Energy Report

Țeapa poloneză: După ExxonMobil, alte două companii anunță că renunță la gazele de șist din Polonia, prea puține și prea greu și scump de exploatat

Producătorul canadian de petrol și gaze Talisman Energy a anunțat, marți, că a ajuns la un acord cu partenerul său de joint-venture, firma europeană San Leon Energy, pentru vânzarea participației sale de 30% în cadrul a trei concesiuni de gaze de șist din Polonia, întrucât vrea să se concentreze pe majorarea producției din principalele sale regiuni de interes, respectiv Americile și Asia-Pacific. La numai o zi, și americanii de la Marathon Oil au declarat că plănuiesc să se retragă din Polonia până cel târziu în a doua jumătate a anului viitor, întrucât nu se justifică economic exploatarea zăcămintelor de gaze de șist descoperite de ei prin explorare până acum.

Acordul de joint-venture dintre Talisman și San Leon fusese semnat în 2010 și avea ca obiect trei concesiuni de gaze de șist din Polonia, din bazinul Baltic. Talisman Energy anunțase încă din martie că ia în considerare vânzarea participației sale la aceste concesiuni. În plus, compania vrea să renunțe și la perimetrele cu gaze de șist din North Duvernay, din statul canadian Alberta.

„La decizia noastră de a ne retrage a contribuit și situația din sectorul polonez al gazelor de șist, inclusiv incertitudinile geologice și neclaritățile cadrului legal”, a declarat, pentru Reuters, șeful Corporate Affairs al Talisman Energy Polska, Tomasz Gryzewski.

Cei de la Marathon Oil dețineau concesiuni de gaze de șist din 2011, dezvoltate în parteneriat cu canadienii de la Nexen și cu japonezii de la Mitsui. „După o evaluare aprofundată a activităților de explorare din Polonia, eșuând în tentative de a descoperi cantități de hidrocarburi a căror exploatare să se justifice economic, Marathon Oil a decis să își încheie operațiunile din Polonia”, se arată în raportul companiei pe trimestrul I 2013.

Retragerile constituie încă o lovitură dată speranțelor statului cu privire la reducerea dependenței de importurile de gaze din Rusia și la întărirea economiei, comentează Associated Press. Asta la mai puțin de un an după plecarea unui alt jucător major de pe această piață – ExxonMobil. 

Gazele de șist nu cresc în pomul lăudat

Renunțarea canadienilor de la Talisman Energy la gazele de șist din Polonia sugerează că statul polonez a fost mult prea optimist în ceea ce privește estimarea rezervelor sale de astfel de gaze sau cel puțin cu privire la viteza cu care acestea pot fi recuperate.

Problema principală este că, în prezent, marile companii energetice se concentrează pe acele zăcăminte de gaze de șist care sunt cel mai ușor de extras. Cele ale Poloniei, situate la o adâncime de circa 4.000 de metri, s-au dovedit a fi mult mai dificil de accesat decât, de exemplu, cele din Statele Unite, atât din cauza particularităților geologice ale subsolului, cât și din cauza faptului că regiunea are o densitate a populației mult mai mare decât SUA.

În consecință, spun experții, va fi nevoie de mult mai multe teste, timp și bani pentru a se demara producția de gaze de șist în Polonia.

„Problema este ca industria de profil să nu se descurajeze și mai mult și să continue să investească în proiecte de explorare”, spune Kamlesh Parmar, directorul general al 3Legs Resources, una dintre puținele companii petroliere care au reușit să ajungă prin foraj la un zăcământ de gaze de șist în Polonia.

Se pare că americanii au aberat la greu

În martie, monopolul de stat în domeniul petrolului și gazelor din Polonia, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG), a anunțat că lucrările sale de explorare au dus la prima descoperire de gaze de șist a țării, prin sonda Lubocino-2H. Pentru a face rost de banii necesari continuării lucrărilor, guvernul polonez a anunțat la un moment chiar listarea la bursă a subsidiarei de explorare a PGNiG în prima jumătate a acestui an, măsură care a fost ulterior amânată.

Până în prezent, în Polonia s-au forat 43 de sonde de explorare, însă va fi nevoie de sute de sonde pentru ca rezervele de gaze de șist să poată fi estimate cu acuratețe. Doar 12 dintre sonde au ajuns la zăcăminte, potrivit autorității poloneze în domeniul minier.

