Energy Report

Germania vrea să renunțe și la centralele pe cărbune, după cele atomice, majorându-și dependența de gazele rusești și costurile cu energia electrică

Germania vrea să renunțe și la termocentralele electrice pe bază de cărbune, după ce a început deja să implementeze un plan de închidere treptată a centralelor sale nucleare, ceea ce nu va face decât să sporească dependența țării de importurile de gaze naturale din Rusia și să-i împovăreze și mai mult pe consumatorii finali de electricitate, care plătesc deja cel de-al doilea cel mai mare preț la curent electric din Uniunea Europeană.

Procesul de închidere treptată a centralelor nucleare, care avea ca scop, printre altele, creșterea ponderii producției de energie din surse nepoluante în mixul energetic german, a avut ca efect pervers previzibil sporirea producției de electricitate generată pe bază de cărbune, cel mai "murdar", dar și cel mai ieftin combustibil energetic. Drept urmare, guvernul cancelarului Angela Merkel a elaborat un plan care prevede cele mai stricte măsuri de limitare a consumului de cărbune din Europa, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Renunțarea la termocentralele pe cărbune, dacă va ajunge să fie pusă în practică, va forța Germania să-și sporească importurile de gze naturale din Rusia, să cumpere curent electric de la țările vecine și să continue subvenționarea producției de energie din surse regenerabile, respectiv eoliene și fotovoltaice. Toate acestea vor majora semnificativ factura importurilor energetice ale Germaniei, cifrată în prezent la circa 100 miliarde euro pe an, și ar putea scumpi și mai mult electricitatea pentru consumatorii finali, aceștia plătind deja cel de-al doilea cel mai mare preț din UE.

Strategia ar veni, de asemenea, în contradicție cu demersurile SUA și UE de a izola economic Rusia, prin sancțiuni.

"Dacă se va renunța la termocentrale, respectiv dacă se va limita utilizarea cărbunelui la generarea de electricitate, importanța gazelor naturale și, deci, a Rusiei, va crește", spune Guido Hoymann, analist în domeniul energetic, citat de Bloomberg. Potrivit acestuia, vor crește și importurile de electricitate ale Germaniei, ceea ce va fi în interesul centralelor atomice străine situate în apropiere de granița cu Germania.

De acest lucru va profita și Gazprom, care este sursa a circa o treime din importurile de gaze naturale ale Germaniei. În schimb, marile companii germane de utilități care operează termocentrale pe cărbune, precum RWE sau Vatenfall, vor avea de suferit.

Prea multe termocentrale

În prezent, 45% din consumul de electricitate al Germaniei este asigurat de termocentrale pe cărbune, iar 11% de centrale pe gaze naturale. 15% provine de la centrale nucleare, pe care Merkel vrea să le închidă până în 2022, iar 24% din regenerabile precum eolienele și solarele, procent pe care guvernul vrea să-l majoreze la 45% până în 2025.

Primele semne ale modificării de politică au apărut pe 9 octombrie, când ministrul Mediului din guvernul de la Berlin, Barbara Hendricks, a declarat în Parlament că executivul german va opri finanțările acordate pentru construirea de noi termocentrale pe cărbune și va face un "audit critic" al planurilor companiilor de utilități de a construi astfel de termocentrale. Ea a precizat că închiderea imediată a tuturor termocentralelor ar fi o decizie iresponsabilă, dar a adăugat că utilizarea cărbunelui trebuie limitată treptat.

Pe 31 octombrie, guvernul a publicat un memorandum cu privire la sectorul energetic în care mai prezenta și problemele de pe piața germană a energiei electrice, arătând că reglementările trebuie updatate pentru a ține seama de ponderea tot mai mare a regenerabilelor în mixul energetic și pentru a asigura aprovizionarea sigură și eficientă cu curent electric a țării.

