Energy Report

Enel: Reglementările ar trebui să vină în sprijinul proiectelor pe termen lung și nu al celor speculative

Reglementarea pieței liberalizate a energiei electrice ar trebui să încurajeze proiectele pe termen lung și nu pe cele speculative, care îi pot lăsa pe clienți fără serviciul de furnizare a energiei în situații tensionate precum cele înregistrate în ultima lună în România, susține Georgios Stassis, Country Manager Enel România, într-un comunicat de presă.

Majorarea prețurilor la energie electrică pe piața pentru ziua următoare a OPCOM, care au depășit nivelul record de 650 de lei/MWh, a zdruncinat tânăra piață liberalizată din România.

Prețurile ridicate de pe piața spot i-a făcut pe unii din micii furnizori de pe tânăra piață liberalizată să solicite intrarea în insolvență, ceea ce a provocat nemulțumirea marilor jucători de pe această piață.

“Tânăra piață românească a energiei trece acum prin prima sa încercare excepțională. Prețurile sunt la cele mai mari niveluri înregistrate în ultimele decenii, sistemul este aproape de limita de funcționare, iar unii furnizori denunță unilateral contractele pentru a profita de pe urma acestor niveluri record ale prețurilor, lăsând clienții fără serviciul de furnizare a energiei, pe care contau conform contractelor semnate”, a declarat Georgios Stassis, Country Manager Enel România.

Acesta susține că în aceste momente dificile, consumatorii pot distinge cu adevărat între jucătorii din piață care fac ceea ce au promis și cei care își încalcă angajamentele.

“Având o viziune de sustenabilitate a activității pe termen lung, Enel a luat în calcul și s-a pregătit pentru toate scenariile posibile, pentru a-și îndeplini angajamentele asumate față de clienți. Aceasta nu este o sarcină ușoară. Dimpotrivă, este una foarte dificilă, însă noi credem că o piață concurențială poate oferi cele mai bune rezultate clienților doar dacă contractele și angajamentele sunt respectate cu bună credință“, afirmă Stassis, care consideră că, pe tânăra piața liberalizată din România “cadrul de reglementare trebuie să încurajeze proiectele pe termen lung, nu comportamentul speculativ.

“Dacă este răsplătit comportamentul corect, piața va deveni cu adevărat competitivă, asigurând prețuri și contracte corecte tuturor clienților. Pe de altă parte, descurajarea acțiunilor speculative, care urmăresc obținerea de avantaje pe termen scurt, a practicilor incorecte și lipsite de responsabilitate, este esențială pentru protejarea intereselor tuturor părților implicate: clienți, furnizori de servicii și instituțiile implicate”, crede acesta.

Country Managerul ENEL susține totodată și clarificarea cadrului reglementator în ceea ce privește producția de energie regenerabilă, care “s-a dovedit o sursă de încredere, ajutând la acoperirea vârfului de consum și având un efect benefic, de moderare a prețurilor pe piață”.

Stassis pledează pentru adoptarea unei “soluții echilibrate, care să ia în calcul toți producătorii și toate tipurile de tehnologii de producție, în beneficiul tuturor clienților, indiferent de mărimea lor, pentru a preveni o criză iminentă. (…) producătorii de energie eoliană se regăsesc într-o situație disperată, ca urmare a modificărilor cu efecte negative aduse schemei de sprijin. Dacă dorim să încurajăm cu adevărat stabilitatea și siguranța pe termen lung ale sectorului energetic, o soluție pentru sectorul energiilor regenerabile trebuie implementată cât mai curând – mai ales că proiectul de ordonanță de urgență vizând noua schemă de sprijin a fost deja avizat de către Comisia Europeană”, afirmă Country Managreul ENEL România.

În urmă cu o săptămână parcurile eoliene au produs în ultimele zile o pătrime din electricitatea consumată, peste cea din hidrocarburi sau cărbune. Marți, 17 ianuarie, de exemplu, la ora 20:45, parcurile eoliene produceau un nivel record de energie pentru acesta an, de 2.660 Mw (echivalentul a peste 28% din consumul din România de 9.101 Mw), depășind producția din cărbune, care era de 2.555 de Mw (28% din consum). Hidrocarburile produceau la acea oră 2.22 Mw (24,39% din consum), în timp ce energia hidro acoperea 19% din consum (1.728 MW), iar cea nucleară 15,5% din consum (1.413 Mw).