Energy Report

Când geopolitica subminează economia: Lituania îi obligă pe consumatori să cumpere gaze lichefiate din Norvegia, mai scumpe decât gazele rusești

În octombrie anul trecut, Lituania și-a declarat independența energetică. După trei ani și investiții de puțin peste 100 de milioane de euro, lituanienii au inaugurat terminalul plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG) botezat chiar "Independența", localizat în portul lituanian Klaipeda. Terminalul aduce LNG din Norvegia, care este regazeificat în facilitățile specializate din port, parte a aceluiași proiect. Scopul a fost eliberarea țării de dependența de livrările de gaze naturale de la Gazprom, care până de curând a fost singurul furnizor de gaze al Lituaniei.

Anul acesta, guvernul de la Vilnius a modificat legislația din domeniu și i-a obligat pe toți consumatorii industriali de gaze naturale să renunțe la contractele de aprovizionare semnate cu gigantul rus de stat Gazprom și să cumpere LNG norvegian, cu cel puțin 10% mai scump decât gazele rusești. Autoritățile și-au justificat decizia spunând că este vorba de o chestiune de securitate națională, scrie naturalgaseurope.com.

Producătorul de îngrășăminte chimice Achema este cel mai mare consumator de gaze naturale din Lituania, cu un consum anual de circa 1,3 milioane de metri cubi, reprezentând aproape jumătate din cererea totală anuală de gaze din statul baltic.

Cei mai mulți consumatori industriali s-au supus deciziei, cu excepția producătorului de îngrășăminte chimice Achema. Achema este cel mai mare consumator de gaze naturale din Lituania, cu un consum anual de circa 1,3 milioane de metri cubi, reprezentând aproape jumătate din cererea totală anuală de gaze din statul baltic. Cei de la Achema au somat guvernul să termine cu această formă de "extocare" și a amenințat că va renunța complet la utilizarea gazelor naturale în procesul său de producție.

Costuri de mentenanță de 80 milioane dolari pe an

Până de curând, Achema a avut câștig de cauză în războiul său cu statul lituanian. Cu mult timp înainte de inaugurarea terminalului LNG din portul Klaipeda, autoritățile de la Vilnius au vrut să oblige Achema să-și asigure 25% din consumul propriu de gaze naturale prin achiziții de LNG norvegian. Achema a făcut plângere la Comisia Europeană, iar executivul de la Bruxelles i-a dat dreptate, afirmând că statul lituanian nu poate impune în mod unilateral un astfel de aranjament, ci doar de comun acord cu procucătorul de îngrășăminte chimice.

În 2013, guvernul lituanian a impus prin lege consumatorilor industriali de gaze naturale să contribuie la întărirea "securității naționale" a Lituaniei donând o parte din profiturile lor pentru acoperirea costurilor investiționale presupuse de construirea terminalului LNG din portul Klaipeda, iar ulterior pentru acoperirea costurilor de mentenanță a terminalului.

Achema a dat în judecată guvernul în instanțele lituaniene și a avut inițial câștig de cauză, tribunalul obligând guvernul să suspende aplicarea respectivei contribuții financiare. Însă ulterior, executivul de la Vilnius a cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra respectivei modificări legislative, iar aceasta a decis, recent, că guvernul a respectat legea fundamentală, ceea ce înseamnă că Achema va fi nevoită să plătească sume foarte mari, inclusiv retroactiv, pentru acoperirea costurilor de construire și mentenanță a terminalului LNG. Achema a anunțat că intenționează să atace decizia Curții Constituționale într-un tribunal internațional.

Costurile anuale de mentenanță a terminalului se ridică la circa 80 de milioane de dolari, iar Achema ar trebui să contribuie cu jumătate din această sumă. Însă cei de la Achema spun că această contribuție ar aduce compania la faliment. Anul trecut, Achema a raportat pierderi, datorate în special întreruperii parțiale a producției, din cauza eșecului negocierilor cu Gazprom privind reducerea prețului gazelor rusești.

