Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri10042024

Last updateSun, 31 Mar 2024 10am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Batalia pe Resurse Chevron renunță la gazele de șist din România, dând încă o lovitură grea viselor euroatlantice de eliberare de dependența energetică de Rusia

Chevron renunță la gazele de șist din România, dând încă o lovitură grea viselor euroatlantice de eliberare de dependența energetică de Rusia

Chevron ONG-uri BUNChevron a anunțat că renunță la concesiunile de gaze de șist din România, ultimele de acest tip pe care le deține în Europa, dând încă o lovitură grea viselor euroatlantice de eliberare a Europei de dependența de importurile de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom, după ce, anterior, compania americană abandonase proiecte similare în Polonia, Lituania și Ucraina.

Renunțarea la proiectele de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică din Polonia a fost anunțată de Chevron luna trecută. Anul trecut, Chevron a abandonat concesiunile de perimetre de șisturi bituminoase din Lituania și Ucraina.

"Mai rămâne România, unde suntem în curs de renunțare la concesiunile noastre", a declarat, vineri, un purtător de cuvânt al Chevron, citat de Wall Street Journal, fără să precizeze motivele deciziei.

Potrivit unui anunț al Chevron pentru investitori, anul trecut Chevron a finalizat forajul primei sale sonde de explorare pe perimetrul de la Barlad, precum și o campanie de prospecțiuni seismice 2D pe două dintre concesiunile sale din sud-estul României, respectiv din Dobrogea. "Chevron intenționează să renunțe la aceste concesiuni în 2015", se spune în anunț.  

„În 2014, Chevron România a finalizat activitățile de explorare a concesiunii Bârlad, precum și un studiu geofizic 2-D realizat în două dintre cele trei concesiuni din regiunea Dobrogea. Chevron România confirmă intenția de a renunța la planurile sale pentru aceste concesiuni în 2015. Aceasta este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron. Rezultatele lucrărilor din România vor fi predate ANRM și vor rămâne în custodia statului. Confidențialitatea informațiilor de acest gen este menținută în conformitate cu legislația din România. Chevron nu comentează și nu dezvăluie cifre de business”, se arată într-un comunicat al companiei, transmis la solicitarea Digi24.

Screenshot 2015-02-21 12.59.32

Și-au desființat o sucursală luna trecută. Canadienii au renunțat în 2013

Energy Report a scris că, în prima jumătate a lui ianuarie, o subsidiară a americanilor, respectiv Chevron România Holdings BV Amsterdam sucursala Bucureşti, a înaintat cerere de radiere, cerere acceptată de Tribunalul Bucureşti, motivul radierii fiind încetarea activităţii sucursalei.

Doar anul trecut, Chevron România Exploration and Production, subsidiara implicată direct în activitățile de explorare de pe perimetrele concesionate de americani, şi-a majorat capitalul social cu 5,5 milioane de dolari la sfârşitul verii şi cu 29 milioane de dolari în primăvară, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, potrivit documentelor companiei, consultate de Energy Report.

La sfârșitul anului 2013, compania canadiană de petrol și gaze Sterling Resources, care operează în România prin intermediul subsidiarei locale Midia Resources SRL, a renunțat la concesiunea de gaze de șist pe care o deținea la sud de Craiova. Sterling avea în concesiune, prin Midia Resources SRL, perimetrul E III – 7 Sud Craiova, acordul petrolier cu statul român fiind aprobat prin HG nr. 685/2000. Concesiunea era deținută în parteneriat cu firma Transatlantic Worldwide Romania SRL.

Ponta "dă pe goarnă" în campanie

În noiembrie anul trecut, în campania electorală prezidențială, premierul Victor Ponta declara că "se pare" că România nu dispune de gaze de şist. "Se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Contactați atunci de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României. "Chevron analizează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", declarau în noiembrie 2014, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

În luna iulie a anului trecut, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai 2014, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale de gaze naturale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Lobby și intervenții pentru nimic

Potrivit publicației Mother Jones, care prezintă in extenso demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate în anii anterior de SUA în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

În martie 2011, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a semnat cu Chevron trei acorduri petroliere, pentru perimetrele Adamclisi, Costinești și Vama Veche, acorduri aprobate prin hotărâri de Guvern după exact un an. Tot în 2011, Chevron a achiziționat de la Regal Petroleum drepturile aferente perimetrului Bârlad.

În plus, în 2012, când Executivul de la București lua în calcul impunerea unui moratoriu asupra gazelor de șist, Gitenstein a apărut la televizor și a avertizat că, fără gaze de șist și fracturare hidraulică, România va ajunge să plătească pentru gaze naturale un preț de cinci ori mai mare decât cel plătit de Statele Unite, mai scrie Mother Jones.

Estimări fanteziste cu privire la resurse

Săptămâna trecută, gigantul de petrol și gaze BP anunța că, potrivit estimărilor sale, este extrem de improbabil ca Europa, inclusiv Marea Britanie, să aibă o producție semnificativă de gaze de șist în următorii 20 de ani, întrucât condițiile geologice, tehnice, legislative și sociale sunt mult mai puțin avantajoase decât în Statele Unite. În plus, în ultimele câteva luni, declinul puternic al preţurilor hidrocarburilor la nivel mondial au obligat marii producători energetici să reducă cheltuielile şi să renunţe la proiectele nerentabile.

Din acest punct de vedere, Polonia pare a fi un exemplu ilustrativ pentru eșecul proiectelor de dezvoltare de gaze de șist la nivel european. Totul pare a fi pornit de la estimările ultraoptimiste ale US Energy Information Administration cu privire la cuantumul rezervelor de gaze de șist din Europa, dar și la accesibilitatea extragerii acestora din punct de vedere geologic și tehnic.

Astfel, inițial, americanii estimau rezervele de gaze de șist ale Poloniei la 5,3 mii de miliarde de metri cubi. Însă în 2012, aceste estimări au fost reduse drastic, la doar maxim 768 miliarde de metri cubi, punând grav la îndoială seriozitatea și acuratețea primelor estimări. În plus, condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi neconvenționale s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În consecință, rând pe rând, mari companii internaționale de petrol și gaze precum Total, Exxon, ENI, Marathon Oil sau Talisman Energy au renunțat la proiectele lor de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist din Polonia.

US Energy Information Administration estima resursele de gaze de șist recuperabile tehnic ale României la 1.444 miliarde de metri cubi.

Tag Cloud