Manual de „manipulare” a prețurilor la țiței: orice vânzător vrea să livreze scump și orice cumpărător vrea să achiziționeze ieftin
- Detalii
- Publicat în 20 June 2013
Uniunea Europeană derulează în prezent o anchetă pe piețele en-gros de țiței și produse petroliere, căutând dovezi care să demonstreze că traderii din industrie manipulează prețurile. În replică, aceștia recunosc că se folosesc de tot felul de strategii pentru a încerca să cumpere ieftin și să vândă scump, strategii care implică încercări de influențare a prețurilor de referință ale pieței (benchmarks), însă susțin totodată că aceste strategii nu sunt nici ilegale și nici lipsite de etică, reprezentând operațiuni comerciale absolut firești, în cadrul cărora nimeni nu cade victimă vreunei înșelătorii.
Iată cum descrie o astfel de strategie un trader intervievat de Wall Street Journal. În esență, el încearcă să tragă în jos prețurile afișate oficial introducând, pentru o cantitate redusă de petrol, un ordin de vânzare la un preț mic, care i-ar provoca o pierdere. Ulterior, dacă mișcarea reușește, el cumpără cantități mai mari la prețul mic care a rezultat și din ordinul său inițial de cumpărare.
Mai în detaliu. De exemplu, traderul nostru are ca sarcină cumpărarea unei cantități de 80.000 de tone metrice de ulei pentru încălzire, al cărui preț este indexat la cotațiile de referință zilnice la țiței publicate de cei de la Platts, cea mai importantă agenție care se ocupă de colectarea și sintetizarea informațiilor pe baza cărora se stabilesc aceste prețuri. În zilele de dinaintea achiziției, el introduce mai multe ordine de vânzare pentru cantități mici, la prețuri cu discount față de media pieței, și raportează aceste prețuri la Platts.
Această strategie este posibilă ca urmare a unui aspect ciudat al pieței spot a petrolului, cea pe care traderii cumpără cantități de țiței cu livrare imediată. Deal-urile sunt negociate în privat, cumpărătorii și vânzătorii nefiind obligați să raporteze prețurile la care se încheie tranzacțiile. Pentru a calcula un preț de referință, agenția Platts este nevoită să se bazeze pe informațiile furnizate în mod voluntar de către traderi. O mare diferență față de bursele de acțiuni sau chiar față de piața futures a petrolului, unde totul este public și unde benchmark-urile se calculează având la dispoziție date complete despre toate tranzacțiile efectuate și despre prețurile acestora.
În consecință, orice preț de vânzare cu discount raportat de traderul nostru poate duce în jos prețul de referință calculat de Platts, făcându-l să economisească bani la o ulterioară operațiune de cumpărare. Potrivit propriilor declarații, dacă referința la ulei de încălzire scade, de exemplu, cu 3 dolari/tona metrică, asta ar însemna o economie de peste 200.000 de dolari pentru cantitatea tipică pe care de obicei este însărcinat să o cumpere.
Traderii spun că e ceva normal
Halis Bektas, șeful firmei elvețiene de trading Rixo International, e departe de a fi singurul trader care recurge la astfel de strategii. Toți traderii chestionați de publicația americană spun că, din punctul lor de vedere, aceste activități sunt legale, pentru că nu presupun prejudicierea competitorilor lor și nici raportarea de prețuri false. Mai mult, ei recunosc că scopul este influențarea prețurilor din piață.
Pe de altă parte, reprezentanții Platts declară că nu sunt la curent cu astfel de momente și acțiuni de influențare a prețurilor de referință. Compania susține că angajații săi sunt instruiți să raporteze acele prețuri raportate de traderi care par în disonanță flagrantă cu evoluția medie a pieței și să nu le utilizeze la calculul benchmark-urilor.
Uniunea Europeană a declanșat în mai o investigație privind posibila manipulare a prețurilor de referință la petrol, efectuând inspecții inopinate la sediile giganților petrolieri BP; Royal Dutch Shell și Statoil, în căutare de probe. Companiile au declarat public că cooperează cu investigatorii în cadrul anchetei.
