Energy Report

Cat valoreaza "creanta" Rompetrol: 500 milioane sau 192 milioane de euro?

Statul roman ar vrea sa incaseze peste jumatate de miliard de euro de la Rompetrol, in conditiile in care capitalizarea companiei este de doar 431 milioane de euro, iar participatiunea statului roman de 44,69% valoreaza pe piata 192 milioane de euro.

Oficialii KazMunaiGas par extrem de decisi sa rezolve problema creantei convertite in actiuni ale statului roman la Rompetrol Rafinare. Saptamana trecuta, doi oficiali au exprimat disponibilitatea companiei de a negocia cu statul roman o solutie la aceasta problema, primul, vicepresedintele Rompetrol Group, Azamat Zhangulov, intr-un interviu acordat Bloomberg, cel de-al doilea, Titov Buzescu, consilier al CEO-ului Rompetrol, intr-o emisiune difuzata pe Antena 3.

Daca cineva ar urmari doar discursurile politicienilor romani sau doar articole scrise in presa pe aceasta tema, ar trai cu impresia ca nu ar fi nimic de negociat. Rompetrol ar avea de achitat, maine daca se poate, 500 de milioane de euro, statului roman, pentru a rascumpara obligatiunile emise in 2003, in momentul privatizarii. Numai ca intre timp, Rompetrol a transformat aceste obligatiuni in actiuni ale statului roman, care a devenit actionar, cu o participare de 44,69%, al companiei.

Datorii Istorice

Toata aceasta situatie ar fi fost evidata daca statul roman ar fi sters, in momentul privatizarii, respectivele datorii, asa cum a facut-o in momentul tuturor celorlalte privatizari, negociind eventual un pret mai mare de vanzare. Numai ca, din diferite motive, in cazul privatizarii Rompetrol s-a preferat si transferul datoriilor istorice. "Cred ca exista o anumita neintelegere vizavi de datoriile istorice ale Rompetrol. aceste datorii istorice au fost transformate intr-un instrument financiar cu o maturitate bine stabilita. Pe toata aceasta perioada, Rompetrol a platit  dobanzi de aproape 250 de milioane de dolari, neintelegerea de interpretare a textului a fost vizavi de conversia totala, partiala a acestor obligatiuni in numerar sau actiuni", a explicat Titov Buzescu, neintelegerile aparute intre KazMunaiGas si statul roman. Cu alte cuvinte, statul roman vrea, cu jumatate de gura, e adevarat, ca Rompetrol sa rascumpere obligatiunile, indiferent de evolutia pietei si a companiei, nedorind sa recunoasca conversia obligatiunilor in obligatiuni, in timp ce Rompetrol vrea sa achizitioneze cele participatia de 44,69% a statului rezultata din conversie.

Capitalizare de 1,9 miliarde de lei

Dar ce ar insemna ca KazMunaiGas sa rascumpere obligatiunile emise in 2003? In acest caz, compania kazaha ar trebui sa achite statului roman o suma in valoare de aproximativ jumatate de miliard de euro (potrivit datelor prezentate de Rompetrol inaintea efectuarii conversiei, mai exact 571 de milioane de euro.). Daca am lua in calcul o valoare minima de 500 de milioane de euro, KazMunai ar rebui sa achite peste 2,2 miliarde de lei statului roman in conditiile in care capitalizarea companiei pe BVB este de doar 1,9 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, compania kazaha ar trebui sa cedeze statului roman compania sau sa vanda compania si sa mai vina ci cu 300 de milioane de lei de-acasa pentru a satisface pretentiile acestuia. Motivul: economia mondiala a trecut printr-o perioada de criza financiara, iar diferenta dintre valoarea nominala a actiunilor si cea reala a acestora este una considerabila. In prezent, daca ne raportam la valoarea de piata a companiei, cele 44,69% detinute de statul roman, ar echivala cu o suma de 849,1 milioane de lei, de 2,5 ori mai mica decat suma pe care statul ar dori sa o incaseze de la Rompetrol.

KMG vrea o rezolvare ugenta a diferendului

Probabil ca acestea sunt datele pe marginea carora se poarta, asa cum sustine Titov Buzescu, "negocieri la cel mai inalt nivel" intre oficialii statului roman si Rompetrol. "Actionarul majoritar doreste solutionarea pe cale amiabila, cat mai urgenta, a acestui diferend. Motivele as putea spune sunt doua: este unul operational, deoarece datorita acestei neintelegeri planurile de reorganizare si restructurare a grupului Rompetrol sunt incetinite (este bine stiut faptul ca Grupul Rompetrol are sechestru pe actiuni si pe mijloacele fixe). Pe de alta parte as putea spune ca este si o chestiune de imagine. Grupul KMG este un investitor strategic pentru Romania, este o companie cu o cifra de afaceri de 18 miliarde de dolari pe an, 65.000 de angajati, Kazakhstanul ca si resurse dovedite de petrol si gaze este pe locul 11 mondial, anul trecut au extras si comercializat 80 de milioane de tone urmand ca, pana in 2020 sa se ajunga la 140 de milioane de tone. Un astfel de investitor pe care il numesc strategic are tot interesul sa rezolve cat mai repede si pe cale amiabila acest diferend", sustine Buzescu.

Scenariu nedorit

De altfel, nici nu este dificil de estimat care ar fi impactul unui nou esec al negocierilor. Nici o companie nu ar plati datorii mai mari decat valoarea de piata a sa. Probabil ca ar prefera sa se retraga. Iar, potrivit datelor prezentate de Rompetrol, statul roman ar fi principalul pierzator. "In ultimii 4 ani, contributia la bugetul de stat a Rompetrol s-a cifrat in jurul cifrei de 6 miliarde de dolari. Investitiile in ultimii patru ani au fost 4 miliarde de dolari, din care 2 miliarde investitii directe in economia romaneasca. am pastrat toate locurile de munca in cadrul companiei si, mai mult de atat, indirect cred ca (Rompetrol) ofera confort si activitate la inca 25-30.000 de oameni subcontractori, furnizori si asa mai departe", a explicat oficialul Rompetrol contributia companiei la economia Romaniei.