Energy Report

KMG International NV (fostul „Grup Rompetrol NV“) a încheiat joi o facilitate de credit în valoare de 360 milioane $ pentru refinanțarea unor credite existente și pentru acoperirea nevoilor generale de finanțare, a anunțat compania, într-un comunicat transmis BVB.

Facilitatea este una de tip revolving multivalută, are o maturitate de 3 ani și a fost contractată de la un sindicat de bănci format din Banca Comercială Română, în calitate de Coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala București, Raiffeisen Bank SA și UniCredit Țiriac Bank SA.

Facilitatea, garantată de KMG International, va fi utilizată de Rompetrol Rafinare, Rompetrol Downstream, KazMunayGas Trading și KMG Rompetrol pentru refinanțarea unor credite existente și pentru acoperirea nevoilor generale de finanțare. Această facilitate cuprinde două tranșe, o facilitate de credit revolving și o tranșă ce poate fi utilizată sub forma unor facilități auxiliare.

„Acest parteneriat reprezintă un important pas pentru KMG International în asigurarea liniilor de finanțare și a capitalului de lucru necesar activităților și operațiunilor Rompetrol. în același timp, este un semn de încredere din partea instituțiilor bancare, atât prin valoarea acordată, cât și prin complexitatea facilității de finanțare, ce include multiple posibilități de utilizare în acord cu nevoile variate ale Grupului”, a declarat Mariana Durleșteanu, directorul financiar al Grupului KMG International.

Cei patru aranjori principali mandatați să pună la dispoziție facilitatea în cote egale sunt Banca Comercială Română SA (membră a Grupului Erste), ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala București, Raiffeisen Bank S.A. și UniCredit țiriac Bank S.A. Banca Comercială Română a acționat în calitate de Coordonator al facilitatii și de Agent de Documentație, UniCredit Bank AG, Sucursala Londra îndeplinește rolul de Agent de Facilitate, iar UniCredit țiriac Bank SA de Bancă Emitentă, Agent de Garanții și Agent de Plăți.

Allen&Overy LLP împreună cu asociații săi din România, Radu Tărăcila Pădurari Retevoescu SCA, au acționat în calitate de avocați pentru sindicatul de bănci iar Eversheds London a acționat în calitate de avocați pentru companiile membre Grupului KMG International.

KMG International N.V. are un ratind S&P B-/stabil și unul Fitch B+/stabil și este deținută în proporție de 100% de compania de stat JSC NC “KazMunayGas” (cu ratinguri Fitch BBB+/stabil, Moody’s Baa3/stable, S&P BB+/negativ).

KazMunayGas Trading a pierdut procesul cu OMV şi este responsabil de întreaga sumă stabilită de Fisc la sesizarea OLAF pentru importuri de biodiesel din Canada, dar de provenienţă SUA, de peste 70 de milioane de dolari, adica mai mult de o treime din cât va plăti grupul kazah pe acţiunile Rompetrol.

Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, OMV a câştigat la Curtea de Justiţie de la Londra procesul intentat KazMunayGas Trading Elveţia, divizia de trading a grupului Rompetrol şi a companiei de stat KazMunayGas, pentru recuperarea prejudiciului suferit în urma anchetei OLAF şi a deciziei de plată a taxei antidumping.

Agenţia Naţională de Administrare fiscală nota în raportul pentru anul 2012 că a finalizat controalele ulterioare asupra operaţiunilor de punere în liberă circulaţie pentru produsul "biomotorină"(biodiesel), importat din Canada, derulate în perioada martie 2009 - octombrie 2010, constatându-se debite la bugetul de stat în cuantum de 220,5 milioane lei.

Suma solicitată de OMV a fost însă mult mai mică, întrucât a OMV Petrom a beneficiat de o cantitate redusă de biodiesel faţă de ceea ce a importat KazMunayGas, respectiv 2.000 de tone dintr-un total de 85.000 de tone.

Petrom a calculat un prejudiciu de 1,03 milioane de dolari, din care 595.335 de dolari - taxa antidumping pentru importurile din SUA şi taxă de compensare şi 434.475 dolari - dobânzi şi penalităţi impuse de Fisc. Cu toate acestea, instanţele din Londra au acceptat ca KazMunayGas Trading să plătească mai puţin de 900.000 de dolari.

Surse din piaţă au declarat, însă, pentru MEDIAFAX, că acesta este al doilea proces pierdut de KazMunayGas Trading, un alt cumpărărtor, Bioromoil, câştigând la Curtea de Arbitraj de la Londra recuperarea a circa 25 de milioane de euro, chiar înainte de OMV.

Atât Rompetrol, cât şi OMV Petrom şi Bioromoil, au atacat în instanţă decizia ANAF, susţinând că au fost cumpărători de bună-credinţă.

Rompetrol Rafinare, una din cele trei companii care au importat biodiesel de la KazMunayGas Trading în Romania, a contestat decizia Curţii de Apel Constanţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anularea sancţiunilor şi taxelor impuse de Autoritatea Naţională a Vămilor privind importul de biodiesel. Primul termen în acest nou dosar este fixat pentru 21 noiembrie 2014.

"KMG Trading a câştigat în prima instanţa la finele lunii iulie acţiunea juridică deschisă la Londra împotriva furnizorului canadian de biodiesel şi a afiliatului său, aceştia fiind responsabili de achitarea tuturor taxelor aferente livrărilor de biodiesel către KazMunayGas Trading, care ulterior le-a exportat în România, ţară membră a Uniunii Europene", se arată într-un răspuns al KMG International transmis MEDIAFAX.

KazMunayGas Trading susţine că a achiziţionat cu bună credinţă şi în spiritul legilor internaţionale, dar şi a bunelor practici ce guvernează activităţile de comercializare cu produse petroliere.

"În plus, în toate documentele necesare livrării biodieselului către KazMunayGas Trading şi ulterior către partenerii săi din România se precizează foarte clar că produsul şi portul de încărcare a mărfii este din Canada", se mai spune în răspunsul pentru MEDIAFAX.

Cu toate acestea, în dosarul dintre OMV Supply and Trading şi Kazmunaygaz Trading (fostă Vector Energy), unul dintre judecători notează că firma de trading a grupului Rompetrol ar fi trebuit să fie mult mai atentă şi mai riguroasă, întrucât compania exportatoare din Canada nu avea un istoric nici de producător şi nici de comerciant pentru astfel de cantităţi de biodiesel.

Instanţa din Londra reţine că volumul contractat de Rompetrol de la compania canadiana Bioversel (firma exportatoare) reprezenta o treime din producţia anuală a Canadei.

Mai mult, instanţa a evidenţiat că vasele companiei angajate de Rompetrol pentru a transporta biodieselul au făcut mai multe curse între Lake Erie (Pennsylvania – USA) şi Quebec, chiar înainte de a încărca biodieselul destinat pieţei româneşti. În aceste condiţii, chiar reprezentanţii KazMunayGas recunosc în instanţă că se poate trage concluzia de bun simţ că biodieselul provenea din SUA.

Instanţa mai notează şi că, în mod ironic, în contract nu se specifica în mod clar care sunt cosecinţele dacă biodieselul nu provine din Canada, sau dacă certificatele de origine nu sunt conforme, deşi în draftul propus iniţial de Vector Trading (actual Kazmunaygas), dar rescris de OMV, exista o astfel de caluză.

Dacă în cazul OMV Petrom pierderea a fost mică în comparaţie cu nivelul afacerilor derulate, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în ceea ce-l priveşte pe celălalt cumpărător, compania Bioromoil.

Bioromoil a intrat în insolvenţă în toamna anului 2012, după ce ANAF a calculat datorii suplimentare de circa 25 de milioane de euro. Firma dezvoltase şi o fabrică de producere a biodieselului lângă Brăila, pentru care a beneficiat şi de fonduri europene.

Sumele la care KazMunayGas Trading este obligată până în prezent să le achite în acest caz se ridică la peste 70 de milioane de dolari, adică mai mult de o treime din ce s-a angajat grupul kazah să plătească statului pentru răscumpărarea acţiunilor Rompetrol.

KMG International susţine că instanţa care a judecat cazurile respective a avut în vedere numai susţinerile existente în raportul OLAF, care a derulat investigaţia şi a ignorat să ia în considerare buna credinţă a KazMunayGas Trading, care a fost doar un intermediar. Pe de altă parte, mai notează compania, la momentul importului în România, pe baza actelor furnizate de KazMunayGas Trading, nu a existat nicio suspiciune din partea autorităţilor referitor la cantitatea de biodiesel importată.

"Considerăm că nu există niciun fundament pentru acordarea altor daune, indiferent de natură lor, decât contravaloarea taxelor impuse de autorităţile vamale prin procesele verbale de control, în măsură care instanţele din România vor stabili definitiv şi irevocabil că acestea au fost în mod corect stabilite de către organele de control", se mai spune în poziţia GazMunayGas International.

