Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri03292024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home Preturi Benzina Stiri Preturi Benzina Preturi Utilitati Răzvan Nicolescu: România nu mai e dependentă de gazele rusești, ar trebui să punem condiții pentru a ne alătura uniunii energetice europene

Răzvan Nicolescu: România nu mai e dependentă de gazele rusești, ar trebui să punem condiții pentru a ne alătura uniunii energetice europene

gaze majorare pret

România este unul dintre statele membre UE cel mai puțin dependente de importuri de gaze naturale din Rusia și, în consecință, pentru țara noastră, crearea unei uniuni energetice europene nu constituie o prioritate vitală pe termen scurt și mediu, a declarat fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, actualmente președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER).

Acesta a adăugat că, în aceste condiții, România ar trebui să susțină la Bruxelles definirea conceptului de consumator vulnerabil la nivel european și sprijinirea acestei categorii de consumatori cu venituri mici de la bugetul UE.

"Suntem singurii din regiune pentru care uniunea energetică nu este o prioritate vitală pe termen scurt și mediu. Nu mai suntem dependenți de importuri, iar cu gazele din Marea Neagră am putea deveni furnizori de securitate energetică în UE", a arătat Răzvan Nicolescu, la o conferință despre proiectul uniunii energetice europene, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

La nivelul lunii ianuarie 2015, potrivit estimărilor Transgaz, România și-a asigurat din import doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale. De asemenea, potrivit aceleiași surse, luna aceasta, România nu va importa nici un metru cub de gaze rusești, iar producția internă curentă de gaze naturale va depăși cererea totală de gaze, inclusiv consumul tehnologic și cantitățile destinate înmagazinării în depozite subterane.

Nicolescu a avertizat că implementarea proiectului de creare a unei uniuni energetice în UE va însemna punerea obligatorie în comun a resurselor energetice, precum și coroborarea obligatorie a prețurilor la energie din statele membre.

"Punerea în comun a resurselor și alinierea prețurilor nu va fi însă însoțită și de o coroborare a veniturilor disponibile ale populației din statele membre UE. Tocmai de aceea, România ar trebui să militeze la Bruxelles pentru o definire la nivel european a consumatorului vulnerabil de energie, de exemplu de la venituri de 400-500 euro pe lună de familie în jos, precum și pentru crearea unui sistem de subvenționare de la bugetul central al Uniunii Europene a acestor consumatori vulnerabili, similar cu subvențiile care sunt acordate în prezent în agricultură", a spus Răzvan Nicolescu.

Actualul sistem de prețuri reglementate îi avantajează pe bogați

Potrivit unui studiu recent al Expert Forum, în prezent, subvenția reprezentată de prețul reglementat la gaze pentru consumatorii casnici îi favorizează pe cei mai bogați români, cele mai înstărite 20% dintre gospodăriile din România beneficiind de 38% din cuantumul total al acestei subvenții, iar cele mai sărace 20% - de doar 6% din cuantumul acestei subvenții, la nivelul anului 2014.

Raportul susține că sistemul prețurilor reglementate la gaze naturale pentru consumatorii casnici trebuie schimbat cu unul de protecție socială reală pentru cei mai săraci și mai vulnerabili consumatori.

Astfel, potrivit sursei citate, trebuie identificată și bine definită categoria consumatorilor vulnerabili, iar statul trebuie fie să le acorde exclusiv acestora ajutoare la plata facturilor la gaze, fie să stabilească un sistem în care o anumită cantitate consumată este facturată la un preț subvenționat, restul consumului urmând să fie facturat la prețul pieței. Potrivit autorilor raportului, această a doua variantă avantajează gospodăriile cu venituri mai mici, care consumă și semnificativ mai puține gaze, penalizându-le în schimb pe cele mai înstărite și cu consum mai mare.

Raportul concluzionează că liberalizarea mai timpurie a prețurilor la gaze naturale pentru consumatorii casnici ar fi permis statului ca, din banii proveniți din profiturile suplimentare care ar fi fost înregistrate de consumatorii de gaze, să finanțeze o schemă de ajutor social pentru consumatorii vulnerabili.

Astfel, potrivit calculelor Expert Forum, dacă prețurile la gaze s-ar fi liberalizat pentru consumatorii casnici din 2009, statul ar fi încasat doar din dividendele aferente profitului suplimentar consemnat de producătorii Romgaz și OMV Petrom suma de 740 milioane dolari, iar creșterea totală a costurilor cu facturile la gaze ale consumatorilor casnici s-ar fi ridicat la doar 494 milioane dolari.