Potrivit documentului, în Germania sunt în funcțiune prea multe centrale electrice pe bază de combustibili fosili, iar această supracapacitate trebuie redusă pentru atingerea obiectivelor țării cu privire la diminuarea emisiilor de CO2. Guvernul susține că orice modificări legislative vor fi discutate cu industria de utilități. Autoritățile caută modalități de reducere a ponderii cărbunelui în mixul energetic, spune o sursă guvernamentală citată de Bloomberg.

"Piața germană a energiei, așa cum este reglementată acum, nu prevede suficiente stimulente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât să ne putem atinge obiectivele în acest sens. Avem nevoie de un nou mix energetic, cu mai puțin cărbune", spune parlamentarul social-democrat Nina Scheer, al cărei partid se află în coaliția de guvernare de la Berlin.

Consumatorii vor suferi

Momentan nu este limpede ca va face concret guvernul pentru a limita utilizarea cărbunelui la generarea de electricitate. Printre variantele posibile se numără impunerea de praguri de emisii de CO2 pentru termocentrale, excluderea termocentralelor care utilizează cele mai poluante sortimente de cărbune de la subvențiile acordate de stat pentru menținerea în funcțiune a capacităților fosile de backup sau chiar întocmirea unui calendar imperativ de închidere treptată a tuturor termocentralelor, similar cu cel în vigoare referitor la centralele nucleare, spune analistul Claudia Kemfert de la institutul DIW.

Indiferent ce măsuri concrete va adopta executivul german, acestea vor reverbera în întreaga Europă, dat fiind că vorbim despre cel mai mare consumator de pe energie și unul dintre cei mai mari producători de cărbune de pe continent. Reducerea consumului german de cărbune va reduce producția de electricitate din Europa, riscând să stopeze procesul de ieftinire a curentului electric la nivel european din ultimul an, cauzat de stagnarea economică.

"Nici o mare națiune din Europa nu a avut până acum norme imperative de renunțare la cărbune, ci doar ținte orientative privind reducerea emisiilor de CO2", comentează Patrick Hummel, analist la UBS AG.

Obiectivul lui Merkel de reducere a emisiilor poluante, al căror volum a crescut cu 1,5% anul trecut, se bate cap în cap cu cel al limitării majorării prețurilor la energie pentru consumatorii finali. Consumatorii casnici din Germania au plătit pe curent electric, în medie, în al doilea trimestru al anului, echivalentul a 0,41 dolari/KWh, aproape dublu față de prețul mediu plătit de cei japonezi și de peste trei ori mai mult comparativ cu consumatorii casnici americani, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie.

Dublu discurs

Renunțarea la cărbune s-ar putea dovedi a fi foarte costisitoare, dat fiind că gazele naturale, care vor fi, în mod evident, principalul înlocuitor al cărbunelui în mixul energetic german, costă mai mult, spune analistul Hoymann. "Producția de electricitate din lignit va deveni tot mai dificilă. Termocentralele pe lignit emit foarte mult CO2 și împiedică atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor", arată acesta.

Dificultatea ajungerii la un echilibru este recunoscută chiar de guvern. Într-un răspuns oficial adresat Bloomberg, ministerul Economiei de la Berlin arată că, într-o economie puternic industrializată, precum cea a Germaniei, nu este posibil să renunți concomitent și la centralele nucleare, și la termocentralele pe cărbune. "Cu toate acestea, este limpede că și centralele electrice clasice vor trebui să se adapteze la exigențele reformei energetice a Germaniei", spune ministerul.

"Tocmai pentru că renunțăm la energia nucleară, termocentralele pe cărbune devin și mai importante, pentru menținerea unui preț accesibil la energie, iar Germania va depinde de cărbune și în deceniile următoare. Ne opunem oricăror planuri lipsite de viziune care vor închiderea termocentralelor", spune șeful confederației sindicale germane din minerit și industria de utilități, Michael Vassiliadis.