Potrivit unor surse, Rompetrol, la fel ca şi Petrom, a plătit deja suma constatată de Fisc, reprezentând echivalentul a circa 26 de milioane de euro către buget, deşi a contestat decizia ANAF.

Pe de altă parte, KazMunayGas Trading a acţionat în instanţă compania candiană Bioversel, încercând să recupereze din prejudiciu.

"Este prematur în acest moment o astfel de estimare, procedura de punere în executare a hotărârii arbitrale a Curţii din Londra fiind într-o faza incipientă. Compania va continua să ia toate măsurile legale pentru acoperirea de către furnizorul din Canada a prejudiciului produs", precizează KazMunayGas International, răspunzând în ce măsură ar putea recupera prejudiciile.

OMV Petrom nu a dorit să comenteze informaţiile, iar reprezentanţii Bioromoil nu au putut fi contactaţi.

La începutul acestui an, Guvernul a adoptat o hotărâre care adoptă memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGaz, după ce la, finele anului trecut, preşedintele Băsescu a contestat aprobarea acestui document prin lege.

Potrivit memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite să înfiinţeze un fond care va investi în proiecte din domeniul energetic.

În luna noiembrie, legea de aprobare a memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională, a fost declarată neconstituţională. Băsescu a arătat că Preşedinţia nu a atacat pe fond memorandumul şi, ca atare, el a rămas în vigoare, arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin hotărâre de guvern, "dacă simte nevoia".

Potrivit unor surse guvernamentale, autorităţile române negociază în prezent în ce tip de activităţi ar urma să investească compania kazahă.

Cu activităţi de rafinare, petrochimie, retail, trading, explorare, producţie şi servicii industriale, grupul Rompetrol este prezent în 12 ţări şi are peste 7.000 de angajaţi.

Rompetrol Rafinare, parte a grupului KMG International, a încheiat primul trimestru cu o cifră de afaceri brută de 1,3 miliarde dolari, în urcare cu 48% de la 884,3 milioane dolari în perioada similară din 2013, pe fondul creşterii vânzărilor, dar pierderile au avansat, la 26,8 milioane dolari.

"Rezultatele financiare consolidate ale companiei au fost influenţate pozitiv de creşterea cantităţilor produse si vândute faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi negativ de evoluţia cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi produsele petroliere", potrivit unui comunicat al companiei.

Pe partea de rafinare, compania a înregistrat în primul trimestru o cifră de afaceri brută de 1,21 miliarde dolari, mai mare cu 56% faţă de nivelul de 778,8 milioane dolari din aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind influenţată de vânzarea unor cantităţi mai mari de produse petroliere.

În comunicat se precizează că, în urma investiţiilor derulate de KMG International şi KazMunayGas, rafinăria Petromidia a prelucrat în perioada analizată 13.000 tone de ţiţei/zi, cea mai mare cantitate de la înfiinţarea rafinăriei, în 1979.

Investiţiile totale realizate de KMG International şi KazMunayGas la Petromidia se ridică la peste 1,3 miliarde de dolari. Petormidia acoperă 43% din capacitatea de rafinare a României şi poate prelucra anual 5 milioane tone de ţiţei.

Pentru acest an, investiţiile programate de Rompetrol Rafinare sunt estimate la peste 35 milioane de dolari.

Vânzările de carburanţi ale companiei au fost de 892.000 tone în primul trimestru, cu 81% mai mari comparativ cu cantitatea de 492.000 tone livrată în perioada similară a anului trecut, potrivit comunicatului.

Vânzările de carburanţi pe piaţa internă au crescut cu 42%, în timp ce livrările către pieţele externe au urcat cu 120% faţă de primul trimestru din 2013, se precizează în comunicat.

Rompetrol Rafinare a exportat în primul trimestru produse petroliere de peste 600 milioane de dolari.

Pierderile aferente activităţii de rafinare a ţiţeiului au crescut cu 20,3%, de la 25,1 milioane dolari la 30,2 milioane dolari.

Rompetrol Rafinare a înregistrat din activitatea de distribuţie a carburanţilor o cifră de afaceri brută de 645,8 milioane de dolari, în urcare cu 28% de la 503,2 milioane de dolari în primele trei luni din 2013.

Segmentul de distribuţie a generat un profit net de 1,5 milioane de dolari, de la pierderi de 1 milion de dolari în primele trei luni ale anului trecut.

Rompetrol Rafinare operează la nivel naţional peste 750 de puncte de distribuţie a carburanţilor, în staţii proprii, partener, unităţi mobile şi baze mobile.

Rezultatele financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare includ datele companiilor Rompetrol Rafinare, Rompetrol Petrochemicals, Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas, potrivit comunicatului.

Rezultatele sunt neauditate, iar raportarea a fost realizată conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Grupul Rompetrol este controlat de compania petrolieră kazahă de stat KazMunaiGaz.

Rompetrol Well Services S.A., societate a grupului KMG International N.V., fost Rompetrol Group International N.V., specializată în servicii speciale de sondă, și-a înjumătățit în primul trimestru al acestui an profitul net, care a coborât la 3,25 milioane de lei de la 6,61 milioane de lei în perioada similară a anului trecut.

O scădere, mai temperată însă, a înregistrat și cifra de afaceri a Rompetrol Well Services, care a ajuns la un nivel de 21,16 milioane de lei de la 25,69 milioane de lei în primul trimestru al anului trecut. 

Potrivit unui comunicat al companiei, scăderea profitului net pe primul trimestru al acestui an a fost cauzată de faptul că, în această perioadă, clienții din România au înregistrat întârzieri în obținerea autorizațiilor de construcție pentru noile sonde de petrol și gaze, și astfel serviciile prestate pentru aceștia au scăzut, această tendință putând să se mențină și în perioada următoare.

De altfel, Rompetrol Well Services a compensat scăderea veniturilor din exploatare, de la 19,2 la 17 milioane de lei, prin reducerea cheltuielilor cu materialele consumabile, de la 6,93 la 4,32 milioane de lei.

Capitalul social al Rompetrol Well Services era la 31.03.2014 de 27.819.090 lei, echivalent a 278.190.900 acțiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei/acțiune, din care KazMunaiGas International N.V. (KMG) deținea 71,73%.

La data de 06.03.2014, acționarul majoritar "The Rompetrol Group N.V." și-a schimbat denumirea în "KMG International N.V."

În România, carierele în funcții publice par a depinde nu numai de relațiile tehnocraților cu politicul, ci și de cele cu serviciile secrete. Vineri 12 iulie, la numai o zi după ce a acordat un interviu publicației Gândul (interviu care, deși a fost luat joi, 11 iulie, a fost publicat de-abia luni, 15 iulie), în care confirma informațiile publicate de redactorii Energy Report încă de acum un an și patru luni, potrivit cărora negocierile cu Rompetrol au fost purtate pe vremea guvernului Boc de celebrul "doi și un sfert" (DGIPI), directorul Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitrașcu, a fost înlocuit din funcție și mutat "disciplinar" la Departamentul Energiei. Singura întrebare este: a fost acesta promovat pe linie politică sau a fost sancționat pe linie de servicii secrete?

"Nu cred că mai era timp de așteptat. Pentru că negocierile începuseră de pe vremea Guvernului Boc. Numai că în vremea Guvernului Boc pentru purtarea negocierilor a fost mandatat Ministerul de Interne. Nu mă întrebați de ce și care-i logica. Așa a fost aprobat un memorandum în Guvern, iar negocierile au fost purtate direct de DGIPI din cadrul Ministerului de Interne. (…) în timpul negocierilor (OPSPI cu Rompetrol - n.r.), în desele pauze, pentru că negocierile s-au întins dincolo de miezul nopții mai multe zile, mai stai la o cafea, la o țigară și (oficialii Rompetrol - n.r.) spuneau prin ce presiuni au trecut: amenințări cu procuratura, că o să-i salte procuratura, că o să-i ducă la DNA, că vor fi arestați", declara joi Dumitrașcu în interviul acordat Gândul, confirmând informațiile cuprinse într-un articol mai vechi publicat de redactorii Energy Report.

Pe 2 aprilie 2012, aceștia susțineau că, potrivit unor surse guvernamentale, desemnarea MAI la conducerea comisiei ministeriale a fost făcută prin adoptarea în guvern a unui memorandum secret, la care au avut acces doar foștii miniștri ai guvernului Boc. În plus, conform acelorași surse, conducerea MAI, mai exact, fostul ministru Traian Igaș, a mandatat Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI) sa se ocupe de respectivele negocieri. Reprezentanții DGIPI identificaseră o soluție de “recuperare” a datoriilor. Era redactat și un acord în limba engleză pe aceasta temă, prin care se prevedea ca acționarul principal, KazMunaiGas să achite o treime din sumă până la o dată nespecificată, iar pentru celelalte doua treimi din datorie să participe la licitații publice (și să le câștige, evident), urmând ca instituțiile de stat beneficiare să achite prețul fără acciza aferentă. În plus, soluția DGIPI avea nevoie și de acordul mai multor instituții, printre care Ministerul Justiției și al Consiliului Concurentei, care, potrivit surselor, au refuzat să semneze un document care încălca legislația națională și cea europeană, prin organizarea de licitații trucate.

