Energy Report

Europa riscă să rămână pe întuneric din cauza excesului de energie regenerabilă din rețelele sale electrice

Europa riscă să se confrunte cu probleme mari de alimentare cu curent electric și chiar cu blackout-uri semnificative în deceniul următor din cauza excesului de producție intermitentă de energie din surse regenerabile, subvenționată masiv de stat, fiind nevoie de investiții în capacități convenționale de producție care să echilibreze sistemele energetice europene, cum ar fi termocentralele pe cărbune cu sisteme de stocare a dioxidului de carbon emis și centralele nucleare, susține Agenția Internațională pentru Energie (AIE).

Guvernele europene trebuie să majoreze stimulentele pentru investiții în termocentrale pe cărbune dotate cu sisteme de capturare și stocare a dioxidului de carbon emis, precum și în centrale atomoelectrice noi, care să înlocuiască numeroasele reactoare nucleare a căror durată de viață este pe cale să expire, a declarat directorul executiv al AIE, Maria van der Hoeven, citată de Bloomberg. Motivul? Nevoia tot mai mare de producție constantă de energie, care să compenseze și să echilibreze intermitența centralelor eoliene și solare, menținând, totodată, obiectivele UE cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

"Nu totul se rezolvă doar prin instalarea tot mai multor capacități de producție de energie regenerabilă. Sistemele trebuie să fie stabile, astfel încât Europa să nu rămână pe întuneric când centralele regenerabile nu pot produce", a declarat van der Hoeven.

Potrivit estimărilor AIE, Europa are nevoie de capacități convenționale de producție de energie noi de 120 GW în deceniul următor, ceea ce înseamnă de 1,6 ori totalul capacității de producție a Marii Britanii din momentul de față. În perioada respectivă, vor fi scoase din producție capacități de producție de circa 150 GW, iar autoritățile trebuie să atragă investiții de 2.000 de miliarde de dolari în centrale electrice convenționale până în anul 2050.

Efectele perverse ale intervenționismului

Paradoxal la prima vedere, una dintre cauzele penuriei de centrale electrice convenționale este ieftinirea semnificativă a curentului electric pe piețele en-gros, ca urmare a avântului producției din surse regenerabile, ale cărei costuri sunt masiv subvenționate de consumatorii finali, prin decrete de stat. În ultimii ani, estimează IEA, prețul energiei electrice en-gros în Europa a fost cu circa 20 dolari/MWh prea mic pentru recuperarea investițiilor în noi centrale convenționale, pe bază de combustibili fosili.

Principalele cauze au fost cererea slabă de energie, ca urmare a evoluției proaste a economiei, precum și înmulțirea capacităților instalate regenerabile, stimulată de subvenții. De exemplu, pe piețele germane, de referință pentru Europa, energia en-gros s-a ieftinit cu 26% în ultimii doi ani. În România, prețul mediu de producție al energiei electrice a scăzut cu aproape 40%, de la 50,5 euro/MWh în 2008 la 31,5 euro/MWh în 2014.

În Marea Britanie, există riscul închiderii de termocentrale pe cărbune cu o putere instalată totală de 13 GW până în 2019. În ultimele 15 luni, au fost închise termocentrale cu o putere instalată totală de 8,2 GW. 1 GW poate alimenta cu energie, în medie, 2 milioane de locuințe din Europa timp de un an.

Pe de altă parte, Marea Britanie a oferit subvenții reprezentând de 2 ori prețul actual en-gros la energie electrică francezilor de la EDF pentru ca aceștia să construiască noi reactoare nucleare în Anglia, la Hinkley Point.

"Dacă luăm proiectul de la Hinkley Point ca reper, 120 GW de putere instalată în reactoare nucleare noi costă peste 600 de miliarde de lire sterline. Asta arată limpede că e nevoie de noi resurse de capital și de investiții străine, dat fiind poziția financiară a celor mai multe companii europene de utilități", spune Omar Abbosh de la Accenture.

