Energy Report

Reuters: UE ar fi ajuns la un acord preliminar privind plafonarea la 7% a conținutului de biocarburanți agricoli din combustibilii pentru transport

Uniunea Europeană ar fi ajuns la un acord preliminar privind plafonarea la 7% a conținutului de biocarburanți agricoli din combustibilii pentru transport, scrie Reuters, citând surse EU.

Potrivit sursei citate, acordul, formulat de reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai statelor membre, vine după ani în care biocarburanții tradiționali, obținuți din culturi agricole, au fost promovați și subvenționați agresiv de executivul de la Bruxelles, în scopuri de protecție a mediului. Acum, însă, s-a ajuns la concluzia că aceștia fac mai mult rău decât bine.

Acordul preliminar, la care s-a ajuns miercuri, va trebui implementat sub forma unei noi directive europene, deși nu a fost încă susținut oficial.

Comisia de Mediu a Parlamentului European va vota pe 14 aprilie textul acordului, care ulterior va trebui supus la vot în plen. În prezent, legislația UE impune statelor membre să ia măsuri pentru ca procentul de biocombustibili din carburanții de transport să ajungă la cel puțin 10% până în 2020.

Însă o serie de studii științifice și economice au arătat că culturile agricole destinate producției de biocombustibili scumpesc alimentele și încurajează despăduririle, fermierii fiind stimulați să defrișeze tot mai multe păduri în scopul de a înființa culturi pentru biocarburanți, ceea ce nu face decât să majoreze emisiile de gaze cu efect de seră.

Investitorii și ONG-urile care susțin promovarea și dezvoltarea unei noi generații de biocarburanți, produși nu din culturi agricole, ci din deșeuri sau vegetație marină, susțin plafonarea cât mai strânsă a conținutului de biocombustibili clasici agricoli din benzină și motorină și ar fi dorit o limită de 6%.

Însă Consiliului Europei a apărat plafonul de 7%, argumentând că o limită mai mică ar pune în pericol un număr mare de joburi legate de producția de biocarburanți clasici.

Obligații UE îndulcite de Guvernul de la București în 2013

În România, la finalul lui 2013, Guvernul a decis că furnizorii de carburanți nu vor mai fi obligați să introducă pe piață numai benzină cu conținut minim de biocarburanți de 6% în volum începând cu 1 ianuarie 2014 și motorină cu conținut minim de biocarburanți de 7% în volum începând cu 1 ianuarie 2016, obligații care ar fi creat mari probleme pentru șoferi și furnizorii de combustibili. În schimb, procentul minim obligatoriu de biocarburanți a fost stabilit la 4,5% din 2014 pentru benzină și 6,5% din 2016 pentru motorină și, în plus, s-a introdus posibilitatea punerii în vânzare de benzină cu conținut de biocarburanți mai mare de 5%.

În plus, s-a amânat cu cinci ani, de la 1 ianuarie 2014 la 1 ianuarie 2019, obligația pentru furnizori de a introduce pe piață și benzină cu conținut de oxigen de maximum 2,7% și cu conținut de etanol de maximum 5%.

De asemenea, Guvernul a eliminat țintele intermediare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute pentru anii 2014 și 2017, precum și cerințele de raportare aferente acestora, menținând numai ținta finală, respectiv reducerea cu 6% până în 2020 emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate în 2010, având ca referință standardul pentru carburanți aferent acelei perioade. Toate aceste obligații erau prevăzute de norme europene.

Executivul a argumentat măsura prin aceea că impunerea unui nivel minim de 6% al biocarburanților în benzină este de natură să provoace impedimente tehnice autovehiculelor aflate în circulație în România, produse în general înainte de anul 2000.

Anterior, în martie 2013, Guvernul a decis că termenul de menținere a benzinei Euro 5 pe piață va fi prelungit până în 2018, în condițiile în care trecerea de la Euro 5 la Euro 10 ar fi trebuit făcută, potrvit actelor normative aflate în vigoare, mult mai alert, încpând chiar cu 2013.