Interviul acordat de Dumitrașcu nu putea rămâne fără efecte. Drept urmare, astăzi, Ziarul Financiar anunță transferul companiilor energetice administrate de OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) la Departamentul Energiei, unde vor fi coordonate de Gabriel Dumitrașcu, care renunță însă astfel la șefia Oficiului, iar restul firmelor din portofoliu vor fi coordonate de către fostul deputat liberal Gabriel Plăiașu, care este noul șef al OPSPI. Departamentul Energiei este condus de social-democratul Constantin Niță, ca ministru-delegat, iar Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) rămâne la Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosga­nian. 

Însă cum în acest domeniu lucrurile se mișcă cu o viteză amețitoare, HotNews susține că deja ministrul Economiei, Varujan Vosganian, l-a demis din funcție pe Gabriel Plăiasu, la sesizarea premierului Victor Ponta, la scurt timp dupa ce HotNews.ro a arătat ca nu poate ocupa o funcție publica timp de trei ani fiind declarat incompatibil în aprilie 2013. Ministrul  Vosganian l-a numit vineri, 12 iulie, pe Gabriel Plăiașu, fost deputat PNL, în funcția de șef al Oficiului pentru Participatiilor Statului și Privatizării in Industrie (OPSPI) în locul lui Gabriel Dumitrașcu. Numirea s-a făcut discret, informația fiind publicată de HotNews.ro joi, 18 iulie, în jurul prânzului.

Economica.net informează că una dintre cele mai vechi rafinării de la noi din țară și din Europa, Steaua Română, și-a cerut insolvența. Deși a fost unul dintre pionii principali ai mașinăriei de război germane în fiecare dintre cele două război, și a funcționat și la capacitate în comunism, după Revoluție unitatea nu prea a mai avut de lucru. Rafinăria Steaua Română, una dintre cele mai vechi unități de profil din România și una dintre cele mai vechi din lume, și-a cerut insolvența. Cererea va fi judecată pe 22 iulie la  Tribunalul București. În motivarea Consiliului de Administrație se arată că deschiderea procedurii de insolvență se datorează „deteriorării continue a situației financiare a societății”. Propunerea CA pentru funcția de Administrator judiciar al companiei este firma Five S.P.R.L.

Mediafax anunță că producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaș, controlat de stat, a început să utilizeze gazele din zăcămintele nou descoperite care nu pot fi livrate în sistemul național de transport pentru producția de electricitate în unități de putere redusă. "O investiție importantă a companiei a fost finalizată la Cojocna, județul Cluj, unde va fi pus în producție grupul de sonde în scopul valorificării gazelor naturale în alt mod decât cel tradițional, prin alimentarea a două grupuri electrice cu puteri de 1,4 MW", potrivit unui comunicat. Costurile de producție a electricității în astfel de unități sunt reduse. Energia electrică va fi comercializată pe piața centralizată a contractelor bilaterale, administrată de bursa de energie electrică OPCOM.

Grupul Rompetrol Rafinare și-a diminuat pierderea netă cu 60% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu T1 2012, de la 62,7 la 25,18 milioane de dolari. Totodată, cifra de afaceri brută a companiei a consemnat o scădere de 19%, la 884,33 milioane dolari, iar cea netă a coborât cu 22%, la 728,4 milioane dolari. Evoluțiile s-au datorat ieftinirii țițeiului, benzinei și motorinei pe piețele internaționale, precum și scăderii vânzărilor de produse petroliere, pe fondul intrării în revizie a rafinăriei Petromidia, dar și reducerii costurilor Rompetrol.

„Reducerea cifrei de afaceri, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se datorează în principal scăderii cotațiilor internaționale ale produselor petroliere și a volumului de produse petroliere vândute, ca urmare a reviziei planificate a rafinăriei Petromidia în luna martie 2013”, se arată în raportul trimestrial al Rompetrol Rafinare.

Potrivit companiei, principalii factori micro și macroeconomici care au influențat rezultatele  financiare ale Rompetrol Rafinare au fost evoluțiile internaționale ale cotațiilor produselor finite (-2% pentru benzină EURO 5 și -4% pentru motorina EURO 5), o scădere cu 5% a cotațiilor internaționale pentru țiței, ajutată de îmbunătățirea cu 8% a diferențialului Brent-Ural.

Vânzări mai mici, dar taxe ușor mai mari

Rezultatul operațional (EBITDA), deși a rămas negativ, s-a îmbunătățit cu circa 90%, la -120.000 dolari.

 „Compania a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, achitând 235,4 milioane dolari în primul trimestru al anului 2013”, afirmă Rompetrol. Deși vânzările și rulajul Rompetrol au scăzut, taxele aferente vânzărilor au rămas relativ constante în raport cu trimestrul I din 2012, crescând chiar ușor, de la 155,84 la 155,93 milioane dolari.

Costul vânzărilor s-a redus cu 24%, de la 919,95 la 694,67 milioane dolari, în timp ce cheltuielile financiare nete au scăzut cu 47%, de la 20,32 la 10,79 milioane dolari.

Rezultatele grupului Rompetrol Rafinare le includ pe cele ale Rompetrol Rafinare SA, precum și pe cele ale subsidiarelor Rompetrol Petrochemicals SRL, Rompetrol Quality Control SRL, Rom Oil SA, Rompetrol Downstream SRL, Rompetrol Logistics SRL și Rompetrol Gas SRL.

Activitate întreruptă la rafinării

Pe segmentul de rafinare, pierderea netă a fost redusă cu circa 50%, de la 45,5 la 23,1 milioane de dolari. În schimb, rezultatul operațional negativ s-a îmbunătățit cu doar 15%, de la 11,51 la 9,79 milioane de dolari.

Marja netă de rafinare s-a redus cu 14%, de la 18,05 la 16,70 dolari/tonă.

Cifra de afaceri pe segmentul de rafinare a scăzut cu 25%, la circa 750 milioane de dolari, în condițiile reducerii cu 15% a volumului de vânzări interne de carburanți și cu 31% a celui pentru livrări la export. Volumul de materii prime prelucrate a scăzut cu 34%.

În perioada 1 martie –8 aprilie 2013, activitatea de producție a Rompetrol Rafinare și Rompetrol Petrochemicals a fost întreruptă pentru realizarea lucrărilor tehnologice programate. Acestea au constat în revizia și modernizarea echipamentelor în acord cu noua capacitate de procesare a rafinăriei, creșterea gradului de siguranță în funcționarea instalațiilor, respectarea prevederilor legale în domeniu, dar și realizarea unor proiecte pentru protecția mediului.

În consecință, vânzările de carburanți ale companiei s-au ridicat la aproximativ 500 de mii de tone, în scădere cu 24% față de volumul comercializat în perioada similară din 2012, din care aproximativ 51% au fost livrări la export, atât către companii ale grupului (Rompetrol Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia), cât și către alți parteneri tradiționali din regiunea Europei Centrale și de Est (Turcia, Serbia sau Grecia).

Benzină și motorină mai ieftine, dar și reduceri de costuri pe distribuție

În trimestrul I 2013, pe segmentl de distribuție, cifra de afaceri brută a Rompetrol a fost de 503,2 milioane de dolari, în scădere cu 7% comparativ cu trimestrul I 2012, fiind negativ influențată atât de volumele vândute, care au scăzut cu 4% pe retail și 14% pe en-gros, cât și de scăderea cotațiilor internaționale ale produselor petroliere.

Astfel, cotațiile Platts (Platts Fob Med Italy) au scăzut în medie cu 2% pentru benzină și 4% pentru motorină, pe fondul unui curs de schimb leu/dolar constant.

Volumul total de carburanți comercializat în T1 2013 a fost de aproximativ 250 de mii de tone, în ușoară scădere față de T1 2012.

Pierderea netă de pe acest segment s-a redus cu 91%, de la 11,44 la 1,06 milioane dolari.

„Îmbunătățirea rezultatelor obținute vine pe fondul adoptării unor politici de optimizare a activităților operaționale și de crestere a profitabilității companiei, incluzând politici comerciale mai prudente, care să protejeze compania de riscul de neplată, renegocierea clauzelor contractelor de vanzare cu partenerii, cât și reducerea costurilor de operare și distribuție”, afirmă Rompetrol.

