Energy Report

Iohannis: Proiectul cablului electric România-Turcia mai așteaptă. Erdogan: Discutăm importuri de energie și cu România, și cu Bulgaria, vom alege cea mai bună ofertă

Președintele României, Klaus Iohannis, a spus, răspunzând unei întrebări a presei adresate cu ocazia declarației comune susținute alături de omologul său turc Recep Tayyip Erdoğan, că a abordat în discuțiile cu președintele Turciei subiectul cablului electric România-Turcia, însă l-a rugat pe omologul său să se mai aștepte cu proiectul până la concluziile unui nou studiu de fezabilitate pe această temă, pentru care tocmai s-a semnat un acord între Transelectrica și firma italiană Prysmian PowerLink.

"Am abordat subiectul cablului submarin în cadrul întrevederii noastre tete-a-tete. A existat un studiu de fezabilitate, care a fost realizat acum mai mulți ani, și s-a considerat că nu toate datele relevante au fost elucidate, astfel că s-a comandat un nou studiu, care să releve mai bine ce se poate obține. Acest proiect este în prima fază de studiu și l-am rugat pe domnul președinte Erdogan să mai așteptăm un pic pană avem concluziile noului studiu, iar după aceea cele două guverne să găsească cele mai bune soluții pentru a continua discuțiile despre securitatea energetică", a declarat Klaus Iohannis.

La rândul său, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Turcia discută despre importuri de energie și cu România, și cu Bulgaria, urmând să aleagă cea mai bună ofertă.

"Proiectul cablului submarin România-Turcia nu este unul nou. Am discutat despre comerțul cu energie electrică și cu România, și cu Bulgaria. La această oră, miniștrii Energiei din statele noastre își continuă întâlnirea. Vom alege cea mai bună ofertă, un astfel de acord trebuie să fie reciproc avantajos", a declarat Erdogan.

Turcia este de mai mult timp în negocieri cu România și Bulgaria pentru achiziționarea de electricitate prin cabluri submarine, demers menit să acopere nevoia critică de energie electrică din regiunile Istanbul și Tracia. Turcia suferă de mult timp din cauza resurselor insuficiente de energie din cele două regiuni, în care consumul de electricitate este foarte ridicat, iar iernile grele au crescut consumul de gaze naturale, ceea ce a forțat autoritățile să caute soluții alternative.

Încă din 2013, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că România va înainta Turciei oferte de export de energie, el discutând cu omologul său de la Ankara despre dezvoltarea unei legături directe între cele două țări în vederea acestui schimb comercial, constând în instalarea unui cablu submarin între România și Turcia, necesar pentru descărcarea excesului de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea.

Lipsă de finanțare și frecușuri cu bulgarii

Acest proiect trena de mai mulți ani, printre altele din cauza opoziției opoziţiei Guvernului bulgar, care nu dorea ca România să concureze Bulgaria la vânzarea de curent electric către Turcia. Cablul submarin ar urma să tranziteze apele teritoriale ale Bulgariei, din acest motiv fiind nevoie de acordul Executivului de la Sofia.

Transelectrica a semnat în 2009, cu firma Vattenfall Power Consultant AB, din Suedia, un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, inclusiv studiu de mediu, și a caietelor de sarcini pentru proiectul „Cablu Submarin România - Turcia (HVDC Link)”, valoarea contractului fiind de 1,24 milioane euro.

Scopul proiectului, care a fost conceput ca urmare a unor înţelegeri preliminare între autorităţile din România şi Turcia, este facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creştere de consum de electricitate din Turcia, precum şi pentru valorificarea potenţialului de producţie pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea. Proiectul a fost pus pe hold din cauza lipsei de finanțare.

Proiect tot mai în ceață

Recent, Transelectrica şi firma italiană Prysmian PowerLink au anunțat că vor forma o echipă de experţi şi specialişti care să elaboreze studii şi analize ale implicaţiilor tehnice, comerciale, financiare şi juridice aferente finanţării şi construirii cablului submarin de transport electricitate între România şi Turcia.

Operaţiunea va fi efectuată în baza unui memorandum semnat recent la Guvern, document prin care se urmăreşte analizarea pre-fezabilităţii proiectului deja elaborat de Transelectrica, în 2008-2012, stabilirea celor mai bune condiţii în care să fie identificate acţiunile pentru realizarea studiilor şi elaborării raportului final de fezabilitate, precum şi pentru prospectarea proiectului, pentru investitorii potenţiali.

Numai că, tot recent, compania de stat Nuclearelectrica a anunțat că se retrage din proiectul cablului electric submarin România – Turcia, din cauza opoziției acționarului minoritar Fondul Proprietatea. Tot Fondul Proprietatea s-a opus și participării companiei de stat Romgaz la acest proiect. Motivația Fondului a fost că fezabilitatea și rentabilitatea economică a proiectului sunt îndoielnice.

A revenit curentul în Turcia

Alimentarea cu energie electrică a fost restabilită în toate regiunile Turciei, a declarat, marți seara târziu, ministrul Energiei de la Ankara, Taner Yildiz. Acesta a adăugat că încă nu se știe care au fost cauzele celei mai mari pene de curent din Turcia din ultimii 15 ani și că autoritățile investighează în continuare evenimentul. Pe de o parte, singurele două regiuni din Turcia care nu au fost afectate de întreruperea curentului electric sunt cele care importă energie electrică din Iran. Pe de altă parte, există voci care suspectează chiar Teheranul că a derulat un atac cibernetic asupra rețelei electrice de transport a Turciei, cauzând masiva întrerupere a alimentării cu electricitate.

