Energy Report

Tot mai multe rafinării europene se închid sau își reduc activitatea, prețul la pompă al carburanților ar putea crește semnificativ, în pofida reducerii consumului

Câteva dintre cele mai mari economii din Europa se confruntă cu riscuri tot mai mari în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu combustibili, pe măsură ce problemele care subminează activitatea rafinăriilor de pe continent par să se intensifice. Vulnerabilitatea tot mai mare a sectorului de rafinare a țițeiului a atras deja atenția autorităților din țările europene, securitatea aprovizionării cu carburanți devenind un subiect de maximă importanță pe agenda guvernelor și agențiilor de reglementare. Acestea sunt îngrijorate de perspectiva majorării semnificative a prețurilor la pompă pe care trebuie să le plătească șoferii, ca urmare a creșterii importurilor de carburanți, determinată de închiderea sau reducerea activității multor rafinării din Europa.

„Dacă această tendință va contnua, probabil Comisia Europeană va fi nevoită să ia în calcul problema și să se gândească la soluții. Închiderile de rafinării riscă să afecteze securitatea aprovizionării cu carburanți nu doar astăzi, ci și pe termen lung”, a declarat Pedro Miras, președintele agenției spaniole însărcinate cu administrarea rezervelor strategice de țiței și șef al comitetului pentru securitatea aprovizionării cu petrol al Agenției Internaționale pentru Energie (International Energy Agency - IEA), citat de Wall Street Journal.

Rafinăriile europene, cele mai multe dintre ele vechi și nemodernizate, s-au străduit din greu să se adapteze la noile condiții economice generate de recesiune, care implică o cerere scăzută de produse rafinate și marje de profit tot mai slabe. Ele se mai confruntă și cu o concurență tot mai intensă din partea rafinorilor din Asia și Orientul Mijlociu, care beneficiază de costuri operaționale mai mici.

Din 2008 și până în prezent, 15 rafinării din Europa și-au închis porțile, ceea ce a însemnat reducerea cu 8% a capacității de procesare țiței de pe continent. Multe altele funcționează la capacități reduse. Rezultatul este că, în pofida faptului că consumul total de petrol al Europei s-a redus semnificativ, ponderea produselor petroliere importate în total a a crescut la 28% în primul trimestru al acestui an, de la 20% în 2007, potrivit datelor IEA.

Asia și Orientul Mijlociu agravează problema Europei

IEA avertizează că problemele s-ar putea agrava și mai mult, îngustând în continuare marjele de profit ale rafinorilor europeni și amenințând tot mai multe rafinării cu închiderea. Asta din cauza că noile facilități din Asia și Orientul Mijlociu ar putea duce totalul cantității de țiței procesate la nivel mondial la un maxim istoric absolut de 77 de milioane de barili pe zi în al treilea trimestru din 2013.

„Ar fi extrem de periculos ca Europa să devină total dependentă de importuri, incapabilă să-și autosusțină nevoile de consum”, spune Massimo Vacca, purtător de cuvânt al Saras SpA, care operează o rafinărie cu o capacitate de procesare de 300.000 de barili pe zi în Sardinia.

La rândul său, Alessandro Gilotti, președintele organizației profesionale a petroliștilor italieni, spune că rafinăriile Italiei sunt într-o situație grea. „În doi ani s-ar putea închide cel puțin două rafinării, una poate chiar anul acesta”, a declarat Gilotti.

Problema este și mai gravă în Marea Britanie, odată cu închiderea subită a rafinăriei de la Coryton, de lângă Londra, ca urmare a falimentului proprietarului ei, compania Petroplus. Facilitatea de la Coryton avea o capacitate de procesare de 220.000 de barili pe zi.

„Închiderea rafinăriei de la Coryton a reprezentat o lovitură extrem de grea”, spune Alan Whitehead, parlamentar laburist britanic și membru al Comitetului pentru Energie al Camerei Comunelor. Coryton era una dintre cele mai mari și mai moderne rafinării din Europa și asigura 10% din consumul total de carburanți din Regatul Unit.

Rafinăriile europene se închid pe capete

Marea Britanie mai are în prezent 7 rafinării. Avea 18 la finalul anilor 70. Alte state europene au trecut prin experiențe similare. În perioada 2008 – 2012, cea mai mare pierdere de capacitate de rafinare a fost cea suferită de Franța (-23%). Germania și-a pierdut 12% din capacitatea de rafinare, față de 11% Marea Britanie și 8% Italia.

Măsurile luate de guverne pentru prevenirea închiderilor de rafinării n-au ajutat la nimic. De exemplu, în Franța, se punea problema salvării rafinăriei muribunde Petit-Couronne, autoritățile strănduindu-se timp de 15 luni să găsească un investitor dispus să preia facilitatea și să o mențină în activitate. Însă planul a eșuat după ce un tribunal francez a decis că ultimii doi cumpărători potențiali aflați pe lista Executivului nu dispun de suficienți bani pentru a prelua și a dezvolta rafinăria.

La rândul său, deși și-ar fi dorit foarte mult să găsească un cumpărător pentru rafinăria de la Coryton, guvernul britanic nu a fost dispus să acorde ajutoare financiare pentru a menține în activitate rafinăria.

„Practic, toate rafinăriile europene sunt de vânzare, dar nu e nimeni dispus să le cumpere”, a declarat un executiv de top din industria europeană de rafinare și marketing, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Scumpirea carburanților

„Accelerarea ritmului de închidere de rafinării din Europa ar face continentul încă și mai vulnerabil la șocuri de aprovizionare cu carburanți. Asta mai ales dacă producătorii străini vor satisface cu prioritate cererea internă din țările lor, sacrificând în acest scop continuitatea exporturilor, mai ales în momente de vârf de cerere”, spune purtătorul de cuvânt al companiei italiene Saras.

Majorarea importurilor ar duce, de asemenea, la scumpirea semnificativă a carburanților la pompă, din cauza creșterii costurilor de transport și stocare, potrivivt IEA.

Intervenția statelor pentru salvarea rafinăriilor nu pare o soluție de luat în calcul în Europa, din cauza stagnării economice, a deficitelor bugetare și a datoriilor publice mari, care au dus la tăieri de cheltuieli guvernamentale.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, doar pentru a menține rafinăriile în activitate și pe linia de plutire, este nevoie de investiții suplimentare de 21 de miliarde de dolari până în 2020, bani necesari pentru modernizarea și upgradarea tehnologică a facilităților de procesare a țițeiului din Europa,