Marje bune din petrochimie

Segmentul de petrochimie, reprezentat de Rompetrol Petrochemicals, unicul producător de polipropilenă și polietilenă de joasă și înaltă densitate din România, a obținut în T1 2013 o cifră de afaceri brută de aproximativ 57 milioane dolari, în scădere cu 20% față de  T1 2012.

În același timp, compania a consemnat un rezultat operațional (EBITDA) pozitiv, de peste 100.000 de dolari, comparativ cu nivelul negativ înregistrat în T1 2012, de peste 900.000 de dolari. Totodată, pierderea netă s-a redus cu peste 42%, de la 4,01 la 2,31 milioane dolari

„Comparativ cu anul 2012, rezultatele financiare au fost influențate pozitiv de marjele bune pentru produsele petrochimice, în special în luna ianuarie, când indicatorul EBITDA, susținut de aceste cotații, a atins o valoare pozitivă de 1.5 milioane dolari”, spun reprezentanții Rompetrol.

În T1 2013, cantitatea de materie primă procesată a fost cu 41% mai mică decât în aceeași perioadă a anului 2012, ca urmare a opririi planificate din perioada martie - aprilie 2013 în vederea realizării lucrărilor de revizie programate.

În primul trimestru din 2013, Rompetrol Petrochemicals a menținut calitatea medie a polimerilor obținuți, astfel încât ponderea produselor calitatea I în totalul produselor petrochimice a fost de 98,3%.

Fondul de investiții de 1 miliard de dolari anunțat de premierul României Victor Ponta, care ar urma să fie realizat de Rompetrol cu o participare a statului roman sub forma unei societăți pe acțiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România, va avea o finanțare inițială de 150 de milioane de dolari, se precizează în Memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere. În plus, statul român nu va participa la distribuirea profitului până când Rompetrol nu-și va recupera în totalitate investiția inițială de 150 de milioane de dolari.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și Statul Român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiţii în proiecte energetice în România. Finanțarea acestuia va fi asigurată de Rompetrol, însă ea nu va fi de un miliard, ci de 150 de milioane de dolari. Din capitalizarea de 150 milioane dolari, contribuția statului roman, în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către compania deținută de kazahi. 

Fondul va atrage investiții suplimentare de la terți pentru finanțarea proiectelor selectate, în baza unui grad de îndatorare datorii-capital propriu de maxim 4:1. La fel ca în cazul pachetului de 18% de la Rompetrol, statul român va păstra o participație integrală, nediluată, de 20% din capitalul social al Fondului pentru o perioadă de minim 5 ani, perioada în care nu va avea loc nici o reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă.

La fel ca în cazul participației de 18%, Rompetrol Group va avea un drept de preferință la cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de statul român în Fond. Proiectele vor fi selectate de Rompetrol, "în baza unor considerente economice solide". Durata investiționala va fi de până la șapte ani : pana la 7 ani. Pe durata celor 7 ani se estimează investiții de aproximativ un miliard de dolari, "în funcție de condițiile pieței".

Statul roman va avea drept de veto numai în aprobarea acelor proiecte care implică riscuri din punct de vedere al securității  naționale, în conformitate cu deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau ale Guvernului României.

Orice distribuire de profit se va efectua numai în favoarea Rompetrol Group până La momentul la care compania recuperează 100% din investiția sa de capital (adică 150 milioane de dolari dolari). După aceea, profitul va fi distribuit către statul roman și Rompetrol, proporțional cu participația fiecăruia.

Rompetrol își păstrează dreptul de preferință la cumpărarea pachetului de 18% deținut de statul român dacă acesta va decide după trei ani să declanșeze o nouă operațiune de privatizare a participației sale, rezultate în urma achiziționării de către Rompetrol a 26,6959% din acțiunile companiei contra 175 de milioane de dolari, se precizează în Memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

În cazul în care proiectul de lege aprobat în guvern va fi adoptat și de Parlament, statul român va fi obligat să păstreze timp de trei ani o participație de 18% în companie. La rândul său, Rompetrol Group s-a angajat să nu reducă sau să dilueze participația de 18% a statului român prin majorarea capitalului social, prin operațiuni de vânzare cumpărare sau prin orice altă metodă. 

Chiar dacă "documentarul" care a însoțit proiectul de lege în Guvern susține că "după expirarea perioadei de trei ani Guvernul va avea posibilitatea să implementeze o nouă procedură de privatizare pentru vânzarea participației de 18%", potrivit Memorandumului, Rompetrol va continua să dețină un drept de preferință la cumpărarea pachetului, conform prevederilor OUG 118/2003. Compania s-a declarat dispusă să participe în cadrul oricărei proceduri de privatizare prin care OPSPI va vinde pachetul de 18% (sau parte din el) și "să ofere un preț care reflectă valoarea justă a respectivelor acțiuni, valoare ce urmează a fi determinată  la momentul vânzării".

În 2003, Guvernul a transformat în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani restanţele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligaţiuni este de peste 250 milioane dolari.

Grupul Rompetrol, înregistrat în Olanda, are 45,85% din capitalul Rompetrol Rafinare. În urma conversiei obligaţiunilor, statul român, prin Ministerul Economiei, a devenit în 2010 acţionar al Rompetrol Rafinare, cu o participaţie de 44,69%, respectiv 19,7 miliarde de acţiuni.

Divergentul dintre guvernul României și KazMunaiGas a ajuns la penultimul său capitol, Guvernul României adoptând azi proiectul de lege menit a implementa memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere. Statul se alege cu 200 de milioane de dolari, va rămâne acționat cu 18% în companie și va deține o participație de 20% dintr-un viitor fond de investiții care ar urma să fie creat de compania kazahă (ce va deține 80%). Asta doar dacă Parlamentul va vota aprobarea proiectului de lege.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

Pe pachetul de 26,6959% pe care urmează să-l vândă kazahilor, care la momentul negocierii memorandumului valora 130 de milioane de doalri, air în prezent undeva la 180 de milioane de dolari, statul român va încasa 175 de milioane de dolari. Diferența de 25 de milioane reprezintă prima convenită de către părți pentru dobândirea de către grupul Rompetrol a majorității absolute de vot la Rompetrol Rafinare, care îi va permite, potrivit legii 31-1990 a societăților comerciale, să adopte orice decizie în legătură cu această companie. Întreaga sumă urmează a fi plătită într-o singură tranșă către OPSPI. Statul român va fi obligat să păstreze timp de trei ani o participație de 18% în companie. 

Totodată, Guvernul a anunțat constituirea unui fond de investiţii de 1 miliard de dolari cu o participare a statului roman sub forma unei societăţi pe acţiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România. Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și Statul Român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiţii în proiecte energetice în România. 

"Documentarul" care însoțește proiectul de lege justifică adoptarea memorandumului atât prin eșecurile ânregsitrate în justiție de statul român, cât și prin eliminarea unui potențial risc de retragere a investitorilor kazahi. 

Acțiunile in instanta initiate de Ministerul Finantelor Publice au fost respinse iar cererea de anulare a conversiei obligațiunilor nerăscumpărate în acțiuni RRC in baza prevederilor OUG nr. 118 aprobata prin legea nr. 89/2005 a fost respinsă de către Tribunalul Constanţa, prin hotărâre definitivă și executorie.

Prin semnarea acestui acord a fost eliminat un potential risc de insolventa a societatii, fiind solutionat un vechi diferend intre Statul roman si RRC, care punea în pericol continuitatea activității a 7000 de salariați și colectarea a peste 1,3 miliarde de euro la bugetul de stat, susține documentul amintit.

Obligaţiilor fiscale achitate de către RRC la bugetul general consolidat

Anul      Total încasări la bugetul general consolidat (lei)

2004      1.391.655.828

2005      1.914.670.464

2006      2.093.950.261

2007      2.334.132.505

2008      2.680.785.342

2009      2.836.693.302

2010      2.943.311.956

2011      3.766.013.720

2012      4.351.063.441

TOTAL  24.312.276.819

În opinia Guvernului, această tranzacție ar avea mai multe efecte benefice, printre care asigurarea unui parteneriat strategic pe termen lung în domeniul energetic,asigurarea continuării investițiilor în Romania, care vor menține și vor crea noi locuri de muncă, creşterea nivelului taxelor şi impozitelor încasate la bugetul de stat, obţinerea de către statul român a unor venituri viitoare în calitate de acţionar la Rompetrol şi la Fondul de investiţii, creşterea contribuţiei la PIB și creșterea valorii participatiilor detinute de Statul Roman, atât în Rompetrol, cît și în Fondul de investiții.

Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în 2012 Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti) a virat peste 4,6 miliarde de lei (peste 1,3 miliarde de dolari) către bugetul de stat, sumă care plasează compania între cei mai mari contribuabili din România.

