Energy Report

UPDATE: Gazele de șist provoacă conflicte pe lanțul administrativ. Trei consilii locale din Vaslui pun interdicție

Trei consilii locale din Vaslui au interzis, prin hotărâri adoptate în plen, eliberarea de avize, certificate de urbanism şi autorizaţii de construire în vederea amplasării de sonde de extracție pe teritoriul comunelor respective, precum și vânzarea, darea în administrare, concesionarea sau închirierea terenurilor proprietate publică a comunelor în scopul explorării, dezvoltării sau exploatării gazelor de şist, după ce o companie petrolieră obţinuse de la Consiliul Județean certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de şist în trei perimetre din judeţ.

La solicitarea populaţiei, de teama poluării mediului, consiliile locale din Iana, Tutova şi Pochidia au luat hotărârea de a interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor respective, potrivit Mediafax.

Deciziile luate de către autorităţile locale din cele trei comunităţi vin la scurt timp după ce Consiliul Judeţean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie şi ianuarie, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de şist în trei perimetre din judeţul Vaslui, respectiv Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti).

Prin hotărârile adoptate în plenul consiliilor locale „se interzice eliberarea de avize, certificate de urbanism şi autorizaţii de construire în vederea amplasării de construcţii, sonde de extracţie pe teritoriul comunei”.

Este legală interdicția?

De asemenea, prin aceleaşi hotărâri, se interzice vânzarea, darea în administrare, concesionarea sau închirierea terenurilor proprietate publică a comunelor în scopul explorării, dezvoltării sau exploatării gazelor de şist.

Hotărârile luate de cele trei consilii locale urmează să fie analizate de Prefectura Vaslui care, prin Serviciul de Contencios-Administrativ, va stabili dacă acestea au fost luate cu respectarea legislaţiei în domeniu.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat, în ultima lună, trei certificate de urbanism pentru tot atâtea perimetre din judeţul Vaslui unde compania americană Chevron intenţionează să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist.

Cu valabilitate de un an, cele trei certificate de urbanism au fost emise pentru suprafeţe extravilane cuprinse între 35.000 de metri pătraţi şi 73.400 de metri pătraţi de teren din zona localităţilor Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti).

Cum vor reacționa primăriile când vor avea parte de redevențe?

Hotărârile consiliilor locale din cele trei comune conturează un debut de conflict pe lanțul ierarhic administrativ al autorităților statului. În prezent, potrivit legislației în vigoare, autoritățile locale în jurisdicția cărora se exploatează resurse minerale nu primesc nici un ban din redevențele plătite de companiile de extracție.

Atitudinea primăriilor s-ar putea însă schimba, dacă intenția anunțată a Guvernului de a modifica legislația redevențelor se va materializa.

Potrivit unui proiect de lege elaborat de către guvernarea anterioară și reluat de Executivul USL condus de Victor Ponta, o cotă de 20% din taxele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale urmează să fie cedată la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora se află perimetrele.

Proiectul de lege prevede și majorarea cotelor de redevență.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV. 

În decembrie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, declara că este nevoie ca redevenţele pentru producţia de petrol şi gaze să crească şi să ajungă la nivelul din Uniunea Europeană, „undeva la 20-30%, cel puţin”.

Natural Gas Europe: Americanii, lobby-ul industriei și dezinteresul populației repun pe tapet gazele de șist în România

Dorința guvernului USL condus de Victor Ponta de a-și îmbunătăți relațiile cu Statele Unite, acțiunile de lobby ale industriei de petrol și gaze, dar și dezinteresul celei mai mari părți a populației cu privire la această problematică, ce a dus la eșecul unor referendumuri pe această temă, au făcut ca autoritățile de la București să își schimbe atitudinea față de tema gazelor de șist, moratoriul asupra lucrărilor de explorare nefiind reînnoit, scrie portalul de specialtate Natural Gas Europe.

În ultimele săptămâni, guvernul român a dat semnale pozitive pe această temă, anunțând schimbarea atitudinii sale față de problema explorării și exploatării zăcămintelor de gaze neconvenționale. Premierul Ponta a început să vorbească în termeni favorabili despre gazele de șist, iar explorarea pentru acest tip de resurse a fost trecută pe lista de priorități a politicii energetice românești. USL nu a reluat ideea moratoriului asupra explorării gazelor de șist, pe care l-a declarat atunci când a venit la putere, în mai 2012, și nici nu a decis prelungirea acestuia, care a expirat în decembrie anul trecut, scriu cei de la Natural Gas Europe.

