Energy Report

Companiile de exploatare a resurselor naturale vor fi obligate să raporteze public toți banii pe care îi plătesc guvernelor europene. Sau nu chiar pe toți

Guvernele din Uniunea Europeană și Parlamentul European au ajuns la o înțelegere cu privire la modificarea substanțială a directivei UE cu privire la reglementările contabile, modificare potrivit căreia companiile de petrol, gaze, minerit, energie și alte resurse naturale vor fi obligate să dezvăluie în detaliu toți banii pe care îi plătesc guvernelor europene ca urmare a lucrărilor de exploatare și producție derulate. Totuși, din formularea asupra căreia s-a convenit nu reiese limpede dacă respectivele companii vor fi obligate să dezvăluie și toate cheltuielile efectuate în beneficiul guvernelor înainte de demararea lucrărilor propriu-zise de explorare și exploatare, în scopul obținerii din partea autorităților statale a autorizațiilor, licențelor și contractelor de concesiune necesare.

Asta în condițiile în care, recent, o delegație compusă din manageri şi directori din Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), Autoritatea Naţională de Reglemetare în domeniul Energiei (ANRM), inclusiv președintele ANRE, precum și din ministerele Economiei şi Mediului, a efectuat o vizită în Statele Unite, la invitația Agenției pentru Comerț și Dezvoltare a SUA, unde a asistat la demonstraţii tehnice de extragere a gazelor de şist derulate de companiile americane Halliburton, ExxonMobil, Chevron şi Cameron, toate cu activităţi în România.

O situație similară a survenit recent în Bulgaria, unde primarul orașului Dobrici a efectuat, în aceleași scopuri legate de gazele de șist, o vizită în SUA, la invitația ambasadei americane la Sofia. În replică, participanții la un miting de protest împotriva exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică au cerut Procuraturii bulgare anchetarea primarului pentru conflict de interese.

Plăți dezvăluite în detaliu

Noua formă a directivei UE cu privire la reglementările contabile impune companiilor din petrol, gaze, minerit, energie și alte resurse naturale să facă publice toate plățile de peste 100.000 de euro efectuate către guvernele proprietare ale resurselor respective, pentru fiecare proiect de exploatare de astfel de resurse.

Plățile trebuie dezvăluite defalcat de către companii, pentru fiecare proiect de acest tip și pentru fiecare tip de plată. Tipurile de plăți care trebuie dezvăluite sunt următoarele: cotele-părți destinate guvernelor din veniturile rezultate din vânzarea producției, taxele pe profit, dividendele (acolo unde statele dețin participații la proiecte sau la companiile de exploatare), redevențele, bonusurile plătite în avans statelor, înainte de demararea exploatărilor, și orice alte tipuri de bonusuri plătite pe parcursul lucrărilor de explorare și exploatare, precum și „orice alte beneficii directe plătite guvernelor”.

„Aceste reglementări vor ajuta la crearea unui nou standard global de transparență în sectorul resurselor naturale. Având la dispoziție aceste informații, cetățenii țărilor bogate în resurse minerale vor putea trage la răspundere atât companiile, cât și guvernele, cu privire la deal-urile încheiate”, a declarat directorul biroului UE al Transparency International, Jana Mittermaier.

Fiecare companie va trebuie să raporteze public plățile efectuate către guverne pentru contracte, licențe, concesiuni și alte înțelegeri similare. Aici ar putea intra tarifele de utilizare a sistemelor naționale de conducte de gaze și petrol, dar și prețurile de închiriere a terenurilor și a diferitelor infrastructuri. Ideea este ca oricine să poată vedea online câți bani plătește o anumită companie autorităților dintr-un stat unde derulează operațiuni.

Forma modificată a normei ar putea intra în vigoare începând cu luna septembrie a acestui an.

„Acordul la care am ajuns va deschide o nouă eră a transparenței, într-o industrie care mult prea adesea a dat dovadă de opacitate, și va ajuta la combaterea evaziunii fiscale și a corupției”, a declarat comisarul european pentru piață internă, Michel Barnier, principalul inițiator al modificării legislative.

Ce nu le convine companiilor

Companiile din sectorul resurselor naturale susțin că sunt nemulțumite de gradul de detaliere al informațiilor care trebuie raportate, impus de noua formă a directivei, arătând că acesta ar putea deveni o povară administrativă, în condițiile în care nici măcar contabilitatea lor internă nu este atât de detaliată. În plus, firmele vor ca cele mai multe dintre aceste informații să rămână confidențiale, argumentând că este vorba în multe cazuri de secrete de business.