Ca principiu general, manipularea piețelor în scopul obținerii de profituri este ilegală atât în UE, cât și în SUA. Însă avocați și foști angajați ai instituțiilor de reglementare spun că este foarte greu să acuzi pe cineva de așa ceva și să aduci și probe suficiente. De exemplu, trebuie dovedită intenția de a îi induce în eroare pe ceilalți participanți la piață.
Piețele internaționale ale petrolului mai prezintă și alte complexități și ciudățenii. Astfel, țițeiul produs într-o țară este adesea cumpărat de un trader din altă țară și revândut ulterior într-o a treia, ceea ce ridică probleme de natură jurisdicțională.
„Ceea ce pentru unii înseamnă manipulare pentru alții nu e decât o negociere firească de piață. În plus, există un mare vid legislativ în privința acestui subiect”, spune Susan Court, fost șef la instituția federală americană de reglementare a domeniului energetic.
Cum procedează Platts
Warren Platt a înființat în 1909 o revistă lunară dedicată petrolului, iar în 1923 a lansat un newsletter zilnic dedicat evoluției prețurilor la țiței. Astăzi sunt și alte companii care publică prețuri de referință pentru diferite produse petroliere, cum ar fi Argus Media sau ICIS, dar Platts controlează peste 80% din piața spot, a livrărilor imediate.
Prețurile de referință publicate de Platts rezultă din colectarea informațiilor furnizate voluntar de traderi și se bazează în special pe acele deal-uri derulate în ultimele 30-45 de minute ale fiecărei zile de tranzacționare. Zilnic, după închiderea piețelor, Platts vine cu un preț de referință la închidere pe care îl consideră cea mai bună reprezentare a situației din piață.
Recent, pe la 4 și un sfert după-masa, circa 25 de angajați ai Platts se află la muncă în sediul firmei, situat la etajul 12 al unei clădiri de birouri din Canary Wharf, Londra. Sunt în plină activitate, schimbând SMS-uri cu traderii, pentru a afla prețurile de vânzare și de cumpărare la motorină. Informațiile colectate sunt introduse într-un computer, care le prelucrează și apoi le face cunoscute abonaților Platts.
Dat fiind că tranzacțiile propriu-zise sunt private și, deci, nu pot fi urmărite direct de cei de la Platts, unii oameni din industrie spun că prețurile de referință publicate de companie nu reflectă întotdeauna fidel starea pieței.
„Faptul că se iau în calcul doar prețuri din ultima jumătate de oră a ședințelor de tranzacționare, precum și faptul că există destule tranzacții care nu fac decât să le anuleze pe unele anterioare, și care nu sunt raportate, lasă întregul proces vulnerabil la abuzuri”, spune Liz Bossley, CEO la Consilience Energy Advisory Group.
La rândul lor, cei de la Platts spun că unul dintre motivele pentru care companiile de trading raportează tranzacții și prețuri este tocmai acela că își doresc transparență în piață. Ei susțin că monitorizează toate tranzacțiile raportate în cursul unei zile, dar se concentrează pe fereastra de 30 de minute pentru că consideră, în urma experienței, că cele mai utile prețuri sunt cele de la închiderea ședințelor.
„Toate datele primite de noi de la traderi trebuie să fie ferme și verificabile, companiile raportoare trebuie să se identifice, iar tranzacțiile trebuie să fie executabile, în linie cu piața, repetabile și testabile. Prețurile care par a fi raportate doar pentru manipularea pieței nu sunt luate în considerare. Nu este un sistem perfect, dar e cel mai bun posibil, dat fiind natura acestei piețe”, se arată într-o declarație a Platts.
Cum să profiți de lipsa de lichiditate
Un trader din Londra spune că el și colegii săi încearcă adesea să profite pariind pe scăderea prețurilor de referință, prin intermediul unor produse derivate, cum ar fi contractele futures sau swap. Apoi, ei încearcă să ducă prețurile în jos vânzând cantități de petrol sub prețul pieței și raportând tranzacțiile la Platts. Strategia e cu dus întors: poți pierde bani când alții fac același lucru, iar tu ai cantități de vândut, adică urmărești să obții un preț cât mai mare.