În același timp, potrivit Wall Street Journal, mulți locuitori ai Turciei continuă să se plângă pe rețelele de socializare de disfuncționalități în alimentarea cu energie electrică.

Marți, circa 40 de regiuni și 25 de orașe mari din Turcia, inclusiv Istanbul, Ankara, Izmir, Antalya și Adana, au rămas fără curent electric începând cu ora 10 dimineața, ca urmare a unor probleme survenite la mai multe linii de transmisie. Autoritățile nu au exclus varianta unui atac terorist sau cibernetic și au respins ideea insuficienței producției și importurilor de energie.

Pana de curent a afectat controlul traficului aerian și feroviar, obligând autoritățile să decidă întreruperea acestora. Metroul, tramvaiele și semafoarele din Istanbul au ieșit din funcțiune din cauza întreruperii alimentării cu curent electric, provocând haos în traficul rutier. De asemenea, o serie de centre comerciale au rămas fără curent electric, iar mai multe întreprinderi industriale au fost nevoite să-și întrerupă activitatea.

În mai multe orașe au avut loc proteste spontane ale cetățenilor în fața sediilor companiilor de distribuție a energiei electrice.

Pagubele sunt clare, explicațiile – nu prea

Doar două regiuni din Turcia, Van și Hakkari, au scăpat total neatinse de pana de curent. Ambele importă energie electrică din țara vecină, Iran.

Organizația profesională a inginerilor electricieni turci a emis teoria potrivit căreia motivul penei de curent a fost dezechilibrarea rețelei de transport, respectiv debalansarea subită a raportului între producție și consum, însă fără a spune dacă dezechilibrul a fost cauzat de creșterea sau reducerea masivă a consumului sau producției.

O altă teorie afirmă că nu acest dezechilibru în sine a cauzat pana, ci faptul că, în urma incidentului, Turcia a fost automat deconectată de la sistemul european de interconexiuni ale rețelelor de transport naționale, ceea ce a provocat întreruperea instantanee a importurilor de energie ale Turciei.

Potrivit președintelui patronatului companiilor din zona industrială Izmir, costurile întreruperii alimentării cu electricitate doar în zona respectivă s-au ridicat la circa 1,5 milioane de dolari. De asemenea, în zona industrială Izmir, pana de curent a dus la întreruperea activității a circa 900 de întreprinderi industriale, cu un număr total de 130.000 de angajați.

Iranul – suspectul de serviciu

Unele voci suspectează Iranul că a derulat un atac cibernetic asupra rețelei electrice de transport a Turciei, cauzând masiva întrerupere a alimentării cu electricitate. Asta după ce, în ultimele câteva săptămâni, tensiunile politice dintre cele două țări s-au amplificat progresiv. Președintele Turciei, Recep Tayip Erdogan, a acuzat Teheranul că luptă împotriva Statului Islamic doar pentru a-și întări dominația în regiune și a condamnat implicarea Iranului în sprijinirea rebelilor șiiți din Yemen.

Remarcile lui Erdogan au provocat furia Teheranului, care a cerut autorităților de la Ankara să își ceară scuze, amenințând chiar cu anularea vizitei lui Erdogan la Teheran, programată pentru 7 aprilie. Cele două state se află pe poziții antagonice și în ceea ce privește Siria, Iranul susținând regimul președintelui Assad, iar Ankara militând pentru înlăturarea acestuia de la putere.

Iranul și-a dezvoltat puternic, în ultimii ani, capacitățile ofensive cibernetice, unii experți speculând că, în prezent, Teheranul a ajuns în prezent, din acest punct de vedere, la același nivel cu marile puteri Rusia sau China. Potrivit unui raport recent, publicat în Statele Unite, Iranul ar avea capacitatea de a provoca disfuncționalități masive infrastructurilor critice ale SUA, cum ar fi rețelele de alimentare cu gaze, apă și curent electric.

Nu există suficiente capacități de back-up

Într-un articol publicat de ziarul turc Hurriyet se afirmă că motivul penei de curent ar fi fost acela că, din cauza supraproducției de electricitate, prețul energiei a scăzut foarte mult, sub cel de cost, ceea ce a determinat mai multe centrale să-și întrerupă producția, pentru a evita pierderile.

"Ar trebui să existe un mecanism funcțional de back-up pentru astfel de situații. Pana de curent a demonstrat că nu avem destule capacități de back-up", spune un expert în energie, citat de publicația menționată.

Potrivit acestuia, în 2002, ponderea sectorului privat în producția de energie electrică a Turciei era de doar 32%, în timp ce, în prezent, aceasta se cifrează la 70%.

"Nu există nici un mecanism prin care centralele electrice să fie determinate să-și continue producția chiar și atunci când vânzarea energiei nu este rentabilă. Pentru asta este nevoie de investiții, iar statul trebuie să stimuleze aceste investiții. Nu a făcut-o, iar rezultatul este că Turcia a rămas în întuneric timp de mai multe ore", mai spune expertul citat de Hurriyet.