Energy Report

Vești proaste pentru guvernul Ponta: Brent-ul a ajuns la 113 dolari, OPEC refuză majorarea cotelor, iar Irak își micșorează producția

Guvernanții sunt ferm convinși că Ural-ulul, Brent-ul i-e prieten numai guvernului Ponta, și anticipează o stagnarea a prețului benzinei și motorinei pe seama evoluției favorabile a prețului internațional al petrolului. Cu alte cuvinte, majorarea accizelor ar urma să fie compensată de o scădere a prețului petrolului.

Pentru a absorbi presiunea fiscală creată de majorarea accizelor și indexarea lor cu rata inflației, ar trebui ca anul viitor, Brent-ul ar trebui să se situeze undeva la 90 de dolari pe baril (dat fiind raportul istoric dintre evoluțiile celor două prețuri - la o majorare/scădere cu 2-2,5% a prețului petrolului avem o majorare/scădere cu 1% a prețului carburanților), în scădere cu 22 de dolari de la actualul nivel de peste 112 dolari pe baril.

Ignorând însă calculele evident eronate ale guvernului, rămâne o întrebare: de unde provine optimismul “specialiștilor guvernamentali” cu privire la evoluția prețului petrolului?

De la lansarea ideii introducerii taxei de infrastructură, transformată în acciză, prețul Brent-ului s-a majorat de la 106 dolari la 112,8 dolari pe baril. Drept urmare și prețul benzinei a crescut de la 5,5 lei/l la 5,6 lei/l, iar cel al motorinei de la 5,7 lei/l la 5,85 lei/l (prețurile benzinăriei Petrom de pe Sosea Mihai Bravu, nr. 321).

Cu toate acestea, guvernanții persistă să avanseze ideea evoluției favorabile a prețului internațional al petrolului. După premierul Victor Ponta și ministrul pentru buget Liviu Voinea, a sosit rândul consilierului Cristian Socol, într-un articol din Adevărul și ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova. "Noi spunem că în condiţiile concrete ale preţului petrolului pe piaţa mondială, care se anunţă în perioada următoare, nu va exista nicio creştere a preţului la litrul de benzină.”, susține acesta.

Brent-ul cu livrare în ianuarie, în creștere

Dar care sunt condițiile concrete de pe piața mondială? Potrivit Wall Street Journal, pe Nymex, prețul futures al petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în ianuarie 2014 s-a majorat în această dimineață cu 1,16 dolari, ajungând la 97,20 dolari pe baril. Și mai important, Brent-ul (care dictează pe piața europeană și la care se raportează și Ural-ul, folosit de companiile autohtone în formula de calcul al prețului carburanților) cu livrare în ianuarie 2014 s-a majorat pe bursa londoneză ICE Futures la 112,86 dolari pe baril, tranzacționându-se cu 24 de cenți peste nivelul din ședința precedentă.

Analiștii estimează că prețul WTI va atinge în curând nivelul de 100 de dolari pe baril.

OPEC ține la preț

Interesant este faptul că guvernanții români evocă atenuarea embargoului impus Iran-ului ca principală cauză a micșorării prețului petrolului pentru 2014. Din păcate însă, astăzi are loc la Viena o reuniune a Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), în cadrul căreia specialiștii anticipează o decizie de păstrare a actualului nivel al producției OPEC, și nu o majorare a acesteia cum speră guvernanții români. M-am întâlnit cu mai mulți miniștri ai statelor membre și am stabilit să menținem actualul nivel al producției pentru că avem nevoie să apărăm prețul minim de 100 de dolari pe baril ca preț de bază”, a declarat ministrul venezuelean al petrolului, Rafael Ramirez.

Irak-ul vrea să-și micșoreze producția cu 3 milioane de barili/zi

În ceea ce privește Irak-ul, de la care se aștepta o creștere a producției, situația stă exact invers. Potrivit WSJ, ministrerul irakian al petrolului a anunțat marți că guvernul de la Bagdad este foarte aproape să semneze un contract cu marile companii petroliere care activează în Irak pentru o reducere semnificativă a producției.

Când Irak-ul a semnat o serie de contracte cu Exxon, Shell sau BP, analiștii au interpretat această decizie drept o tentativă de stopare a dclinului producției de petrol al statului din Orientul Mijlociu. 

Surpriză însă: Irakul deja și-a redus ținta de producție de petrol pentru 2017 cu numai puțin de 3 milioane de barili pe zi, de la 12 milioane la 9 milioane de barili pe zi. În prima jumătate a acestui an, Bagdad-ul a convenit deja cu rușii de la Lukoil reducerea producției din zăcământul de la West Qurna Phase Two, și cu italienii de la ENI pentru micșorarea producției din zăcământul Zubair.

De asemenea, Irak-ul este foarte aproape să ajungă la o înțelegere cu Exxon în vederea reducerii producției cu un milion de barili pe zi la Qurna Phase One. De asemenea, Bagdad-ul vrea să convingă și Shell să accepte o reducere a producției din zăcământul Majnoon cu 1,2 milioane de barili pe zi. Deocamdată Shell acceptă o diminuare a acesteia cu doar un milion de barili pe zi.

În ceea ce privește zăcământul Rumaila, Irak ar vrea ca BP să-și reducă producția de la 2,9 la 2,1 miloane de barili pe zi.