Energy Report

UPDATE: Statul român contrazice CEZ și susține că cehii au fost obligați la despăgubiri de peste 5,7 mil. € în litigiul Electrica Oltenia. România ceruse însă peste 81 mil. €

Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) susține, joi, într-un comunicat, că, contrar unor afirmații anterioare ale CEZ, Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ din Paris a confirmat neîndeplinirea de către CEZ a două din cele mai importante obligații ale sale din contractul de privatizare a Electrica Oltenia și a obligat compania cehă la plata de daune de 5,7 milioane euro, plus dobânzi. Pe de altă parte, însă, suma este aproape nesemnificativă față de pretențiile inițiale ale statului român în acest litigiu, care se ridicau la peste 81 milioane euro.

"Acțiunea SAPE a fost admisă în parte, CEZ fiind obligată să plătească către SAPE aproximativ 5,7 milioane de euro cu titlu de daune, la care se adaugă o dobândă contractuală anuală de 3,116% (calculată din data de 8 octombrie 2012 până la data plății efective a daunelor), precum și la suportarea a 50% din costurile arbitrale (217.500 de dolari) ", se afirmă în comunicatul SAPE.

SAPE, controlată de statul român fost înfiinţată în 2014 ca urmare a divizării parţiale a Electrica înainte de listarea la bursă. Compania gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice care au fost privatizate, dar și litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.

Potrivit SAPE, obligațiile pe care Tribunalul Arbitral le-a indicat a fi neîndeplinite de către investitorul CEZ sunt obligații esențiale pentru contractul de privatizare.

"Prima dintre acestea se referă la utilizarea prețului de subscriere pentru finanțarea investițiilor. Astfel, Tribunalul a obligat CEZ să plătească daune pentru faptul că nu a făcut dovada utilizării sumei de 103,6 milioane de euro pentru a finanța modernizarea, retehnologizarea și dezvoltarea activității Electrica Oltenia, așa cum se angajase prin contractul de privatizare", afirmă SAPE.

Cea de-a doua încălcare, potrivit companiei de stat românești, se referă la neîndeplinirea indicatorilor din planul de afaceri inițial al Electrica Oltenia.

"Documentul care a stat la baza selectării CEZ ca investitor strategic al Electrica Oltenia a fost chiar planul de afaceri inițial, plan pe care CEZ l-a propus pentru societatea privatizată pentru a-l aduce la îndeplinire in decurs de 5 ani de la privatizare, dar pe care însă nu l-a adus la îndeplinire, invocând faptul că respectarea acestuia nu ar fi fost obligatorie", se mai spune în comunicatul SAPE.

Ce spuneau cehii

Miercuri, CEZ anunța că Curtea Internațională de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț de la Paris a respins majoritatea plângerilor formulate de Electrica împotriva companiei energetice cehe CEZ în litigiul privind privatizarea Electrica Oltenia.

"Aceasta este încă o procedură de arbitraj câștigată, cea de-a treia, prin care CEZ și-a protejat interesele din portofoliul extern", se arăta într-o informare a CEZ.

Potrivit sursei citate, în cadrul arbitrajului, Electrica a solicitat plata a peste 81 de milioane de euro pentru "presupusa neîndeplinire" de către CEZ a obligațiilor derivate din contractele de privatizare semnate în 2005 - 2009, prin care CEZ a achiziționat filiala de distribuție a energiei electrice Electrica Oltenia.

"Pe parcursul arbitrajului, CEZ a ridicat obiecții și a demonstrat, în conformitate cu cerințele de fond și procedură, că și-a îndeplinit majoritatea obligațiilor și angajamentelor din contractul de privatizare, fapt confirmat și de curtea de arbitraj", se mai spunea în informare.

Curtea a admis doar capete de cerere minore din plângerea formulată de Electrica, care "nu sunt de natură materială", preciza CEZ.

Litigii și cu Enel și E.ON

Electrica SA mai are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris litigii în care reclamă neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare ale Electrica Muntenia Sud, Electrica Moldova, Electrica Banat și Electrica Dobrogea de către cumpărătorii Enel și E.ON.

Potrivit unui raport de control al Curții de Conturi din 2012, statul român ar fi avut de recuperat de la companiile CEZ, E.ON şi Enel 2 miliarde de euro, bani reprezentând penalităţi pentru faptul că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a filialelor Electrica.

Cele trei companii s-au angajat să investească sute de milioane de euro în retehnologizarea distribuitorilor de energie achiziționați, însă Curtea de Conturi susține că investițiile nu au fost efectuate din fondurile proprii ale companiilor, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. În replică, cele trei companii s-au apărat spunând că și-au îndeplinit toate obligațiile prevăzute de contractele de privatizare.

Potrivit Curții de Conturi, preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Cerere de arbitraj admisă

În septembrie anul trecut, Departamentul pentru Energie a fost informat de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) că Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris a admis cererea de arbitraj în cazul Enel.

"SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea “Put”, exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012. Opţiunea “Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007", se arăta într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

SAPE este o societate în portofoliul Departamentului pentru Energie, care a fost înfiinţată în 2014 ca urmare a divizării parţiale a Electrica înainte de listarea la bursă. SAPE gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice care au fost privatizate şi, inclusiv, litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.

SAPE, desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, a deschis acţiune împotriva Enel la Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Paris în iulie 2014, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

În prezent, Electrica mai deţine în fosta filiala Electrica Muntenia Sud un pachet de 23,57%, din care un pachet de 10% este destinat transferului catre salariaţi, conform prevederilor contractului de privatizare. Întrucât opţiunea “Put” face referire la pachetul de *acţiuni disponibile*, acest lucru înseamnă că, de fapt, Enel are obligaţia să cumpere un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud.

Acuzații grave

Același raport din 2012 al Curții de Conturi arată că statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale.

Curtea precizează în raport că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzute în contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi arată, în raportul citat, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în hotărârile de guvern mai sus menţionate, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).

Dividende lipsă

"Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic", se afirmă în raportul Curții de Conturi.

În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.

În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor.

"De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale", conchide Curtea de Conturi.

Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.