De asemenea, pregătirile în vederea demarării lucrărilor de explorare au fost reluate. La sfârșitul lunii trecute, autoritățile locale din Vaslui au dat un certificat de urbanism americanilor de la Chevron pentru lucrări de amenajare și foraj pentru sonda de explorare din satul Păltiniș din comuna Băcești, aflată la 100 de kilometri de Bârlad. Până atunci, cei de la Vaslui refuzaseră să facă acest lucru, invocând moratoriul anunțat de guvernul central.

Pe lângă Chevron, peste 10 alte companii deținătoare de licențe de explorare hidrocarburi în România, printre care Romgaz, MOL, East-West Petroleum și Zeta Petroleum, și-au exprimat interesul pentru zăcămintele locale de gaze de șist.

Au evitat subiectele sensibile înainte de alegeri

„Discuția despre dacă este sau nu o idee bună impunerea moratoriului asupra gazelor de șist a început în USL încă de la declararea acestuia, dat fiind că majoritatea parlamentară nu a introdus moratoriul în nici o lege, acesta fiind declarat doar de facto, nu și de iure. Renunțarea la moratoriu a fost amânată până la alegerile din decembrie 2012, scopul USL fiind obținerea unei majorități constituționale, care a determinat coaliția să evite punerea pe agenda publică a unor subiecte controversate în perioada electorală”, comentează analistul Tomasz Dąborowski de la Center for Eastern Studies.

Potrivit acestuia, o altă motivație a schimbării de atitudine a USL față de subiectul gazelor de șist a fost dorința coaliției de a își îmbunătăți relațiile cu Statele Unite, relații care s-au deteriorat semnificativ în urma tentativei controversate a USL de a-l demite pe președintele Traian Băsescu, criticată de americani.

„Implicarea activă a reprezentanților industriei extractive a fost, probabil, un factor suplimentar în schimbarea atitudinii guvernului Ponta. Aceștia au început să apară în mass media cu declarații pozitive despre gazele de șist imediat după introducerea moratoriului”, spune Tomasz Dąborowski. 

Dezinteres social, dar și probleme pentru investitori

Natural Gas Europe remarcă faptul că modificarea atitudinii guvernului în problema gazelor de șist a fost facilitată și de lipsa de interes a societății față de această problematică, reflectată de foarte slaba participare a cetățenilor la referendumurile locale pe această temă, organizate odată cu alegerile parlamentare în acele locații unde avuseseră loc anterior proteste față de tehnologia fracturării hidraulice.

Pe de altă parte, Natural Gas Europe atrage atenția că, în pofida declarațiilor oficiale cu privire la importanța gazelor de șist pentru România, nu este de așteptat o „invazie” a investitorilor interesați de această resursă.

„În România încă nu există estimări credibile asupra cantităților conținute în aceste zăcăminte, iar reglementările în vigoare sunt considerate a fi insuficient de transparente și de stabile. Mai mult, guvernul Ponta a impus taxe suplimentare sectorului energetic de la începutul lunii februarie, inclusiv pentru producătorii de gaze. În plus, executivul a anunțat și o revizuire a condițiilor de acordare a licențelor de explorare și exploatare, ceea ce a generat incertitudine în rândul investitorilor”, spune analistul Tomasz Dąborowski de la Center for Eastern Studies.

Natural Gas Europe își încheie analiza conchizând că reorientarea României în problema gazelor de șist constituie un important semnal politic pe continent, fiind vorba despre cea de-a doua țară după Marea Britanie care renunță la dubiile inițiale manifestate în chestiunea gazelor de șist.

Germania ar putea spune „nu”

Germania ar putea interzice extragerea gazelor de șist prin tehnologia fracturării hidraulice, a declarat ministrul german al Mediului Peter, Altmaier, citat de agenţia EPD.de, preluată de Agerpres.

Dacă rezultatele cercetărilor ştiinţifice vor demonstra că această metodă este nocivă, autorităţile germane ar trebui să ia măsuri pentru interzicerea utilizării ei, a afirmat ministrul.

Peter Altmaier a anunţat pregătirea unui proiect de lege care prevede interzicerea completă a extracţiei gazelor de şist în zonele cu rezerve de apă potabilă, subliniind că, în alte cazuri, legea va obliga autorităţile să efectueze verificări cu privire la compatibilitatea extracţiei de gaze de şist prin fracturare hidraulică cu siguranța mediului.

Cel mai mare pericol îl constituie, în opinia sa, vibraţiile subterane care însoţesc procesul de extracţie. În acest sens, ministrul german a subliniat că, în SUA, gazele de şist sunt extrase de regulă în zone deşertice, în timp ce, în Europa, câmpurile de astfel de gaze predomină în zonele dens populate.

Și în Lituania, pe fondul controverselor privind metodele de extracţie a gazelor de şist, Comisia pentru protecţia mediului din parlamentul de la Vilnius a propus suspendarea explorării zăcămintelor de gaze de şist pe teritoriul acestei republici baltice.