Amenință că nu vor mai consuma deloc gaze

"Nu este normal ca o singură companie să acopere jumătate din costurile de mentenanță ale terminalului de LNG, mai ales că noi nu cumpărăm nici un metru cub de LNG norvegian. Dacă vom fi obligați să plătim contribuția de mentenanță, foarte curând nu vom mai putea să operăm. În plus, dacă vom renunța la contractul cu Gazprom, așa cum vrea guvernul, vom fi obligați să plătim despăgubiri imense", spune CEO-ul Achema, Ramunas Miliauskas.

El a adăugat că, anul acesta, contractul cu Gazprom expiră, iar Achema ia în calcul mai multe opțiuni de aprovizionare cu gaze naturale.

"Pentru noi nu contează decât aspectul economic. Nu excludem posibilitatea de a cumpăra LNG norvegian prin terminalul din portul Klaipeda, însă insistăm să ni se acorde aceleași condiții precum companiilor cu același profil și de aceleași dimensiuni ca noi din Germania, Polonia și alte țări, unde statul nu se amestecă în relațiile comerciale ale companiilor. Gazprom este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața europeană de gaze naturale și are posibilitatea de a oferi cele mai bune prețuri, în special grație costurilor relativ reduse de transport al gazelor", subliniază Miliauskas.

CEO-ul Achema a mai spus că o altă opțiune a companiei este aceea de a cumpăra amoniac ca materie primă și de a renunța cu totul la gaze. "Realizează statul lituanian ce ar însemna asta pentru terminalul LNG din portul Klaipeda, dat fiind că Achema are o pondere de 50% din consumul total de gaze al Lituaniei?", întreabă retoric Miliauskas.

Facturi mai mari la încălzire

În prezent, terminalul lituanian de LNG conține cantitatea minimă admisă, respectiv 540 de milioane de metri cubi. Capacitatea maximă a acestuia este însă de 3 miliarde de metri cubi. Capacitatea zilnică de regazeificare a facilităților lituaniene de pe uscat se ridică la circa 11 milioane de metri cubi.

Consumul de gaze naturale al Lituaniei este în scădere, iar autoritățile se gândesc deja la soluții alternative de utilizare a LNG-ului norvegian. Există deja un proiect de modificare a legislației, care să permită reexportarea LNG-ului. Una dintre destinațiile potențiale este America de Sud, potrivit Ministerului Energiei de la Vilnius, ceea ce ar presupune relocarea terminalului LNG și a facilităților de regazeificare undeva mai aproape de client.

Achema nu este singurul consumator industrial de gaze naturale nemulțumit de deciziile guvernului cu privire la terminalul LNG din portul Klaipeda. Anul acesta, facturile la încălzire ale lituanienilor au crescut cu 7%, din cauza faptului că CET-urile din Lituania au fost obligate să cumpere LNG norvegian, mai scump decât gazele rusești de la Gazprom.

"În prezent, suntem obligați să cumpărăm două treimi din necesarul de gaze de la terminalul LNG", a declarat un purtător de cuvânt al Vilnius Energija, administratorul CET-ului care asigură încălzirea centrală în capitala Lituaniei. Însă în replică, compania de administrare a terminalului LNG susține că scumpirea facturilor s-a datorat tocmai faptului că CET-ul a omis să cumpere gaze pentru luna martie de la terminal, cumpărându-l în schimb la prețuri spot de pe bursele internaționale.

LNG-ul norvegian e mai scump și după ieftinirea Gazprom

Raimundas Kuodis, un înalt oficial al Băncii Centrale a Lituaniei cu competențe în domeniul energiei, spune că decizia Lituaniei de a construi terminalul LNG și facilitățile de regazeificare ar fi avut sens economic dacă ar fi fost însoțită de măsuri de încurajare a reducerii consumului de gaze pentru încălzire, prin îmbunătățirea izolației blocurilor construite în era sovietică.

