Energy Report

Ce implicații are numirea fostei partenere de viață a lui Hollande, Ségolène Royal, în postul de ministru al Energiei în Franța

Fostul candidat la președinția Franței, Ségolène Royal, intră în noul guvern de la Paris cu un CV-ul extrem de ecologist, cu o imagine notorie și o puternică ambiție politică pentru noul său rol de ministru al Mediului și Energiei, într-un moment crucial atât pentru industria energetică, cât și pentru regimul fostului său partener de viață, președintele Franței, Francois Hollande.

Numirea lui Royal în acest post-cheie, în cadrul remanierii guvernamentale de săptămâna aceasta, este privită ca o tentativă a lui Hollande de a menține sprijinul Partidului Verde pentru un guvern socialist extrem de nepopular, cu o foarte subțire majoritate parlamentară.

În 2011, Royal răspundea chestionarului privind politicile publice al grupării Greenpeace cu un apel pentru închiderea tuturor centralelor nucleare ale Franței într-un interval de 40 de ani. Ea a susținut, de asemenea, interzicerea tehnologiei fracturării hidraulice pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist. În circumscripția sa electorală din Poitou-Charentes, din vestul Franței, Royal s-a implicat puternic în susținerea energiei regenerabile, a agriculturii eco și a eficienței energetice.

Însă atât activiștii de mediu, cât și politicienii sunt sceptici în privința posibilității ca aceste atitudini să supraviețuiască ambiției sale politice, într-un rol care este ocupat în mod tradițional de figuri mai puțin notorii decât Royal, care și-a anunțat separarea de Hollande după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2007 în fața lui Nicolas Sarkozy.

Zgomot ecologist

„Această numire va face zgomot și, negreșit, chiar asta a fost intenția”, a transmis Greenpeace într-un comunicat. „Sperăm că personalitatea ministrului nu va eclipsa chestiunile cruciale legate de portofoliul de mediu, în special energia”, se arată în declarația organizației, citată de Reuters.

Hollande a promis activiștilor ecologiști care se opun centralelor atomice o reducere a dependenței masive a Franței față de energia nucleară, la 50%, de la 70%, până în 2025 și o tăiere a consumului de combustibili fosili cu 30% până în 2030, dublată de o taxă pe emisiile de dioxid de carbon.

De asemenea, în mandatul său de președinte, Hollande a impus interdicția asupra folosirii tehnologiei de extracție a gazelor de șist prin fracturare hidraulică, ce a ajutat la revitalizarea economiei SUA și pe care alte guverne europene le încurajează, pentru a-și reduce facturile la energie și pentru a impulsiona dezvoltarea economică.

Grupurile de lobby din mediul de afaceri spun că speră că numirea lui Royal nu va însemna pentri ei că vor fi nevoiți să o ia de la început cu discuțiile dificile pe care le-au avut cu predecesorul ei, Philippe Martin.

Decizii majore

„Am lucrat îndeaproape cu fostul ministru în ultima vreme. Sper că nu va trebui să începem iar de la capăt și că vom putea sări în tren din mers”, a spus Jean-Louis Schilansky, liderul grupului de lobby din sectorul petrolier, UFIP.

Grupurile ecologiste deja îl acuză pe Hollande că amână respectarea angajamentelor de la preluarea puterii în 2012. Ei se tem acum că noul premier, Manuel Valls, și ministrul Economiei, Arnaud Montebourg, vor pune dezvoltarea economică pe primul plan, înaintea ecologiei.

Experții spun că în special politicile din domeniul energiei nucleare se apropie de un punct crucial, în care vor trebui luate decizii cu privire la extinderea duratei de viață a centralelor învechite, construirea unora noi sau acoperirea necesarului de curent electric prin intermediul centralelor pe gaze.

Royal va avea de asemenea un rol major în luarea deciziei de a-l înlocui sau nu pe Henri Proglio, șeful companiei de utilități controlate de stat EDF, al cărui mandat se termină în noiembrie și care este considerat prea apropiat de fostul președinte conservator Nicolas Sarkozy pentru a rămâne în acest post.