Saga negocierilor dintre guvernul României și kazahii de la KazMunaiGas (KMG) e pe punctul de a se încheia (a câta oară?!). Deal-ul pare extrem de favorabil statului român, care ar urma să primească și 200 milioane de dolari și ar rămâne și acționar în companie, dar și într-un fond de investiții creat de grupul kazah.

Potrivit surselor Economica.net, într-o primă fază, kazahii vor răscumpăra de la Guvernul României 26% din acţiunile societăţii Rompterol Rafinare Constanţa (rafinăria Petromidia), pentru care vor plăti, direct, statului român 200 de milioane de dolari. Statul va rămâne acţionar semnificativ la rafinărie, cu circa 18%, şi s-a angajat să nu vândă pachetul de acţiuni timp de cel puţin trei ani de zile. Dacă va vinde după acest interval de timp, grupul Rompetrol va avea drept de preemţiune la cumpărare. Preţul plătit de kazahi este mai mare decât ce valoarea de piaţă a pachetului. La cotaţiile actuale ale titlului RRC, valoarea întregului pachet de circa 44% al statului ar fi de circa 290 de milioane de dolari. Ulterior acestei tranzacţii cash, grupul KazMunaiGas va crea un fond de investiţii în care va pune, iniţial, 150 de milioane de dolari. Statul român va fi acţionar la acest fond, cu 20%, participaţia în valoare de 30 de milioane de dolari fiind oferită de compania kazahă cu titlu gratuit. Fondul de investiţii, care va atrage, pe lângă contribuţia KazMunaiGas, şi finanţări suplimentare de pe piaţa financiară, este creat cu rolul de a creşte atât valoarea activelor actuale ale grupului Rompetrol, cât şi pentru extinderea acestuia în zona Mării Negre. Fondul ar putea atrage, atât de la compania kazahă, cât şi de la bănci, fonduri de peste un miliard de dolari.

Capital ne anunță că aproape că nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a construit atât de multă conductă de petrol, așa cum a făcut România în ultimii 20 de ani. Aceasta este concluzia celui mai recent raport al Comisiei Europene ce conține date statistice cu privire la infrastructura din Europa, care are cifre până în 2009, acesta fiind anul cu cele mai noi date.  Astfel, în anul 1990, România avea aproape 3700 de km de conductă de petrol, conform raportului Comisiei Europene publicat anul trecut, mai mult decât state precum Germania, Polonia sau Marea Britanie. La acea dată, doar Italia și Franța erau singurele state europene, din cele actual membre ale UE. Lungimea rețelei de conducte de petrol a crescut în anul 2009 la nivelul de 5260 de km, cu peste 1500 de km față de nivelul din 1990.

Ziarul Financiar se înreabă dacă nu cumva a trecut vremea marilor proiecte din energie. În loc de a sta blocată în mari proiecte energetice, aşa cum sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lă­puş­teşti, România ar trebui să-şi orien­teze strategia energetică spre proiecte mai fle­xibile, de dimensiuni mai mici, care presupun investiţii mai reduse, cred oamenii din domeniu, citați de ZF.

Revista presei energetice autohtone

Centralele eoliene și, în general, energia regenerabilă au toate șansele să devină noua bula a economiei mondiale. În SUA deja multe din aceste unități de producție subvenționate masiv de statul federal au falimentat, iar în Europa, mai multe bănci sunt expuse pe acest sector. În prezent, dincolo de calculul cost-beneficiu, net defavorabil energiei regenerabile, care nu poate supraviețui fără subvenții, centralele eoliene mai ridică o problemă, prezentată pe larg de Economica.net.

Cea mai mare problemă a centralelor eoliene, al căror număr a devenit o problemă ce riscă să destabilizeze sistemul, este că energia produsă de acestea este volatilă, depinde de cât bate vântul. Astfel, azi se pot produce 2.000 de MWh eolieni (capacitatea maximă actuală a centralelor din România) iar mâine 0. În aceste condiţii Sistemul Energetic Naţional înregistrează un dezechilibru major pentru că Dispecerul Energetic nu ştie pe ce cantităţi de curent se bazează.

Consumul este relativ constant, zi de zi, pe perioade din an astfel încât o penurie de energie eoliană trebuie acoperită din altă parte, fie că acest lucru înseamnă pornirea unor termocentrale vechi sau a unor hidrocentrale care, în mod normal, nu trebuiau să uzineze apă. Pornirea neprevăzută a unităţilor termo şi hidro este generatoare de costuri pentru companiile care le operează.

Potrivit legii, energia produsă în centrale eoliene este preluată cu prioritate în sistem în defavoarea energiei termo sau nucleare, spre exemplu. Pentru că exista o diferenţă semnificativă între estimarea de producţie a morilor de vânt şi producţia efectivă, ANRE a dat un ordin prin care tot ce se produce peste estimări este preluat doar în limita a 20%.

Tot Economica.net tratează și problema telenovelei guvern-KazMunaiGas. Mihai Nicuț se întreabă retoric "ce-ar fi, totuşi, dacă bătaia de uzură prin justiţie ar continua la nesfârşit (s-au deschis 40 de procese în această chestiune, majoritatea pierdute de stat) diplomaţia ar eşua iar kazahii, in extremis, ar închide rafinăria, care a ajuns să fie cea mai mare din România după ce au pompat în ea alte câteva sute de milioane de dolari? Mai ales că la tăiat fabrici suntem experţi: dacă Ceauşescu ne-a lăsat cu zece rafinării, acum au mai rămas doar trei!

S-ar întâmpla cam aşa: 2.800 de oameni ar pleca acasa, direct, iar bugetul ar pierde 1,2 miliarde de dolari, taxe plătite anual de Petromidia. Kazahii ar păstra doar reţeaua de retail pe care, la limită, ar alimenta-o cu benzină şi motorină rafinate la alţii. Işi permit, pentru că stau pe o mare de petrol, iar capacitatea de rafinare din zona noastră este de mult excedentară-ruşii de la Lukoil merg la Burgas, în Bulgaria, la jumătate din capacitate, de exemplu. România ar deveni, din exportator net, un importator net de carburanţi. Este doar un scenariu, evident! Dar trebuie ţinut cont şi de el atunci când se calculează eventualele prejudiciile aduse României."

Ziarul Financiar susține că joi OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România, ar putea raporta pentru 2012 un profit de peste 4 miliarde de lei, cel mai mare din istoria companiei şi din istoria României, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de ZF. Analiştii a şapte dintre cele mai importante bănci şi firme de brokeraj de pe bursă prognozează că profitul Petrom va fi cuprins între 4,06 şi 4,55 miliarde de lei, media estimă ri lor fiind de 4,25 mld. lei. În 2011, Petrom a raportat câştiguri de 3,76 miliarde de lei (886 mil. euro), cu 72% mai mari decât în 2010.

Revista presei energetice autohtone

Telenovela Guvernul României-KazMunaiGas nu a ajuns, se pare la ultimul episod, producătorii săi remarcând probabil rating-ul de care se bucură serialul, ajuns la cel de-al zecelea sezon, în rândul contribuabililor. Așa că, cel puțin o parte dintre aceștia, cei de la Ministerul Finanțelor publice, par deciși să mai producă cel puțin o serie. Și cum puteau să promoveze mai bine noua producție dacă nu prin presă.

România Liberă prezintă întorsătura de situație pe care bazează noua serie: statul ar putea vinde acţiunile pe care le deţine la Rompetrol Rafinare (RRC) prin licitaţie, companiei care ar oferi cel mai bun preţ, chiar dacă Rompetrol şi-ar dori să răscumpere într-o primă etapă 25% din titluri, care la cotaţia bursieră actuală valorează aproximativ 273 milioane de lei (62,1 milioane euro). "Rompetrol vrea să răscumpere 25% din acţiunile statului, iar ulterior şi restul de 20%. Dacă statul ar vinde acum, ar cere cel puţin preţul acţiunilor de pe bursă. Dacă alte companii ar da un preţ mai bun, statul le-ar vinde lor, pe actuala legislaţie, prin licitaţie", au declarat pentru Mediafax surse apropiate discuţiilor.

Capital prezintă punctul de vedere al ministrului de finanțe Varujan Vosganian, care pare a susține interpretarea oferită de România Liberă. “În legătură cu acest Memorandum, nu există o soluţie care să fie finalizată, cu atât mai mult cu cât decizia nu poate aparţine doar OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie n.r), ci unui nivel instituţional superior. Dacă OPSPI a discutat forma respectivă, este o negociere intermediară. Decizia implică mai multă putere decât OPSPI, adică ministerele de resort, Guvernul, dacă nu, chiar o consultare cu forul legislativ”, a afirmat Vosganian, citat de Agerpres.