O altă problemă este lipsa de lichiditate a anumitor piețe de produse petroliere, respectiv faptul că se realizează extrem de puține tranzacții. Pe astfel de piețe, chiar și o singură tranzacție sau ordin de cumpărare/vânzare poate influența radical prețul de referință.
Cei de la Platts spun că monitorizează cu atenție aceste piețe ilichide și că, în unele zile, în loc să îi întrebe pe traderi prețurile de tranzacționare, îi pun să estimeze o medie a întregii piețe. Platts clasifică informațiile despre prețuri obținute de la traderi pe trei categorii de valoare, respectiv „aur”, „argint” și „bronz”. O informație este clasificată ca „aur” atunci când traderul care o furnizează raportează prețul oferit, cel cerut și prețul de tranzacție în timp real. „Argint” este atunci când informațiile sunt furnizate imediat după tranzacție, iar „bronzul” survine atunci când angajații Platts sunt nevoiți să se bazeze pe estimările traderilor.
Clasificarea respectivă este una strict internă, caracterizările nefiind dezvăluite clienților. La cerere, aceștia pot fi informați în legătură cu gradul de credibilitate al informațiilor publicate.
Exemple deja clasice
Un trader din Rotterdam, specializat în tranzacții cu combustibili de joasă calitate, spune că tentativele de influențare a prețurilor de referință sunt ceva comun. Își amintește că, în 2005, avea de vândut a doua zi 6.000 de tone metrice de combustibil, la prețul benchmark al Platts din ziua respectivă. În plus, dispunea de destulă marfă pentru a onora o eventuală comandă.
Problema lui era că prețurile în acea perioadă erau mult prea mici, ceea ce însemna că ar fi încasat prea puțini bani pe combustibilul respectiv. Drept urmare, a cumpărat două tone de combustibil la un preț mai mare decât ar fi putut obține din piață și a raportat respectivul preț la Platts. Inițial, a suferit o pierdere de 10.000 de dolari, însă, ca urmare a mișcării sale, referința Platts s-a apreciat, iar traderul a recâștigat cei 10.000 de dolari plus profit din combustibilul pe care l-a vândut ulterior la preț superior.
„Efectiv, nu e nimic ilegal sau imoral aici. Nu faci decât să sporești presiunea la cumpărare de pe piață”, spune traderul.
În 2006, Australia a impus reglementări privind cantitatea maximă de sulf din motorină. Prețurile australiene la motorină erau indexate la referința Platts din Singapore, deși doar 20% din motorina vândută în Australia era tranzacționată prin Singapore. Pe de altă parte, în Singapore, acel gen de motorină se tranzacționa extrem de puțin, fiind unele zile în care nu se cumpăra, respectiv vindea, nici măcar o încărcătură. Ca atare, Platts era nevoită să își bazeze benchmark-ul pe prețuri oferite de traderi, nu pe tranzacții finalizate.
Traderii BP din Singapore și-au dat seama că lipsa de lichiditate a pieței prezintă un mare potențial de profituri și au început să pună presiune pe aceasta, introducând ordine de cumpărare la prețuri mari și raportându-le la Platts. În unele cazuri, aceste ordine nu s-au finalizat cu tranzacții, iar în altele, traderii BP au revândut cantitățile cumpărate la prețuri mari. În consecință, în circa 6 luni, prețul de referință a crescut de la 70 la aproape 100 de dolari, majorând semnificativ veniturile din trading ale BP și bonusurile traderilor.
În replică, cei de la BP au declarat că lipsa de lichiditate a pieței respective din acea perioadă s-a datorat cererii mari și ofertei slabe, în special din cauza problemelor întâmpinate de rafinării, prezentând și un document din care rezulta că, în februarie 2006, BP a oferit un preț foarte bun, dar nu a reușit să găsească nici un vânzător.