Estimări anterioare ale US Energy Information Administration, autoritatea statistică americană în domeniul energiei, situau rezervele poloneze de gaze de șist la 5.300 de miliarde de metri cubi. Ultimele informații venite de la experții geologi din Polonia vorbesc despre o cantitate mult mai mică, de sub 800 de miliarde de metri cubi. Cu toate acestea, guvernul de la Varșovia a anunțat că își menține ținta de a demara producția comercială de gaze de șist în 2015.

Speranțele polonezilor au fost alimentate de imensul succes al gazelor de șist din SUA din ultimele două decenii. Producția pe scară largă a mii de sonde de peste Ocean au prăbușit prețurile la gaze naturale la mai puțin de 100 de dolari/mia de metri cubi, făcând ca SUA să devină independente din punct de vedere al aprovizionării cu gaze.

ExxonMobil a renunțat de anul trecut

În iunie 2012, cei de la ExxonMobil au anunțat că renunță la planurile lor legate de explorări pentru gaze de șist în Polonia, după doi ani în care nu a reușit să facă descoperiri de zăcăminte a căror exploatare să se justifice din punct de vedere comercial.

„Am finalizat operațiunile noastre de explorare din Polonia. Lucrările nu au demonstrat existența de zăcăminte de hidrocarburi exploatabile comercial la sondele noastre de la Lublin și Podlasie”, au declarat, atunci, oficialii companiei americane.

ExxonMobil nu a fost singura companie care a raportat rezultate preliminare dezamăgitoare la primele teste de explorare derulate pe concesiunile pentru gaze de șist. În octombrie 2011, BNK Petroleum a anunțat că datele culese de o sondă de explorare în nordul Poloniei au fost neconcludente și că va amâna demararea testelor la o altă sondă, din altă regiune a țării.

Obsesie de stat

În fruntea plutonului goanei poloneze după gaze de șist se află companiile de stat din Polonia, atât ca urmare a ambiției strategice a guvernului de la Varșovia de a se elibera de dependența gazeiferă de Rusia, cât și din cauza incertitudinilor cu privire la viabilitatea economică a exploatării zăcămintelor poloneze de gaze de șist. Până în prezent, Polonia a acordat un număr total de 109 de licențe de explorare pentru gaze de șist, cele mai multe (16) fiind deținute de monopolul de stat PGNiG.

„În Polonia, gazele de șist există doar în mass media, pentru că, în realitate, nu se întâmplă nimic. Este necesară o strategie pe termen lung pentru acest sector, predictibilitate și tratament egal pentru companiile de stat și pentru investitorii străini”, spune Grzegorz Pytel, expert în energie la think-tank-ul Sobieski Institute.

Obsesia autorităților pentru gazele de șist a făcut ca și companii de stat din alte sectoare, cum ar fi KGHM, specializată în mine de cupru, sau rafinăria PKN Orlen, să angajeze investiții masive în gaze de șist, ceea ce i-a făcut pe acționarii minoritari ai acestor companii, care sunt listate la bursa din Varșovia, să acuze că interesele politice sunt puse în fața celor economice.

Probleme cu reglementările și infrastructura

Deși cadrul legal polonez este mai relaxat decât cel din alte țări europene, s-a dovedit că birocrația este mai mare și procedurile mai stufoase decât se credea inițial. Companiile se plâng de complexitatea și multitudinea de reglementări, care le obligă să obțină autorizații de la mai multe agenții de stat înainte să poată începe lucrările de foraj.

În plus, spun acestea, faptul că încă nu s-a adoptat legislația referitoare la fiscalitatea specifică a sectorului gazelor de șist face extrem de dificilă întocmirea planurilor de afaceri. Guvernul polonez a promis anterior plafonarea impozitării la 40% din profituri.

Nu este singura problemă cu care se confruntă perspectivele de dezvoltare ale industriei poloneze a gazelor de șist. Polonia, ca de altfel toate țările din estul Europei, din cauza infrastructurii deficitare și a lipsei de personal calificat. Spre deosebire de SUA și Canada, aici nu există rețele extinse de conducte care să transporte gazele de la locațiile de producție la consumatori, iar serviciile de foraj sunt insuficient dezvoltate pentru nevoile specifice exploatării gazelor de șist, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal.