Energy Report

Veniturile din străinătate ale Enel au scăzut cu peste 16% în 2014, din cauza reducerii încasărilor în România și Slovacia, ca urmare a reducerii prețurilor

Veniturile înregistrate de Enel în afara Italiei au scăzut cu 16,2% anul trecut, la 5,278 miliarde euro, printre principalele cauze ale reducerii numărându-se încasările mai mici din România și Slovacia, din cauza scăderii prețurilor medii de vânzare a energiei electrice către consumatori. Italienii reconfirmă decizia de suspendare a procesului de vânzare a activelor de distribuție și furnizare din România.

"Veniturile (obținute în afara Italiei – n.r.) în 2014 s-au ridicat la 5.278 milioane de euro, o scădere de 1.018 milioane de euro (-16,2%), comparativ cu 2013. Declinul reflectă veniturile mai mici în Slovacia și România, din cauza scăderii prețurilor medii de vânzare, și în Franța, ca urmare a reducerii în capacitatea disponibilă. Un alt factor a fost declinul veniturilor din Rusia, cauzate de deprecierea rublei față de euro", se arată într-un comunicat al Enel.

Potrivit sursei citate, la 25 februarie 2015, Consiliul de administrație al Enel a examinat actualizările planului de vânzări a investițiilor de capital ale grupului în Europa de Est, anunțat pieței la 10 iulie 2014. În conformitate cu orientările strategice prevăzute în noul plan de afaceri, Enel a decis să suspende procesul de vânzare a activelor de distribuție și furnizare din România și să continue vânzarea activelor de generare deținute în Slovacia.

Profitul net al grupului Enel s-a prăbușit cu 84% anul trecut, de la 3,235 miliarde euro la doar 517 milioane euro, din cauza scăderii profitului operațional, a pierderilor din deprecieri de active, mai ales în Italia și Slovacia, și a creșterii cheltuielilor financiare nete.

Enel a precizat că a decis să diminueze valoarea activelor sale cu 6,427 miliarde de euro, dintre care 2,8 miliarde de euro pentru divizia din Slovacia, Slovenske Elektrarne, şi cu 2,108 miliarde de euro pentru centralele sale convenţionale din Italia.

Enel, una din cele mai îndatorate companii europene de utilităţi, a scos la vânzare anul trecut participaţiile sale la companiile din Slovacia şi România în cadrul unui plan destinat reducerii datoriilor pentru a putea susţine investiţiile şi dividendele. Recent, însă, Enel a decis să oprească procesul de vânzare a activelor sale de distribuţie din România, dar a hotărât să continue cu vânzarea activelor Enel din Slovacia.

Probleme în est

Recent, guvernul de la Bratislava a anunțat că statul slovac le va lua italienilor de la Enel concesiunea hidrocentralei de stat Gabcikovo și le va cere, în plus, despăgubiri de până la 320 milioane euro, după ce tribunalul din Bratislava a decis că contractul prin care subsidiarei slovace a Enel, Slovenske Elektrarne, i s-a concesionat operarea hidrocentralei este invalid.

În decembrie anul trecut, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Cu o lună înainte, directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, după ce s-a aruncat de pe clădirea instituţiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală.

Tot anul trecut, Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, a deschis o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud, iar Tribunalul a acceptat să preia cazul în septembrie 2014.

Procese pe rol

În august 2014, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a transmis lui Luca D’Agnese, membru în board-ul Enel, responsabil cu activitatea internațională a corporației, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la finalul lunii august, că statul român vrea clarificarea situației dividendelor care i se cuvin de la societățile de distribuție deținute de Enel în România, dar și interesul unor companii de stat românești de a prelua unele operațiuni locale ale italienilor.

Statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

Acuzații de corupție

Procurorii anticorupţie i-au reţinut, în 5 iunie 2014, pe vicepreşedintele ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi pe Gheorghe Ciubotaru, asociat la SC ElectroAlfa International SRL, acuzaţi de luare de mită, alături de directorul ENEL Florin Gugu, pentru dare de mită, informa DNA.

În ordonanţa de reţinere se arăta că, în cauză, există date şi aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2013, suspectul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, vicepreşedinte Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi membru al Comitetului de reglementare, a pretins şi a obţinut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înţelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru SC ElectroAlfa International SRL, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe.

Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 şi 3 octombrie 2013, a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor ENEL, şi anume: micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

DNA: "Este revoltător"

Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente cu această societate.

DNA considera revoltător că stabilirea tarifelor la energie electrică în funcţie de înţelegeri şi interese se reflectă în facturile suportate de consumatori, potrivit referatului cu propunerea de arestare a vicepreşedintelui ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi a unui director Enel - respinsă de instanţă.

"Este revoltătoare situaţia că stabilirea tarifelor la energie electrică în funcţie de înţelegeri şi interese personale sau de grup, iar nu pe criterii economice obiective, se reflectă în ultimă instanţă, în facturile suportate de consumatorii de produse şi servicii", se menţionează în referatul prin care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut Tribunalului Bucureşti, în 6 iunie, arestarea preventivă a vicepreşedintelui ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi a directorului Enel Florin Gugu.