O veste mai bună pentru KazMunaiGas vine de la premierul Victor Ponta, care a afirmat, potrivit Economica.net: "Am avansat foarte mult şi mâine (marţi - n.r.) vom avea o discuţie pe tema soluţionării diferendului privind Rompetrol. Acolo Guvernul şi statul român pot să încaseze o sumă importantă pentru o parte din pachetul de acţiuni şi mai ales dincolo de suma pe care o încasăm şi care, sigur, intră la buget, cel mai important este solicitarea noastră către cei de la Rompetrol de a avea un volum important - aproape un miliard de dolari - de investiţii în perioada următoare. Până la urmă, repet, banii intră la buget, se cheltuie, însă investiţiile sunt partea cea mai importantă".

Ziarul Financiar susține că Germania vrea să interzică exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Titlu doar pe jumătate susținut de textul articolului, interzicerea afectând doar zonele cu surse protejate de apă potabilă. Potrivit ZF, ministrul german al Mediului, Peter Altmaier, a propus interzicerea fracturării hidraulice pentru extracţia gazelor de şist în zonele cu surse protejate de apă potabilă şi adoptarea până în luna septembrie a unei legi care să reglementeze tehnica de exploatare. "Propun să interzicem fracturarea în zonele unde apa potabilă este protejată, iar în rest să facem teste de compatibilitate cu mediul. Mă aştept să avem o discuţie serioasă cu companiile şi cetăţenii afectaţi", a spus Altmaier într-un clip video publicat pe pagina de internet a guvernului german, potrivit Thomson Reuters.

Diferendul dintre statul român și KazMunaiGaz a fost soluționat: kazahii răscumpără o parte din acțiunile deținute de stat la Rompetrol Rafinare, iar statul va rămâne acționar minoritar în companie, precizează un comunicat al companiei. Nu au fost făcute publice nici suma care urmează a fi achitată de Grupul Rompetrol, nici procentul cu care statul va rămâne acționar.

Comunicatul Rompetrol:

Grupul Rompetrol împreună cu Statul Român, reprezentat prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în calitate de unic administrator, au încheiat astăzi un memorandum de înțelegere pentru închiderea disputei privind conversia obligațiunilor Rompetrol Rafinare în acțiuni în favoarea statului român.

În baza acestuia, s-a agreat ca Grupul să răscumpere o parte din acțiunile deținute de statul român la Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești), acesta urmând să fie în continuare un acționar semnificativ al companiei din județul Constanța.

De asemenea, ambele părți și-au arătat deschiderea de a stabili un parteneriat pentru dezvoltarea sectorului energetic din România, dar și a rolului acesteia în regiunea Mării Negre și Uniunea Europeană. Prin obiectivele și beneficiile acestui parteneriat se numără diversificarea surselor de aprovizionare cu țiței atât a României, cât și a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă, dar și stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiții, cu un impact direct în economia României.  

“Apreciem deschiderea și înțelegerea Guvernului României în identificarea și adoptarea rapidă a unei soluții benefice ambelor părti, un pas necesar pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Kazakhstan. Soluția ne permite acum să ne concentrăm pe extinderea Grupului Rompetrol în regiunea Mării Negre, dar și consolidarea acestuia drept o platformă de dezvoltare a activităților KazMunayGas și a prezenței Kazakhstanului în Uniunea Europeana” declară Daniar Berlibayev, Prim-vicepreşedinte al Boardului KazMunayGas, compania națională de petrol şi gaze a Kazakstanului.

Forma finală a înțelegerii va fi finalizată în perioada următoare, după stabilirea și avizarea tuturor detaliilor tehnice și comerciale, dar și după aprobarea acestora de către autoritățile de resort și de către Consiliul de Adminstrație al companiei naționale de țiței și gaze din Kazakhstan – KazMunayGas, unicul acționar al Grupului Rompetrol.

În urma conversiei obligațiunilor emise în 2003, statul român prin Ministerul Economiei a devenit în 2010 acționar al companiei Rompetrol Rafinare, cu o participație de 44,69%.

Talgat Kaliyev, Însărcinat cu Afaceri al Ambasadei Republicii Kazakhstan în România, felicită agrearea dispozițiilor prezentului acord, în linia cooperării tradiționale de prietenie dintre cele două țări.

Revista presei economice autohtone

Știrea zilei de ieri, publicată de Ziarul Financiar, potrivit căreia guvernul a ajuns la un acord cu kazahii de la KazMunaiGas în ceea ce privește soluționarea amiabilă a diferendului dintre cele două părți, este contrazisă azi de Capital, Mediafax și chiar de... ZF. Toate publicațiile îl citează pe premierul Victor Ponta, care pare nemulțumit de oferta kazahă și, drept urmare, i-a invitat pe oficialii KazMunaiGas să prezinte până luni, când este termenul unuia dintre procesele intentate de statul român celor de la Rompetrol, o ofertă ce nu poate fi refuzată. 

Kazahii de la grupul Rompetrol au avansat autorităţilor române propunerea lor pentru răscumpărarea acţiunilor de la Rompetrol Rafinare deţinute de stat ca urmare a conversiei obligaţiunilor emise în 2003 şi nerăscumpărate de investitor în septembrie 2010. Doar că oferta KazMunaiGas era “greu acceptabilă” de stat, conform declaraţiei premierului Victor Ponta, susțineCapital.

Declarația completă a premierului este prezentată deMediafax: "Este un proces pe rol, pentru că oferta celor de la Rompetrol era greu acceptabilă de autorităţile române. Suntem în negocieri, dacă ajungem până luni la o înţelegere, cu atât mai bine. Dacă nu, luni va decide instanţa, însă după aceea, în funcţie de decizia instanţei, pot apărea şi alte repercusiuni. Eu personal am încurajat negocierile şi sper că putem să ajungem la un acord benefic atât pentru statul român, cât şi pentru cei de la Rompetrol. Până la urmă, statul român are de câştigat nişte bani pentru creanţă, la care se adaugă investiţii pe care Rompetrolul să le facă şi locurile de muncă ale celor care depind de Rompetrol. Este un pachet întreg pe care îl negociem şi este mai bine să îl negociem, sper să ajungem la un acord înainte de a decide judecătorul", a spus Ponta.

Ziarul Financiarîși confirmă statutul de port-drapel al naționalismului economic în presa scrisă autohtonă, anunțând că Romgaz primeşte firimituri la Marea Neagră: 10% dintr-un proiect al OMV şi Exxon care nu include însă „comoara“ descoperită anul trecut. Statul român ar putea intra cu drept direct, prin Romgaz, în lucrările de explorare şi exploatare a unui perimetru din Marea Neagră, alături de OMV Petrom şi grupul american ExxonMobil. Perimetrul se numeşte Midia XV şi este însă adiacent blocului unde Petrom şi Exxon au anunţat anul trecut descoperirea unor rezerve uriaşe de gaze, în valoare de 84 de miliarde metri cubi. De ce ar fi trebuit ca cele două companii să cedeze companiei de stat o felie din placinta descoperită, cu eforturi financiare evident, în Marea Neagra nu este deloc clar... poate doar redactorilor ZF. Titlul articolului din ZF pare, în acest context, o adaptare naționalistă a principiului comunist: de la fiecare după posibilități, fiecăruia (statului) după necesități.

Economica.net, citează Mediafax și ne informează că Ucraina dă undă verde unui nou proiect de explorare a gazelor naturale din Marea Neagră. Este vorba de un contract de explorare a gazelor naturale din Marea Neagră semnat cu firma americană Vanco, acord care a fost oprit în 2008 de precedentul guvern condus de Iulia Timoşenko.

Pe plan intern, se pare că timbrul de mediu perceput la înmatricularea maşinilor va fi avizat de Guvern în şedinţa de săptămâna viitoare, programată pentru marţi, prin ordonanţă de urgenţă şi nu printr-un proiect de lege, urmând să fie aplicat imediat cu publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, a anunţat premierul Ponta, citat de Mediafax.

Revista presei energetice autohtone

Oficialii români și cei aiKazMunaiGasau ajuns la un acord în ceea ce privește preluarea de către kazahi a pachetului de 44,69%  deținut de statul român laRompetrol Rafinare, prin conversia obligațiunilor nerăscumpărate de partea kazahă în acțiuni, susțineZiarul Financiar.

„În acest moment fiecare s-a așezat pe o poziție şi se caută această soluție într-un cadru mai larg, în sensul că discuțiile nu se mai poartă acum doar în jurul unei sume fixe, ci va fi o sumă în bani plătibilă şi o a doua componentă investițională, care să creeze locuri de muncă, afaceri noi şi să conducă la venituri suplimentare la bugetul de stat pe care altminteri nu le-ar obține şi din care să iasă în câștig. Suntem la nivel de idee, de structură nu la nivel de negociere concretă, însă cred că din Kazahstan a fost emis un mandat care ne va ajuta în perioada următoare să ajungem la un acord în cazul acestei creanțe istorice“, afirmă surse apropiate negocierilor, citate de ZF.

