Politicienii români și chinezi vor grăbirea negocierilor pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, termocentralele Rovinari și Mintia și hidrocentrala Tarnița
- Detalii
- Publicat în 12 February 2015
Ministrul român al Energiei, Andrei Gerea, și ambasadorul Chinei la București, Xu Feihong, au convenit că trebuie acționat pentru asigurarea unui ritm mai intens al negocierilor între instituțiile din cele două țări implicate în proiectele chineze de investiții din sectorul energetic românesc, respectiv reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, termocentralele Rovinari și Mintia și hidrocentrala de la Tarnița.
"Cei doi interlocutori au convenit să se acționeze pentru asigurarea unui ritm mai intens al negocierilor între instituțiile din cele două țări, implicate în realizarea acestor obiective, precum și ridicarea problemelor care nu pot fi rezolvate la nivelul acestora în atenția forurilor de decizie din România și R.P.Chineză", se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei, emis după întâlnirea dintre cei doi demnitari.
Potrivit comunicatului, ministrul Gerea a menționat importanța pe care o acordă Guvernul României cooperării economice bilaterale, precum și dorința ca proiectele convenite cu ocazia vizitei şefului guvernului chinez la București, în noiembrie 2013, să fie realizate.
”Dacă vom realiza impreună aceste obiective, cu certitudine vor deveni cele mai mari investiţii ale R.P.Chineze în Europa Centrală şi de Est”, a declarat ambasadorul Xu Feihong, citat în comunicat.
Exprimând disponibilitatea pentru dialog cu toți cei care pot contribui la implementarea proiectelor comune, ministrul Andrei Gerea a subliniat faptul că ”nivelul actual al investițiilor chineze în România și în general al cooperării economice bilaterale nu reflectă potențialul economic și nici îndelungata tradiție a relațiilor dintre celor două țări”.
Compania China Nuclear Power Corporation a depus, la 23 septembrie 2014, o ofertă angajantă pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă, urmând ca în perioada următoare comisia guvernamentală să analizeze oferta şi să înceapă negocierile, declara, la acea dată, vicepremierul Liviu Dragnea.
El a precizat atunci, în urma unei discuţii cu vicepremierul chinez Zhang Gaoli, că în 2015, probabil, va fi începută construcţia celor două reactoare.
"Orizontul nostru de timp este ca, până la sfârşitul anului 2014, negocierile să se finalizeze şi să se semneze memorandumul comun de realizare a acestei investiţii. Începând cu anul viitor, probabil, începem să asistăm la realizarea unui proiect cu o valoare foarte mare, care va însemna 720 MW pe unitate, adică 1.440 MW, care va însemna peste 1,5 miliarde euro comenzi în industira românească, locuri de muncă directe şi indirecte peste 10.000, plus venituri importante suplimentare la bugetele locale şi la bugetul de stat", a spus Dragnea.
La începutul lunii septembrie 2014, conducerea Nuclearelectrica a anunţat că China Nuclear Power Corporation s-a calificat în procesul de selecţie a investitorilor pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4, compania chineză fiind singurul ofertant. Compania chineză va fi acţionar majoritar în compania de proiect care va derula investiţia de 6,5 miliarde de euro.
În decembrie anul trecut, fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, spunea că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. "Noul ministru trebuie să negocieze proiecte în condiții avantajoase pentru România. 15% IRR (Internal Rate of Return – rată internă de rentabilitate) garantat pentru chinezi la Cernavodă nu e condiție acceptabilă pentru statul român, ca să dau un exemplu. E bine să fim prudenți în aprecieri. Nu puneți o presiune inutilă și acordați încredere domnului Gerea!", spunea Nicolescu.
La finalul lunii octombrie 2014, reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia şi cei ai China Huadian Engineering au semnat acordul în baza căruia vor înfiinţa o companie cu capital mixt pentru construcţia unui nou grup energetic, de 500 MW, la termocentrala Rovinari, o investiţie de circa un miliard de dolari.
La finalul lunii ianuarie 2015, compania Hidro Tarniţa, care încearcă de câţiva ani să atragă investitori pentru construcţia hidrocentralei de peste 1 miliard de euro din judeţul Cluj, a primit, la termenul limită, oferte de la cinci investitori interesaţi de proiect.
Conducerea Hidro Tarniţa estima, anul trecut, că lucrările de construcţie vor începe în prima parte a anului 2016 şi vor dura între 5 şi 7 ani. Unitatea ar urma să fie construită la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. Unitatea este prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare.
Acţionarii Hidro Tarniţa sunt Complexul Energetic Oltenia, SAPE Electrica, Nuclearelectrica şi Complexul Energetic Hunedoara, fiecare cu câte 25% din acţiuni.