"Lituania utilizează gaze naturale pentru încălzire și ca materie primă pentru producători de îngrășăminte chimice precum Achema. N-ar mai trebui să folosim gaze pentru încălzire. Trebuie îmbunătățită eficiența energetică a apartamentelor, iar CET-urile să treacă gradual pe biomasă. Ar fi trebuit să facem demult asta", spune Kuodis.

Cererea de gaze scade, iar costurile sunt în creștere, din cauza LNG-ului norvegian. Pe de altă parte, în mai anul trecut, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți.

Însă chiar și după ieftinirea gazelor rusești, livrările de LNG norvegian sunt mai scumpe. Chiar și unii oficiali guvernamentali de la Vilnius recunosc, sub protecția anonimatului, că a obliga Achema să cumpere LNG de la terminalul din portul Klaipeda nu e doar nedrept, ci și păgubos din punct de vedere al interesului național al Lituaniei.

Americanii nu vor rezolva problema

"Numărul de consumatori de gaze este în scădere, așa că statul nu avea altă opțiune decât să-i oblige pe marii consumatori să suporte povara financială a terminalului LNG. Discuțiile despre exporturi lituaniene de LNG în America de Sud sunt la fel ca cele despre importuri lituaniene de LNG din SUA: dacă se vor întâmpla vreodată, vor fi gesturi pur simbolice, geopolitice", mai spune oficialul băncii centrale lituaniene.

El a mai spus că guvernul lituanian are o înțelegere distorsionată a modului de funcționare al pieței mondiale de LNG.

"Dacă ne uităm la această piață nu din perspectivă geopolitică, ci economică, vedem limpede că nu ar fi nevoie ca SUA să exporte LNG în Europa dacă SUA ar înceta să importe gaze din Qatar. Asta ar permite statelor europene, inclusiv Lituaniei, să cumpere LNG mai ieftin din Qatar", arată Kuodis.

Oficialul băncii centrale a mai spus că dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție a gazelor naturale a devenit o adevărată obsesie la nivelul autorităților de la Vilnius și că dacă Achema decide să nu mai consume deloc gaze și trece la utilizarea amoniacului ca materie primă, statul lituanian va avea o mare problemă cu acoperirea costurilor de construire și mentenanță a terminalului LNG din portul Klaipeda.

Statul a creat false așteptări

La rândul său, expertul în energie Vidmantas Jankauskas este de părere că statul lituanian a creat false așteptări în legătură cu beneficiile investiției în terminalul LNG. "Autoritățile au vorbit despre inevitabila ieftinire a gazelor ca urmare a acestei investiții, dar de fapt se întâmplă exact contrariul: pentru mulți consumatori majori de gaze, cum ar fi CET-urile, prețurile au crescut cu până la 30%", arată Jankauskas.

El a adăugat că a vorbit cu mai mulți șefi de companii consumatoare de gaze naturale, care i-au spus că se tem că vor ajunge în faliment dacă vor continua să cumpere LNG norvegian.

"Imaginați-vă o companie de oriunde, și cu atât mai mult una dintr-o țară mică precum Lituania, obligată să contribuie cu 15 milioane euro sau mai mult pe an la un model de business pe care statul îl consideră vital pentru securitatea energetică și interesul național al țării. Este cazul Achema", spune Jankauskas.

Cu privire la posibilele exporturi de LNG din SUA către Europa, el a declarat că nu crede că acestea vor ieftini semnificativ gazele naturale.

"Prețul ar scădea dacă Australia sau unele state africane cu resurse abundente de gaze ar intra pe piața LNG, însă pentru asta ar fi nevoie ca barilul de petrol să coste cel puțin 80-90 de dolari, ceea ce nu este cazul. Nu se poate nega că terminalul lituanian de LNG a jucat un rol important în geopolitica energetică a regiunii, în special ca instrument de negociere care a obligat Gazprom să reducă prețul gazelor livrate Lituaniei. Însă acum, odată depășit acest moment, statul lituanian va trebui să se confrunte cu problema costurilor mari ale terminalului", conchide expertul lituanian.