent, din acest punct de vedere, la același nivel cu marile puteri Rusia sau China. Potrivit unui raport recent, publicat în Statele Unite, Iranul ar avea capacitatea de a provoca disfuncționalități masive infrastructurilor critice ale SUA, cum ar fi rețelele de alimentare cu gaze, apă și curent electric.

Teorii mai fanteziste susțin că pana de curent a fost pusă la cale chiar de autorități pentru a disimula ceva, fie o cursă aviatică suspectă, fie o tranzacție financiară dubioasă. Unii au susținut chiar că a fost vorba de un antrenament pentru o ulterioară întrerupere planificată în secret a electricității cu ocazia alegerilor generale programate pentru 7 iunie.

În fine, opoziția din Turcia s-a întrebat, retoric, dacă incidentul nu are cumva legătură cu planul regimului Erdogan de a construi o nouă centrală nucleară în Turcia, pana de curent fiind folosită ca argument pentru necesitatea implementării acestui proiect, în scopul întăririi securității energetice a țării. Miercuri, Parlamentul turc, dominat de partidul lui Erdogan, a aprobat un acord între Turcia și Japonia privind construirea celei de-a doua centrale nucleare a Turciei.

Centrala va fi construită de companiile japoneze Mitsubishi și Itochu, în colaborare cu francezii de la GDF Suez. Centrala va avea o putere instalată de 4.800 MWh și va costa circa 22 miliarde dolari. Turcia are deja un acord cu Rusia privind construirea unei prime centrale nucleare în țară, contractul fiind atribuit companiei ruse de stat Rosatom.

Privații nu produc în pierdere

Dincolo de aceste scenarii conspiraționiste, experții în energie consultați de Hurriyet susțin că motivul penei de curent ar fi fost acela că, din cauza supraproducției de electricitate, prețul energiei a scăzut foarte mult, sub cel de cost, ceea ce a determinat mai multe centrale private să-și întrerupă producția, pentru a evita pierderile.

"Ar trebui să existe un mecanism funcțional de back-up pentru astfel de situații. Pana de curent a demonstrat că nu avem destule capacități de back-up", spune un expert în energie, citat de publicația menționată.

Potrivit acestuia, în 2002, ponderea sectorului privat în producția de energie electrică a Turciei era de doar 32%, în timp ce, în prezent, aceasta se cifrează la 70%.

Astfel, de la 1 ianuarie încoace, compania energetică de stat a Turciei, Electricity Generation Company, și-a sporit masiva producția termocentralelor și hidrocentralelor proprii, ceea ce i-a determinat pe producătorii privați de energie deținători de centrale pe gaze naturale, care, de regulă, asigură un nivel stabil de producție, să încetinească sau chiar să oprească generarea de electricitate, pentru a nu pierde bani. Fiind controlată de stat și subvenționată de la buget, Electricity Generation Company își poate permite să producă și în pierdere.

"Nu există nici un mecanism prin care centralele electrice să fie determinate să-și continue producția chiar și atunci când vânzarea energiei nu este rentabilă. Pentru asta este nevoie de investiții, iar statul trebuie să stimuleze aceste investiții. Nu a făcut-o, iar rezultatul este că Turcia a rămas în întuneric timp de mai multe ore", mai spune expertul citat de Hurriyet.

Iohannis către Erdogan: "Să mai așteptăm un pic cu cablul submarin"

Președintele României, Klaus Iohannis, a spus, miercuri, răspunzând unei întrebări a presei adresate cu ocazia declarației comune susținute alături de omologul său turc Recep Tayyip Erdoğan, că a abordat în discuțiile cu președintele Turciei subiectul cablului electric România-Turcia, însă l-a rugat pe omologul său să se mai aștepte cu proiectul până la concluziile unui nou studiu de fezabilitate pe această temă, pentru care tocmai s-a semnat un acord între Transelectrica și firma italiană Prysmian PowerLink.

"Am abordat subiectul cablului submarin în cadrul întrevederii noastre tete-a-tete. A existat un studiu de fezabilitate, care a fost realizat acum mai mulți ani, și s-a considerat că nu toate datele relevante au fost elucidate, astfel că s-a comandat un nou studiu, care să releve mai bine ce se poate obține. Acest proiect este în prima fază de studiu și l-am rugat pe domnul președinte Erdogan să mai așteptăm un pic pană avem concluziile noului studiu, iar după aceea cele două guverne să găsească cele mai bune soluții pentru a continua discuțiile despre securitatea energetică", a declarat Klaus Iohannis.

La rândul său, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Turcia discută despre importuri de energie și cu România, și cu Bulgaria, urmând să aleagă cea mai bună ofertă.

"Proiectul cablului submarin România-Turcia nu este unul nou. Am discutat despre comerțul cu energie electrică și cu România, și cu Bulgaria. La această oră, miniștrii Energiei din statele noastre își continuă întâlnirea. Vom alege cea mai bună ofertă, un astfel de acord trebuie să fie reciproc avantajos", a declarat Erdogan.

Proiect mai vechi

Turcia este de mai mult timp în negocieri cu România și Bulgaria pentru achiziționarea de electricitate prin cabluri submarine, demers menit să acopere nevoia critică de energie electrică din regiunile Istanbul și Tracia.

Turcia suferă de mult timp din cauza resurselor insuficiente de energie din cele două regiuni, în care consumul de electricitate este foarte ridicat, iar iernile grele au crescut consumul de gaze naturale, ceea ce a forțat autoritățile să caute soluții alternative.

Încă din 2013, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că România va înainta Turciei oferte de export de energie, el discutând cu omologul său de la Ankara despre dezvoltarea unei legături directe între cele două țări în vederea acestui schimb comercial, constând în instalarea unui cablu submarin între România și Turcia, necesar pentru descărcarea excesului de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea.

Lipsă de finanțare și frecușuri cu bulgarii

Acest proiect trena de mai mulți ani, printre altele din cauza opoziției opoziţiei Guvernului bulgar, care nu dorea ca România să concureze Bulgaria la vânzarea de curent electric către Turcia. Cablul submarin ar urma să tranziteze apele teritoriale ale Bulgariei, din acest motiv fiind nevoie de acordul Executivului de la Sofia.

Transelectrica a semnat în 2009, cu firma Vattenfall Power Consultant AB, din Suedia, un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, inclusiv studiu de mediu, și a caietelor de sarcini pentru proiectul „Cablu Submarin România - Turcia (HVDC Link)”, valoarea contractului fiind de 1,24 milioane euro.

Scopul proiectului, care a fost conceput ca urmare a unor înţelegeri preliminare între autorităţile din România şi Turcia, este facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creştere de consum de electricitate din Turcia, precum şi pentru valorificarea potenţialului de producţie pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea. Proiectul a fost pus pe hold din cauza lipsei de finanțare.

Tot mai în ceață

Recent, Transelectrica şi firma italiană Prysmian PowerLink au anunțat că vor forma o echipă de experţi şi specialişti care să elaboreze studii şi analize ale implicaţiilor tehnice, comerciale, financiare şi juridice aferente finanţării şi construirii cablului submarin de transport electricitate între România şi Turcia.

Operaţiunea va fi efectuată în baza unui memorandum semnat recent la Guvern, document prin care se urmăreşte analizarea pre-fezabilităţii proiectului deja elaborat de Transelectrica, în 2008-2012, stabilirea celor mai bune condiţii în care să fie identificate acţiunile pentru realizarea studiilor şi elaborării raportului final de fezabilitate, precum şi pentru prospectarea proiectului, pentru investitorii potenţiali.

Numai că, tot recent, compania de stat Nuclearelectrica a anunțat că se retrage din proiectul cablului electric submarin România – Turcia, din cauza opoziției acționarului minoritar Fondul Proprietatea. Tot Fondul Proprietatea s-a opus și participării companiei de stat Romgaz la acest proiect. Motivația Fondului a fost că fezabilitatea și rentabilitatea economică a proiectului sunt îndoielnice.