Energy Report

Un fermier fruntaş trece pe biogaz

Ar lua ceva timp să trecem în revistă toate performanţele din agricultură ale fermierului Victor Chivu din Teleorman. Vom schiţa doar câteva dintre acestea, spunând că în anii din urmă, în plină criză, a fost ba cel mai mare crescători de vaci din România  ba unul dintre cei mai importanți cultivatori de rapiţă, la aceasta adăugându-se, pe mii de hectare, şi culturi de grâu, floarea-soarelui sau orz.

Invesţiţiile din agricultură pot fi amplificate, în ultima perioadă, nu doar cu o muncă mai productivă sau cu un management adecvat ci şi cu pomeni de la UE şi indirect de la populaţia plătitoare de facturi de curent, ne referim aici la fondurile europene şi la certificatele verzi.

De altfel, localitatea unde munceşte Chivu, Conţeşti, a fost în ultima perioadă “premiantă” la atragerea de bani europeni pentru proiecte agricole, astfel că zeci de fermieri şi-au făcut solarii cu bani europeni ca să cultive... cartofi timpurii, care poti fi recoltaţi de două ori pe an.

Astfel că, Victor Chivu încearcă să fie şi el în trend cu investiţiile de profil. Aşa se face că, potrivit informaţiilor Energy Report, Chivu a început să facă din această primăvară investiţii într-o centrală cu biogaz. Nu singur ci cu nişte oameni de afaceri italieni.

Dacă în primăvară, teleormăneanul a început afacerea doar cu Giovanni Comassi, acesta din urmă având 55% din business, săptămânile trecute, italianul a mai atras un alt italian, pe Amedeo Efisio Carcassi, cedându-i 35% din părţile sociale.

Apropo de trend, amintim cu această ocazie că anul trecut, capacităţile instalate în proiectele pe biomasă şi derivaţi precum biogaz (şi cogenerare corelată acestora) au crescut cu 140% faţă de 2012, ajungând la 65 MW. În plus, acestea sunt singurele regenerabile neafectate de modificarile recente ale schemei de sprijin prin certificate verzi.

Astfel, energia din biomasă ia câte două certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat timp de 15 ani. Mai mult decât atât, dacă biomasa provine din culturi energetice (precum rapiţă, soia, floarea soarelui şi chiar şi porumb), se mai adaugă câte un certificat verde pentru fiecare MWh. Acest lucru e valabil şi pentru energia produsă în centrale de cogenerare pe biomasă calificate ca fiind de înaltă eficienţă.