La Bruxelles, Merkel a fost liderul statelor care au cerut obiective UE mai ambițioase în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze poluante. Liderii Uniunii au convenit, la finalul lunii trecute, accelerarea ritmului de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul blocului comunitar, respectiv cu 40% până în 2030, față de nivelurile din 1990. Fosta țintă era de 20% până în 2020.

Pe plan intern, guvernul german s-a străduit să limiteze scumpirea electricității. Procesul de renunțare la centralele nucleare a încurajat termocentralele pe cărbune, în special pe cele care folosesc lignit, combustibilul utilizat de acestea fiind mai ieftin decât gazele naturale.

Subvențiile pentru regenerabile au fost bune pentru cărbune

"Politicienii germani au realizat în cele din urmă că, prin politicile lor, au promovat fără să vrea producția poluantă de energie pe bază de cărbune, prejudiciind centralele pe gaze naturale", spune Sven Diermeierm analist la Independent Research GmbH din Frankfurt.

Subvenționarea masivă a surselor regenerabile de energie a generat supraproducție de electricitate. Coroborată cu reducerea consumului de electricitate, ca urmare a recesiunii economice, aceasta a dus la o scădere substanțială a prețului energiei electrice pe piețele en-gros. Unul dintre efecte a fost că tot mai multe centrale electrice clasice, care funcționează pe bază de gaze, au intrat pe pierderi și au fost nevoite să își închidă porțile, din cauza faptului că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse.

Acest lucru a avut două consecințe negative pentru obiectivele de mediu ale Germaniei și Europei. În primul rând, împuținarea centralelor electrice pe gaze, care pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari, i-a afectat chiar pe producătorii de energie regenerabilă, care au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. În al doilea rând, centralele pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante, au redevenit rentabile și au cunoscut un nou avânt.

„Trecerea de la gaze naturale la cărbune constituie un regres extrem de serios, din punct de vedere al obiectivelor de mediu. Cel mai rău din acest punct de vedere e în Germania”, spune Dieter Helm, profesor de politici energetice la Universitatea din Oxford.

"Omuleții verzi" sunt verzi pentru că sunt ecologiști

Miniștrii Mediului și Cercetării de la Berlin văd Germania ca jucând un rol central în lupta mondială contra încălzirii globale, ceea ce înseamnă că Berlinul va trebui să reducă producția de energie electrică pe bază de cărbune, se arată într-o declarație comună recentă a celor doi.

Unele companii de utilități au început deja să se pregătească. Cei de la Vatenfall au anunțat că iau în calcul închiderea minelor lor de lignit. Compania, controlată de statul suedez, spune că vrea să investească mai mult în regenerabile, pentru a-și reduce amprenta de carbon, a doua ca mărime în Europa, după cea a RWE.

În schimb RWE, a cărei producție de energie din Germania s-a bazat anul trecut în proporție de 50% pe cărbune, a anunțat că vrea să mențină volumele de producție de cărbune și în anii următori. Compania deține mine mari în vestul Germaniei, a căror exploatare a dus, în deceniile trecute, la strămutarea din loc a unor sate întregi. Autoritățile locale din Renania de Nord – Westfalia au anunțat măsuri de limitare a mineritului în regiune.

Închiderea celor mai mari două termocentrale pe cărbune ale Germaniei ar duce la reducerea emisiilor de CO2 cu 50 de milioane de tone pe an, potrivit unui think-tank german al European Climate Foundation, ceea ce reprezintă aproape 6% din volumul total de emisii de gaze cu efect de seră al industriei energetice germane.

"Chiar și așa, renunțarea la lignit va fi dificilă și costisitoare. Închiderea termocentralelor, după cea a centralelor nucleare, va spori dependența noastră de importurile de gaze naturale, inclusiv din Rusia. Vrem realmente asta? Răspunsul este nu", spune parlamentarul social-democrat Ulrich Freese, ales într-o circumscripție din Brandenburg în care se află mina de lignit a Vatenfall.