Cum a ajuns Spania cel mai mare exportator de gaze lichefiate al Europei fără să producă nici măcar un metru cub
- Detalii
- Publicat în 15 April 2014
Luna trecută, Spania a devenit cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate din Europa, depășind Norvegia. Asta în condițiile în care statul iberic nu a produs niciodată nici măcar un metru cub de gaze.
Fenomenul este o consecință a recesiunii care a făcut ca mai mult de un sfert din forța de muncă a Spaniei să se afle în șomaj, după ce economia s-a contractat timp de nouă trimestre consecutiv. Companiile de utilități care au încheiat contracte pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate înainte de ccriză se luptă acum cu al șaselea an la rând de scădere a cererii interne, ceea ce le determină să reexporte transporturile de gaze recepționate, relatează Bloomberg.
Comerțul este susținut de prețurile la gaze din Asia și America de Sud, care sunt cu aproximativ 30% mai mari decât în Europa. Japonia importă mai mult după ce și-a închis centralele nucleare ca urmare a dezastrului de la Fukushima din 2011. Statele sud-americane își intensifică achizițiile, după ce o secetă din Brazilia a limitat alimentarea cu electricitate produsă de hidrocentrale, iar valurile de frig din Statele Unite au redus livrarea prin conducte spre Mexic.
„Nu are sens să aduci încărcătura de gaze la terminal, să o încarci și apoi să o pui din nou pe vas și să o trimiți în altă parte”, spune Andy Flower, un fost executiv al BP Plc, în prezent consultant independent în domeniul gazelor naturale lichefiate în Carherham, Anglia. „Reîncărcările sunt un mod de a acționa nebunesc din punct de vedere al logicii afacerilor, dar este realitatea pentru afacerile cu gazele naturale lichefiate”, a completat el.
Diferențe de preț. Nimeni nu e Nostradamus
Gazele naturale lichefiate livrate spre Asia de Nord costau în medie 16,65 de dolari/1 milion BTU (British Termal Units) pe parcursul anului trecut și au ajuns la un record de 19,70 de dolari în februarie, potrivit evaluărilor făcute de World Gas Intelligence. Spre comparație, prețul se situa în jurul valorii de 12,81 de dolari în Europa de sud-vest.
Consumatorii industriali spanioli, printre care Iberdrola SA și Endesa SA, sunt obligați să cumpere cantități de gaze naturale lichefiate prin prisma contractelor lor pe termen lung, majoritatea având așa-numitele clauze de destinație, ceea ce înseamnă că transportul nu poate fi redirecționat în timp ce se află pe mare.
Spania a retrimis spre alte destinații șapte tancuri încărcate cu gaze naturale lichefiate din terminalele sale de import în martie, potrivit operatorului rețelei, Enagas SA, cu sediul la Madrid. În comparație, cinci au fost trimise din Norvegia, de la Hammerfest, singura centrală a Europei care transformă gazele naturale în lichid, prin înghețarea lor la -162 de grade Celsius, arată datele privind monitorizarea navelor compilate de Bloomberg.
„Piețele de reîncărcare a gazelor naturale lichefiate erau foarte active în februarie și în prima jumătate a lui martie”, a spus, în 4 aprilie, șeful pentru gaze naturale, cărbune și carbon la Energy Aspects Ltd. din Londra. „Prețurile au mai scăzut, dar tot este profitabil să reîncarci”, a completat el.
O soluție pentru criza ruso-ucraineană?
Spania va reexporta un număr record de zece transporturi în aprilie și șapte în mai, potrivit datelor Enagas. Asta înseamnă că exporturile din primele cinci luni ale anului vor fi de două ori mai mari decât nivelul din anul anterior. Norvegia a exportat șase transporturi pe lună în medie anul trecut, conform datelor privind monitorizarea navelor.
Transporturile Norvegiei au scăzut cu 7,8%, la 3,06 milioane de tone metrice în 2014, în timp ce nivelul reexporturilor Spaniei a crescut cu 68%, la 2,13 milioane tone metrice sau 51% din volumul global al reexporturilor, conform informațiilor furnizate de International Group of LNG Importers, un grup de lobby cu sediul la Paris, cunoscut și sub denumirea GIIGNL. Importurile Spaniei au scăzut cu 37%, la 9,13 milioane de tone metrice.