Aceeași publicație remarcă faptul că investitorii de la bursa de la București au urcat prețul acțiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) cu 73% de la începutul anului după ce reprezentanții grupului Rompetrol din Olanda s-au declarat recent nerăbdători să ajungă la un acord cu Guvernul în vederea preluării participației de 44,7% din acțiunile Rompetrol Rafinare pe care statul o deține în prezent.

"Din punctul meu de vedere sunt doar nişte mișcări speculative. Se speculează ultimele știri legate de faptul că acționarul majoritar negociază cu statul achiziția pachetului de acțiuni pe care acesta îl deține şi faptul că vor să investească foarte mult pe piaţa românească, de unde şi interesul pentru acțiuni", spune Mihai Mureşian, directorul de tranzacționare al firmei de brokeraj Intercapital Invest, citat deZF

Valoarea de pe bursă a pachetului pe care statul îl deține în companie aproape s-a dublat de la începutul anului, urcând de la 621 mil. lei (186 mil. dolari) la peste un miliard de lei (322 mil. dolari) în prezent. Prețul acțiunilor a sărit cu 73% în acelaşi interval şi a închis ședința de ieri la 0,0547 lei/unitate.

Economica.net raportează o tranzacție record înregistrată peOPCOM. CompaniaInterAgro SRL, controlată de cel mai bogat român Ioan Niculae, a reușit marți să vândă 15.120 MWh în bandă la un preţ de 253 lei/MWh. Cumpărătorul a fost traderul Tinmar Ind, iar tranzacția s-a făcut pe bursa de energie OPCOM. Este cel mai mare preţ care s-a obținut pentru acest tip de energie în istoria recentă a bursei. Perioada de livrare a energiei este 20 Februarie – 31 decembrie 2013. În ultima perioadă, datorită penuriei de energie de pe piaţă, energia în bandă, cea mai uzual vândută, s-a tranzacționat la prețuri relativ ridicate, de 220-230 de lei/MWh.

Statul roman ar vrea sa incaseze peste jumatate de miliard de euro de la Rompetrol, in conditiile in care capitalizarea companiei este de doar 431 milioane de euro, iar participatiunea statului roman de 44,69% valoreaza pe piata 192 milioane de euro.

Oficialii KazMunaiGas par extrem de decisi sa rezolve problema creantei convertite in actiuni ale statului roman la Rompetrol Rafinare. Saptamana trecuta, doi oficiali au exprimat disponibilitatea companiei de a negocia cu statul roman o solutie la aceasta problema, primul, vicepresedintele Rompetrol Group, Azamat Zhangulov, intr-un interviu acordat Bloomberg, cel de-al doilea, Titov Buzescu, consilier al CEO-ului Rompetrol, intr-o emisiune difuzata pe Antena 3.

Daca cineva ar urmari doar discursurile politicienilor romani sau doar articole scrise in presa pe aceasta tema, ar trai cu impresia ca nu ar fi nimic de negociat. Rompetrol ar avea de achitat, maine daca se poate, 500 de milioane de euro, statului roman, pentru a rascumpara obligatiunile emise in 2003, in momentul privatizarii. Numai ca intre timp, Rompetrol a transformat aceste obligatiuni in actiuni ale statului roman, care a devenit actionar, cu o participare de 44,69%, al companiei.

Datorii Istorice

Toata aceasta situatie ar fi fost evidata daca statul roman ar fi sters, in momentul privatizarii, respectivele datorii, asa cum a facut-o in momentul tuturor celorlalte privatizari, negociind eventual un pret mai mare de vanzare. Numai ca, din diferite motive, in cazul privatizarii Rompetrol s-a preferat si transferul datoriilor istorice. "Cred ca exista o anumita neintelegere vizavi de datoriile istorice ale Rompetrol. aceste datorii istorice au fost transformate intr-un instrument financiar cu o maturitate bine stabilita. Pe toata aceasta perioada, Rompetrol a platit  dobanzi de aproape 250 de milioane de dolari, neintelegerea de interpretare a textului a fost vizavi de conversia totala, partiala a acestor obligatiuni in numerar sau actiuni", a explicat Titov Buzescu, neintelegerile aparute intre KazMunaiGas si statul roman. Cu alte cuvinte, statul roman vrea, cu jumatate de gura, e adevarat, ca Rompetrol sa rascumpere obligatiunile, indiferent de evolutia pietei si a companiei, nedorind sa recunoasca conversia obligatiunilor in obligatiuni, in timp ce Rompetrol vrea sa achizitioneze cele participatia de 44,69% a statului rezultata din conversie.

Capitalizare de 1,9 miliarde de lei

Dar ce ar insemna ca KazMunaiGas sa rascumpere obligatiunile emise in 2003? In acest caz, compania kazaha ar trebui sa achite statului roman o suma in valoare de aproximativ jumatate de miliard de euro (potrivit datelor prezentate de Rompetrol inaintea efectuarii conversiei, mai exact 571 de milioane de euro.). Daca am lua in calcul o valoare minima de 500 de milioane de euro, KazMunai ar rebui sa achite peste 2,2 miliarde de lei statului roman in conditiile in care capitalizarea companiei pe BVB este de doar 1,9 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, compania kazaha ar trebui sa cedeze statului roman compania sau sa vanda compania si sa mai vina ci cu 300 de milioane de lei de-acasa pentru a satisface pretentiile acestuia. Motivul: economia mondiala a trecut printr-o perioada de criza financiara, iar diferenta dintre valoarea nominala a actiunilor si cea reala a acestora este una considerabila. In prezent, daca ne raportam la valoarea de piata a companiei, cele 44,69% detinute de statul roman, ar echivala cu o suma de 849,1 milioane de lei, de 2,5 ori mai mica decat suma pe care statul ar dori sa o incaseze de la Rompetrol.

KMG vrea o rezolvare ugenta a diferendului

Probabil ca acestea sunt datele pe marginea carora se poarta, asa cum sustine Titov Buzescu, "negocieri la cel mai inalt nivel" intre oficialii statului roman si Rompetrol. "Actionarul majoritar doreste solutionarea pe cale amiabila, cat mai urgenta, a acestui diferend. Motivele as putea spune sunt doua: este unul operational, deoarece datorita acestei neintelegeri planurile de reorganizare si restructurare a grupului Rompetrol sunt incetinite (este bine stiut faptul ca Grupul Rompetrol are sechestru pe actiuni si pe mijloacele fixe). Pe de alta parte as putea spune ca este si o chestiune de imagine. Grupul KMG este un investitor strategic pentru Romania, este o companie cu o cifra de afaceri de 18 miliarde de dolari pe an, 65.000 de angajati, Kazakhstanul ca si resurse dovedite de petrol si gaze este pe locul 11 mondial, anul trecut au extras si comercializat 80 de milioane de tone urmand ca, pana in 2020 sa se ajunga la 140 de milioane de tone. Un astfel de investitor pe care il numesc strategic are tot interesul sa rezolve cat mai repede si pe cale amiabila acest diferend", sustine Buzescu.

Scenariu nedorit

De altfel, nici nu este dificil de estimat care ar fi impactul unui nou esec al negocierilor. Nici o companie nu ar plati datorii mai mari decat valoarea de piata a sa. Probabil ca ar prefera sa se retraga. Iar, potrivit datelor prezentate de Rompetrol, statul roman ar fi principalul pierzator. "In ultimii 4 ani, contributia la bugetul de stat a Rompetrol s-a cifrat in jurul cifrei de 6 miliarde de dolari. Investitiile in ultimii patru ani au fost 4 miliarde de dolari, din care 2 miliarde investitii directe in economia romaneasca. am pastrat toate locurile de munca in cadrul companiei si, mai mult de atat, indirect cred ca (Rompetrol) ofera confort si activitate la inca 25-30.000 de oameni subcontractori, furnizori si asa mai departe", a explicat oficialul Rompetrol contributia companiei la economia Romaniei.

Negocierile privind creanta Rompetrol catre statul roman au intrat de ieri intr-o noua faza, a contraatacului. Daca pana in prezent, cei care faceau declaratii peste declaratii erau oficialii romani, in frunte cu presedintele Basescu, ieri, intr-un interviu acordat Bloomberg, a venit randul vicepresedintelui Rompetrol Group NV, Azamat Zhagulov, sa declare intentiile partii kazahe de a rascumpara actiunile rezultate in urma conversiei creantei detinute de statul roman.

Interesant este ca declaratia vicepresedintelui Rompetrol a aparut in presa romana intr-un moment in care niciun oficial roman nu mai face declaratii pe aceasta tema, lucru mai rar intalnit in ultimii trei ani cel putin. Dar ce interes ar avea Rompetrol, care pana in prezent nu s-a pronuntat public pe aceasta tema decat extrem de rar, ca vicepresedintele sau sa abordeze aceast subiect sensibil? Poate faptul ca in prezent vrea sa negocieze, dar nu mai are cu cine? Sau dimpotriva: ca sunt prea multi cei care negociaza din partea statului roman? Potrivit unor surse din Ministerul Finantelor Publice (MFP) este putin probabil ca la aceasta ora vreun reprezentant aI sau sa fie implicat in astfel de negocieri, tot personalul ministerului fiind alocat trecerii proiectului de buget prin Parlament.