"Cu cei 740 de milioane dolari, statul ar fi putut plăti integral diferența de factură pentru toată lumea și ar fi rămas cu diferența. Desigur, diferența ar fi oferit spațiu fiscal și pentru deduceri fiscale producătorilor de gaze naturale pentru investiții, de pildă", se spune în raportul Expert Forum.

Potrivit rectificării bugetare din vara anului trecut, încasările bugetului de stat pe 2014 din impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale au fost majorate de 2,5 ori, de la 290,93 milioane lei, cât prevedea forma inițială a legii bugetului de stat pe 2014, la 725,05 milioane lei, reprezentând o influență pozitivă de 434,12 milioane lei.

Impozitul a intrat în vigoare la 1 februarie 2013 și este în cotă de 60%. Potrivit notei de fundamentare a ordonanței prin care se introducea impozitul, Guvernul intenționa „direcţionarea acestei taxe către bugetul de stat, în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părţi din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale şi pentru reducerea deficitului bugetar”.

Liberalizarea nu s-a terminat

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis să reducă, de la 1 aprilie, cu până la 9,4% tarifele reglementate de distribuție a gazelor naturale pentru clienții casnici practicate de distribuitorul GDF Suez și să le majoreze cu până la 2,55% pe cele ale distribuitorului E.ON Energie, cele două companii controlând cumulat aproape 90% din piața reglementată de gaze naturale din România.

ANRE estimează că, în acest fel, prețurile gazelor naturale furnizate tuturor consumatorilor casnici vor scădea, în medie, cu 3,9%, incepand cu data de 1 aprilie 2015, medie calculata in functie de ponderea fiecarui furnizor din cei 39 care livreaza gaze naturale clientilor casnici din piata reglementata.

"Astfel, pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC E.ON Energie Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor crește cu circa 1,5% începând cu data de 1 aprilie; pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC GDF SUEZ Energy Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor scădea cu circa 9%", se arată într-un comunicat al ANRE.

Anterior, președintele ANRE, Niculae Havrileț, declara, pentru Mediafax, că valoarea facturii la gaze naturale ar putea să scadă cu 1-3% la 1 aprilie, ca urmare a eliminării importului de gaze ruseşti, însă preţul gazelor din producţia internă poate creşte cu 6-7% în 1 iulie, în funcţie de rezultatul discuţiilor dintre Guvern şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Din 1 aprilie nu mai impunem import nimănui, iar din 1 ianuarie oricum nu mai există coşul de gaze pentru industrie, ci doar pentru consumatorii casnicici. Anul acesta considerăm că nu vom mai depinde de import, dar asta nu înseamnă că acordurile de import ale firmelor nu rămân în vigoare", a declarat Havrileţ, pentru Mediafax.

Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

FMI şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI.

Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

Havrileţ a adăugat că ANRE a propus FMI ca preţul gazelor să fie ajustat o singură dată pe an, la sfârşitul perioadei reci, iar nu de două-trei ori pe an ca până acum.

De asemea, se mai discută cu FMI şi varianta ca preţul gazelor din producţia internă să fie fixat în 1 iulie la 62 lei pe MWh şi să nu mai fie modificat până cel puţin în 1 aprilie 2016.

"ANRE a cerut FMI să nu mai fie creşteri de preţ de două-trei ori pe an, ci o singură dată pe an. FMI este de acord cu asta", a spus Havrileţ.

Potrivit calendarului de creştere a preţului gazelor din producţia internă, în 2018 preţul ar urma să fie 119 lei pe MWh, însă este necesară revizuirea acestui plan, din cauza schimbării situaţiei din piaţă şi a scăderii consumului.

"Conform calendarului, preţul ar urma să fie 119 lei în 2018. Vrem să închidem calendarul la preţul pieţei, care acum este de 90 lei pe MWh. Împreună cu Ministerul Energiei, ANRE va face un alt calendar, valabil tot până în 2018, dar, dacă vor fi dezechilibre între calendar şi situaţia din piaţă, cu posibilitatea extinderii până în 2021. În noul calendar vom merge pe preţul de închidere de 90 lei, în loc de 119. Posibil să fie însă mai mic, în jur de 72-75 de lei pe MWh", a spus Havrileţ.

El a adăugat că, teoretic, calendarul de liberalizare a preţului gazelor din producţia internă ar putea fi închis şi acum, dar creşterea preţului ar fi "abruptă".

Tag Cloud