Subvenții peste subvenții

Investițiile în tehnologii verzi au stagnat în Europa, după ce, ca urmare a recesiunii, cererea industrială pentru certificate de emisii de gaze cu efect de seră a scăzut masiv, ieftinind foarte mult aceste certificate și, deci, reducând costurile utilizării cărbunelui drept combustibil energetic. UE are în plan măsuri care să crească prețul acestor certificate.

Deși costul emisiei unei tone metrice de dioxid de carbon în UE a crescut cu 41% anul acesta, prețul actual reprezintă în continuare doar circa 10% din cât ar trebui să fie pentru a stimula investițiile în reducerea emisiilor de CO2, spune Ronald O’Reagan, expert în utilități la PricewaterhouseCoopers.

Europa are nevoie de investiții de circa 241 miliarde dolari în energie verde în 2020, mai mult decât dublul celor 109 miliarde dolari investiți în acest scop în 2012, pentru a preveni majorarea temperaturilor cu 2 grade Celsius, ținta convenită la nivel mondial, mai spune IEA.

Industria europeană a captării și înmagazinării dioxidului de carbon emis de termocentrale și alte facilități industriale a primit un impuls în UE, când compania Drax Group a primit o subvenție de 300 milioane euro pentru a stoca emisii de CO2 de la o termocentrală britanică. A fost cea mai mare subvenție acordată de UE la o licitație organizată în acest scop la care totalul fondurilor alocate s-a ridicat la 1 miliard de euro.

Germania închide tot

În Germania, guvernul cancelarului Angela Merkel are în plan închiderea termocentralelor pe cărbune vechi. Asta după ce procesul de închidere treptată a centralelor nucleare din Germania, care avea ca scop, printre altele, creșterea ponderii producției de energie din surse nepoluante în mixul energetic german, a avut ca efect pervers previzibil sporirea producției de electricitate generată pe bază de cărbune, cel mai "murdar", dar și cel mai ieftin combustibil energetic.

Germania ar putea închide 8 termocentrale vechi pentru a-și atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de CO2, potrivit institutului de cercetare DIW din Berlin.

Directorul executiv al AIE, Maria van der Hoeven, a mai spus că UE nu ia suficiente măsuri pentru a impulsiona investițiile în centrale nucleare și facilități de captare a CO2, având, totodată, prea multe capacități de producție de energie regenerabilă.

Avertismentul AIE e departe de a fi singular. În aprilie anul trecut, Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica, a avertizat că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa. Adică de înmulţirea surselor poluante de energie.

Cărbunele la putere

Programele generoase de subvenții pentru producătorii de energie regenerabilă din Europa, care au generat o supraproducție de energie electrică, coroborate cu reducerea consumului de electricitate pe continent, ca urmare a recesiunii economice, au dus la o scădere substanțială a prețului energiei electrice pe piețele en-gros. Unul dintre efecte este că tot mai multe centrale electrice clasice, care funcționează pe bază de gaze, intră pe pierderi și sunt nevoite să își închidă porțile, din cauza faptului că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse.

Acest lucru are două consecințe negative pentru obiectivele de mediu ale Europei. În primul rând, împuținarea centralelor electrice pe gaze, care pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari, îi afectează chiar pe producătorii de energie regenerabilă, care au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. În al doilea rând, centralele pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante, redevin rentabile și cunosc un nou avânt pe întregul continent.

Consumul de gaze naturale în Europa a scăzut cu 13,5% până în prezent anul acesta, comparativ cu perioada similară din 2013, iar pe tot anul 2014 va scădea cu 11% față de anul trecut, potrivit studiului Energy Pulse derulat de Societe Generale. Una dintre cauze este aceea că a scăzut ponderea centralelor electrice pe bază de gaze în mixul energetic european, din cauza avântului producției de energie din surse regenerabile, masiv subvenționată de stat, precum și al celei a termocentralelor pe cărbune, combustibil din ce în ce mai ieftin comparativ cu gazele, inclusiv ca urmare a ieftinirii certificatelor de emisii de CO2.

În România, Guvernul a decis să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.