Comisia Europeană a propus, în toamna lui 2012, amendarea legislației europene și limitarea utilizării biocombustibililor în carburanți, după ce culturile energetice au canibalizat producția agricola destinata industriei alimentare, iar noua tehnologie nu s-a dovedit atât de nepoluantă. Astfel, potrivit propunerii, ponderea biocombustibililor utilizați în domeniul transporturilor ar trebui limitată la nivelul curent de 5%, față de 10% în directiva inițiala. De asemenea, Comisia Europeana vrea să introducă noi limitări privind ponderea terenurilor agricole utilizate pentru culturi energetice și pentru evitarea despăduririlor. O altă limitare vizează emisiile de dioxid de carbon ale biocombustibilului. Potrivit propunerii, acestea trebuie sa fie cu 35% mai mici decât cele ale combustibilul fosil pe care-l înlocuiesc.

Și scump, și fără rezultate

Potrivit unui studiu al International Institute for Sustainable Development (IISD) din 2013, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit 10 miliarde de euro pentru susţinerea industriei biocarburanţilor în anul 2011, fără efecte pozitive asupra mediului, iar cifra s-ar putea dubla dacă UE își va menține obiectivul de a se ajunge, până în 2020, la o pondere de 10% a biocombustibililor în totalul consumului european de carburanți.

Potrivit sursei citate, cercetările anterioare au demonstrat deja că politica europeană în domeniul biocarburanţilor nu contribuie la reducerea volumului de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor. Dacă s-ar lua în calcul emisiile datorate efectelor schimbării indirecte a destinaţei terenului, atunci majoritatea biodieselului comercializat în momentul de faţă ar emite un volum mai mare de gaze cu efect de seră decât dieselul fosil.

“Ştiam deja că politica UE în domeniul biocarburanţilor nu contribuie la combaterea schimbărilor climatice, însă acest studiu demonstrează că această politică nu ajută nici economia. Subvenţiile de 10 miliarde de euro s-ar putea dubla dacă UE va insista să fie atinsă ţinta de 10% biocarburanţi, până în 2020. Statele membre trebuie să ia în considerare faptul că limitarea volumului de biocarburanţi la nivelul actual va reduce nu doar emisiile, ci va aduce şi economisirea unor sume foarte importante de bani”, a declarat Nusa Urbancic, coordonator de programe pentru biocarburanţi în cadrul organizaţiei Transport&Environment.

Procesul prin care terenurile agricole, pentru producerea de hrană, sunt transformate în terenuri destinate cultivării de plante utilizate ca materie primă în industria de biocarburanţi anulează, practic, avantajele ecologice ale biocombustibilor.

Asta întrucât culturile pentru hrană vor trebui transferate pe alte terenuri (de obicei terenuri noi, care au fost ocupate de păduri sau zone mlăştinoase), deoarece cererea pentru hrană rămâne, în cel mai bun caz, constantă. Astfel, conversia terenurilor noi în terenuri agricole determină creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, anulând beneficiile pe care ar trebui să le aducă politica UE.

O industrie păguboasă

Ajutorul anual depăşeşte, de asemenea, valoarea totală a investiţiilor în instalaţiile de producţie - efectuate din anul 2004 până în prezent - investiţii care se cifrează la aproximativ 6,5 miliarde de euro. Acest lucru demonstrează că ajutorul acordat în prezent este ineficient pentru protejarea acestor investiţii.

“Industria de biocarburanţi pretinde că investiţiile din acest sector trebuie protejate cu orice preţ, însă subvenţiile anuale sunt mai mari decât investiţiile facute de producători în instalaţiile de producţie. Noi toţi plătim pentru a menţine în activitate o industrie ineficientă, în pofida faptului că această industrie nu furnizează nici efectele de mediu şi nici rezultatele economice aşteptate”, spune Faustine Defossez, de la European Environmental Bureau

Studiul indică, de asemenea, faptul că impunerea unor standarde mai stricte pentru emisiile autovehiculelor reprezintă o soluţie mult mai economică şi mai sigură din punct de vedere al mediului, de reducere a gazelor cu efect de seră provenite din transporturi. Dacă aceste 10 miliarde euro ar fi investite în autovehicule cu emisii reduse de carbon, volumul de CO2 s-ar reduce cu aproape 40Mt, iar subvenţiile ar fi compensate de reducerea importului de carburanţi.

„Politica europeană în domeniul biocarburanţilor este prea costisitoare, dacă o privim prin prisma rezultatelor de până acum. Guvernele statelor membre fac mari eforturi financiare pentru a subvenţiona o politică dependentă de importuri, care nici măcar nu face diferenţierea între impactul asupra mediului al diferitelor tipuri de biocarburanţi”, conchide studiul.