Firmele mai arată că dezvăluirea plăților efectuate către autoritățile unui stat pentru un proiect de exploatare de resurse naturale ar putea genera tensiuni politice în țările în care operează, întrucât ar scoate în evidență diferențe de sume plătite între diferite regiuni sau în împărțirea banilor între guvernele centrale și autoritățile locale.

Subiectul ar fi cu atât mai sensibil în cazul proiectelor derulate pe arii care traversează mai multe țări, cum sunt cele din zona Mării Caspice.

În plus, în ciuda unui lobby puternic al industriei, dar și al unora din statele membre UE, obligațiile de raportare prevăzute de noua formă a directivei UE nu va prevedea excepții pentru țările unde astfel de dezvăluiri sunt interzise de legislația națională. Germania și Marea Britanie au sprijinit o formă „îndulcită” a modificării legislative, care ar fi impus doar publicarea sumelor totale plătite guvernelor și autorităților locale, fără defalcare pe fiecare proiect în parte.

„Milioane de cetățeni vor putea acum să afle ce bani primesc guvernele lor de la companiile din sectorul resurselor naturale, să întrebe ce se face cu acești bani în interes public și să tragă la răspundere autoritățile dacă nu văd nici un beneficiu de pe urma acestor bani”, susțin cei de la Global Witness, unul dintre ONG-urile care au militat pentru această reformă.

Cum rămâne cu lobby-ul și „protocolul”?

Formulare asupra căreia s-a convenit în noua formă a directivei contabile europene („orice alte beneficii directe plătite guvernelor”) lasă în aer chestiunea dacă respectivele companii vor fi obligate să dezvăluie și toate cheltuielile efectuate în beneficiul guvernelor înainte de demararea lucrărilor propriu-zise de explorare și exploatare, în scopul obținerii din partea autorităților statale a autorizațiilor, licențelor și contractelor de concesiune necesare, cum ar fi cheltuielile de protocol.

Asta în condițiile în care, recent, o delegație compusă din manageri şi directori din Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), Autoritatea Naţională de Reglemetare în domeniul Energiei (ANRM), inclusiv președintele ANRE, precum și din ministerele Economiei şi Mediului, a efectuat o vizită în Statele Unite, la invitația Agenției pentru Comerț și Dezvoltare a SUA, unde a asistat la demonstraţii tehnice de extragere a gazelor de şist derulate de companiile americane Halliburton, ExxonMobil, Chevron şi Cameron, toate cu activităţi în România.

„Este o misiune de contact în zona economică, în statul american Texas, deplasare organizată de USTDA (Agenţia pentru Comerţ şi Dezvoltare a SUA - n.r.)”, a declarat Havrileţ, citat de Mediafax.

O situație similară a survenit recent în Bulgaria, unde primarul orașului Dobrici a efectuat, în aceleași scopuri legate de gazele de șist, o vizită în SUA, la invitația ambasadei americane la Sofia, primarul susținând că a avut întâlniri de documentare cu autorități de reglementare în domeniu de peste ocean. În replică, participanții la un miting de protest împotriva exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică au cerut Procuraturii bulgare anchetarea primarului pentru conflict de interese.

Protestatarii din Bulgaria, alături de cei din România

Manifestația de la Dobrici, din nord-estul Bulgariei, a avut ca țintă a protestelor potențiala utilizare a fracturării hidraulice pentru exploatarea zăcămintelor de gaze de șist în România și a avut loc în aceeași zi cu mitingurile de protest organizate în același scop la nord de Dunăre. O manifestație de solidaritate cu protestatarii din România a avut loc și în fața sediului ambasadei statului român de la Sofia.

În Bulgaria este în vigoare un moratoriu pe termen nelimitat asupra gazelor de șist, legiferat de Parlament anul trecut. Însă manifestanții de la Dobrici au declarat că se tem că încheierea moratoriului românesc asupra gazelor de șist și eventuala demarare a lucrărilor de explorare ar putea afecta regiunile bulgărești de lângă graniță, prin distrugerea solului și a resurselor de apă. 

Cu o zi înainte de decretarea moratoriului de către Parlament, autoritățile de la Sofia au revocat o licență de explorare pentru gaze de șist a americanilor de la Chevron, invocând faptul că aceștia au prezentat probe insuficiente cu privire la securitatea pentru mediu a fracturării hidraulice.

În România, Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa. Populaţia din aceste zone se opune acestor demersuri, considerând că procedeele utilizate sunt dăunătoare mediului.