 SIE - ultimul negociator

Istoria negocierilor dintre cele doua parti ar putea lamuri lucrurile. Ea este una plina de secretomanie, iar vina nu apartine Rompetrol, ci guvernului Romaniei, care a preferat sa delege serviciilor secrete sarcina de a negocia creanta in valoare de peste jumatate de miliard de euro.

Ultimul serviciu secret care s-a ocupat de acest subiect a fost, dupa toate probabilitatile, SIE. Imediat dupa instalare, fostul guvern condus de diplomatul Mihai Razvan Ungureanu a anuntat, prin vocea purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, ca “premierul a decis relansarea procesului de negociere pentru recuperarea creantelor Rompetrol, prin reasezarea comisiei interministeriale care realizeaza aceste demers. Conducerea grupului interministerial revine acum Ministerului Afacerilor Externe si a fost atribuita ambasadorului cu insarcinari speciale, Mihnea Constantinescu. Pana pe 5 aprilie trebuie ca aceasta comisie sa isi reevalueze pozitiile si sa reanalizeze punctul de vedere romanesc in procesul de negociere cu actionarul majoritar, KazMunaiGaz". S-a facut 5 aprilie, 5 septembrie 2012 si chiar 5 februarie 2013 si nimeni n-a mai auzit nimic de comisia interministeriala. Iar despre performantele comisiei interministeriale predecesoare celei conduse de diplomatul cu vechi state de plata Mihnea Constantinescu nimeni nu stia nimic nici la acea data. Intrebat, la vremea respectiva, de actualii redactori ai Energy Report, cine a condus pana atunci comisia, fostul purtator de cuvant Dan Suciu a raspuns ca Ministerul Administratiei si Internelor, adaugand totidata ca nu stie cum a ajuns MAI la conducerea respectivei Comisii. Iar chestionat cu privire la numele predecesorului lui Mihnea Constantinescu, purtatorul de cuvant al Guvernului a precizat ca, in momentul instalarii noului guvern, nu se mai afla nimeni in functie, nemaiexistand o coordonare directa a comisiei, ultima data functia fiind detinuta de un secretar de stat al MAI.

Memorandum secret

Potrivit unor surse guvernamentale de la acea vreme, desemnarea MAI la conducerea comisiei ministeriale in 2011 a fost facuta prin adoptarea in guvern a unui memorandum secret, la care au avut acces doar fostii ministri ai guvernului Boc.In plus, conform acelorasi surse, conducerea MAI, mai exact, fostul ministru Traian Igas, a mandat Directia Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) sa se ocupe de negocieri. De altfel, se pare ca DGIPI a si ajuns la un acord cu reprezentantii KazMunai Gaz, asa cum lasa sa se inteleaga si declaratia fostului purtator de cuvant al guvernului, care se referea la “reevaluarea pozitiilor si reanalizare punctului de vedere romanesc”.

Interesant este ca la numai o zi de la anuntul privind relansarea procesului de negociere cu KazMunaiGaz, a fost revocat din functia de director general al DGIPI comisarul de politie Cristian Gheorghe Latcau. Cristian Gheorghe Latcau fusese numit director general al DGIPI in 22 decembrie 2010 de catre fostul ministru de Interne, Traian Igas.

Accize si licitatii trucate

Dar pe ce pozitii si ce punct de vedere isi asumase vechea conducere MAI a comisiei interministeriale, din moment ce ele trebuiau, in opinia lui Mihai Razvan Ungureanu, dar si a MAE si SIE, probabil, reevaluate si reanalizate? Potrivit acelorasi surse guvernamentale, reprezentantii DGIPI identificasera o solutie de “recuperare” a datorilor, in realitate o solutie de stergere a acestora. Era redactat si un acord in limba egleza pe aceasta tema, prin care se prevedea ca actionarul principal, KazMunaiGaz sa achite o treime din suma pana la o data nespecificata, iar pentru celelalte doua treimi din datorie sa participe la licitatii publice (si sa le castige, evident), urmant ca institutiile de stat beneficiare sa achite pretul fara acciza aferenta. Insa acciza oricum ar fi fost incasata de statul roman, asa ca solutia se incadra mai mult in categoria stergerii de datorii, si nu a recuperarii. Probabil ca acesta era motivul pentru care MRU solicita “reevaluarea pozitiilor si reanalizarea punctului de vedere romanesc”. In plus, solutia DGIPI avea nevoie si de acordul mai multor institutii, printre care Ministerul Justitiei si al Consiliului Concurentei, care, potrivit surselor amintite, au refuzat sa semneze un document care incalca legislatia nationala si cea europeana, prin organizarea de licitatii trucate. In plus, ce castiga statul roman?, au intrebat respectivele institutii. Reprezentantii DGIPI “ar fi explicat” ca va fi micsorat pretul achizitiilor publice, si in plus, combustibilii respectivi nu ar mai fi exportati?! Invocand un termen al procesului statului roman cu compania kazaha, reprezentantii DGIPI ar fi insistat in legatura cu obtinerea semnaturilor. Iar la solicitarea respectivelor institutii, fostul ministru al administratiei si internelor ar fi confirmat ca a mandat DGIPI sa negocieze in numele statului roman.

Sanse minime de recuperare a creantelor

Statul roman are o pozitie extrem de subreda in negocierile cu Rompetrol, asa cum observa si fostul detinator al companiei, Dinu Patriciu, care nu da nicio sansa guvernului Romaniei in procesul intentat companiei. Si presedintele Traian Basescu, dupa ce afirmase ca Rompetrol trebuie executata, pare a-si schimbat pozitia. Mai nou, vorbeste despre Rompetrol, ca despre “un alt proiect care sta blocat. Il tergiversam, desi ne este clar ca ordonanta prin care s-a facut este prost scrisa. Bine, prost scrisa, inchide odata subiectul Rompetrol, cu datoriile pe care le are". 

Ceea ce uita sa precizeze presedintele este ca ordonanta de urgenta 18 din 2003, adoptata de guvernul Nastase, a fost transformata in lege de-abia in 2005, cu amendamente, dintre care unul se referea la metoda de conversie in actiuni a obligatiunilor nerascuparate. Iar atunci, a primit, cu unanimitate de voturi, avizul Comisiei pentru Industrii si Servicii a Camerei, din care faceau parte viitorii ministri PD-L Radu Berceanu si Anca Boagiu, dar si pe cel al Comisiei Juridice, al carui vicepresedinte era chiar Emil Boc. Ordonanta a fost votata de Parlament , devenind Legea 89/2005. In acelasi an, legea care aproba, cu modificari, ordonanta lui Adrian Nastase, este promulgata de presedintele Romaniei, nimeni altul decat Traian Basescu, fara a o retrimite spree reexaminare.

Stenograma convorbirii din septembrie 2010 dintre Sorin Blejnar si Traian Basescu

Istoria unor datorii controversate 

Ordonanta 18/2003 prevede transformarea in obligatiuni cu o maturitate de sapte ani a restantelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, in valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobanzi si penalitati.

Obligatiunile erau nominative, dematerializate si transferabile, cu o valoare nominala de 25 euro, purtatoare de dobanda egala cu EURIBOR pentru 12 luni plus 1,5% pe an. In cazul in care rata annuala a profitului realizata de catre emitent in anul anterior era de peste 10%, dobanda ar fi devenit EURIBOR pentru 12 luni plus 2% pe an.

Scadenta rascumpararii obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar pana la acea data Rompetrol Rafinare a rascumparat obligatiuni in valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totala a dobanzilor platite de companie in perioada 2003-2010 in contul emisiunii de obligatiuni a fost de 310 milioane de dolari.

La sfarsitul lunii septembrie 2010, compania kazaha KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, a decis sa nu rascumpere o mare parte din obligatiuni si a convertit in actiuni 20,6 milioane de obligatiuni nerascumparate, iar prin aceasta operatiune statul a reintrat in actionariatul Rompetrol Rafinare, cu 44,69%. Decizia Rompetrol de conversie in actiuni a obligatiunilor ramase nerascumparate a fost contestata in instanta de statul roman, iar ANAF a pus sechestru asigurator asupra unor terenuri si instalatii ale Rompetrol Rafinare, precum si asupra participatilor in filialele sale. La sfarsitul lunii iunie 2011, Tribunalul Constanta a decis ca Rompetrol Rafinare a procedat legal atunci cand a efectuat conversia in actiuni a obligatiunilor ramase, iar Ministerul Finantelor a depus recurs la aceasta decizie.