Prețurile gazelor naturale lichefiate din Asia ar putea scădea la 12 dolari/1 milion BTU până la sfârșitul anului 2015, în contextul în care noi proiecte de export vor duce la creșterea ofertei din Australia către SUA, potrivit lui Sikorski. Asta ar putea face ca reexporturile să fie neprofitabile, spune Howard Rogers, director pentru cercetare la departamentul de gaze naturale al Oxford Institute for Energy Studies.
Transporturile din Uniunea Europeană ar putea de asemenea să se diminueze, în contextul în care cele 28 de state ale UE încearcă să-și reducă dependența de importurile de gaze din Rusia. Jumătate din aceste importuri tranzitează Ucraina, iar tensiunile dintre cele două state sunt în creștere după ce Rusia a anexat Crimeea luna trecută.
Contract valabil până în 2026
Spania „trebuie să reîncarce și să trimită gazele naturale lichefiate spre cea mai bună piață spot”, a spus Howard Rogers. „Dar s-ar putea ca, în doi ani, lucrurile să se schimbe, iar reîncărcările să nu mai fie o sursă atât de atractivă de profit. Se poate ajunge în situația ca jucătorii să rămână pe zero după astfel de tranzacții sau chiar să piardă bani”, a completat el.
Cererea globală va depăși oferta până cel puțin în 2010, a transmis BG Group Plc luna trecută. Piața este dură, iar reîncărcările de gaze naturale lichefiate vor continua, a spus Andrew Walker, vicepreședinte responsabil cu gazele naturale lichefiate la nivel global la BG Group Plc.
„Deși fluxurile de gaze naturale lichefiate și lichiditatea sunt în creștere, tot ne așteptăm ca diferențialele de preț să reziste”, consideră analiștii de la JPMorgan Cazenove, printre care Fred Lucas, într-un studiu lansat săptămâna trecută. „Ne așteptăm ca Asia-Pacific să rămână cea mai mare piață și să domine ierarhia regională a prețurilor, creând tensiuni ale cotațiilor în Bazinul Atlantic pentru cumpărătorii europeni și din America Latină”, se arată în cercetare.
Hammerfest LNG din Norvegia este cea mai nordică facilitate de producție, cu o capacitate de 4,3 milioane de tone pe an. Centrala va intra în lucrări de mentenanță din 2 mai până în 9 iunie, a spus, în februarie, Oerjan Heradstveit, un purtător de cuvânt al operatorului Statoil ASA.
Iberdola este cel mai mare cleint al centralei, după gigantul energetic norvegian de stat Statoil. Compania de utilități a fost de acord să cumpere 1,2 milioane de tone pe an din 2006 până în 2026. Spania a primit 0,9 milioane de tone din Norvegia anul trecut, potrivit GIIGNL. A cumpărat mai mult din Qatar, Algeria, Nigeria, Trinidad & Tobago și Peru.
Reexporturile au mărit volumele de gaze naturale lichefiate pe piețele spot cu 9,8%, ajungându-se astfel la 65 de milioane de tone anul trecut, reprezentând 27% din comerțul global cu acest combustibil, conform GIIGNL. Statele din America Latină se bazează cel mai mult pe reîncărcări, Argentina primind 27% din volumul de gaze naturale lichefiate din această sursă, Brazilia - 21%, iar Mexic - 6%.
Marfa urmărește banii, oferta vânează cererea
Consumul de gaze al Spaniei a scăzut cu 8% anul trecut, conform datelor Enagas. Cererea țării pentru acest combustibil probabil că nu-și va reveni prea curând, potrivit lui Stephen Rogers, partener la firma de consultanță Arthur D. Little din Londra.
„Este probabil să treacă multe luni, sau posibil ani, înainte ca Spania să aibă nevoie de toată cantitatea de gaze pe care a contractat-o pentru a o folosi la alimentarea propriei economii”, a spus Rogers.
Cererea de gaze din Spania a scăzut și ca urmare a dezvoltării producției de energie eoliană și solară. Ponderea energiei regenerabile în mixul energetic național a crescut la 42% anul trecut, de la 28% în 2009, a anunțat operatorul rețelei electrice iberice, REE, într-un raport din decembrie.
„Este o piață globală, iar transporturile vor urmării banii”, a spus Abel Enriquez, manager pentru reglementare la nivel european la Enagas. „Reîncărcările vor rămâne la nivel ridicat în Spania și anul acesta”, a conchis el.