Francois Hollande a beneficiat de susținerea Partidului Verde în parlament, unde Partidul Socialist a obținut o majoritate extrem de subțire, de doar trei mandate. Până la remanierea de săptămâna aceasta, care a urmat unei înfrângeri zdrobitoare din partea dreptei la alegerile municipale, printre miniștri erau și membri ai Partidului Verde. Totuși, verzii nu sunt dornici să fie parte a unui guvern condus de Valls, din cauza poziției sale conservatoare cu privire la chestiuni de politică socială, precum imigrația.

Politician socialist, nu activist ecologist

Totuși, cu Royal în funcția de ministru al Energiei și Mediului, Valls ar putea încă să aibă susținerea lor la decizii importante, precum reducerea cheltuielilor publice și tăierea taxelor pe salarii pentru angajatori, pe care vrea să le adopte în următoarele câteva săptămâni.

În momentul preluării mandatului, Royal a spus că este o susținătoare puternică a „ecologiei sociale”, vorbind despre chestiuni precum protejarea resurselor de apă, energie accesibilă și măsuri pentru reducerea poluării aerului. Ea și-a exprimat sprijinul pentru proiecte care merg de la susținerea industriei automobilelor electrice până la impunerea de standarde ecologice în construcții.

Denis Baupin, un parlamentar din partea Partidului Verde, din Paris, a spus că Royal are „competențe de netăgăduit” și a menționat acțiunile sale din Poitou-Carentes, spunând că numirea ei „înseamnă clar că această chestiune a ecologiei și a tranziției energetice este considerată importantă de către guvernului lui Manuel Valls”.

Dar Corinne Lepage, ministru al mediului din 1995 până în 1997 în timpul guvernului conservator al lui Alain Juppe, a spus că se așteaptă ca Royal, ambițioasă politic, să adere la abordarea pro-nucleară avută de Franța în ultimele decenii.

„Este un om politic, înainte de orice altceva. Este o femeie puternică în cadrul Partidului Socialist”, a spus ea.

Ce a susținut în trecut Ségolène Royal

Le Monde a realizat o trecere în revistă a principalelor luări de poziție ale lui Ségolène Royal în principalele dosare cu care se va confrunta ca ministru al Energiei: ecologie, energie nucleară, gaze de șist, taxa pe emisiile de dioxid de carbon, impozitarea motorinei.

Ministru al ecologiei din aprilie 1992 până în martie 1993, Royal a reprezentat Franța în 1992 la primul Summit al Pământului de la Rio. Din bilanțul mandatului său, ea avansează legea privind deșeurile din 1992, al cărei scop este favorizarea valorificării deșeurilor și conștientizarea mai adâncă privind impactul deversării lor asupra mediului, precum și o lege din 1993, care obligă constructorii să includă spații verzi în proiectele imobiliare pentru a obține autorizații.

În ceea ce provește energia nucleară, Royal promitea să abandoneze construcția viitorului reactor EPR din Flamanville și să transforme acest sit într-un spațiu de cercetare a tehnicilor de dezmembrare a centralelor nucleare și de inovare pentru industria energiei regenerabile. Ea mai susținea abandonarea reactorului EPR din Penly și a tuturor proiectelor de stocare a deșeurilor nucleare de mare adâncime, precum cel de la Bure.

În ceea ce privește taxa pe emisii de dioxid de carbon, ea s-a exprimat, în 2009, împotriva proiectului de implementare a acestei taxe, susținut de Nicolas Sarkozy, denunțând „un impozit absurd, decalat istoric în timp”, prea apăsător pentru gospodăriile modeste.

Vara trecută, Royal a contestat proiectul taxei suplimentare pe energie, destinată combaterii schimbărilor climatice, propus de guvern. În calitate de ministru al Energiei, ea va trebui totuși să gestioneze intrarea în vigoare a unei astfel de taxe, intrată în vigoare toamna trecută.

Ea a luat de asemnea poziție împotriva unei creșteri a fiscalității pentru motorină. „I-am încurajat pe francezi de ani de zile să cumpere mașini diesel, nu le vom da de pe o zi pe alta în cap cu un impozit suplimentar”, spunea ea, în martie 2013. Pentru a lupta împotriva poluării aerului din cauza transportului, ea spunea, în 2011, că este împotriva taxelor urbane la intrarea în marile orașe și că preferă impunerea unei circulații alternative în funcție de numărul plăcuțelor de înmatriculare.